Embed Size (px)
Citation preview
P
ubli
caţi
a Tem
atică Nr. 18, AN II
FERMELE FAMILIALECrearea lanțurilor scurte de aprovizionare și integrarea în filierele agroalimentare
Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.
Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro
USR: Departamentul Publicaţii, 2015
Fotografie coperta I: www.shutterstock.com
Credite foto: www.shutterstock.com, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, http://enrd.ec.europa.eu
© RNDR, 2015
Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
CUPRINS
ABREVIERI ......................................................................................................................................................................................... 2
INTRODUCERE .................................................................................................................................................................................. 3
I. FERMA FAMIlIAlă, O REAlITATE COMUNă AgRICUlTURII EUROPENE ........................................................................... 4
Fermele familiale în cadrul politicii de dezvoltare rurală ................................................................................................................... 5
Ferma familială – pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol și asigurarea competitivităţii .......................................... 7
Ferma familială – permanenţă și diversitate a satului ........................................................................................................................ 8
Ferma familială – durabilitate socială şi capital social ....................................................................................................................... 9
Ferma familială – actor important al conservării patrimoniului şi peisajului rural ......................................................................... 11
Iniţiative pentru o dezvoltare rurală durabilă ....................................................................................................................................12
II. INTEgRAREA BUNURIlOR AgROAlIMENTARE CREATE îN FERMA FAMIlIAlă PE FIlIERA DE PRODUS ............... 15
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermei familiale în lanţurile agroalimentare ............................................................................ 16
Măsuri de sprijin pentru integrarea în lanţurile alimentare de calitate ........................................................................................... 18
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermelor familiale în sistemul artizanal agroalimentar .......................................................... 20
Soluţii de integrare pe filiere agroalimentare .................................................................................................................................... 22
III. PROMOVAREA FERMEI FAMIlIAlE CA ACTOR IMPORTANT Al lANţURIlOR DE APROVIzIONARE ....................... 24
Măsuri pentru stimularea lanţurilor scurte pentru distribuirea produselor artizanale/de specialitate/cu identitate locală ......... 26
Măsuri pentru sprijinirea schemelor de calitate pentru produsele agricole şi alimentare ............................................................... 29
Măsuri pentru consolidarea cooperării .............................................................................................................................................. 30
Măsuri pentru investiţii în active fizice .............................................................................................................................................. 32
Măsuri pentru creşterea competenţelor din ferma familială ............................................................................................................ 33
Soluţii de creare şi dezvoltare a canalelor de aprovizionare.............................................................................................................. 35
lEgISlAȚIE COMUNITARă ȘI NAȚIONAlă ................................................................................................................................ 39
BIBlIOgRAFIE ................................................................................................................................................................................. 40
2
AM PNDR
APIA
D.I.
DOP
gAl
gO
IgP
lEADER
MBS
OIC
PEI
PNDR
SO
SDl
STg
UDE
UE
Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
Domeniu de intervenție
Denumire de Origine Protejată
grup de Acțiune locală
grup Operațional
Indicația geografică Protejată
Program pentru dezvoltare rurală în care actorii locali sunt implicați în utilizarea resurselor
proprii comunității rurale - lEADER („liasion Entre Actions de Développement de l’Ėconomie
Rurale / links between the rural economy and development actions”)
Marjă Brută Standard
Organism de Inspecție și Certificare
Parteneriatul European pentru Inovare
Program Național de Dezvoltare Rurală
Valoare standard a producției agricole
Strategie de dezvoltare locală
Specialitate Tradițională garantată
Unitate de Dimensiune Economică
Uniunea Europeană
ABREVIERI
3
Politica de dezvoltare rurală din perioada 2014-2020, atât la nivel european, cât și național, afir-mă și susține consolidarea sistemului familial agricol, ca o garanție pentru securitatea alimen-tară și pentru menținerea structurilor sociale ru-rale. în noua perioadă de programare se conside-ră că fermele familiale pot contribui la dinamica teritoriului, amenajarea spațiului și valorizarea spațiilor vulnerabile, promovarea cunoștințelor locale și păstrarea patrimoniului cultural și biolo-gic. Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilității producției alimentare, a gestiunii durabile a resurselor na-turale și a biodiversității și conservării unei vieți rurale autentice.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, măsurile PNDR 2014-2020 sunt orientate către consoli-darea rolului economic, social și de mediu al fer-melor familiale, cu accent deosebit pe integrarea bunurilor agricole și alimentare create la nivel de fermă în filierele agroalimentare și, mai ales, pe dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare.
PNDR 2014-2020 răspunde necesității integrării producătorilor agroalimentari pe piață, punând accentul, la nivelul producătorilor mai mici, pe stimularea asocierii și, la nivelul marilor produ-cători, pe modernizare și pe alinierea la cerințele de calitate ale UE. Sprijinul obținut de fermierii români prin derularea noului PNDR va conduce la: creșterea valorii adăugate a produselor agrico-le; promovarea pe piețele locale; dezvoltarea cir-cuitelor scurte de aprovizionare, a grupurilor de
producători și a organizațiilor interprofesionale; restructurarea și consolidarea fermelor de familie și creșterea competitivității fermelor medii.
Politica de dezvoltare rurală urmărește integrarea pe filiera de produs și crearea lanțurilor de apro-vizionare la nivelul fermelor de mici dimensiuni, inclusiv la nivelul fermelor familiale, prin Prio-ritatea 3 „Promovarea organizării lanţului ali-mentar, inclusiv procesarea şi comercializarea produselor agricole, a bunăstării animale şi ges-tionării riscurilor în agricultură” și Prioritatea 2 „Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a compe-titivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toa-te regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovatoare şi a gestionării durabile a pădurilor”.
Introducere
4
în viziunea politicilor europene de dezvolta-re rurală, fermele familiale garantează sigu-ranța alimentară, protejează mediul natural și reduc fenomenul sărăciei rurale. în spațiul rural european, ele sunt de mai multe tipuri: ferme familiale foarte mari, ferme medii, mi-ci-comerciale și ferme de subzistență. Indife-rent de tipul în care se încadrează, ele sunt încurajate să adopte tehnici/practici de in-tensificare durabilă a producției și de amelio-rare a mijloacelor de existență rurală.
Rolul fermei familiale în economia rurală locală și implicarea ei în acțiunile specifice dezvoltării durabile rurale se realizează prin intermediul măsurilor de dezvoltare rurală, care urmăresc:•creareauneiclasedemijlocspeci-fice economiei durabile, prin spriji-nirea investițiilor în exploatațiile agricole de mărime medie și de tip familial pentru integrarea producției cu procesarea, prin crearea de lanțuri scurte de aprovizio-nare;
•consolidarea şimodernizarea fer-melor familiale, prin: sprijinirea in-vestițiilor în sectorul agricol pentru
insta larea tinerilor fermieri; acordarea de plăți, în cadrul schemei pentru micii fermieri, pentru cei care-și transferă de-finitiv exploatația; sprijinirea formelor de transmitere a cunoștințelor și de creare a abilităților cu privire la metodele moder-ne și inovative de procesare și marketing al produselor agricole (inclusiv lanțurile scurte de aprovizionare); punerea la dis-poziție, cu titlu gratuit, a proiectelor mo-del, pentru ferme vegetale (de legume în câmp și în spații protejate) și zootehni-ce (ferme de vaci de lapte, de creștere și îngrășare porcine și ferme de găini ouă-toare); acordarea de servicii de consiliere pentru fermierii tineri cu privire la meto-dele de intrare pe piețe, de diversificare economică și de cooperare/asociere;
•susţinerea fermelor familialecareutilizeazăpracticiprietenoasefaţăde mediu, prin plăți compensatorii acordate fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte/să mențină me-todele specifice agriculturii ecologice, să respecte angajamentele de agromediu și să continue activitatea în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau specifice.
I. Ferma familială, o realitate comună agriculturii europene
5
Politica de dezvoltare rurală include măsuri care sprijină fermele familiale și pot răspun-de nevoilor lor de restructurare, modernizare, dezvoltare a capitalului uman și de creștere a culturii antreprenoriale. Obiectivele politicilor de dezvoltare rurală vizează: dezvoltarea unui model de producție și consum alimentar sus-tenabil, bazat pe un sistem agricol și de pro-cesare non-industrială de dimensiuni mici; promovarea distribuției alternative, descen-tralizarea sistemului de distribuție alimentară și scurtarea lanțului de distribuție între produ-cători și consumatori; îmbunătățirea condiți-ilor sociale și de muncă, mai ales în sectorul agriculturii și alimentației; democratizarea de-ciziilor în ceea ce privește utilizarea bunurilor comune (pământ, apă, cunoștințe tradiționa-le etc.); garantarea prețurilor corecte pentru producători; posibilitatea desfacerii produse-lor locale prin lanțuri scurte și protecția (agro) biodiversității și a peisajelor rurale.
