FIŞA DISCIPLINEIinginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini... · 2017. 5. 23. · proiect etc) Evaluarea finală va cuprinde media a doua teste semestriala ce cuantifica

L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 1/4

Valabilă an universitar: 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Dispozitive pentru masini unelte

Codul disciplinei: 39.04.3.720.01.02.S.O.69

Domeniul: Inginerie industriala

Specializarea: Maşini unelte

Departamentul: Inginerie Industrială şi Management

Facultatea: Facultatea de Inginerie "Hermann Oberth"

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală COLOCVIU

Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):

DO Numărul de credite: 3

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI

Total ore din planul de

învăţământ 42

Total ore pe semestru:

42

Titularul disciplinei: Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

28 14 42

Obiective:

În cadrul disciplinei se vizează următoarele obiective: cunoaşterea rolului şi a

modului de utilizare a dispozitivelor pentru prelucrări pe diferite maşini unelte

(utilizată pentru prinderea semifabricatelor în vederea prelucrării) în cadrul

sistemelor tehnologice de prelucrare mecanică; cunoaşterea principiilor de

proiectare constructivă a dispozitivelor; cunoaşterea aspectelor tehnice şi

economice ale utilizării dispozitivelor tehnologice; valorificarea cunoştinţelor

acumulate de studenţi la alte discipline de specialitate şi corelarea acestora cu

noile cunoştinţe specifice disciplinei

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere:

Studenţii vor cunoaşte principiile de orientare şi fixare a semifabricatelor în vederea prelucrării

Vor înţelege modul în care se realizează prelucrarea semifabricatelor prin diferite procedee de prelucrări mecanice, pe diferite maşini

unelte

Vor cunoaşte utilizarea unor mecanisme specifice anumitor procedee de prelucrare pentru de orientare şi fixare

Vor cunoaşte şi înţelege determinarea erorilor şi importanţa lor în procesul de prelucrare


2. Explicare şi interpretare:

Studenţii vor explica elementele componente a dispozitivelor de orientare şi fixare;

Vor explica realizarea orientării şi fixări semfabricatelor în vederea prelucrării pe diferite maşini unelte;

Studenţii vor putea interpreta comportamentul dispozitivelor ca parte integrantă a sistemului tehnologic;

Vor putea interpreta şi explica funcţionarea diverselor dispozitive pentru operaţii specifice de prelucrare convenţională a metalelor

3. Instrumental – aplicative Vor şti să folosească şi să modifice sistemele modulate de dispozitive

Studenţii vor şti să realizeze proiecte de orientare şi fixare a

semifabricatelor în vederea prelucrării pe maşini unelte

Vor şti să realizeze proiecte de ansamblu a dispozitivelor de prelucrare

pe maşini unelte.

4. Atitudinale: Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze funcţional, analizând

şi rezolvând o problemele de orientare specifice semifabricatelor la

prelucrări diverse.

Vor şti cum trebuie să se comporte şi cum să procedeze în laboratoare

dotate cu maşini unelte.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1. Noţiuni introductive. Locul şi rolul dispozitivelor în cadrul sistemelor tehnologice de prelucrare. Terminologie,

condiţii impuse, clasificare, eficienţă economică,

metodologie de proiectare, tendinţe şi perspective

Orientarea.

2 ore

2. Baze şi sisteme de baze de cotare. Baze şi sisteme de baze de orientare. Simbolizarea orientării.

2 ore

3. Sisteme de orientare pentru diferite tipuri de semifabricate Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor).

4 ore

4. Reazeme principale fixe, reglabile, autoreglabile şi auxiliare. TEST !

2 ore

5. Erori de orientare. Eroarea admisibilă. Calculul erorilor de orientare reale. TEST !

4 ore

6. Fixarea semifabricatelor. Forţe care acţionează asupra semifabricatelor.

2 ore

7. Determinarea forţelor de fixare. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de fixare. Mecanisme de orientare şi fixare

2 ore

8. Proiectarea corpurilor echipamentelor şi a elementelor de legătură cu utilajele. TEST !

2 ore

9. Echipamente de prelucrare destinate principalelor tipuri de maşini-unelte

6 ore

10. Echipamente de prelucrare realizate în concepţie modulară 2 ore


TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI

1. Protecţia muncii 2 ore

2. Analiza constructiv-funcţională a dispozitivelor de prelucrare şi control

2 ore

3. Identificarea completă şi corectă a condiţiilor tehnice – premisa proiectării optimale a dispozitivelor de prelucrare şi

control

2 ore

4. Orientarea semifabricatelor în dispozitive de prelucrare şi control. Determinarea erorilor de orientare

2 ore

5. Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni ale ansamblurilor dispozitivelor de prelucrare şi control

2 ore

6. Dispozitive specifice pentru operaţia de strunjire şi găurire 2 ore

7. Dispozitive specifice pentru operaţia de frezare 2 ore

Metode de predare /

seminarizare

Prezentarea cursului se realizează în parte în manieră clasică, la tablă,

astfel încât studenţii să înţeleagă modul de abordare a concepţiei unui

dispozitiv, dar mai ales în manieră modernă, creativă prin prezentare cu

ajutorul videoproiectorului şi retroproiectorului dar şi prin discuţii cu

studenţii. Se va face în mod curent referire la surse suplimentare de

documentare, mai ales utilizând Internetul. De comun acord cu studenţii,

unele prelegeri se pot desfăşura sub formă de dezbatere a unor tematici

anterior anunţate

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la colocviu (evaluare finală) 80%

- activitatea din timpul anului 20%

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde media a doua teste semestriala ce cuantifica activitatea din timpul

anului in procent de 20% şi un test teoretic în procent de 80%. Testul teoretic constă din discuţia

liberă a 3 subiecte din materia parcursă. Studentul va extrage un bilet care conţine 3 subiecte din

materia predată. Fiecare punct primeşte o notă care trebuie să fie peste 5. Este eliminatoriu dacă

la un subiect nu se obţine minim nota 5. Se face apoi media tuturor notelor, se ia în considerare

activitatea din timpul semestrului şi prezenţa la lucrările practice şi se stabileşte nota finală.

