1

Parinlele Martin mi-a dat ideea sa scriu o r€latarc despre fe-lul cum an descopedt cadavnl.

- Si tie ca si cum as scrie o scrisoare in care sa-i poyestesc

totul unui prieten? an intebat eu.

- Scde ca si cum ar fi o povestire literara. ca si cum te-ai de-

ta$a de tine insa$, ca 9i cum ai fi vazut ce se intimph si fi-aiarninti ce-ai facuq ce-ai simtit ca oi cum tonrl i s-ar fi intlmplaraltcuiv4 mi-6 rispuns parintele Maftin.

inlelegeam ce vrea sa spuna, dar nu eram sigura de undesa incep.

- Tot ce s-a intimplal parinte, sau doar plimbarca mea peplaj4 cind am dat de cadavnrl lui Ronald?

- Tot, absolut tot ce vlei sa spui. Sclie desFe colegiu 9i des-pre viala ta de aici, daca vlei. Crcd ca asta o sa rc ajute.

- Pe dumneata te-a ajutaq parinte?

Nu stiu ce m-a facut sA rostesc aceste cuvinte, pur si simplumi-au venit in minte gi le-am lasat sa-mi scape, De fapt era oprosie 9i, intr-un fel fusesem cam obraznica, dar el nu paru stse fi supaml

Dupa ce se gindi putin, parintele Martin spuse:

- Nq de fapt nu m-a ajuta! dar toare ast€a s-au intimplat tar€

de mult. Crcd cl in ce te privegte, lucrurile vor sta altfel.Crcd ca se gindea la razboi Si la felul cum fusese luat pdzo-

nier de japonezi, la intimplarile groaznice petrecute in hgar. Elnu pomene$te niciodata desp€ razboi, dar, in defmitiy, de c€ arface-o faF de r,rine? Dar nu cled ca vorbe$te desprc asta cu ni-meni, nici macar cu ceilalfi preoti.

Acea$a conversa[ie awsese loc cu doui zile in urma, cindne plimbam impl€unr pe sub peristil, dupa. vecemie. Eu nu mai

MOART'E iN SFiNTUL ORDIN l1l0 P D. JAMES

particip la liturghie de ta moanea lui Charlie, dar la vecemie maduc, De fapt, este o chestiune de politete. Nu se cade sa lucrezla colegiu, sa primesc bani de la ei, sa accept toata bunavointalor $i sa nu particip la nici una din slujbele de la biserica. Darpoate ca sint prea susceptibila. Domnul Gregory locuiegteintr-una dinae casute, ca 9i mine, si preda $eaca cu jumatate denorma" dar nu se duce niciodata la biserica. decit atunci cind se

cinta ceva ce ii place. Nimeni n-a insistat vreodata sa iau partela slujbe, nici macar n-am fost inbebata de ce n-am mai mers lalinfghie. Dar, sigur, s-a observat; aici se observa totul.

Cind m-am intors acasa" m-am ghdit la ceea c€-mi spusese

parintele Martin 5i ca s-ar putea sa fie o idee o idee buna- N-amavut niciodata prcbleme cu scdsul. La scoala eram buna la com-puneri, 5i domnigoara Allison, care ne preda engleza, imi spu-nea ca" dupa pa'rcrca ei, s-ar putea sa am hlent de soiitoare. Dar

stiam cA se insala" N-am deloc de imaginalie, cel pugin nu genul

acela de care au nevoie romancierii. Nu pot sa inventez nimic.Pot sa scriu doar despre ce vad, fac sau gtiu gi, uneori, despre

ceea ce simt, lucru care nu este chiar atit de usor. Oricum, eu

mi-arn dorit intotdeauna sa devin infirmieri, chiar de pe vremeacind erarn copil. Acum am gaizeci gi sapte de ani $i sint pen-

sionarar dar inca mai sirlt buna de ceva aici, la St Anselm. Lu-crez ca sori-gefi - ma ocup de afec;imi minorc, dar am grija $ide lenjerie. Este o sluJ'ba u$oari, dar sufar de inima $i am norocca am de lucru. Colegiul a avut $ija sa-mi dea sarcini cit maiusoarc, Mi-au facut chiar rcst de un carucior, ca sa nu fiu te atasa car teancuri mai volurninoase de lenjerie. Ar fi trebuit sa spun

asta mai devreme. $i nu mi-am scris nici mAcar numele. Macheama Muffoe, Marya.ret Munroe.