Ferma familială a fost definită prin O.U.g. 43/2013 drept „exploataţia agricolă aparţi-nând persoanelor fizice în calitate de produ-cători agricoli individuali înregistraţi în Re-gistrul exploataţiilor agricole sau înregistrată ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, înfiinţa-tă potrivit legislaţiei în vigoare, care produce
pentru consumul propriu, iar, după caz, co-mercializează surplusul. Dimensiunea econo-mică a fermei de familie este cuprinsă între 2-50 UDE” (1 UDE reprezintă echivalentul a 1 200 de euro, valoare a producției agricole). Folosind regulile stabilite de Decizia 85/377/CEE, dimensiunea economică a fost măsurată prin Marja Brută Standard (MBS) a exploata-ției, exprimată în Unitatea de Dimensiune Eu-ropeană (UDE).
Regulamentul (CE) 1242/2008 a introdus însă schimbări substanțiale în metodologia de cla-
Fermele familiale în cadrul politicii de dezvoltare rurală
6
sificare a exploatațiilor agricole în perioada 2014-2020. Prin acest regulament s-a stabilit că dimensiunea economică a unei exploatații agricole este măsurată prin Producția Stan-dard totală (SO) a exploatației, exprimată în euro.
în acest context, prin O.U.g. 64/2013 s-a schimbat baza de calcul a fermei de familie de la unitatea de dimensiune economică (UDE) la valoarea standard a producției agricole (SO) și s-a elaborat următoarea definiție: „ferma de familie – exploataţie agricolă aparţinând întreprinderii familiale sau persoanei juridi-ce ai cărei asociaţi sunt exclusiv membri ai aceleiaşi familii. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 8 000 - 250 000 SO. Prin membrii aceleiaşi familii se înţelege soţul/soţia şi rudele până la gradul III inclusiv”. Această definiție a bazei de calcul a producției este utilizată în cadrul Programu-lui Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Politica de dezvoltare rurală din România cre-ează, astfel, cadrul necesar consolidării și dez-voltării fermei familiale, urmărind:
• modernizarea exploatațiilor agricole în scopul restructurării și creșterii competiti-vității sectorului agricol – alocare distinctă pentru fermele de familie (Măsura 4.1 „In-vestiţii în exploataţii agricole”);
• înființarea de activități non-agricole în zone rurale în scopul creșterii veniturilor (Măsura 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”);
• dezvoltarea fermelor mici, cu dimensiune între 8 000 – 12 000 SO (valoare stan-dard) (Măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvol-tarea fermelor mici”).
în acest context, majoritatea măsurilor sunt orientate către:
• îmbunătățirea accesului la diverse forme de susținere bugetară sau de avantaje eco-nomice (susținerea veniturilor și a prețuri-lor, acces la credite, reguli de amortizare);
• perfecționarea criteriilor în funcție de care se acordă diversele forme de susținere, luând în considerare caracteristicile fer-mei familiale (mărime, suprafață deținută, cifră de afaceri etc.);
• consolidarea fermelor familiale în scopul creșterii contribuției acestora la dezvolta-rea economiilor locale și a zonelor rurale;
• reducerea marginalizării economice, prin implicarea acestora în circuitele locale de aprovizionare și integrarea lor în sistemul agroalimentar.
7
la nivel european, ferma familială reprezintă un actor important în asigurarea creșterii eco-nomice, datorită contribuțiilor importante pe care le aduce atât la realizarea producției agri-cole și securității alimentare, cât și la aprovizi-onarea piețelor agricole. Activitatea economică a fermelor familiale se desfășoară în funcție de tipurile de agricultură, de la cea de subzistență la cea orientată spre piață, intensivă, bazată pe tehnologii moderne. Prin această diversitate, ferma familială asigură întregii comunități ru-rale un important capital economic și social.
Fermele mici, familiale, reprezintă un meca-nism de securitate economică și o modalitate de protecție în spațiul rural. Protecția econo-mică, implicit socială, este împotriva sărăciei, asigurând un nivel minim de alimente și de câș-
tiguri. în perioadele de criză economică, forța de muncă este resorbită de agricultură, soluție tampon pentru echilibrarea șomajului. în ca-zul României, fermele familiale sunt o plasă de siguranță economică deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare și economia rurală non-agricolă nu este diversificată.
Beneficiile economice aduse de fermele famili-ale sunt multiple, respectiv:
• propun un model agricol mult mai atent la mediul înconjurător, cu mai multe oportu-nități ocupaționale și mult mai integrat în spațiu;
• desfacerea bunurilor agricole se realizează prin poziționarea pe piețe diferențiate, atât în funcție de calitatea produselor, originea lor și modul/tehnica de producere, cât și prin adaptarea la cerințele evoluției dietei;
• contribuie la eliminarea monopolurilor pe piața produselor agroalimentare;
• asigură, în situații de criză, echilibrul eco-nomic necesar sectorului agricol și stabili-tatea structurilor rurale.
în aceste condiții, fermele familiale îndeplinesc un rol complex care constă nu numai în asigu-rarea competitivității, ci și în gestionarea dura-bilă a resurselor naturale și a teritoriului.
Ferma familială – pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol și asigurarea competitivităţii
8
Fermele familiale asigură permanența rurală prin păstrarea tradițiilor (economice, gastro-nomice, culturale etc.) și a patrimoniului ru-ral. Contribuția agriculturii familiale la menți-nerea specificității spațiului rural se realizează prin utilizarea practicilor agricole durabile, inovatoare și dinamice, prin pluriactivitate și prin menținerea constantă a diversității biolo-gice.
în acest context, putem spune că fermele fami-liale au un rol important în diversificarea agri-colă și non-agricolă a zonelor rurale.
Prin activităţile agricole pe care le desfășoară, aceasta furnizează elementele de bază pentru dezvoltarea rurală, dispunând de o gamă largă de mărfuri și servicii.
Agricultura familială, prin trăsăturile sale ca-racteristice (producția locală de alimente, lan-țurile scurte, biodiversitatea ridicată, patrimo-niul cultural bogat etc.), reprezintă o resursă importantă pentru generarea de valoare adă-ugată ridicată și înființarea de modele alter-native, precum agroturismul și specialitățile alimentare tradiționale.
Datorită diversificării structurale, în care ac-centul se pune pe dezvoltarea de activităţi non-agricole, ferma familială oferă soluții pentru diversificarea economică/ocupațională a zonelor rurale.
Fermele familiale care își diversifică activitatea prin agroturism obțin venituri mult mai mari datorită activităților de turism (cazare) și de comercializare (vânzarea produselor agricole prelucrate sau a produselor meșteșugărești).
De asemenea, fermele familiale își pot asigura diversificarea prin producerea și comerciali-zarea produselor organice cu valoare ridicată, utilizând etichetarea.
Ferma familială – permanenţă și diversitate a satului
9
Durabilitatea socială garantează dezvoltarea economică, favorabilă membrilor societății, respectând valorile culturale universale și păs-trând identitatea comunitară. Actor important al dezvoltării locale, ferma familială, răspunde provocărilor sociale prin:•valorificarea calităţii alimentelorca obiectiv social - se referă la cerin-țele consumatorilor care pun pe primul loc sănătatea lor și solicită depășirea cri-teriilor de natură vizuală (mărime, formă, culoare), preț și integrarea altor criterii de calitate, precum cele organoleptice (gust, savoare, arome), etice (agricultura ecolo-gică), nutriționale, reziduale (conținut în
îngrășăminte chimice) și tehnologice (re-zistență la păstrare și transport);
•atestareatradiţionalăaproduseloragroalimentare - se referă la identita-tea alimentară generată de patrimoniul co-munității rurale care permite accesul pe o piață în care sunt apreciate valori precum tradiția, sănătatea, protecția mediului, eti-ca procesului productiv etc.;
•certificareaproduseloretice - are în vedere certificarea de produse silvice, agro-alimentare, biocosmetice și alte produse ce au la bază materie primă agro-silvică (afi-ne, măceșe, conuri de brad, merișoare etc).