Evaluarea o va face cadrul didactic.

Cerinţe minime pentru nota 5

Trebuie o prezenţa de minim 75% la lucrările

practice, trebuie participat la cel puţin un test

semestrial. Trebuie rezolvat fiecare punct de pe

biletul testului teoretic in proportie de 50%

Cerinţe pentru nota 10 Prezenţă la ore 90% (inclusiv la orele de

curs). Participarea la cel puţin două teste

semestriale si promovarea lor cu cel puţin

nota 7; Răspunsul la întrebările din biletul

de examen să aibe media 9.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 20


Bibliografia

Minimală obligatorie:

Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Îndrumar de proiectare a dispozitivelor. Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.

Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Proiectarea dispozitivelor. Elemente standardizate şi normalizate. Exemplu de proiectare. Sibiu, Litografia

I.I.S., 1983, 1987.

Şteţiu, M. Dispozitive de prelucrare şi control. Construcţie şi exploatare. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică R.A., 1998

Vasii-Roşculeţ, Sanda, ş.a. Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982.

Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie, ediţia a doua. Bucureşti, Editura Tehnică, 1979.

Tache, V., ş.a. Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti, Editura tehnică, 1995.

Complementară:

Brăgaru, A. Proiectarea dispozitivelor, vol. I, Teoria şi practica proiectării schemelor de orientare şi fixare. Bucureşti, Editura tehnică,

1998.

Brăgaru, A. ş. a. SEFA-DISROM, sistem şi metodă. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte, vol. I şi II.

Bucureşti, Editura tehnică, 1982,1987.

Olteanu, R., Valasa, I. Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire, frezare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992.

Sturzu, A. Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura Tehnică,

1977.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

videoproiector, retroproiector, laptop, cataloage de maşini unelte şi dispozitive

Coordonator de

Disciplină

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU

Director de

departament

Prof. Dr. Ing. Sever-Gabriel RACZ

Valabila an universitar 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Sisteme flexibile si roboti industriali 1


Domeniul: Inginerie Industriala

Specializarea: MUSP

Departamentul MEI

Facultatea: Inginerie

Universitatea: ULBS

Anul de studiu: 4 Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen


DI Numărul de credite: 4

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS


învăţământ 98


42

Titularul disciplinei: S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ



28 14 42

Obiective:

Viitorii specialişti in MSP primesc informaţii şi cunoştinţe privind:

- cunoasterea, implementarea şi exploatarea sisemelor cu automatizare flexibilă a producţiei; locul şi rolul SFF în producţia modernă;

comportamentul, structura, formele de organizare a SFF; organizarea şi

dotarea subsistemelor (efector, logistic, de comandă şi auxiliar);

- concepte de management privind sistemele de producţie flexibile precum si formarea unor deprinderi de documentare în domeniul SFF şi

a analizei eficienţei economice a introducerii fabricaţiei flexibile.

- cunoasterea, proiectarea, implementarea şi exploatarea structurilor cinematice, de acţionare şi comandă a manipulatoarelor şi roboţilor

industriali, în condiţii de funcţionare individuală sau integrată în celule,

linii sau sisteme flexibile de fabricaţie.

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunostinte in domeniul: RI/M, a masinilor si utilajelor de prelucrare in sisteme automate de productie, locul si rolul sistemelor flexibile de

fabricatie SFF in productia moderna; concepte de management in SFF

precum si eficienta introducerii sistemelor robotizate de alimentare si

transfer in SFP.

identificarea şi înţelegerea termenilor de specialitate.


formarea unor concepţii corecte privind avantajele sistemelor flexibile de fabricatie si a robotilor industriali.

3. Instrumental – aplicative Cunoasterea de procese, maşini, utilaje şi instaltii industriale vizând

conceptele de automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi

fabricatie integrata.

Prin tematica propusă, lucrările de laborator si proiect au menirea să

asigure legătura organică între aspectele teoretice ale proiectării şi

soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea îndrumarea şi

iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.

4. Atitudinale:

Manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în echipă.

Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor.

Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de acest domeniul stiintific de varf.

Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore

1. Noţiuni privind sistemele de automatizare. Automatizarea

flexibilă, comanda numerică şi echipamentele specifice.

4

2. Automatizarea flexibilă a fabricaţiei. Corespondenţa

flexibilitate–automatizare..

4

3. Roboti industriali: definire, clasificare, elemente specifice 4

4. Spatii de lucru; structura ,cinematica, dinamica. Corespondenta

spaţiu de lucru – structura - cinematica –dinamica..

2

5. Elemente de acţionare şi comandă a roboţilor

industriali/manipulatoarelor.

4

6. Roboti serie. Structura, sisteme de coordonate. 4

7. Roboti paraleli. Roboţi mobili. 6

TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR

1.

Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea laboratorului si a tematicii

Conceptul de automatizare Lab.MU

2

2.

Automatizare temporala si secventiala –SARO/manipulatoare Automatizare

flexibila - aplicatii Lab.MU

4

3.

RI/M in coordinate cilindrice. Structura, cinematica,actionare. Studiul unui

manipulator utilizat in transferul interoperational Lab.RI

4

4.