Cred ca stiu de ce pa,rintele Martin mi-a sugerat ca m-arputea ajuta sa mA apuc iar de scris. El gtie ca aveam obiceiul st-isrriu cite o s€dsoarc lunga lui Charlie in fiecare sapgmina. Crcdci e singua peNoana de aici, in afara de Ruby Prlbeam, care gtie

acest lucru. ln fiecare saptamini ma a5€zam pi-mi aminteam cese rnai intimplase de la ultima scrisoare, toate lucrurile rninrnte,fara imponanF carc stiam ca pentru Charie nu erau fara impor-tanFr c€-am mai mincat, ce glume am mai auzit, intimplad cu

studentii, descrieri ale uemii. N-ai zice ca sint multe de povestit

inu-un loc tinistit Oe la marginea tamului stincos' depane de

ori"" ,s"tur", dar ".o

uimitor cite aveam si-i scriu' $i stiu ca lui

Ct.ti" ii pta""ur, toisorile. ,Mai scrie, mami"' imi spunea el

cind venei acasa in permisie' $i asta am ri facut'

Dupa ce-a fost ucis, amata mi-a Eimis tot ce ramasese de la

el, 9i printre alte lucnui am gasit si teancul de scrisori' Nu erau

toal scrisorile trimise de mine - n-ar fi putut sa b pastreze pe

ioate - dar le pastruse pe cele mai lungi' Le-am luat cu mine pe

Dromontoriu si am facut un foc cu ele' Era o zi vinloasa' cum se

in irnolu "daa.n

p" aoash de est $i flacarile vijiiau ii scapanu'

y-u schimbau Oirectie dupa vint. BucaFlele arse de hinie se ri-

aicar, simi "Uu-u i" fafa ca ni$te fluturi, in timp ce finnul lmi

inteDa niirile' Era ciudat, hindca focul era mic' Dar ceea ce in-

# * ,p* "ra

* i.i dau seama de ce parintele Manin imi.da-

ause ideea sd scriu aceasta relatrre' Se gindea ct daca scriam

"euu - ori"e - --a, ajuta sa-mi recapat interesul pentru viaF'

Este un om bun, poaie chiar un sfint, dar sint multe lucrud Pe

care nu le Poat€ inPlege.-- Pare ciudat ca scriu aceasta rclaurc fara sa gtiu daca o s-o ci-

teascl vrcodata cineva si cine anume $i nu-mi dau seama daca

o scriu pentu mine insami sau Pentru un citilor irnaginar penhu

"ar" ioi

"" tin" A" Colegiul St Anselm este nou si neobisnuil

Asa ca Doat€ ar fi bine sa sPun ceva desprc acest loc' sa stabilesc

cadnrl, cum s-ar spune. Colegiul a fost fondat de o persoana cu-

cemica, pe nume Agnes Arbutrnot' care dorea sa se asiStlr€ ca

uot "rirt^

intota.u*a .,tineri crcdinciosi si insguiti hirotonisiti

oentru a deneni preod catolici in Biserica AngLicana" Am [olo-

iii gtritinetete' irinAca acestea sint chiar cuvinlele ei' bdsta o

"-a.i"i* O".pt" * tu bisedca si a$a arrt aflat si eu' Ea a donal cla-

dirile, terenul 9i aproape toate mobilele, ca si o sum' sulicient

de mare de bani - asa socotea ea - ca sa mentina a$ezamintul in

funcliune pe veci. Dar niciodati nu exista destui bani' asa c& in

ot ""nt-

Si ent"ftn *buie sa fie finanFt mai mult din fondu-

iie gisericii. $tiu ca parintele Sebastian 5i pffinrcle Martirl se

tem ca Biserica plAnuieste sa-l inchida Aceasta t€mere nu este

Ji."ututa Oe."rti. niciodatl 5i, bineinples' nu cu personalul

P. D. JAMES

administrativ, dar tofi $tim. infi-o comunitare mica si izolati caSt Anselm ve5tile 5i zvonurile par a fi purtate, nerostite, de vinl