Ferma familială, prin diversitatea activităților sale, a generat la nivel european noi tipologii de încadrare și clasificare, precum:•fermaagroturistică – aceasta valorifi-
că potențialul locativ și funcțional al gos-podăriei familiale prin implicarea mem-brilor familiei în gestionarea activităților specifice;
•fermadecercetareaplicativă - aceas-ta urmărește valorificarea rezultatelor din cercetare prin integrarea fermei țărănești drept verigă esențială în actul de cerceta-re, obiectivele cercetării agricole fiind ast-fel racordate la realitățile socio-economice rurale;
Ferma familială – durabilitate socială şi capital social
10
•ferma agropedagogică – aceasta re-prezintă o modalitate de fidelizare a cli-entelei de către un producător prin par-ticiparea efectivă la activitățile din cadrul fermei familiale. Scopurile unei astfel de ferme sunt multiple: se informează, pe de o parte, generația consumatorului de mâi-ne referitor la hrana sănătoasă, iar pe de altă parte, se corectează, prin intermediul copiilor, anumite comportamente de cum-părare greșite ale părinților. Este vorba de o educație a părinților prin intermediul copiilor, fenomen care își pune amprenta asupra comportamentului de cumpărare al adulților, mai ales în mediul european. Procesul vizează formarea abilităților de consumator responsabil față de societate și de actul său de cumpărare. Ferma pe-dagogică poate oferi contra cost și o masă de prânz la solicitarea elevilor sau părinți-
lor, formând astfel un venit complementar pentru ferma familială.
Ferma familială devine astfel păstrătoarea unui capital social format din cunoștințe legate de cultivarea și prelucrarea produselor agricole (uscare, fermentare), tradiții și obice-iuri, a unui mod specific de interacțiune, bazat pe rudenie și vecinătate.
Acest patrimoniu transmis din generație în generație, pe cale orală, este îmbunătățit prin experiența directă, de zi cu zi, în cultivarea pă-mântului sau creșterea animalelor. Cele două elemente componente ale capitalului social re-prezintă moștenirea istorică a unei comunități, regiuni, transmisă din generație în generație. Valorificarea acestui patrimoniu, unic și spe-cific fiecărei zone, constituie, pentru mediul rural românesc, șansa modernizării durabile a spațiului rural.
11
Fermele familiale reprezintă fundamentul agri culturii europene durabile, răspunzând aș teptărilor sociale legate de securitatea ali-mentară, de gestiunea sustenabilă a resurse-lor naturale și de modernizarea echilibrată a teritoriilor. Acestea sunt și cele trei obiective- cheie ale PAC 2014-2020 care permit fermelor familiale să devină mai competitive, în funcție de mărimea lor, de producțiile agricole, de ne-voile specifice și de tipul de gestiune pe care-l practică.
Fermele familiale au un rol economic semni-ficativ în conservarea viabilității terenurilor agricole și, în mod deosebit, în cea a terenuri-lor muntoase, a zonelor defavorizate și a celor mai izolate regiuni.
De asemenea, ferma familială este un furni-zor de beneficii pentru mediul înconjurător. Practicile agriculturii extensive, proprii fer-mei familiale, reprezintă un mod durabil de practicare a agriculturii. zonele agricole cu valoare naturală ridicată sunt ajutate de siste-mul agriculturii familiale pentru că densitatea mai scăzută a animalelor și utilizarea optimă a produselor chimice favorizează conservarea biodiversității. Ferma familială îndeplinește
multiple funcții ecologice în funcție de diver-sitatea rurală: în zonele de deal, prin mărimea ei redusă și prin amestecul de culturi pentru pășunat și culturi de câmp; în zonele de mun-te, prin gestionarea suprafețelor ierboase se-minaturale extinse și practicile tradiționale agricole utilizate.
Reducerea numărului de ferme familile poate influența distrugerea unor caracteristici ale peisajelor sau a habitatelor. Aceste bunuri de mediu constituie o sursă de bunăstare atât a fermei familiale cât și a întregii comunități rurale.
Ferma familială – actor important al conservării patrimoniului şi peisajului rural
12
Fondurile obținute prin Măsura 311 „Diversi-ficarea către activitățile non-agricole” au fost utilizate pentru diversificarea activităților unei ferme familiale prin restaurarea unei vechi clădiri și construirea de facilități turistice. Be-neficiarul a preluat o exploatație agricolă cu 10 hectare de livadă de mere și, prin Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, și-a diver-sificat activitatea cultivând legume pe 2 hec-tare (tomate, ardei și varză). în același timp a aplicat pentru Măsura 311, integrând acti-vitățile economice cu cele non-agricole prin construirea unei pensiuni rurale. Fondurile au fost utilizate pentru construcția unei pensiuni cu 18 locuri, piscină și spațiu de recreere, res-
pectându-se arhitectura locală și integrarea în moștenirea culturală locală. De asemenea, s-a investit în promovarea online a activităților fermei și pensiunii.
Iniţiative pentru o dezvoltare rurală durabilăFermele familiale reprezintă, precum am menționat anterior, surse viabile pentru exploatarea du-rabilă a resurselor naturale, conservarea specificității locale a patrimoniului rural și asigurarea de beneficii economice zonelor rurale. Inițiativele de înființare și promovare a fermelor familiale sunt multiple, varietatea activităților desfășurate contribuind la dezvoltarea economică, socială și de me-diu a comunităților rurale.
Creştereeconomicăprinactivităţinon-agricole-Bulgaria
Detalii proiectlocalizare: BulgariaMăsură: 311 „Diversificarea către activitățile non-agricole”Perioada: octombrie 2010 – octombrie 2012Buget total: 165 650 euroValoare eligibilă: 82 160 euroSursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/guest-house-increase-rural-tourism
13
Conservareamediuluiprinprotejareabiodiversităţii-Finlanda
Fondurile obținute prin Măsura 323 „Conser-varea și punerea în valoare a moștenirii rurale” au fost utilizate pentru menținerea și creșterea biodiversității agricole și peisagistice, precum și pentru diversificarea activităților fermelor zootehnice.
Proiectul, realizat prin colaborare între fer-mieri și asociații ecologice, a urmărit furniza-rea de cunoștințe și introducerea de practici de pășunat care să protejeze natura și peisajul. Acesta a pus în evidență modul în care orga-nizarea și planificarea tratamentelor pășunilor poate îmbunătăți managementul biodiversită-ții locale.
Fondurile au fost utilizate atât pentru transfe-rul de cunoștințe privind obținerea ajutoarelor comunitare și practicile de conservare a habi-tatelor și biodiversității, cât și pentru amena-jări peisagistice.
Detalii proiectlocalizare: Finlanda / Regiunea Keski-SuomiMăsură: 323 „Conservarea și punerea în valoare a patromoniului rural”Perioada: ianuarie 2009 – septembrie 2012Buget total: 666 900 euroValoare eligibilă: 295 785 euroSursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală.http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/benefiting-rich-rural-heritage
14
Detalii proiectlocalizare: Austria / Regiunea Steiermark / The Brueckler FarmMăsură: 311 „Diversificarea către activitățile non-agricole”Perioada: ianuarie 2008 – decembrie 2013Sursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/care-farming-austria-brueckler-farm
Serviciisocialeîncadrulfermei-Austria
Fondurile obținute prin Măsura 311 „Diversificarea către activită-țile non-agricole” au fost utilizate pentru transformarea unei ferme de patru hectare într-un centru te-rapeutic pentru persoanele cu difi-cultăți de învățare și dizabilități.
Proiectul a urmărit oferirea de ser-vicii terapeutice asistate de ani-male („animal-assisted therapy”) pentru persoane cu diferite dizabi-lități.
Activitățile au urmărit: dobândirea de noi competențe prin îngrijirea animalelor; organizarea de activi-tăți de training pentru îmbunătăți-rea abilităților fizice; organizarea de activități de îngrijire a anima-lelor pentru a dezvolta abilitățile interpersonale etc.
15
în prezent, fragmentarea excesivă a unei mari părți din baza de aprovizionare agricolă are re-percusiuni atât în amonte (acces la inputuri), cât și în aval (prelucrarea, comercializarea și distribuția produselor agricole și alimentare), limitând potențialul de dezvoltare al multor ac-tivități agricole cu valoare adăugată. Existența unor lanțuri de distribuție lungi, care plasează fermierii în captivitate între furnizorii și clien-ții lor, grevează prosperitatea agricultorilor în România. Practica actuală de interpunere a cel puțin doi intermediari (angrosist și detailist), între producător și consumator conduce la un grad redus de integrare a exploatațiilor agrico-le pe filiera de produs.