Implementarea roboţilor industriali. Subsisteme de transfer interoperational

-aplicatii Lab.RI

4

Metode de predare /

seminarizare

prelegerea clasică (expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin

scheme, grafice) asistată de folosirea mijloacelor moderne de proiectare

a imaginilor / problematizarea, învăţarea prin descoperire, experiment şi

studiul de caz.

Stabilirea notei

finale

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60

- teste pe parcursul semestrului 20

(procentaje) - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10

- teme de control -

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde: lucrare scrisă. (descriptiva şi/sau test grilă)


Cunostinte minime privind: notiuni, structura,

cinematica, componenta, posibilitati de

programare/prelucrare/transfer in RI/M; MUCN;

CP;SFF;SFP;CIM.

Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate privind: structura,

cinematica, componenta posibilitati de

programare/prelucrare/transfer in RI/M,

MUCN;CP;SFF;SFP;CIM..


Bibliografia


Telea, D., ş.a., Maşini-unelte. Ed. Universităţii din Sibiu, 1997

Telea, D., Masini, utilaje si strategii in SFP, Ed. Daci Cluj-Napoca, 2001

Telea, D., Masini, echipamente si strategii in SFP, Ed. Univ.L Blaga, 2009

Telea, D., Roboti, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2001

Telea D.s.a Roboti industriali.Aplicatii Ed.Univ.L Blaga, Sibiu, 2005

Telea D.s.a Sisteme flexibile.Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006 Complementară:

Munteanu, O., s.a. – Bazele roboticii. Roboti industriali, Ed. Lux Libris, Brasov, 1996

Zetu, D., Sisteme flexibile de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi, 1999.

Kovacs Fr. ş.a., Fabrica viitorului, Ed. Facla, Timisoara, 1999.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: suport de curs, indrumar lucrari de

laborator, materiale de sinteza, proiecte, date de pe internet.

Coordonator de

Disciplină


S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ

Director departament

Prof. dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica mașinilor și utilajelor

2

Cod:

39.04.4.707.01.02.S.O.68

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB 2.3 Titularul activităţilor de proiect

2.4 Anul de studiu IV 2.5

Semestrul 7 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3 proiect 2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5

curs


Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 70

3.8. Total ore din planul de învăţământ 56

3.9 Total ore pe semestru 126

3.10 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe privind mecanica, rezistența materialelor, organe de

mașini, mecanisme, mecanica fluidelor.

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser

internet).

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea legilor si principiilor de baza din domeniul hidraulic cunoaşterea

elementelor hidraulice din circuitul de forţă al instalaţiei de acţionare,precum si

a celor pentru comanda si reglarea energiei hidraulice;

2

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea instalațiilor hidraulice acționare a mașinilor și sistemelor de producție;

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi paradigma incluziunii sociale.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;

Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;

Abordarea diversității ca resursă in mediul social.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale proiectării instalațiilor hidraulice de acționare și comandă a mașinilor unelte și

a sistemelor de producție;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;

să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de producţie;

să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Sisteme hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

2

Sisteme hidraulice automate. Copierea hidraulică prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de


2

Echipamente hidraulice proporţionale şi servo. prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de


2

Servosisteme electrohidraulice utilizate la maşini şi

utilaje

prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de


2

Analiza şi sinteza sistemelor hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de


2

Circuite hidraulice pentru reglarea vitezei şi

presiunii




2

Circuite hidraulice cu acumulatoare prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de


2

Circuite hidraulice cu comandă program prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de


2

Aspecte specifice montării consumatorilor

hidraulici la maşini şi utilaje




2

Lanţuri cinematice generatoare acţionate hidraulic

la maşini şi utilaje




2

Lanţuri cinematice negeneratoare acţionate

hidraulic la maşini şi utilaje




2

3

Sisteme hidrostatice folosite la maşini şi utilaje prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de


2

Proiectarea instalaţiilor hidraulice prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de


2

Sisteme hidraulice de automatizare utilizate la

maşini şi utilaje




2

Total ore curs 28

8.2. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Precizarea temei. Bibliografie. Indicaţii

metodologice. experimentul, metodele euristice 2

Alegerea variantei optime a schemei de montaj şi

realizarea ciclogramei elementelor componente

(planul de funcţionare) care cuprinde următoarele

date: numărul de identitate al motoarelor (care

trebuie să corespundă cu cel din planul de

dispunere), denumirea acestor motoare şi

dimensiunile lor, indicarea poziţiei motorului,

forţele şi vitezele pe care trebuie să le realizeze

motoarele (deplasare rapidă-retragere rapidă-avans

tehnologic), comenzile şi felul controlului

diferitelor deplasări, numerotarea deplasărilor

(identică cu cea din planul de dispunere).Spaţiul

(deplasarea) este indicat pe ordonata iar timpul pe

abscisă.

experimentul, metodele euristice 6

Ridicarea schemei funcţionale de acţionare şi a

ciclogramei de comandă şi execuţie.


Sistematizarea datelor de proiectare, calcule de

proiectare, pentru unul sau mai multe circuite de

acţionare. Alegerea şi codificarea elementelor de

acţionare, comanda şi reglaj.

experimentul, metodele euristice

8

Proiectarea parţială sau totală a panoului de

acţionare, comandă şi reglaj


Definitivarea şi predarea proiectului. experimentul, metodele euristice 2

Susţinerea proiectului. experimentul, metodele euristice 2

Total ore proiect 28

Bibliografie

Bârsan, I., Popp, I., Bogdan, L., Telea, D., Fetche, V. - Acţionări şi automatizări hidraulice. Elemente de proiectare. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I., Beres, V., Telea, D., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice. Probleme, teste, aplicaţii. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I., Breaz, R. - Acţionări şi comenzi hidraulice şi pneumatice. Îndrumar de laborator. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I. - Acţionări hidraulice şi pneumatice, vol. I. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Oprean, A., ş.a. - Sistemele hidrostatice ale maşinilor unelte şi preselor, Ed. Tehnică Bucureşti '65;

Radcenco, V., Alexandrescu, N., Ionescu, E., Ionescu M. – Calculul şi proiectarea elementelor şi schemelor pneumatice de automatizare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.

