tlll $IIAIAITfti9a cfi'reia nu-r pt[cea

IlUnpLe #u

Traducere din limba turcdde Sunia iliaz Acmambet

Cu ilustralii de Zafer Okur

POLIROM2016

fu4atiJrq

FW wd"o" w'L fr,lixta Mur,^d"c fi'&,

Intr-un orag mare, pe o srradl, largd", la etajul al

treilea al unui bloc albastru, locuia o fetigl. Nu era

nici prea inalti, nici prea scundi. Culoarea piruluiei era de un castaniu care vara bitea spre galben, iar

toamna, spre rogcat. Poate ci era un pic cam sl5.buti.,

dar nu s-a:r zice nici ci era slabi de s-o ia vintul pe

stradi. Faga ii era rorundi gi ochii, ciprui. Cel mai

mult ii phcea si. citeasci., si asculte muzici, si se

Elif Shafak

uite la filme, si deseneze, si se joace cu mingea, sisari coarda gi si facl biscuigi cu ciocolati. Jocul care

ii plicea cel mai mult ;i pe care il juca singuri era

acela de a ghici forme cunoscure in norii de pecer. LJneori, un nor se asemlna foarte tare cu unmelc uriag, alteori cu o girafi.. Uneori semina cu

un hamburger, alteori cu o inghegati care se ropesre

in cornetul ei.

Fetiga avea si animale preferate: pisicile, cAinii,caprele, caii 9i veveritele dungate. Adevirul esre cinu intAlnise inci in viata ei o veveriti dungati, dar,

chiar si-asa, le iubea. Peregii camerei ei erau plini de

poze cu veverige dungate.

inci de cAnd era cAt un dop igi dorise o pisici.Sau un citel. Sau o capri. Sau un cal. Dar mama ei,

doamna Hayal, ii spunea inrotdeauna,,Nu se poate!Pisicii ii cade pirul gi-am sl fac alergie, capra behiie

;i-o si deranjeze vecinii. Iar calul nu avem unde si-ltinem, fedga mea".

- Dar, mami, vreau si eu s5. hri.nesc un animal!

- il vei hrini cAnd vom merge la gridina zoologici !

- Dar e interzis ! Si, oricum, eu vreau si avem

animalul nostru la noi acasi!in cele din urmi, in decursul acelui an, bunicul

ei, domnul Hasan, ii diruise doui broscute-tesroase

de api. Le ginea pe o misuti intr-un bol de sticli.Le chema Ziua ;i Noaptea. Dar, cum seminau ca

Fbtipa c,ireia nu-i pl,icea nurnele si.u 9

doui picituri de apil, era greu s[-gi dai seama cine-iZiua gi cine-i Noaptea.

Era un copil curios. Citea de la cap la coadiEnciclopedia anirnalelor. Astfel aflase ci gestoasele

se hrlnesc cu rAme. intr-o zi, dupd. ce a plouat, amers afari, a sipat in pimAnt gi a adunat o grimadide rAme. Unele erau scurte, altele lungi ca maca-

roanele. Le-a pus pe toate in borcan ;i le-a adus

acasi.

- Privegte, mami, am strins de mAncare pentruZiua gi pentru Noaptea!

Dar doamna Hayal s-a dat gipAnd inapoi.

- Ah, scoate repede creaturile astea din casa

mea!

De atunci feti;a n-a mai adus niciodati rAme

acasi. Le hrlnea numai cu mAncare speciali. $i lemai didea comprimate de calciu ca si li se ingroage

carapacea. Pentru cL, dacl. nu aveau

o carapace sanitoasi, nu se puteau

apira. Cine gtie, poate ci gi oamenii

sunt la fel. Da, nu au carapace,

dar rebuie si fte puternici infaga greutigilor vieEii.

La fel cum iubea anima-

lele, iubea gi sportul.in special baschetul ;i ";

voleiul. ii plicea gi

l0 Elif Sbafak

fotbalul. ,,Fotbalul nu este pentru fete", i se spunea.

Dar in camera ei avea un album in care colecgiona

cartonage cu fotbali;ti. $tia mai bine decAt mulgibiiegi din clasa ei care sportiv a marcat nu stiu cAte

goluri, care echipi a cigtigat de nu gtiu cAte ori.Dintre fructe, ii pliceau merele, mandarinele gi

pepenii; dintre culori, prefera rogul, movul;i verdele;

dintre anotimpuri, ar fi ales iarna gi primivara. Ca

desert alegea intotdeauna budinca de orez, iar biuturaei preferati era limonada. Toate acestea ii pliceauinci de clnd era mici. Dar era;i un lucru importantcare nu-i plicea absolut deloct numele ei!!!

Nu-i plicea numele ei. Chiar ii era ru;ine cu el. Ce

bine ar fi fost daci ar fi avut alt nume. De exemplu,

la fel caverigoara ei, Bahar, care inseamniprimivari...sau ca fetele vinzitorului de la chioqc, cele cu pirulimpletit ;i obrajii plini de pistrui: Qi$dem, Sinem

gi Didem... sau ca numele colegelor ei de gcoali:Ada, Ash, Aygegtil, Beyza,Defne, Ebru, Ela, Gamze,

Kiibra, Meltem, Ozlem, Prnar, Tuba, Zeynep... Ce

multe nume sunt pe acest pimAnt, unul mai frumosdecit celilalt gi qor de pronunfat... Dar mama ;itatil ei nu luaseri in seami nici unul gi, dupi atAta

ciutare, il gisiseri pe cel pe care-l purta acum. Mlcardacd" ar mai fi avut unul. Dar nu avea. Sau micar o

porecli! Togi copiii de la gcoali aveau cAte o porecli:unele mai frumoase, altele mai hazlii. Numai ea nu

l'\tipa c,ireia nu-i pldcea nurnele s,iu

rlvea una, pentru ci numele ii era atAt de ciudat, incAt

oricum pi.rea a fi o porecli amuzanti.intr-o zi, in timp ce tati.l ei citea ziarulla micul

clejun, o gtire de pe ultima pagini i-a arras arentia.

Era un articol despre numele ciudate pe care le daucintiretii 9i artigtii de film celebri copiilor. Astfel a

aflat cI pe pimint existi ;i algi oameni care au, lafel ca ea, nume neobisnuite. Cum ar fi $eftali, Elma,incir, Biilbiil, Okyanus, Mavi Melek, $ekerpare...Adici Piersica, Mirul, Smochina, Privighetoarea,

C)ceanul, inger Albastru sau numele unui desert

turcesc... Oare ce simgeau ei? Cum e si te cheme

domnul Ocean sau doamna Privighetoare?

Dar nici mlcar aceste nume neobisnuite nu i se

pireau mai grele decAt al ei. Pentru ci numele ei era

chiar ista: Sakrz Sardunya. Adici Mutcari Curgiroare.

- Maml, cum v-a trecut prin cap si imi punegi

un astfel de nume? intrebase ea odati.

- E nume de floare, fetita mea. Ce frumos! ii ris-punsese mama. La fel ca Mine, Agelya, Lale, Meneksel. . .

Nu e cu nimic diferit fati de aceste nume.

- Da' nimeni nu glumegte pe seama lor. De minerAde toati lumea!

- Ag* gi se pare gie. De ce si ridi.? Toati lumeaiubegte florile. Punct !

1l

1. Veronica, Azaleea, Laleaua, Viola (n.t.).