Ce înseamnă integrare pe filiera deprodus?Integrarea reprezintă pilonul de bază al unui sistem agroalimentar funcțional, urmărind gestionarea unui produs de la materia primă
până la produsul alimentar final și determi-nând, astfel, crearea de filiere de produs.
Aceasta poate fi: • integrare verticală – procesatorii integrează
în amonte exploatațiile agricole și desfășoa-ră relații de cooperare cu societățile din aval (distribuție, comercializare en gros şi en de-tail);
• autointegrare (microintegrare) - organi za-rea producerii, a prelucrării și chiar a desfa-cerii produselor agroalimentare se realizează de către exploatația agricolă; este caracteris-tică lanțurilor scurte de aprovizionare, cu cel mult un intermediar;
• integrare orizontală - presupune crearea de către producătorii agricoli a unor cooperative sau a altor forme asociative pentru gestiona-rea activităților din amonte (inputuri etc.) și/sau avalul (distribuție etc.) agriculturii.
În perspectiva PNDR 2014 – 2020, mă-surile pentru dezvoltarea şi susţinerea fermei familiale sunt completate de cele referitoare la modalităţile de integrare pe filiera de produs (inclusiv pe forme scurte, precum lanţurile de aprovizio-nare) şi organizarea de lanţuri agroali-mentare (filiere de produs).
II. Integrarea bunurilor agroalimentare create în ferma familială pe filiera de produs
16
Orientarea către piață a exploatațiilor agrico-le și integrarea pe filiera de produs este sus-ținută prin:
• facilitarea accesului la rezultatele activi-tăților de cercetare din domeniul tehnolo-gic, economic, de protecție a mediului etc. care să permită obținerea de produse cu valoare adăugată și orientarea către piață a fermelor (Măsura 01, Sub-măsura 1.1 „Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe”);
• sprijinirea serviciilor de consiliere pentru fermele mici și mijlocii, fermele de fami-lie care sunt înregistrate la Agenția de plăți (APIA), precum și pentru microîn-treprinderile din mediul rural (Măsura 02, Sub-măsura 2.1 „Servicii de consi-
liere pentru fermieri, tinerii fermieri, mi-croîntreprinderile şi întreprinderile mici din zonele rurale”);
• creșterea valorii adăugate a produselor agricole, prin investiții pentru restructu-rarea și modernizarea fermelor, adaptarea la standarde, inclusiv pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenera-bile în cadrul fermei. Investițiile indivi-duale sau colective pot fi alocate pentru: procesarea/marketingul produselor agri-cole, dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și de comerciali-zare a produselor agricole, implementa-rea standardelor comunitare, promova-rea tehnologiilor moderne și inovațiilor. Se vor putea realiza facilități de depozita-re și ambalare, certificare, sisteme priete-noase cu mediul, etichetare, promovare și marketing pentru integrarea pe filiera de produs (Măsura 04, Sub-măsura 4.2 „In-vestiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole”);
• înființarea grupurilor de producători pentru promovarea și vânzarea în comun a produselor. Acestea pot realiza legătu-ra dintre producător și piață, pot asigura
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermei familiale în lanţurile agroalimentare
17
adaptarea producției atât la cerințele pie-ței, cât și la preferințele consumatorilor. în acest sens, se acordă sprijin pentru: introducerea în comun a produselor pe piață, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzărilor și aprovizionarea cumpărătorilor en gros; dezvoltarea com-petențelor în materie de exploatare și de comercializare (Măsura 09 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”);
• consolidarea poziției pe piață (pe filiera de produs) a fermelor mici și mijlocii cu ajutorul asocierii și/sau cooperării în sco-pul comercializării (Măsura 16 „Coopera-re”). Sprijinul este acordat pentru acțiuni de cooperare între actorii relevanți pen-tru sectorul agricol în scopul promovării comercializării producției, dezvoltării de produse noi, care să conducă la creșterea
valorii adăugate a produselor agricole și la comercializarea acestora pe piață. Coo-perarea dintre fermieri și alți actori în scopul integrării pe lanțul agroalimentar conduce la creșterea competitivității și la consolidarea rolului fermierilor, influen-țând pozitiv viabilitatea generală a fer-melor(Sub-măsurile 16.1 „Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese şi tehnologii în sectoarele agri-col, alimentar şi forestier” şi 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi vertica-lă între actorii din lanţul de aprovizio-nare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizionare şi de pieţe locale, precum şi în vederea reali-zării de activităţi corelate de promovare în context local”).
18
Schemele de calitate pentru produsele agrico-le și alimentare reprezintă măsuri deosebit de importante pentru creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură, pentru creș-terea viabi lității exploatațiilor agricole mici și pentru consolidarea lanțurilor de aproviziona-re. PNDR 2014-2020 urmărește, astfel, prin intermediul schemelor de calitate, o mai bună integrare a producătorilor primari în lanțul ali-mentar, obținerea de produse de calitate, prac-ticarea unei agriculturi echilibrate, obținerea de bunuri cu identitate agroalimentară etc.
Schemele de calitate, legiferate de Regula-mentul (CE) 1305/2013 sunt: „Denumire de Origine Protejată” (DOP), „Indicaţia
Geografică Protejată” (IGP) şi „Speciali-tate Tradiţională Garantată” (STG). Sis-temele de calitate IgP, DOP, STg oferă pro-ducătorilor instrumentele corespunzătoare de identificare și de promovare a acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt protejate la nivel național și european. Acestea reprezin-tă modalități de recunoaștere a calității produ-selor agroalimentare care au o caracteristică senzorială influențată de aria geografică.
Asocierea în scopul înregistrării produselor se poate realiza, spre exemplu, între procesatorii care obțin același produs sau între producăto-rii de materii prime, procesatori și lanțuri de magazine. Schemele de calitate pot fi aplicate prin colaborarea cu un organism de inspecție și certificare (OIC), constituirea unei asocieri în vederea promovării produsului respectiv și întocmirea unui caiet de sarcini.
Produsele tradiționale pot deveni aplicații pentru schemele de calitate DOP, IgP, STg, prin: asocierea mai multor producători, care fac același produs într-o arie geografică deli-mitată; agenți economici specializați pe un produs tradițional și care pot primi derogări în ceea ce privește asocierea; asociații de profil ce pot promova produse consacrate pe piața na-țională.
Măsuri de sprijin pentru integrarea în lanţurile alimentare de calitate
19
Măsurile PNDR 2014-2020 sunt focalizate pe:• integrarea fermierilor în lanțul agroali-
mentar prin intermediul schemelor de calitate generează creșterea competitivită-ții (Măsura 16, Sub-măsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lan-ţuri scurte de aprovizionare şi de pieţe locale, precum şi în vederea realizării de activităţi corelate de promovare în con-text local”);
• sprijinirea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și de comercializare a produselor agricole pentru a crește valoarea adăugată a produ-selor agroalimentare. Din acest conside-
rent, principiile de selecție ale proiectelor vor fi: produsul cu înaltă valoare adăugată (ex.: produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel european) și produsul cu valoare adăugată mare (ex.: produse ecologice provenite din scheme de calitate) (Măsura 04, Sub-măsura 4.2 „Investiţii pentru procesarea/marketin-gul produselor agricole”);
• încurajarea proiectelor inovatoare de uti-litate publică și/sau cu impact economic, social, cultural și natural, acțiunile ino-vatoare putând viza inclusiv schemele de calitate pentru produsele agricole și ali-mentare (Măsura 19 „Dezvoltarea locală a LEADER”)..
20
Sistemul artizanal agroalimentar se bazează pe produse tradiționale țărănești, procesarea este non-industrială și distribuția este alter-nativă. în acest sistem, ferma familială deține primul loc în producția agricolă, iar unitățile de procesare și distribuție, de mici dimensi-uni, sunt dominante.
Sistemul de producere al bunurilor agricole respectă matricea moștenită din familie și este permanent adaptat la condițiile natura-le și climatice. Acesta se fundamentează pe specificul netransferabil al elementelor ma-teriale – varietăți de plante, rase de animale – și imateriale – cultura și cunoașterea loca-lă. Produsul tradițional este considerat ca o „marcă culturală” pentru populațiile locale, putând să dețină un „statut patrimonial” pen-tru comunitățile rurale.