Pe linga faphrl ca a donat cas4 domni$oara Arbutlmot a con-struit apartarnentele pentru studend Si un gir de camere pentruoaspeli care legau peristilul de sud de biserica. A mai construit$i patru cAsufe pentru personal dispuse in semicerc de-a lungulpromontoriului, cam la o suta de yarzi de colegiu, Le-a dat nu-mele celor patru evangheligti. Eu stau la Sffnhrl Matei, in ex-trema sudicA" Ruby Pilbeam, bucitireasa Si menajera noastrA,tunFeund cu solul ei, megter 9i om bun la toate, stau in SflnnLuca, iar in cAsuF cea mai nordica, Sflnnrl loan, locuiegte EricSufiees, ajutorul domnului Pilbeam. Eric cregte porci, dar maimult ca un hobby decit ca sa aprovizioneze colegiul cu came deporc. Sintem doar patru cu tot cu femeile de serviciu cu progamredus de la Reydon gi Lowestoft carc ne ajutA h treaba! dar nusint mai mult de douazeci de studenfi in teologie si patru preofilezidenti, a$a ca ne descucam. Nici unul dintre noi nu e ugor deinlocuit. Promontoriul pustiu, batut de vinturi, faxa un sat, farao circiumA, fara un magazin, este prea indepartat pentru majori-tatea oamenilor. Mie-mi place aici, dar chiar 9i mie mi se pareinfrico$ator Si un pic cam sinistlu. Marea musca an dupa an dinsthcile nisipoase si stau uneori la marginea lor cu ochii la rnare

$i imi imaginez fluxul apaLlind ca un va] inalt, alb gi sctpitor, nA-valind spre mal Si napustindu-se asupra foipoarelor 9i tr.rmurilor,asupra bisericii 9i casutelor 9i spulberind totul. Vechiul satBallard's Mere a stat sub apele mtuii veacud la fmdul Si, citeo-darr. in nopti cu vint, lumea spune cA se poate auzi dangatulstins al clopotelor bisericii din tumudle ingopate. $i ceea ce n-afost inghifit de mare a fost mistuit de marele foc din 1695. Dinvechiul sat n-a mai ranas nimic decit biserica medievala pe caredomnigoara Arbuthnot a restatrat-o 9i a inclus-o in colegiu gi ceidoi piloni de caramidd aproape plabu$ifi din fala casei, adica totce.a nai ramas din conacul elisabetan ce se ridica in acel loc.

Poate c-ar fi mai bine sa povestesc cite c€va despre RonaldTreevs baiatul care a mudt ln definitiv, despr€ moartea lui ar tse-hd si fie vorba aici. inainte de anchea politia mi-a pus clteva in-Ebfri. vrird sa sde cit de bine il cunostean Crcd ca-l cunogrcarn

MOARTE IN SFINTUL ORDIN

mai bine decit majoritatea penonalului adminisrativ de aici, dar

n-am spus mare lucru. Nici nu era mult de spus. Nu cred ca

aveam eu caderea sa-i birfesc pe studentri. $tiam ci Ronald nuera simpatiz ! dar n-am pomenit de asta. hoblema era ca el nuse potrivea cu locul asta si cred ca era si el congdent de asta- inprimul fnd, tatAl lui era Sir Alrcd Tre€ves, care conduce o im-portana companie de amament, Si Ronald finea ca noi si ftimca el era fiul unui om foarte bogat. Asta se vedea 9i dupi lucru-rile pe care le avea- Avea un Ponche, in timp ce ceilalfi studenti

se des€urcau cu masini mai ieftine, asta in cazul cA aveau o ma-

sina. $i-i placea sa vorbeasca despre vacant€le lui in locuriscumpe gi indeplrtate unde alli studentri nu-$i puteau p€rmite sicalitoreasca" cel pufin nu in vacante.

Toate astea ar fi putut sal faca popular in alte colegii, dar nuaici. Oricine poate fi snob in legaturl cu cey4 sa nu-i sedeti pe

cei care pretirid ca nu-i as4 dar aici nu e vorba despre bani. $inici despre familie nu-i vorb4 cu toate ca ai duce-o mai bine ca

fiu de paroh decit al unui star de muzica pop. Cred ci ceea ce-iintercseaza pe ei esle inteligenta - inteligenla $i o infiti$arc pla-cuta si agerimea mintii. Le plac cei care-i pot face sa dda.Ronald nu era ant de inteligent cun iqi lnchipuia el 5i nu reugea

niciodata sa faca pe cineva sa dda. fl considerau plicticos gi,

bineinteles, cind isi dadea seama de asta devenea 9i mai plicti-cos. N-am spus nimic din toate astea politiei. Ce rost ar fl aYut?