Bărsan, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice pentru maşini unelte, vol. I. Ed. Universitatea Sibiu '93;

Ispas, V., ş.a. - Roboţi industriali, Ed. Didactică Cluj Napoca '85;

a II-a '77 şi ediţia a III-a '83;

Ionescu, Fl. - Mecanica fluidelor şi acţionari hidraulice şi pneumatice, Ed. Didactică şi pedagogică

4

Bucureşti '80;

Ivan, M., Maniut, P., Cristian, I., Dobre, G. - Hidraulica maşinilor unelte, Ed. Universitatea Braşov '89.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 30

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

Formă alternativă de

evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

seminar

10

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*









2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea mașinilor si

sistemelor de producție 2 Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.69


S.l. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei O



curs



curs









-






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,

proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.


internet).








Participare activă


Competențe

profesionale Cunoaşterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea structurii

constructive şi funcţionale a maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;

Cunoaşterea conţinutului şi a etapelor de elaborare a documentaţiei de proiectare

2

Cunoașterea elementelor privind precizia, estetica, fiabilitatea şi întreţinerea maşinilor-unelte


Competențe







7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale proiectării mașinilor unelte și a sistemelor de producție;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:

să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;

să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de producţie;


8. Conţinuturi


ore

Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:

batiuri.




2


mese, sănii, suporţi.




2


ghidaje.




2

Proiectarea unor componente mecanice ale

structurii de comandă a maşinilor-unelte.




2

Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte

universale de găurit.




2


universale de rabotat şi mortezat.




2


universale de frezat.




2


universale: maşini de rectificat.




2


universale de strunjit.




2

Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru

generarea suprafeţelor complexe, de danturat.




2

Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru

generarea suprafeţelor complexe, de filetat şi

detalonat.




2

3

Precizia geometrică, statică, cinematică şi dinamică

a maşinilor-unelte.




2

Aspecte ergonomice, estetice şi privind protecţia

maşinii şi a operatorului folosite în proiectare.




2

Probleme privind fiabilitatea, repararea, recepţia şi

întreţinerea maşinilor-unelte.




2

Total ore curs 28

8.3. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Precizarea temei şi a principalelor etape la

elaborare. experimentul, metodele euristice 2

Calculul elementelor de bază: curse, viteze,

avansuri, forţe etc. experimentul, metodele euristice 4

Elaborarea variantelor de structură pentru maşina

proiectată.


Analiza multicriterială pentru alegerea variantei

optime.


Alegerea componentelor tipizate de structură. experimentul, metodele euristice 2

Proiectarea structurii cinematice în varianta

optimă.


Dezvoltarea proiectului unui subansamblu specific experimentul, metodele euristice 6

Calculul eficienţei economice. experimentul, metodele euristice 2

Total ore seminar 28

Bibliografie

Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.

Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.

Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,1997.

Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991. Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,

Bucureşti, 3007.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.

Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.

Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 3003.

Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 3007.

Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 3001.

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.

* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.






4

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs





10.5 Proiect



Verificare orală


evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40


seminar

10




gradul acestora.


01.10.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. dr. ing. Melania TERA


______________ ______________________


1

Valabila an universitar 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Maşini de prelucrat prin deformare 2


Domeniul: Inginerie industrială

Specializarea: Maşini – unelte şi sisteme de producţie

Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale

Facultatea: de Inginerie

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă): DI Numărul de credite: 5

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS


învăţământ 70


70

Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa



42 0 0 28 70

Obiective:

Formarea unei concepţii inginereşti privind structura, cinematica, acţionarea,

precum şi calculul organologic şi energetic al maşinilor de prelucrat prin

deformare.

Cunoaşterea şi calculul mecanismelor auxiliare de presare, în contextul în

care acestea constituie elemente principale de creştere a productivităţii în

sectoarele de prelucrare prin deformare.

Competenţe

specifice

disciplinei


prin obţinerea deprinderilor necesare pentru conceperea, exploatarea şi întreţinerea maşinilor de prelucrat prin deformare (prese hidraulice,

maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).


a funcţionării diferitelor subansambluri componente ale maşinilor de prelucrat prin deformare, precum şi a maşinilor în ansamblul lor

(prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).

3. Instrumental – aplicative prin însuşirea paşilor de urmat în configurarea maşinilor de prelucrat

prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini

speciale).

4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a

progresului tehnic în domeniul construcţiei maşinilor de prelucrat

prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini

speciale).

2

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1. Prese mecanice cu manivelă (Prese mecanice cu dublă acţiune): Generalităţi. Prese de tip închis. Prese de tip

deschis. Construcţii de prese cu dublă acţiune.

3

2. Prese cu genunchi: Domenii de utilizare. Clasificare. Prese cu genunchi cu acţionare simplă. : Prese cu genunchi cu

dublă acţionare.

3

3. Prese cu şurub: Particularităţile de lucru ale preselor cu şurub. Domeniul de utilizare, clasificare, parametrii de bază.

3

4. Prese cu şurub (Prese cu fricţiune): Clasificare. Mod de lucru. Caracteristici funcţionale.

3

5. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate hidraulic): Principiul de lucru. Clasificare. Scheme constructive.

Calculul parametrilor de bază.