Sistemul de distribuire se bazează pe rapor-turi tradiționale concretizate în forme mo-derne. Indiferent de tipul produsului, vegetal sau animalier, există aceleași trasee tradițio-nale și/sau o clientelă fidelă. în actul comer-
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermelor familiale în sistemul artizanal agroalimentar
cial contează, în mod tradițional, prestigiul profesional al producătorului.
Sprijinirea conservării patrimoniului local și a tradițiilor se realizează în cadrul PNDR 2014-2020, prin domeniile de intervenție (6A) „Facilitarea diversificării, a înfiinţă-rii şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă” și (6B) „Încu-rajarea dezvoltării locale în zonele rurale”, care contribuie nu numai la sporirea calității vieții în zonele lEADER, ci și la stimularea activităților de turism rural, dezvoltarea pro-
21
duselor locale și crearea de locuri de muncă. Prin măsurile de interes local, finanțate prin lEADER, se au în vedere și acțiunile eligibi-le, referitoare la încurajarea piețelor agricole, agroalimentare pentru produsele locale (Mă-sura 19 „Dezvoltarea locală a LEADER”).
Operațiunile sprijinite prin lEADER se rea-lizează prin selectarea proiectelor ce vizează în principal consolidarea identității, a pro-filului zonal și a competitivității la nivel lo-cal (Măsura 19, Sub-măsura 19.2 „Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”). Asistența în cadrul sub-măsurii se acordă sub forma spri-jinului nerambursabil. grupurile de acțiune
locală vor evalua documentele și vor selecta proiectele pe bază de criterii coerente și re-levante, prin intermediul unui proces public de selecție. Acestea vor prelua principiile din fișele măsurilor/sub-măsurilor din PNDR 2014-2020 la care vor adăuga, dacă este ca-zul, criteriile de selecție stabilite la nivel local prin SDl. în cadrul lEADER, cooperarea (interterito-rială sau transnațională) este un mod de a îmbunătăți perspectivele și strategiile locale, accesul la informații, idei noi și învățarea din experiența altor regiuni sau țări. De aseme-nea, aceasta stimulează și sprijină inovarea, dobândirea de aptitudini noi și îmbunătăți-rea calității serviciilor furnizate (Măsura 19, Submăsura 19.3 „Pregătirea şi implementa-rea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală”). în cadrul unui proiect de cooperare pot fi implicați parteneri publici și privați locali care implementează o strategie de dezvoltare locală în interiorul UE. Tipuri-le de activități includ printre altele și crearea de lanțuri scurte alimentare și de piețe loca-le, precum și promovarea grupurilor de pro-ducători. Asistența în cadrul sub-măsurii se acordă sub forma sprijinului nerambursabil, în cuantum de maximum 200 000 de euro pe proiect. Acțiunile de cooperare care vizează accesarea de piețe noi pentru produsele loca-le și dezvoltarea de lanțuri scurte de aprovizi-onare și desfacere sunt prioritare.
22
Fondurile obținute prin Măsura 121 „Moderni-zarea exploatațiilor agricole” au fost utilizate pentru creșterea competitivității fermei fami-liale și creșterea calității produselor oferite, prin construirea de facilități de procesare și introducerea de tehnologii moderne. Obiec-tivele proiectului au fost: construirea unei fabrici de procesare a cărnii; introducerea de noi tehnologii și achiziția de echipamente mo-derne de procesare; achiziția de autovehicule pentru distribuirea produselor. Ferma a reușit
în acest fel integrarea producției, procesării și desfacerii în cadrul fermei, adaptarea tehno-logică la standardele europene, diversificarea gamei de produse oferite și, mai ales, integra-rea pe diferite canale de desfacere cu amănun-tul la nivel regional.
Soluţii de integrare pe filiere agroalimentareActivitățile de integrare pe filierele de produs sunt multiple. Dintre acestea menționăm investițiile în procesarea și marketing-ul produselor agricole destinate creării de produse cu valoare adăugată, inovative, care integrează și consolidează exploatațiile pe filiera de produs și care conduc la pă-trunderea pe noi piețe; investițiile în procesarea și marketingul produselor agricole care facilitează microintegrarea; activitățile de cooperare care duc la înființarea de grupuri de producători orientate spre comercializarea în comun a producției, stabilizarea prețurilor și menținerea pieței de desfacere; introducerea de tehnologii inovative, prin transferul rezultatelor din cercetare, care să conducă la obținerea de produse noi și de calitate superioară etc.
Integrareprininvestiţiiînactivităţideprocesareşicomercializare-Slovacia
Detalii proiectlocalizare: Slovacia/ Regiunea TvrdošínMăsură: 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole”Solicitant: Mäsovýroba Peter JendrášekPerioada: noiembrie 2008 – iunie 2010Buget total: 1 095 450 de euroValoare eligibilă: 410 793de euroSursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/development-family-run-meat-processing-plant
23
Dezvoltareaunuimodeldeproducţieintegrat–inovarepefilieradeprodus–Italia
Fondurile obținute prin Măsura 124 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și fores-tiere” au fost utilizate pentru creșterea compe-titivității filierelor de lapte, fructe și legume, prin introducerea inovațiilor de produs și de procese care au permis diversificarea produse-lor locale și crearea unui model de producție integrată. Elementul inovator introdus l-a re-prezentat producerea unui nou tip de brânză, care integrează fructe și legume locale. Inova-rea a fost realizată prin colaborarea dintre mi-cii fermieri din regiunea Campania și centre de cercetare.
Proiectul a urmărit: stabilirea de parteneriate între universități, centre de cercetare, fermi-eri, procesatori și distribuitori cu amănuntul; introducerea unui furaj de înaltă calitate pen-tru a spori valoarea nutritivă a laptelui și redu-cerea creșterii intensive a animalelor; introdu-cerea unor noi linii de brânză moale și tare cu legume și fructe locale; dezvoltarea de strategii
Detalii proiectlocalizare: Italia / Regiunea CampaniaMăsură: 124 „Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese și tehnologii în sectorul agricol, alimentar și forestier”Solicitant: Fondazione MEDES (coordonator)Perioada: decembrie 2010 – august 2013Buget total: 1 200 000 de euroValoare eligibilă: 1 020 000 de euroSursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/supply-chain-innovation-resear-chers-and-farmers-develop-integrated
de marketing, analize ale pieței de consum și organizarea de vizite la ferme. Prin implemen-tarea acestuia, fermele, majoritatea mici și de familie, au reușit să utilizeze furaje de calitate superioară, să îmbunătățească creșterea ani-malelor și să sporească producția de legume și fructe utilizate în producerea brânzeturi-lor. De asemenea, s-a reușit pătrunderea pe canale noi de piață (hypermarket-uri) și tran-sferul practicilor inovative pe întreaga filieră de produs.
24
Sprijinul acordat fermelor familiale se con-cretizează în facilități pentru investiții mici, pentru elaborarea planurilor de afaceri orien-tate spre piață și realizarea unui management performant. Susținerea integrării producției cu procesarea și crearea lanțurilor scurte de aprovizionare sunt acțiuni concrete, favora-bile dezvoltării fermei familiale.
Promovarea și consolidarea fermei familiale, ca actor important al lanțurilor de aprovizio-nare, se bazează pe:
• susținerea accesului la investiții agrico-le și procesare - gama largă de investiții pornește de la cele necesare modernizării fermei și adoptării standardelor comuni-tare și continuă cu cele dedicate comer-cializării produselor agricole. De aseme-nea, sunt vitale investițiile în spații de depozitare, certificare, ambalare, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare și mar-keting;
• încurajarea fermelor familiale de a par-ticipa activ la constituirea grupurilor de producători, asociații, de a lua parte la orice formă de cooperare;
III. Promovarea fermei familiale ca actor important al lanţurilor de aprovizionare
• transformarea fermelor familiale într-un beneficiar real al transferului de informa-ții și cunoștințe referitoare la gestiunea modernă a activității productive, la mo-dificările pieței urbane, la metodele de marketing;
• dezvoltarea serviciilor de consiliere nece-sare pentru modernizarea exploatațiilor și organizarea lanțului agroalimentar. în mod specific, consilierea trebuie să ajute fermele familiale la întocmirea și mana-
25
gementul implementării planurilor de afaceri orientate spre comercializarea bu-nurilor agricole.