Ronald era mort. Ah, da, si crcd ca era si cam curios, intot-deauna ii phcea si $tie ce se pefecea in jurul lui, intotdeaunapunea intrebdri. De la mine nu afla prea multe. Dar, uneori,aparca s€ara la mine acas,, se a$eza $i vorbea, in timp ce eu ti-cotam gi-l ascultam. Studeniii nu slnt incurajatri sa faci vizitela locuinFle personalului, daca n-au fost invitati, Parir eluiSebastian ii place ca noi sa ne bucuram de tihna" Dar, de fapt, elnu ma deranja. Daca $au $i ma gindesc bine, cred ci Ronald se

simlea shgur. Altfel, nu $!ar fi pierdut wemea cu mine. lmiamintesc 5i de Charlie al meu. Charlie nu era plicticos, nici anti-patic sau greu de cap, dar imi place si cred c4 dacn s-ar fi simtit\reodata singur si si-ar fi dorit sa st€a linistit de vorba cu cinev4s-ar fi gasit o persoana ca mine sd-l asculte cu bunavoinE-

t3

MOARTE iN SFINTUL ORDIN l514 P D. JAMES

Cind a sosit politi4 m-a inuebat de ce m-am dus sa-l caut peplajar. Dar eu nu facusem asta Carn o data la doua sa amini faco plirnbare solitara dupa masa de prinz si cind arn pomir deacasa nici nu $tiam ca Ronald lipsea. $i nici nu mi-ar fi trecutprin cap sal caut pe plaja. Este greu de inchipuit ce 1i se poateintimpla pe un tirm pustiu. Nu ri$ti prea mult daca nu te cateripe dig Si daca nu te afld prca aproape de stinci - exista anunturiprivind ambele, fiind considerate periculoas€. Toti studentii sintavenizali despre primejdiile inotatului de unul singur sau alemersului prea aproape de stincile nesigure.

Pe vrernea domnigoarei Aftutmot puteai sa cobori pe plaja ve-nind de acasd, dar marca uzurpatoarc a schimbar lucrurile. Acumtebuie sa meryi can julnatate de mil5 la sud de colegiu pina la sin-gurul loc unrle stincile sintjoase 9i des l de rczisente ca sa suportecit€va tsepte brcde de lernn Fevazute cu o balustrada" Dincolode acest prmct se intinde intunecimea lacutui Balard, inconjuratde copaci si separar de marc doar de un mal ingust de pietri$. Une-ori ma plimb plna la lac, dupa care ma iftorc, dar in ziua aceea amcobodt ueptele pina la plaja $i am luat-o sprc nord.

DupA o noapte de ploaie, ziua era proaspAta, stralucitoare,cerul - albastru cu nori goniti de vint, iar fluxul - putemic. Amdal ocol rnicului promontoriu si am vazut plaja pustie desfa5u-

dndu-se in faF me4 cu muchiile ei inguste de'pietrig pi liniileintunecate ale digudlor vechi incrusiate cu ierburi coborind spremare. Apoi, cam la vreo treizeci de yarzi in fa(a mea am zaritceva ce pirea o boccea neagra ta poalele unei stinci. Am iutit pa-

sul spre locul acela 9i am yazut o sutana frumos inpaturita si,alaturi, o manta cafenie, impan[ita cu aceea$i griji- Putin maiincolo, stinca alunecase gi se prabugise, din ea nu mai riimase-sera decil bucali compacte de nisip, smocuri de iarba $i pietre.Mi-arn dat imediat seama ce tebuie sa se fi intimplat. Cred caam scos un mic tipAr, dupa care am inceput sa sap nisipul cu mii-nile. $tiam ci dedesubt fusese ingropat trupul cuiva, dar nu-mid.adea.n seama unde anume. lmi amintesc de nisiput grunjoscat mi se adunase sub unghii gi cit de geu inaintam, ata ca amincepd sa calc nisipul in picioare disperaG. cu fi.[ie, aruncindu-lin sus, pina arn simtit ca-mi inleapa obrazul $i-mi inm in ochi.