3

6. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate electric): Mod de lucru. Clasificare. Scheme constructive. Calculul

parametrilor de bază.

3

7. Prese mecanice automate: Utilizare. Mod de lucru. Clasificare. Prese mecanice automate pentru prelucrarea

tablelor; Prese automate pentru presarea volumică.

3

8. Prese hidraulice: Consideraţii generale. Proiectarea principalelor elemente ale sistemului hidraulic.

3

9. Prese hidraulice: Scheme hidrocinematice ale preselor hidraulice. Calculul şi construcţia batiului preselor

hidraulice.

3

10. Maşini de tăiat: Maşini de tăiat cu cuţite lamă (foarfece ghilotină). Maşini de tăiat cu scule disc. Foarfece combinat.

Maşini de ronţăit.

3

11. Prese şi maşini speciale. Prese de ştanţat fin. Maşini speciale de îndreptat table.

3

12. Prese şi maşini speciale. Prese şi maşini de îndoit. Maşini de rulat şi îndreptat marginile.

3

13. Prese şi maşini speciale. Maşini de rulat filet. Maşini şi instalaţii utilizate pentru finisarea suprafeţelor prin

deformare plastică.

3

14. Prese cu comandă după program. Prese de perforat. Prese de îndoit.

3

TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI

1. Tema proiectului. 2

2. Determinarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale

maşinii de prelucrat prin deformare.

2

3. Configurarea lanţului cinematic de bază şi a schemei

cinematice.

2

4. Calculul cinematic. Elaborarea diagramelor spaţiului,

vitezelor şi acceleraţiilor.

2

5. Calculul puterii motorului de acţionare. Calculul forţei

disponibile şi ridicarea diagramei acesteia.

2

6. Calculul de dimensionare: Transmisia. Arborele principal. 2

3

7. Calculul de dimensionare: Batiul. 2

8. Calculul de dimensionare: Cuplaj-frână. Volant. 2

9. Întocmirea schemei de ungere. Elemente de ergonomie. 2

10 Elaborarea desenului de ansamblu. 2

11. Elaborarea desenului de ansamblu. 2

12. Elaborarea desenului de execuţie 2

13. Elaborarea desenului de execuţie 2

14. Susţinerea şi predarea proiectului 2

Metode de

predare /

seminarizare

Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre

metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin

descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe

parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,

explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.

Procedura urmată în derularea activităţii de proiectare sete dezbaterea

permanentă cadru didactic – student a problemelor ivite pe parcursul

etapelor de proiectare a maşinii (a unui subansamblu a maşinii) de prelucrat

prin deformare. Metodele didactice utilizate şi aici sunt cele menţionate

deja.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) 80%

- teste pe parcursul semestrului 10%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10%

- teme de control -

- alte activităţi(precizaţi)………………………………

……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptive), pe bază de bilete, conţinând

câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.


La fiecare dintre cele două

întrebări de pe biletele de

examinare să răspundă de nota 5

şi să fi participat, pe parcursul

semestrului, la toate orele de

proiect.

Proiectul sa fie finalizat si notat

cu nota minima de promovare.

Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele de

examinare să răspundă de notă maximă, să fi participat la

testele organizate pe parcursul semestrului la care să fi

obţinut calificative maxime; de asemenea la toate etapele de

rezolvare ale proiectului.

Proiectul sa fie finalizat si notat cu nota maxima de

promovare.


4

Bibliografia


1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982. 2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la

rece. Sibiu, I.I.S., 1984.

3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de laborator. Sibiu, I.I.S., 1989.

4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.

5. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995.. 6. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti,

E.D.P., 1982.

7. Rădulescu, Gh., ş.a. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, Bucureşti, E.T., vol. III, 1986.

8. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P., 1983.

9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece. Bucureşti, Ed. D. P., 1987.

10. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.

Complementară: 1. Blattner, A. – Mecanisme Pressen – Einsatz und Konstruktion – Köln

Verlag TUV Rheinland, 1990.

2. Buzdugan, Gh. – Rezistenţa materialelor, Bucureşti, E.T., 1980 3. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria,

2004.

4. Doege, E., - Umformende Maschinen der Produktionstehnik – Kontruktion, Automatisierung, Steuerung – IFUM, Universitat Hanover,

1989 şi 1992.

5. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în construcţia de stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.

6. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988. 7. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti,

Ed. D.P., 1973.

8. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag Berlin – Heidelberg – New York, 1973.

9. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece. Îndrumător de proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.

10. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă). Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.

11. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece. Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.

12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl – Hanser Verlag, 1986.

13. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti, Ed. D.P.,1083.

14. *** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.

5


1. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995.. 2. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti, E.D.P., 1982.

3. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P., 1983.

4. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.

5. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.

Coordonator de

Disciplină


Prof. univ. dr. ing. Octavian BOLOGA

Director de

Departament

Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială


1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie


2.1 Denumirea disciplinei Automatizarea maşinilor şi

sistemelor de producţie 2

Cod:

39.04.4.703.01.02.S.O.71

2.2 Titularul activităţilor de curs S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera

S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de

studiu IV 2.5


evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei O



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14








-






4.1 de curriculum

Cunoştinţe generale de electrotehnică şi electronică

Cunoştinţe de mecanisme şi organe de maşini

Cunoştinţe de acţionări electrice

Cunoştinţe de acţionări hidraulice

4.2 de competenţe








Participare activă


Competenţe Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor sisteme de automatizare utilizate în

2

profesionale construcţia maşinilor unelte şi a roboţilor industriali

Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor componente din structura maşinilor unelte cu comandă numerică

Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi privind utilizarea şi programarea automatelor programabile