De asemenea, susținerea fermelor familia-le presupune: îmbunătățirea competitivită-ții printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar, prin intermediul sche-melor de calitate; creșterea valorii adăugate a produselor agricole; promovarea pe piețele locale și în cadrul canalelor scurte de aprovi-zionare.
26
Crearea de lanțuri scurte de aprovizionare deschide oportunități de piață pentru fermieri și alți antreprenori din mediul rural, pentru diversificarea gamei de produse, promovarea și vânzarea produselor pe piețele locale sau aproape de sursa de producție, fie individual, fie în comun.
Organizarea lanțurilor scurte de aprovizionare este susținută prin măsuri care răspund do-meniului de intervenție (3A) „Îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari prin-tr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar”. Acestea urmăresc:
• furnizarea de cunoștințe adecvate în rân-dul fermierilor, respectiv creșterea nive-lului de cunoștințe și abilități cu privire la metodele moderne și inovative de proce-sare și marketing al produselor agricole, inclusiv în contextul lanțurilor scurte de aprovizionare;
• adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetărilor la nevoile fermi-erilor și procesatorilor pentru stimularea creării de lanțuri scurte de aprovizionare;
• înființarea de grupuri și organizații de pro-ducători prin cooperare sectorială și loca-lă între fermieri, pentru a-și îmbunătăți și
Măsuri pentru stimularea lanţurilor scurte pentru distribuirea produselor artizanale/ de specialitate/cu identitate locală
adapta producția la cerințele pieței și pen-tru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizio-nare);
• dezvoltarea producătorilor la nivel local prin intermediul lEADER va îmbunătăți oferta de produse și va consolida poziția pe piață a producătorilor agricoli în vederea comercializării în comun a produselor.
PNDR 2014-2020 sprijină, în egală măsură, îndrumarea profesională, activitățile demon-
27
strative și acțiunile de informare (Măsura 01 „Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informa-re”). Activitățile vizează:
• susținerea formării profesionale și a do-bândirii de competențe prin acțiuni orien-tate către dezvoltarea abilităților și compe-tențelornecesare în vederea îmbunătățirii performanței și a viabilității fermelor, pen-tru o mai bună integrare pe piață (Sub-mă-sura 1.1 „Sprijin pentru formarea profesi-onală şi dobândirea de competenţe”);
• susținerea activităților demonstrative și de informare privind posibilitățilede îm-bunătățire a eficienței activității și moda-litățile de diversificare a producției pentru asigurarea orientăriicătre piață (Sub-mă-sura 1.2 „Sprijin pentru activităţi demon-strative şi de informare”).
Sub-măsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agri-cole” vizează investiții care conduc la creșterea nivelului de dotare tehnică a exploatațiilor. Acestea asigură modernizarea construcțiilor fermei, echipamentelor și utilajelor tehnice, îmbunătățirea calității activelor, adoptarea standardelor comunitare, îmbunătățirea efici-enței energetice, o mai bună gestionare a solu-lui și diversificarea producției agricole.
Pentru sectorul pomicol, sprijinirea procesării fructelor la nivel de fermă, a comercializării di-recte a produselor obținute și a dezvoltării lan-țurilor scurte de aprovizionare se vor realiza prin creșterea competitivității prin dotarea cu utilaje și echipamente; înființarea, moderniza-rea și/sau extinderea unităților de procesare; înființarea de plantații pomicole; reconversia
28
plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole(Sub-măsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”).
în cadrul Sub-măsurii 4.2 „Investiţii în pro-cesarea/marketingul produselor din sectorul agricol” se pot realiza facilități de depozitare și ambalare, certificare, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare, promovare și marketing pentru lanțurile alimentare scurte.
Sprijinul destinat îmbunătățirii accesibilității exploatațiilor agricole, prin modernizarea și adaptarea căilor de acces, asigură o mai bună aprovizionare și un acces mai facil către con-sumatori și piețele de desfacere (Sub-măsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, moderni-zarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”).
Sprijinul acordat prin Sub-măsura 6.3 „Spri-jin pentru dezvoltarea fermelor mici”este di-
recționat către îmbunătățirea accesului la mij-loacele de producție de calitate (fertilizanți, protecția culturilor, servicii veterinare etc.) și asigurarea dotărilor necesare în scopul adap-tării la standarde, al eficientizării costurilor și creșterii veniturilor. De asemenea, va fi spri-jinită diversificarea producției agricole în sco-pul comercializării și aprovizionării piețelor locale.
înființarea grupurilor de producători în secto-rul agricolurmărește îmbunătățirea și adapta-rea producției la cerințele pieței și la preferin-țele consumatorilor (Măsura 09 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agri-col”).
Obiectivul principal constă în valorificarea produselor membrilor și degrevarea produ-cătorului de sarcina vânzării producției, ceea ce contribuie direct la o mai bună integrare a producătorilor agroalimentari pe piață și la ni-velul lanțurilor scurte de aprovizionare.
29
realizat la nivel local. Acest proces, care vizea-ză întocmirea SDl, reprezintă o oportunitate ideală pentru gAl de a implica, în mod activ, actori locali și organizații noi. Astfel, acestea pot analiza nu numai nevoile și oportunitățile de dezvoltare, ci și mecanismul de implicare activă a populației. Sprijinul pregătitor cuprin-de și acțiuni de construcție instituțională, de instruire și de creare de rețele, cu scopul de a pregăti și implementa o strategie integrată de dezvoltare locală pentru o anumită zonă.
Sub-măsura 19.2 „Sprijin pentru implemen-tarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvol-tare locală” urmărește introducerea de abor-dări noi și inovatoare pentru dezvoltarea zonei eligibile. Inovarea va fi încurajată printr-un proces decizional, flexibil și descentralizat cu privire la acțiunile care vor fi implementate. Aceasta se poate concretiza la nivel local în proiecte ce pot fi transpuse în practică și prin care se corelează acțiuni într-un context nou. la nivelul unei comunități locale, acțiunile inovatoare pot viza, de exemplu: patrimoniul material și imaterial, inclusiv patrimoniul na-tural de interes local; grupuri de producători; piețe agricole și agroalimentare pentru produ-sele locale.
Măsuri pentru sprijinirea schemelor de calitate pentru produsele agricole şi alimentareîn cadrul lEADER (Măsura 19 „Dezvoltarea locală a LEADER”), comunitățile locale pot să realizeze o serie de acțiuni inovatoare care vizează atât piețele agricole și agroalimenta-re pentru produsele locale, cât și schemele de calitate. Creșterea capacității de colabora-re, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, reprezintă un obiectiv principal al acestei măsuri.
Susținerea parteneriatelor public-private loca-le, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, se regăsește în Sub-măsura 19.1„Spri-jin pregătitor”. Elementele sprijinului pre-gătitor constau într-un proces de consultare
30
Comercializarea produselor alimentare obți-nute la nivel local, prin lanțurile scurte și prin piețele locale, trebuie să devină o componen-tă importantă a sectorului agroalimentar din România. Pentru o mare parte dintre fermele familiale, vânzarea directă a produselor proas-pete ar putea reprezenta o sursă importantă de venit. Prin cooperare, micii producători pot identifica noi modalități de comercializare a unui volum mai mare de produse proprii și de atragere a unor categorii noi de consuma-tori. De asemenea, pot fi dezvoltate legăturile dintre sectorul agroalimentar și turistic, prin aprovizionarea cu produse alimentare locale.lEADER (Măsura 19 „Dezvoltarea locală a LEADER”) urmărește implementarea activi-tăților de cooperare care sprijină înființarea și funcționarea grupurilor de producători pentru dezvoltarea de proiecte pilot, produse, practici, procese și tehnologii noi în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și pentru coo-perarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.