I* oo""rut o stinghie ascutita de lenm de vreo tr€izeci

o" iJ "

oi*.r'" .1''i1 411 1un1-s 5i arn inc€put sa saP cu ea'

;"r'";;il;;;;t" am dat de ceva moale si m-am lasat in ge-

;##;;;di"sascormonesccum'inil1-1p.:1T,:,:.1mmcor uc s4 lrwy r* -- -- - oerite cu o crusta de nisip $i,

ca dadusem P€ste doua moviliF acol

i"a-*Ji - """rit o: *u"l:lt,it'""1inua.

rnima mi seDin acel moment n-am mar Pr

'o#;;;;'fi;ti-ttuln 'ttio d' Putti' 61 sgnft' in mod

ffi;. #i:;';iltt pe cel ce se afla acolo' ca en ceva ri-dicol

liii"o" Jo*.tG cele doua movilite expuse vederii' $$am

ca omul trebuia sa fie mort $l ca toala graba mea lebrila nu ser-

ii*'t'" "n*i.

i'i-" n Punrt oricum sal salvez 5i nu mai suportam

sa continuu singu-a sa-l dezgroP cendmetru cu cendmetru' chiar

il:;#il;"";"" sa fac-asra' Trebuia sa ma ajute cineva" sa

ffi"ilil; [ilti.phse' cred ca-mi dadusem seama chiar de

X;.i;;;;;"* era" dar p€ n.,$tepta''* .* ^*t-it-1^lffi;il;* t*"u mantale cafenii cu etichete pe carc erau

*"* titt""n f"l O"t into$ gulerul mantalei si arn cidt nurnele'*"iJ "rtiro* ""*

am luat-o la goana Pe pttl^ d".1.tT*i:,i"i ;.";;;diil;alurile de pietris 5i cum m-arn ttit pe:eqte

l"r-" "#rt t*tti e- akrgar pe dnrmul pieros pina la colegu'

t#;;;;;;;t o jumitare de mila' dar distane mi se Paru

ffi:ilt ;i.Jiu - ;depanindu-se cu fiecare pas chinuit pe carc-l

ii*"""1"i." "* bubuia in pie pt simi simFarn picioarele de

Darca oasele mi se Epeau Pe uma an auzit o nraiin" Uigd:*ffi'ffi;;;-r::'19*,Kmli:'ffi hlfif-tindu-se spre mine P€ Porfunel-9

-:i* t*!*. v-'- oprit in mijlocul dnunului' am dar din miini

t'

*.ltJ"

" *'*'n ; "f:'"if ;".Hirffit'#" *, *-Nu-mi amintesc cum l-am a(

"au .o"i ".J"

pfm^ de nisip' cu nanrl fluturind in vinL gesticu-

',io .-p* i.-'p".""' 51"9:H fi il Hti; "ffiH

t#sa zica nimic usa maslnll sr eu a

ilil#il;dtt"a dnrnul Pina la colegiu' dar' in toc sa faca

li". "?i"""'t""it^

$i ne-am dat jos la treprele ce duceau spre

ffi';;;;;i ; '- tor inuebar daca nu cumva nu ma Lrezuse

fil"? ;;*;oinii lui inoi'"" de a cere ajutor' Nu-mi

l6 P. D. JAMES MOARTE IN SFINTUL ORDIN 17

anlnr:T cum am ajuns acolo 5i ultima irnagine clara ne aftLa Deamindoi srind alafud linga cadavru.t lui Ro"iO. f", frr"," *"r[o vorba" dornnul Gregory a ngenuncheat p.

"lsip si a inc.outl

sape cu miinile. puna miinusi de piele gi ^,u_i

us*u *.ui.^.Amindoi lucram in tacere, inlaturind in g;a "fr,priri"#piindu-ne de suprafala corpu.lui.

Deasupra pantalonilor de cadfea reiati Ronald nu purta decito camasa. l-arn dezvelit ceafa- Era ca gi cu. - n O.rs.oui;animat. un ciine sau o pisica moarta srarul o. p-*, Jil iriJLera inca umed si parul lui de culoarca paiului # p[r, a.

"iip. ei

incerc_at sal scutur si l_am simqit rece 9i grunjo.'p" pa-"*' ^ -"

- Nu-l atinge! ni_a spus domnul Gregory,ii "u

Jarn."_tras mina ca arsa.

.Apoi adauga cah: Acuir . ""U"i

,a-f fa.*,a5a cum l-am gasil Esle clar despre cine_i vorba.

- fbarn ca era mon dar. oricum. ma gindearn ca ar febui sa_lintoarcem cu fafa-n sus. Mi_a trecut prin mint" iO."u ta.rritaiaan puea sa-i facem respimde gura la gura- gtlurn "a

n-uu"u nl"i ,un rost, dar simteam ce trebuia sa fa"e*'""uu. D;;;rr*:;iGregory gi-a scos manuga din mina stinga si $a pus aouaie_gete pe girul lui Ronald.