Capacitatea de a înţelege, explica şi interpreta schemele electrice, hidraulice şi pneumatice de acţionare şi automatizare ale maşinilor unelte şi roboţilor industriali

Capacitatea de a înţelege şi opera cu terminologia specifică sistemelor de automatizare şi echipamentelor de comandă numerică

Capacitatea de a înţelege structura şi funcţionarea sistemelor de automatizare complexe pe baza documentaţiei tehnice

Capacitatea de a proiecta şi implementa sisteme de automatizare de complexitate medie şi mare

Capacitatea de a pune în funcţiune şi exploata sisteme de automatizare de complexitate mare

Capacitatea de a realiza sisteme de automatizare flexibile bazate pe automate programabile şi a realiza programele pentru acestea

Capacitatea de a pune în funcţiune, exploata şi întreţine maşini unelte cu comandă numerică

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;

Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;

Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;

Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice avansate în domeniul automatizării sistemelor de producţie

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să definească conceptele de bază din domeniul maşinilor şi sistemelor de producţie;

să identifice relaţiile existente între procesele automatizate şi structura acestora;

să proiecteze şi să implementeze, individual şi/sau în echipă, sisteme de automatizare a maşinilor şi sistemelor de producţie.

8. Conţinuturi


ore

Traductoare de poziţie şi deplasare. Definiţii, clasificări.

Traductoare analogice.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Traductoare de poziţie şi deplasare numerice. conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Sisteme de control al mişcării. Elemente de cinematica şi

energetica sistemelor de control al mişcării. Profiluri de viteză.


explicaţia

studiu de caz

2

Sisteme de control al mişcării de tip axă numerică. Axe

numerice incrementale. Axe numerice absolute. conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Comportarea dinamică a axelor numerice. Factori de influenţă.

Algoritmi de reglaj.


explicaţia

studiu de caz

2

Precizia cinematică a axelor numerice. Surse de erori conversaţia euristică 2

3

cinematice. Moduri de compensare a erorilor cinematice şi

dinamice.

explicaţia

studiu de caz

Controlul şi corelarea mişcărilor tehnologice pe mai multe

direcţii. Interpolarea. Algoritmi de interpolare liniară şi

circulară. Tehnica impulsurilor de referinţă. Metoda DDA şi

CDF.


explicaţia

studiu de caz

2

Algoritmi de interpolare circulară. Metoda cuvintelor de

referinţă. Algoritmi avansaţi de interpolare, interpolarea după

curbe spline.


explicaţia

studiu de caz

2

Flexibilitatea sistemelor de automatizare. Sisteme de

automatizare rigide. Sisteme de automatizare flexibile.


explicaţia

studiu de caz

2

Automatizarea rigidă a ciclurilor de mişcări tehnologice.

Sisteme de automatizare rigide electro-mecanice şi

electrohidraulice.


explicaţia

studiu de caz

2

Automate programabile. Structură generală şi tehnici de

programare. Structura memoriei.


explicaţia 2

Elemente avansate de programare a automatelor programabile.

Programarea întreruperilor în program. Programarea

temporizărilor şi a ciclurilor de numărare.


explicaţia

studiu de caz

2

Exemple de programare a automatelor programabile.

Comunicarea cu dispozitivele de programare, afişare şi

monitorizare. Interfaţa om-maşină.


explicaţia

studiu de caz

2

Automatizarea ciclurilor de mişcări utilizând automatele

programabile.


explicaţia

studiu de caz

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Reglarea poziţiei în sistemele de automatizare. Servosisteme de

reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă închisă, de putere

mică, Technosoft, echipate cu placă DSP ISCM 4085 cu

microprocesoare de semnal, cu servomotor sincron cu encoder

şi senzor Hall. Realizarea unor cicluri de mişcare cu ajutorul

software-ului de comandă şi control EasyMotion


demonstraţia

experimentul

2

Servosisteme de reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă

închisă, de putere mare, Bernecker & Reiner, cu servomotoare

sincrone cu encoder şi senzor Hall, controlate cu sistemul de

control al mişcării ACOPOS 2003. Automatizarea sistemului

utilizând software-ul de comandă si control Automation Studio.


demonstraţia

experimentul

2

Programarea automatelor programabile. Automatul programabil

OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru

automatizarea unui ciclu de mişcări tip apropiere rapidă-avans

tehnologic-retragere rapidă


demonstraţia

experimentul

4


OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru

automatizarea unui manipulator pneumatic.


demonstraţia

experimentul

2

Automatul programabil SIEMENS Simatic S7-200.

Familiarizarea cu software-ul de programare STEP 7 MicroWin

demonstraţia

experimentul 2


SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului

pentru automatizarea pornirii şi inversării sensului de rotaţie al

unui motor asincron trifazat


demonstraţia

experimentul

2


SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului

pentru automatizarea ciclurilor de mişcări al unui manipulator

electromecanic cu transmisie prin fire.


demonstraţia

experimentul

4

4

Total ore laborator 14

Bibliografie


Breaz, R., Automatizări industriale, Editura Universităţii din Sibiu, 2007

Breaz, R.E., Bogdan, L. Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii din Sibiu, 2003

Complementară: Bogdan, L., Dorin, A., Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali, Ed.

BREN, Bucureşti, 1998

Delesega, I., Vasilievici, A., Echipamente de comandă cu logică programată, Ed. Politehnica, Timişoara, 1997

Dumitrache, I., ş.a., Automatizări şi echipamente electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

Leonard, W., Control of Electric Drives, Springer Verlag, Berlin, 1985

Telea, D., ş.a. Maşini, utilaje şi strategii în sisteme de producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 3, Automatisierung und Steuerungtechnik, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989




10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs



Rigoarea ştiinţifică a limbajului şi

cunoaşterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10


10.5

Seminar/laborator


referat, a unei aplicaţii Verificare orală 30

Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare

laborator

10


cunoaşterea principiilor de funcţionare a echipamentelor prezentate;

înţelegerea modului de funcţionare al sistemelor de automatizare prezentate şi capacitatea de a le

integra în scheme de automatizare simple;

abilitatea de a recomanda un sistem de automatizare în funcţie de aplicaţie;

cunoaşterea algoritmilor de interpolare liniară şi circulară;

înţelegerea modului de utilizare şi programare al automatelor programabile şi capacitatea de a

realiza programe simple.


gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

15.09.2016

______________ S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera

S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera


15.10.2016

______________ ______________________

Prof. univ. dr. ing.. Sever Gabriel Racz

1

FIŞA DISCIPLINEI*









2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea asistată a mașinilor

și utilajelor Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.72


S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei O



curs

2 din care 3.3 laborator 3


curs

28 din care 3.6 laborator 42








-






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,

proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.


internet).








Participare activă


Competențe

profesionale Cunoașterea metodelor și tehnicilor de proiectare asistată de calculator;

Cunoștințe și abilități privind utilizarea pachetelor software de proiectare asistată de calculator, Catia v5.

2


Competențe







7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale proiectării asistate a mașinilor și utilajelor;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:

să utilizeze metodele și tehnicile de proiectare asistată de calculator;

să proiecteze, asistat de calculator, lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;


8. Conţinuturi


ore

Modelarea volumică 3D a sistemelor mecatronice:

realizarea pieselor, ansamblurilor și desenelor




2

Parametrizarea modelelor 3D. prelegerea clasică, asistată de



2

Modelarea hibrida 3D a elementelor constructive ale

echipamentelor industriale




2

Metode și tehnici utilizate în modelarea hibridă prelegerea clasică, asistată de



2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea

wireframe-urilor.




2


suprafețelor




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -

operații de cosmetizare




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -

operații de transformare




2


pieselor hibride




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: notiuni generale

despre simularea cinematica a echipamentelor

industriale.




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: importarea

ansamblurilor si analiza mecanismelor componente.




2


cuplelor cinematice ale mecanismelor


folosirea mijloacelor moderne de 2

3


Proiectarea asistata utilizând CATIA: definirea legilor

de mișcare




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: simularea

cinematică a echipamentelor industriale




2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Prezentarea generală a pachetului software. experimentul, metodele euristice 3

Modulul „Part Design”. experimentul, metodele euristice 9

Modulul „Assembly Design”. experimentul, metodele euristice 3

Modulul „Drafting”. experimentul, metodele euristice 3

Proiectarea asistata a structurii portante: batiuri şi

ghidaje.


Proiectarea asistată a structurii portante: arbori

principali, lagăre, mese, sănii.


Proiectarea asistată a structurii cinematice: cutii de

viteze, variatori continui de turaţii.


Proiectarea asistată a structurii cinematice:

mecanisme inversoare.


Lucrare de sinteză şi recuperare experimentul, metodele euristice 3

Total ore seminar 42

Bibliografie

Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.

Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.

Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,1997.

Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991. Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,

Bucureşti, 2007.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.

Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.

Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.

Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.

Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2001.

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.

* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.






10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere

4

evaluare din nota finală

10.4 Curs





10.5 Laborator



Verificare orală


evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40


seminar

10




gradul acestora.


01.10.2016

______________ Prof. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ


______________ ______________________


1

Valabilă an universitar: 2016- 2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Ingineria sistemelor de producţie

Codul disciplinei: 39.04.6.810.01.02.D.A.76

Domeniul: Inginerie Industrială

Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie

Departamentul: Inginerie Industrială şi Management

Facultatea: Facultatea de Inginerie

Universitatea: Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Anul de studiu: IV Semestrul 8 Tipul de evaluare finală Examen


DO Numărul de credite: 3

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI


învăţământ 56


56

Titularul disciplinei: Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA



28 28 - - 56

Obiective:

Definirea şi identificarea domeniului organizării producţiei;

Cunoaşterea şi conducerea proceselor de bază din întreprindere

Organizarea muncii;

Organizarea întreprinderii;

Programarea activităţilor de aprovizionare;

Cunoaşterea utilajului de producţie, clasificare;

Modul de amplasarea al utilajului de producţie;

Logistica producţiei; etc.

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor specifice ingineriei sistemelor de producţie;

Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de aplicare în practică a acestor concepte;

Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor folosite în ingineria sistemelor de producţie, organizare, planificare, calcul utilaje, suprafeţe de

producţie, capacităţi de producţie, etc.


Să explice şi să interpreteze noţiunile generale privind principiile ingineriei sistemelor de producţie;

Să interpreteze informaţiile obţinute din exploatarea unor activităţi specifice acestei discipline, etc.

2

3. Instrumental – aplicative Să urmărească indicatorii specifici ingineriei sistemelor de producţie, să

înregistreze, să prelucreze şi să interpreteze informaţiile;

Să prescrie măsuri eficiente de îmbunăţăţire a activităţilor firmei;

Să utilizeze principalele metode specifice ingineriei sistemelor de

producţie.

4. Atitudinale: Să adopte strategiile de organizare adecvate, fundamentate pe datele

colectate şi prelucrate sau pe informaţiile obţinute din diverse surse;

Să aprecieze critic şi corect rezultatele obţinute în domeniul

ingineriei sistemelor de producţie şi să participe activ la

îmbunătăţirea continuă a acestora;

Să se implice în toate activităţile specifice inginerie sistemelor de

producţie, să promoveze şi să implementeze aceste concepte.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr.

o.re

1. Evoluţia inginerie industriale, Conceptul de sistem, Sistemul de

producţie 2

2. Tipuri de producţie, Mediul ambiant al întreprinderii 2

3. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: evoluţia

organizării sistemelor de producţie, principii 2

4. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: componente,

elemente de condiţionare, 2

5. Planul general al firmei: elaborare, 2

6. Planul general al firmei: reguli de proiectare 2

7. Amplasarea firmelor: criterii, metode 2

8. Suprafetele de producţie: clasificare, dimensionare, căi de

îmbunătăţire 2

9. Utilajul de producţie: clasificare, calculul necesarului de utilaje 2

10. Utilajul de producţie: amplasarea utilajelor 2

11. Capacitatea de producţie: noţiune, factorii care influenţează

capacitatea, unităţi de măsură 2

12. Capacitatea de producţie: metodologia determinării capacităţii 2

13. Gestiunea stocurilor 2

14. Lotul de producţie 2

TEMATICA SEMINARIILOR

1. Prezentarea evoluţiei sistemelor de producţie 2

2. Analiza factorilor interni şi externi care acţionează asupra

sistemelor de producţie 2

3. Elaborarea planului general al întreprinderii 2

4. Realizarea ROI sau ROF 2

5. Proiectarea structurii organizatorice 2

6. Elaborarea fişelor de post şi stabilirea relaţiilor de colaborare, în

funcţie de nivelele manageriale 2

3

7. Amplasarea macro şi microspaţală a firmelor, exemplificarea

principiilor care stau la baza acestei aplasări 2

8. Amplasarea utilajelor 2

9. Calculul suprafeţelor de producţie 2

10. Calculul utilajelor, amplasarea lor 2

11. Calculul capacităţii de producţie 2

12. Stocurile, calulul diferitelor tipuri de loturi de producţie 2

13. Aplicaţie privind loturile de producţie 2

14. Recapitutarea principalelor principii privind organizarea şi

fucţionarea sistemelor de producţie

2

Metode de predare /

seminarizare

Prelegerea, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, conversaţia

euristică, brainstorming-ul, observarea, experimentul, exerciţiul, studiul

de caz, modelarea.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen (evaluare finală) 50 %

- teste pe parcursul semestrului 30%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%

- teme de control -

- alte activităti (precizaţi)……………………………… -

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală

Evaluarea finală se realizează în scris, cuprinde întrebări şi probleme şi urmăreşte evaluarea atât

a cunoştinţelor teoretice cât şi a celor practic-aplicative.


Pentru nota finală 5 studenţii trebuie să participe la

activităţile de seminar şi să obţină nota minimă 5 la

testele de pe parcurs şi la teme. De asemenea,

trebuie să obţină minimum nota 5 la examen.

Cerinţe pentru nota 10 Pentru nota finală 10 studenţii trebuie să

participe la activităţile de seminar şi să

obţină nota 10 la testele de pe parcurs şi la

teme. De asemenea, trebuie să obţină nota

10 la colocviu.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = între 50 şi 80 ore (în funcţie de capacităţile

intelectuale şi de stilul propriu de învăţare al studentului) .

4

Bibliografia


1. Chiang, S. J. (edited), Cioca, M., Cioca, L. I., et al. Decision Support Systems,

Editura Intech, Croaţia, ISBN 978-953-7619-64-0, 2010;

2. Cioca, L. I., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura

Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010;

3. Cioca L., I., şi Constantinescu D., N., Ingineria sistemelor de producţie.

Aplicaţii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009;

4. Cioca L., I., Ergonomie. Note de curs, Sibiu, 2010;

5. Cioca L., I., Ingineria sistemelor de producţie, Editura Universităţii „Lucian

Blaga” din Sibiu, 2006;

6. Cioca L., I. şi Bogdan L., Managementul şi ingineria sistemelor de producţie

prin adaptare la constrângeri, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,

2007;

7. Rapotan, Ioan Organizarea şi conducerea producţiei în întreprinderile

constructoare de maşini, Galaţi, 1988;

8. Iancu, C. ş.a. Organizarea producţiei. Aplicaţii practice, Editura „Academiei

Brâncuşi” Târgu-Jiu, 2005;

Complementară:

1. Abrudan, I. şi.a. Manual de Inginerie Economică. Ingineria şi Managementul

Sistemelor de Producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

2. M. Dumitraşcu, ş.a.–Enciclopedia Conducerii Întreprinderii, Editura

Academiei, Bucureşti, 1981;

3. LEGEA NR. 15/90 – REORGANIZAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE ÎN

REGII AUTONOME;

4. LEGEA NR. 31/90 – SOCIETĂŢILE COMERCIALE;

5. *** – ARTICOLE ŞI LUCRĂRI DIN LITERATURA DE SPECIALITATE,

APĂRUTE DUPĂ 1990 .


Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: tabla şi creta; suportul de curs

(tipărit); manualul; retroproiectorul şi folii transparente; filme didactice

Coordonator de

disciplină


Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA

Director

departament Prof. Univ. Dr. Ing.

Sever-Gabriel RACZ

1

FIȘA DISCIPLINEI*




1.3Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie /Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Tribologie Cod: 39.04.2.802.01.02.D.O.74

2.2 Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan

2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof univ dr ing Şerban Remus Ioan

2.4 Anul de

studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei DI


3.1 Număr de ore pe

săptămână

2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator/proiect 1

3.4 Total or

Documents

FIŞA DISCIPLINEIinginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini... · 2017. 5. 23. · proiect etc) Evaluarea finală va cuprinde media a doua teste semestriala ce cuantifica