Prin intermediul Măsurii 16 „Cooperare” se acordă sprijin pentru comercializarea bunu-rilor alimentare prin diversificarea lanțurilor alimentare locale, dezvoltarea unor legături între sectorul agroalimentar și cel turistic și pentru identificarea modalităților eficiente de vânzare. Această măsură implică o abordare în trei etape:
• lansarea sesiunii de selecție a brokerilor de inovare, ce vor juca un rol important în implementarea sub-măsurilor 16.1 si 16.1a, deoarece aceștia vor asigura animarea la scară mică, identificarea și consilierea păr-ților interesate și, dacă este necesar, vor dezvolta un proiect PEI și un plan de pro-iect, solicitat în următoarea etapă;
• deschiderea sesiunii de depunere de idei de proiect și a cererilor de exprimare de in-
Măsuri pentru consolidarea cooperării
31
teres pentru finanțarea proiectelor din ca-drul sub-măsurilor 16.1 și 16.1a; totodată se face verificarea conformității ideilor de proiecte pe baza cerințelor minime (struc-tura parteneriatului, conformitatea cu te-mele și sectoarele vizate, noutatea proiec-tului propus);
• depunerea de cătregO a proiectului deta-liat pentru a fi evaluat de către AM PNDR și APIA.
Sub-măsura 16.1 „Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi pro-duse, practici, procese si tehnologii în sectoa-rele agricol, alimentar şi forestier”urmăreș-te înființarea gO care vor facilita cooperarea dintre fermieri, organisme de cercetare, uni-versități, consultanți și alți actori relevanți din sectoarele agroalimentar și forestier pentru creșterea gradului de inovare din aceste sec-toare și pentru adaptarea rezultatelor cercetă-rii la nevoile sectoriale.
Sub-măsura 16.1a „Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale, dez-voltarea de proiecte pilot, produse şi procese” acordă o serie de facilități pentru consolidarea cooperării între actorii din sectorul pomicol. Obiectivul specific al sub-măsurii este de a sprijini înființarea și funcționarea gO pentru susținerea legăturilor dintre sectorul pomi-col și cel de cercetare-inovare. în acest scop, membrii gO pot întreprinde, în comun, un proiect de cercetare-dezvoltare-inovare, prin
care să se soluționeze anumite probleme ale fermierilor sau să se valorifice oportunitățile existente în acest sector.
Acțiunile de cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionareconduc la creșterea competitivității, a valorii adăugate a produselor și la viabilitatea generală a ferme-lor (Sub-măsura 16.4 „Sprijin pentru coope-rarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizio-nare şi de pieţe locale, precum şi în vederea realizării de activităţi corelate de promovare în context local”). Obiectivul acestei sub-mă-suri este acela de a promova cooperarea între actorii locali în scopul comercializării produ-selor agroalimentare prin intermediul lanțuri-lor scurte. Se urmărește nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianți de pro duse alimentare cu amănuntul, restauran-te, hoteluri și alte forme de cazare în spațiul rural, ci și realizarea de parteneriate cu organi-zații non-guvernamentale și autorități publice.
Sprijinul se acordă pentru investiții tangibile și/sau intangibile, necesare promovării unor proiecte comune, care implică cel puțin două entități care cooperează pentru crearea /dez-voltarea unui lanț scurt de aprovizionare/piețe locale (cu produse alimentare). De asemenea, sunt încurajate activitățile de promovare refe-ritoare la crearea /dezvoltarea unui lanț (sau lanțuri) scurt/e de aprovizionare și a piețelor locale deservite de acest lanț/aceste lanțuri.
32
PNDR 2014-2020 susține proiectele integra-te, respectiv cele care combină cel puțin două operațiuni care conduc la realizarea unui lanț scurt de aprovizionare (de ex.: producție, pro-cesare, comercializare).
Sprijinul pentru investițiile în exploatațiile agricole, acordat prinSub-măsura 4.1, urmă-reșteconsolidarea lanțurilor de aprovizionareprin amenajarea și dotarea spațiilor de des-facere și comercializare și achiziționarea de mijloace de transport compacte, frigorifice, in-clusiv remorci și semiremorci specializate, în scopul comercializării produselor agricole.
Sub-măsura 4.2 „Investiţii pentru procesa-rea/marketingul produselor agricole” susține investițiile care contribuie la promovarea și funcționarea lanțurilor scurte de aprovizio-
nare și a piețelor locale. Sprijinul va fi acordat pentru investiții corporale și/sau necorporale în sectorul de procesare a produselor agroali-mentare care urmăresc: înființarea, extinde-rea și/sau modernizarea și dotarea unităților de procesare, inclusiv marketingul produselor (etichetare, ambalare); înființarea, extinderea și/sau modernizarea rețelelor locale de colec-tare, recepție, depozitare, condiționare, sorta-re, ambalare etc. Alocarea financiară este mai ridicată pentru investițiile care conduc la crea-rea de lanțuri scurte de aprovizionare locale, de forme asociative, cooperative și grupuri de producători (colectare, sortare, depozitare, ambalare/procesare și comercializare).
Sub-măsura 4.3 „Investiţii pentru dezvolta-rea, modernizarea şi adaptarea infrastructu-rii agricole şi silvice”promovează consolidarea lanțurilor de aprovizionare prin îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole la consu-matori și la piețele de desfacere.
Măsuri pentru investiţii în active fizice
33
Majoritatea fermierilor din România, în speci-al cei ce dețin exploatații de dimensiuni mici și mijlocii, dispun de un bagaj minim de cunoș-tințe adecvate în domeniul metodelor de ma-nagement, al tehnologiilor și standardelor mo-derne de producție, axându-se preponderent pe experiența practică tradițională. De ase-menea, nivelul de conștientizare, cunoștințe și abilități al acestora cu privire la metodele mo-derne și inovative de procesare și marketing al produselor agricole, inclusiv în contextul lan-țurilor scurte de aprovizionare, este insuficient pentru a putea răspunde cererii pieței și a în-deplini standardele la nivel european.
Evoluția în sectorul agroalimentar din Româ-nia necesită un nivel ridicat de instruire teh-nică, economică și de management al afacerii la nivel de fermă, pentru a îndeplini cu succes standardele UE (siguranță alimentară, sănăta-tea animalelor, norme de mediu etc.) și pentru a face față unui mediu concurențial. în scopul îmbunătățirii cunoștințelor fermierilor pri-vind participarea și integrarea în lanțurile de aprovizionare, PNDR 2014-2020 prevede:
• susținerea transferului rezultatelor cerce-tării către fermieri (inclusiv grupurile și organizațiile de producători) și procesa-tori prin Sub-măsura 1.2 „Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informa-re”; fermierii care își vor completa acti-vitățile de producție primară cu activități de procesare vor beneficia, de asemenea, de această măsură;
• consilierea micilor fermieri și a grupuri-lor de fermieri privind modernizarea fer-melor și viabilitatea afacerilor agricole, iar tinerii fermieri vor putea participa la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare (Sub-măsura 2.1 „Ser-vicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, micro-întreprinderile şi între-prinderile mici din zonele rurale”).
Măsuri pentru creşterea competenţelor din ferma familială(transferdecunoştinţeşiinformaţii,serviciideconsiliere,degestionareşideînlocuireîncadrulfermei)
34
Sub-măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” conduce la creșterea nu-mărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca șefi/condu-cători de exploatație, aceștia fiind încurajați să realizeze investiții, să se asocieze și să partici-pe la lanțurile scurte de aprovizionare. Tinerii fermieri promovează o gamă largă de activități (turism rural, conservarea tradițiilor și moște-nirii culturale), participă la asocierile locale și pot fi promotorii inovării rurale. Această mă-sură va facilita introducerea proceselor inova-tive în sectorul agroalimentar, tinerii fiind mai deschiși în direcția aplicării tehnologiilor noi. De asemenea, aceștia au un rol important în diseminarea de bune practici, idei și concepte noi, inovatoare.
Sprijinul financiar va fi acordat pe baza unui plan de afaceri pentru dezvoltarea exploata-ției. Principiile de evaluare a proiectelor depu-se sunt următoarele:
• comasarea exploatațiilor având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral;
• nivelul de calificare în domeniul agricol;• domeniile prioritare care vizează sectorul
zootehnic (bovine, apicultură, ovine și ca-prine) și vegetal (legumicultură, inclusiv producere de material săditor, pomicul-tură și producere de sămânța);
• oportunitățile agricole care se referă la zonele cu potențial, determinate în baza studiilor de specialitate;
• rase/soiuri autohtone.
O altă măsură importantă o reprezintă spriji-nul acordat micilor fermieri care se angajează să transfere definitiv întreaga lor exploatație și drepturile de plată corespunzătoare (Sub-mă-sura 6.5 „Schema pentru micii fermieri”). Aceasta răspunde nevoii privind restructura-rea și modernizarea fermelor mici în ferme orientate către piață și promovează întineri-rea generațiilor de agricultori. Scopul acestei măsuri este de comasare a fermelor mici, prin transferarea definitivă a terenului deținut în proprietate, permițând astfel formarea explo-atațiilor comerciale cu potențial de integrare în lanțuri de aprovizionare.