. -Emon aspusel. sigurcae mon. Nu mai putem face ni_mic pentru el,

. Am rdnas un moment in tacere, ingenuncheati. Cre.d ca ara_tam ca $i cum ne-arn fi rugat gi eu chiar a5 n ,pu, o -ga"i,.,i"penftu el, numai ca nu-mi veneau in mint" "uui"t"t.pit iuit"lAtunci a ie$it soarele dinne nori gi, deoO"ru, ,""nu u'*aoilu

ceva ireal, de parci noi doi am fr fost forog*t"ti i" "JJ]forJera shalucitor gi clar conturat. Firele d-e nisip d;-;;l htRonald straluceau ca ni$te sropi de lumina.Domnul Gregory a spus:

. Trebuie sa cerem ajutor Sa chemarn politia. Te deranieaza

laca artepti aici? Nu intirzii mulr Sau po{i sa'"ii ." rnrn".-i# #]

ren. dar fied c-ar fi md bine daca unul dint noi .,a_in" aii-__ - ,

Duleti-va, am raspus eu. Ajunged rcp.de .u mu5ina. wuma oeranJeazi sa a$tept.

^^j:* lFl li .l cum mergea cil de iure ii permitea pierigulcarE tar'. apot in Jurul promontoriului 5i cum dispare, Un minut

mai tirziu am auzit zgomotul maginii ce se indrepta sprc colegiu.M-am ldsat sa alunec pe nisip la ciliva pa$i de cadavru si mi-amfacut loc pe pietri$, cautind sa-mi gasesc o pozitrie comoda iiFoptindu-ma pe calciie. Pietri5ul de sub stratul de la suprafataem inca umed de la ploaia din tirnpul noplii 9i jilaveala rece imipatrundea pdn pinza pantalonilor Stateam cu bralele incrucisatepeste gemrnchi, cu prividle pierdute pe mare.

$i stind a5a acolo m-am gindit la Mike pennu prima oala dupa

mulfi ani. A murit cind motocicleta i-a derapat pe autostrada A1

5i a intat intr-un copac. Ne into$esem din luna de miere de maipufin de doua saptamini $i nu trecuse un an de cind ne cunog-r€am. Ceea ce arn simtit la moartea lui a fost $oc !i o nemafginitauirnire, nu durere. La wemea aceea crcdeam ca era durere, daracum inleleg mai bine. Emrn indragostita de Mike, dar nul iu-beam. Asta apare odata cu yiata comuna, cu grija pe carc sotii

si-o poarta, iainoi nu avuseseram timp pentru asa ceva. Dupamoa.rtea lui am Stiut ca sint vaduva Maxgaret Munroe, dar mA

simlearn tot Margaret Parket o fata nemadtata de douazeci ti unude ani, recent calificata ca infirmiera. Cind am descoperit ca sintinsarcinag si acest fapt mi s-a pa,rut teal. Copila$ul, cind a api-rut, pAfea sa nu fi avut nimic de a face cu Mike sau cu scufianoa$ra viala comuni si nici cu mine insd'rni. Toate astea au yenit

mai tirziu si poate ca au fost mai putemice fiindca au yenit maitirziu. Cind a mudt Charlie i-am jelit pe amindoi, cu toate ca totnu pot sa-mi amintesc chipul lui Mike lirnpede.

Eram constienB ca fupul neinsufletit al lui Roland era in spa-

tele meu, dar ma simFan u$urM ca nu sBteam linga el. Unii oa-meni, cind vegheaza un mor! simt in el o prezenF prietenoasa,

dar eu nu simlearn acest lucru in ceea c€-l privea pe Ronald. Totce simleam era o tristete adincA. Nu pentru acel biet baiat, nicipentru Charlie sau Mike, sau pentru mine insami. Era o tristeteuniversala ce pafea sa impregneze totul in juul meu, adiereaproaspa{a ce-mi mingiia obrazul, cerul pe carc se buluciserA cidvanod, miscindu-se aprcape cu un anune scop pe intinderea albas-tra de deasupra madi. M-arn gindit la toti oarnenii carc raisera simudsei.i pe aceasta coa$a $i la oas€le ce zaaeau o m a mai incolosub valuri in marile cimitirc. Vietile lor trebuie sa fi avut un pret