35
Fondurile obținute prin Măsura 112 „Instala-rea tinerilor fermieri” au fost utilizate pentru înființarea și dezvoltarea exploatației agricole. Particularitatea acestei afaceri este sistemul de livrare sub brandul „Coșul de legume”, prin care legumele proprii (inclusiv plante medici-nale, murături tradiționale și conserve) sunt vândute direct consumatorilor. Afacerea se bazează pe instrumente moderne de comuni-care (blog, site și cont de Facebook) prin care se asigură legătura agricultorilor cu clienții și prin care se onorează comenzile.
Soluţii de creare şi dezvoltare a canalelor de aprovizionarelanțurile scurte de aprovizionare pot fi create și dezvoltate, de asemenea, prin mai multe tipuri de inițiative. Dintre acestea, menționăm: investițiile în organizarea de canale de distribuție directă că-tre consumatori, prin introducerea unui sistem de livrare la domiciliu, pe bază de comenzi; acțiuni de cooperare a actorilor de pe lanțurile de aprovizionare, în scopul introducerii de noi metode de producție, diversificarea producției și creșterea calității produselor; transferul de cunoștințe pentru dezvoltarea de noi produse, precum etichetare, ambalare etc.; crearea de canale de distribuție direc-tă către sectorul terțiar (de ex.: turismul rural), prin investiții în echipamente de procesare care să permită obținerea de produse cu valoare adăugată etc.
Canalededistribuţiedirectăcătreconsumatorulfinal-România
Detalii proiect localizare: RomâniaMăsură: 112 „Instalarea tinerilor fermieri”Solicitant: S.C. Consus Ecoprod S.R.l.Perioada: 2013Sursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/communicating-rural-development/eafrd/informati-on-tools/%E2%80%98your-vegetable-basket%E2%80%99
36
UNGARIA
Budapesta
Canalededistribuţiedirectăcătreafaceriledinturism-Ungaria
Fondurile obținute prin Măsura 411 „Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier” au fost utilizate pentru crearea și vânzarea de fructe cu valoare adăugată către piața turistică (caise, mure și porumbe). Scopul principal l-a reprezentat extinderea afacerii familiale și diversificarea producției, prin programul lEADER achiziționându-se echipament de procesare.
Noua fabrică de prelucrare a fructelor adaugă valoare produselor și reprezintă „motorul” unui lanț local scurt de furnizare a fructelor de calitate.
Ferma distribuie direct produse către pensiuni agroturistice, precum și către arizanii locali care produc bunuri tradiționale (gem, sucuri, siropuri etc.). De altfel, succesul proiectului a dat încredere fermei familiale, aceasta dorind să-și extindă în continuare afacerea prin obți-nerea de fructe uscate și produse uleioase din semințele presate ale fructelor.
Detalii proiectlocalizare: Ungaria/ Regiunea Borsod-Abaúj-zemplénMăsură: 411 „Competitivitate”Solicitant: Ferenc DarukaPerioada: mai 2011 – mai 2013Buget total: 70 800 de euroValoare eligibilă 43 100 de euroSursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/short-supply-chain-creates-benefits-local-food-producers-hungary
37
POLONIA
Varșovia
Consolidareacanalelordeaprovizionareprincooperare–Polonia
Fondurile obținute prin Măsura 421 „Imple-mentarea proiectelor de cooperare” au fost uti-lizate pentru introducerea inovării în promova-rea și distribuirea produselor locale la târguri și pe piețele din Polonia și Austria. Proiectul de cooperare între grupurile de acțiune locală (șapte din Polonia și unul din Austria) a urmărit promovarea produselor alimentare locale prin organizarea de evenimente și înregistrarea pro-ducătorilor sub un brand unic pentru câștiga-rea propriei nișe de piață („Smak na produkt’’). Fondurile lEADER au fost utilizate pentru cre-area de materiale promoționale, pentru încu-rajarea micilor fermieri în participarea pe noi canale de distribuție și pentru organizarea de vânzări la evenimentele organizate. Proiectul a reușit promovarea prin lanțul de aprovizionare a identității culturale locale și conștientizarea în rândul fermierilor a beneficiilor ce pot fi obținu-te din vânzările directe și marketingul de calita-te. De asemenea, proiectul a reușit integrarea, în canalul de aprovizionare, de produse care au beneficiat de scheme de calitate.
Detalii proiectlocalizare: PoloniaMăsură: 421 „Implementarea proiectelor de cooperare”Perioada: ianuarie 2010 – decembrie 2011Buget total: 82 000 de euroValoare eligibilă: 65 600 de euroSursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/smak-na-produkt-local-food-product-branding-poland
38
ITALIA
Roma
Consolidareacanalelordeaprovizionareprinproiecteintegrate–Italia
Fondurile obținute prin Măsura 124 „Crește-rea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” au fost utilizate pentru promovarea diversificării și creșterii producției de smo-chine și pentru consolidarea antreprenoria-tului local. Obiectivele proiectului au urmărit: orga nizarea lanțului de aprovizionare; crearea unui brand cu „Denumire de Origine Pro-tejată” („Fichi di Cosenza”); introducerea me todelor moderne și inovative de cultivare; creșterea profitabilității exploatațiilor agrico-
Detalii proiectlocalizare: Italia/ Regiunea Calabria/ Provincia CosenzaMăsură: 124 „Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese și tehnologii în sectorul agricol, alimentar și forestier”Perioada: octombrie 2010 – decembrie 2013Buget total: 17 357 500 de euroValoare eligibilă: 8 916 820 de euroSursă: Tradus și adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel european, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/increasing-competitiveness-through-integrated-supply-chain-fig-cosenza
le; distribuția echitabilă a marjelor de profit pe filieră. Pentru asigurarea acestor obiecti-ve s-au derulat următoarele activități: imple-mentarea de regulamente conform schemei de calitate; introducerea de sisteme de producție noi, tehnici de sterilizare și metode inovative de ambalare; restructurarea serelor de uscare; crearea unui serviciu de consultanță pentru fermieri; atragerea de fonduri prin măsurile 111, 114 și 121 pentru participanții din proiect (proiect integrat).
39
LEGISLAȚIE COMUNITARĂ ȘI NAȚIONALĂLEGISLAȚIE COMUNITARĂ
• Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a nor-melor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);
• Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dis-poziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regio-nală, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013;
• Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole;• Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din do-
meniul calității produselor agricole și alimentare.
LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ• legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;• Ordonanța de Urgență 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea ferme-
lor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor;• Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Nor-
melor privind condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale;• Ordin al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), al Ministerului Sănătății și al Autori-
tății Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale;
• Hotărârea nr. 828 din 25 iulie 2007 privind înființarea Sistemului de protecție a indicațiilor geografice și denumirilor de origine ale produselor agricole și produselor alimentare;
• Hotărârea nr. 134 din 6 februarie 2008 privind specialitățile tradiționale garantate ale produselor agri-cole și produselor alimentare;
• Hotărâre nr. 828 din 25 iulie 2007 privind înființarea Sistemului de protecție a indicațiilor geografice și denumirilor de origine ale produselor agricole și produselor alimentare.
40
Bibliografie
Burja V., Burja C., 2008, Performanța economică a exploatațiilor agricole în sistemul dezvoltării durabile, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;
ghereș M., 2008, Proiecte economice în domeniul agroalimentar, mediu și turism, Editura Risoprint, Cluj Napoca;
Mihai C., Toderiță A., 2013, Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România? Propu-nere de instrumente financiare pentru PNDR 2014-2020, CRPE Policy Brief nr. 23/noiembrie 2013;
Agricultura de subzistență în Europa: Concepte principale și provocări, Rețeaua Europeană de Dez-voltare Rurală, 13-15 octombrie 2010, Sibiu;
Cum primesc finanțare nerambursabilă din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală pen-tru investiții private. Mic îndrumar practic, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Autoritatea de Management pentru PNDR, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit;
Program Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea iulie 2014;
Strategia Europa 2020.
41
Contact:
Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
E-mail: [email protected]
Internet: www.rndr.ro
Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „înfiinţarea şi sprijinirea
Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.
2015
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Se distribuie gratuit.
Departamentul Publicaţii USR
Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale
