Embed Size (px)
Citation preview
22 Ianuarie 2016PREUNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/top-cele-maigrele-limbi-straine-europeni-limbile-asiatice-mai-greu-invatat-1_56a10d7737115986c6c1f5bd/index.htmlTop cele mai grele limbi străine. Pentru europeni, limbile asiatice sunt cel mai greu de învăţatPentru un vorbitor nativ de limba română, cele mai grele limbi străine sunt cele asiatice, fiindcă diferă total ca structură şi fonetică de limbile romanice, europene, spun specialiştii. De altfel, modul în care gândim, legăturile pe care le facem în creier, sunt strâns legate de structura limbii materne, care practic dă o ordine în minte acelui "stream of thoughts" (cum spun englezii), adică fluxului gândirii.Top cele mai grele limbi străine. Ce spun lingviştii Lingvistul Alexandru Nicolae de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române a explicat pentru "Adevărul" că cele mai grele limbi străine pentru un vorbitor nativ al unei limbi romanice precum româna sunt limbile asiatice, cu precădere mandarina (limba oficială a Chinei). Sunt patru aspecte care alcătuiesc cadrul general al unei limbi: fondul lexical (cuvintele), morfologia (cum se alcătuiesc şi se folosesc cuvintele), sintaxa (cum se construiesc propoziţiile) şi fonetica (cum se pronunţă). Toate acestea aspecte sunt strâns legate între ele şi dau coerenţă limbajului, dar mai mult de atât, dau coerenţă fluxului gândirii. În funcţie de aceste patru aspecte ne putem da seama şi de nivelul de dificultate al unei limbi străine. Practic, cele mai grele limbi străine sunt limbile care nu împacă aproape niciunul din aceste aspecte cu limba nativă. "Se învaţă cel mai greu acele limbi străine cu sistem gramatical şi fonetic cel mai diferit de limba maternă. O altă problemă o ridică fondul lexical. Se învaţă mai uşor limbile străine cu fond lexical apropiat de cel al limbii materne", a explicat Alexandru Nicolae. Top cele mai grele limbi străine. Urechea muzicala ajută la învaţarea unei limbi străine Spre exemplu, unui român nu-i va fi uşor să comunice într-o limbă care foloseşte o sintaxă diferită de a noastră, cum este germana. La început, va traduce cu sintaxa din română, deci va fi nevoit să-şi construiască în minte un sertăraş separat unde să acumuleze cunoştinţele de germană fără să le mai amestece cu româna. În ceea ce priveşte fonetica, aici lucrurile ţin şi de talentul muzicat al elevului. Adică, cei care s-au născut cu ureche muzicală vor putea distinge mult mai uşor şi reporduce sunete fonetice care nu se regăsesc în limba lor maternă. Un exemplu tipic pentru români este pronunţia articolului nehotărât "the" din engleză, un sunet care nu există în limba română, drept pentru care majoritatea românilor spun "dă" sau "ză", a explicat Alexandru Nicolae. Apoi, avem dificultatea de învăţare care ţine de fondul lexical şi de morfologie, practic cuvintele care alcătuiesc limba respectivă. Limbile romanice au la bază limba latină, deci au un fond lexical comun până la un anumit punct, de
2
asta ne este uşor să înţelegem italiana sau spaniola, chiar dacă nu le cunoaştem. Cu franceza este un pic mai greu fiindcă din punct de vedere fonetic, este foarte diferită de celelalte limbi romanice, probabil fiindcă are mai multe influenţe din limbile vechi ale galilor decât din latină, ca sunete şi pronunţie. Top cele mai grele limbi străine. Învăţarea unui nou alfabet Tot la nivel european, avem limbile anglo-saxone, care au şi ele pe undeva influenţe latine, fie că vin direct din latină sau pe calea unei limbi romanice (deseori aici este vorba de influenţa limbii franceze). Lăsând la o parte faptul că vorbim de fonduri lexicale diferite, cele mai multe probleme apar la nivel fonetic şi sintactic. Totuşi, diferenţele acestea sunt cel mai uşor de depăşit, spun experţii, fiindcă vorbim de limbi europene. Adevăratele dificultăţi apar pe măsură ce ne îndreptăm privirea spre est. Limbile slave utilizează un alfabet diferit, ceea ce înseamnă că atunci când te apuci să înveţi rusa, înveţi din nou să scrii şi să citeşti pornind chiar de la literele alfabetului, un exerciţiu pe care cei mai mulţi dintre noi l-au încercat ultima dată în clasa I. Top cele mai grele limbi străine. Chineza, o limbă tonală Dar cel mai greu de abordat în materie de limbi străine sunt cele asiatice, spune lingvistul Alexandru Nicolae. Aici deja nu prea mai depistăm asemănări de niciun fel. În primul rând, limbile asiatice prezintă câteva caracteristici pe care nu le regăsim deloc în limbile europene, cum ar fi tonalitatea. "Spre exemplu, se învaţă foarte greu chineza, care este o limbă tonală. Asta înseamnă că tonul creează diferenţe gramaticale şi lexicale, pe când în limbile europene nu faci distincţii prin intermediul tonului. Este vorba de învăţarea unor categorii care nu ţin de limba maternă; limba română nu are tonuri, dacă spui dar pe un ton înalt, este acelaşi lucru cu dar spus pe un ton mai jos. E mai dificil să înveţi chineza decât rusa, alfabetul chirilic nu este dificil pentru noi fiindcă este un alfabet fonetic, pe când la chinezi scrierea se face prin ideograme. Pe de altă parte, şi chinezii au dificultăţi cu învăţarea limbilor romanice pentru că au o morfologie bogată, nespecifică limbilor asiatice. Mai sunt şi aspecte fonetice, spre exemplu, în japoneză nu există sunetele r şi l, drept pentru care japonezilor le este greu să le distingă în limbile europene", a explicat lingvistul.Alte limbi foarte dificile de învăţat pentru europeni, dar care nu sunt de circulaţie internaţională, sunt unele limbi africane sau dialectele native din Australia, limbi nonconfiguraţionale, care nu au reguli de ordine a cuvintelor. Există o limbă foarte ciudată în Africa, spre exemplu, care utilizează drept sunet "click-ul", dar şi alte sunete pe care noi le-am considera mai mult onomatopee. Top cele mai grele limbi străine. Importanţa limbajului în primii ani de viaţă În ceea ce priveşte modul în care limbajul afectează fluxul gândirii, psihologul Mihai Copăceanu a explicat pentru "Adevărul" că ceea ce se petrece în mintea unui copil atunci când învaţă să vorbească va determina modul în care face legături de limbaj şi comunicare în minte. Lucrurile astea ţin, însă, şi de inteligenţă. "Atunci când învăţăm o limbă străină, învăţăm practic să gândim în acea limbă. Achiziţia limbajului în primii ani de viaţă influenţează modul în care gândim, modul în care percepem şi aranjăm informaţia din jurul nostru. De aceea, părinţii trebuie să fie foarte atenţi la dezvoltarea limbajului şi să
3
apeleze la specialişti dacă observă că ceva nu este în regulă, că nu acumulează cuvinte suficient de repede", a atras atenţia Copăceanu.
http://adevarul.ro/educatie/scoala/mai-putin-jumatate-elevii-clasa-xi-a-axii-a-si-au-decontat-manuelele-1_56a1228837115986c6c292bc/index.htmlMai puţin de jumătate din elevii de clasa a XI-a şi a XII-a şi-au decontat manueleleMinisterul Educaţiei a cheltuit aproape două milioane de lei pe achiziţionarea de manuale pentru 63.300 de elevi de clasa a XI-a şi a XII-a, potrivit datelor comunicate de Ministerul Educaţiei pentru "Adevărul".Practic, două treimi din banii alocaţi pe decontul de manuale nici măcar nu au fost utilizaţi. De ce? Pentru că suma de decont de 55 de lei nu a fost suficient de mare cât să acopere trei manuale integral, iar elevii spun că birocraţia pentru obţinerea decontului le dădea prea multe bătăi de cap, aşa că nu au mai cerut banii. La începutul anului şcolar, ministrul Educaţiei de atunci, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că elevii de clasa a XI-a şi a XII-a vor primi manuale şcolare gratuite. Anunţul a fost făcut în urma discuţiilor cu reprezentanţii elevilor care au amintit că potrivit Legii Educaţiei, şi elevii din clasele superioare de liceu ar trebui să beneficieze de manuale şcolare gratuite, mai ales în condiţiile în care la sfârşitul clasei a XII-a se susţine Bacalaureatul. Însă, din cauza lipsei de fonduri, Ministerul Edicaţiei a venit cu o soluţie de avarie şi cu promisiunea că de anul viitor, elevii de la clasele a XI-a şi a XII-a vor beneficia de manuale şcolare gratuite la toate materiile. Astfel că, la începutul acestui an şcolar, ministerul a dat o Hotărâre de Guvern prin care elevilor li se poate deconta doar 55 de lei din valoarea manualelor achiziţionate, adică două-trei manuale. Pentru decontarea cheltuielilor, elevii au trebuit să depună până la data de 15 noiembrie la secretariatul şcolii o solicitare scrisă, însoţită de factura fiscală/facturile fiscale din care reies numele elevului/părintelui sau tutorelui legal instituit şi informaţiile referitoare la manualele achiziţionate, precum suma achitată, titlul, autorii, editura. Însă, majoritatea elevilor nici nu s-au mai sinchisit să facă decontul din cauza birocraţiei excesive, a explicat pentru "Adevărul" Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. "Nu am decontat fiindcă era foarte complicat, cu factură, cu adeverinţă, prea multă birocraţie pentru 55 de lei. Am preferat să comandăm mai mulţi din clasă la editură pentru a obţine o reducere. Am economisit vreo 50 de lei", a spus Titus Pinta, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu" din Oradea. O altă elevă de la acelaşi liceu, Mădălina Buciuman, spune acelaşi lucru. "În primul rând, nici nu folosim atât de mult manualele la şcoală, iar cele de la Bac le obţinusem deja de la un elev mai mare care a terminat anul trecut. Nici nu am fost foarte bine informaţi în legătură cu procedura şi pentru o sumă atât de mică, nu s-a mai obosit nimeni să deconteze", a spus ea.
4
http://adevarul.ro/educatie/universitar/ministrul-educatiei-membru-academiei-Stiinte-securitatii-nationale-afla-subordinea-sri-mai-mapn-1_569f9be037115986c6b7b325/index.htmlMinistrul Educaţiei este membru al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, care se află în subordinea SRI, MAI şi MApN Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, este membru din 2015 al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţională, instituţie fondată la iniţiativa fostului vicepremier şi ministru de Interne Gabriel Oprea. Curaj a explicat pentru „Adevărul" că invitaţia de a deveni membru al acestei instituţii a fost făcută în primăvara lui 2015 şi că nu a ascuns niciodată lucrul acesta.În declaraţia de interese a ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, este trecută şi informaţia că este membru al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN), instituţie fondată în 2012 de Gabriel Oprea, care se află sub coordonarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naţionale (MApN) şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), arată euractiv.ro. Academia aceasta nu are un site oficial şi nici nu există o listă publică cu numele membrilor ei. "Am fost invitat să devin membru în 2015. Este normal să particip într-o instituţie publică care promovează cercetarea, educaţia şi inovarea României prin competitivitate. Securitatea nu este asociată numai ideii de intelligence, ea înseamnă şi domenii de interes naţional precum educaţia", a declarat Curaj. În ceea ce priveşte activitatea acestei instituţii, Curaj a spus că "aduce recomandări importante pentru domeniile de interes public". Ce este Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale Academia a fost înfiinţată în 2012, iar principalul iniţiator al legii care a dus la fondarea acesteia a fost Gabriel Oprea, el fiind primul dintre semnatari pe expunerea de motive ce însoţeşte proiectul iniţial, arată euractiv.ro. În legea prin care s-a înfiinţat această instituţie, care a avut iniţial numele de Academia de Ştiinţe Militare, se arată că aceasta este o „instituţie publică de interes naţional în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de consacrare academică, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii”. ASSN „reuneşte personalităţi de o deosebită valoare ştiinţifică şi profesională din domeniile cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”. Conform legii prin care a luat naştere ASSN, membrii titulari ai acestei academii beneficiază din bugetul de stat, de o indemnizaţie lunară viageră egală cu salariul mediu pe economie, iar membrii corespondenţi de jumătate din aceşti bani. De asemenea, membrii titulari şi membrii corespondenţi sunt aleşi pe viaţă, potrivit statutului ASSN. Totuşi, în declaraţia de interese a ministrului Adrian Curaj se arată că acesta nu a încasat niciun ban de pe urma calităţii de membru al ASSN. Legătura cu SRI
5
În 2015, preşedintele Comisiei pentru Controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii, deputatul Georgian Pop, a propus modificarea legii prin subordonarea economică a ASSN directorului SRI. "În 29 ianuarie 2015, la două zile după ce demisiona de la conducerea Serviciului Român de Informaţii, George Maior era ales preşedinte al ASSN.Teoretic, Maior este încă preşedinte al Academiei, el fiind doar suspendat din funcţie pe durata mandatului de ambasador în SUA. Conducerea interimară a ASSN i-a revenit unui alt fost ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, rectorul SNSPA care a fost titularul portofoliului din 2012 până în 2014", mai arată euractiv.ro.
http://adevarul.ro/educatie/scoala/copiii-tulburari-invatare-dislexia-vor-beneficia-educatie-evaluari-periodice-adaptate-1_56a0b83c37115986c6bf5a52/index.htmlCopiii cu tulburări de învăţare ca dislexia vor beneficia de educaţie şi de evaluări periodice adaptateElevii cu deficienţe de învăţare pot folosi la şcoală materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv tehnologie informatică, şi vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor, potrivit unor reglementări aduse Legii Educaţiei, care au fost publicate în Monitorul Oficial.De asemenea, noile reglementări mai prevăd ca la nivelul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională să existe consiliere parentală pentru părinţii care au copii cu tulburări de învăţare, pentru a se asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală, familie şi specialişti pentru diagnosticarea şi reabilitarea pe tot parcursul şcolarizării elevilor. Nu în ultimul rând, în cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare şi cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de tulburări de învăţare, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii didactice potrivite. Depistarea problemelor de învăţare În învăţământul primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare şi pentru clasa I, se vor efectua, în mod obligatoriu, teste de evaluare a capacităţii de învăţare în vederea depistării precoce a tulburărilor de învăţare. Dacă se descoperă că elevul are probleme de învăţare, atunci se vor stabili metode specifice de educaţie şi de asigurare a terapiilor specifice, iar pe parcursul ciclului de învăţământ primar se vor efectua evaluări anuale. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noilor reglementări legislative, Ministerul Educaţiei elaborează o metodologie care va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea tulburărilor de învăţare, precum şi cadrul general de asigurare a cadrelor didactice cu pregătire adecvată şi a
terapiilor specifice.
6
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-vad-romanii-copilul-ideal-muncitor-religios-cumpatat-diferentele-fata-norvegieni-americani-alte-opt-culturi-1_56a109d137115986c6c1da8f/index.htmlCum văd românii copilul ideal: muncitor, religios, cumpătat. Diferenţele faţă de norvegieni, americani şi alte opt culturiUn raport World Values Survey analizează valorile pe care părinţii din mai multe ţări ale lumii le consideră importante în ceea ce priveşte educaţia copiiilor. La români, cele mai des menţionate sunt religia, munca, dorinţa de a economisi bani şi de a obţine lucruri. Care sunt diferenţele între români şi norvegieni, chinezi, germani, japonezi, polonezi, ruşi, spanioli, turci, ucraineni şi americani.Un raport World Values Survey (WVS 2005-2009), o reţea globală de cercetători care studiază schimbarea valorilor şi impactul asupra vieţii sociale şi politice, a analizat valorile pe care părinţii le consideră importante în ceea ce priveşte educaţia copiiilor. Din comparaţia românilor cu norvegienii au rezultat următoarele diferenţe: „Dacă ar trebui descris cum îi văd norvegienii pe copii, trebuie spus aşa: independenţi, imaginativi, responsabili şi toleranţi. Românii îi văd în primul rând muncitori, religioşi, cumpătaţi, stimulându-i să acumuleaze capital, să economisească bani şi resurse”, a explicat Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”. Raportul pe anii 2010-2014, prezentat în cartea lui David, prezintă diferenţele între români şi chinezi, germani, japonezi, polonezi, ruşi, spanioli, turci, ucraineni şi americani. Cu ce valori sunt crescuţii copiii din România Un eşantion reprezentativ de părinţi români au fost întrebaţi despe valorile pe care le consideră importante în educaţia copiilor. Vă prezentăm rezultatele aşa cum sunte aceste prezentate în „Psihologia poporului român”: „1. Responsabilitatea este menţionată de 70,4% dintre români (N = 1503); aceeaşi valoare este menţionată de chinezi (65,9%), germani (80,9%), japonezi (87,3%), polonezi (81%), ruşi (77,5%), spanioli (78,6%), turci (66,5%), ucraineni (75,5%) şi americani (65,2%). 2. Toleranţa şi respectul faţă de alţi oameni: această valoare este menţionată de 65,2% dintre români (N = 1503); aceeaşi valoare este menţionată de chinezi (52,2%), germani (66,7%), ruşi (63,5%), japonezi (64,6%), polonezi (82,6%), spanioli (74,1%), turci (61,4%), ucraineni (59%) şi americani (71,8.%). 3. Imaginaţia/Creativitatea: această valoare este menţionată de 32,7% dintre români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (17%), germani (29,5%), japonezi (31,6%), polonezi (16,8%), ruşi (16,5%), spanioli (24,8%), turci (28,3%), ucraineni (13%) şi americani (30,5%). 4. Dorinţa de a economisi bani şi de a obţine lucruri: această valoare este menţionată de 39,4% dintre români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (50,7%), germani (38,1%), japonezi (47,8%), polonezi
7
(49,5%), ruşi (50,3%), spanioli (29,6%), turci (39,4%), ucraineni (45,1%) şi americani (31,6%). 5. Determinarea şi perseverenţa: această valoare este menţionată de 29,9% dintre români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (26%), germani (59,6%), japonezi (67,8%), polonezi (19,3%), ruşi (45,4%), spanioli (37,5%), turci (38%), ucraineni (39,4%) şi americani (35,7%). 6. Dezvoltarea credinţei religioase: această valoare este menţionată de 51,7% dintre români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (1,2%), germani (12,1%), japonezi (4,4%), polonezi (39,5%), ruşi (13,9%), spanioli (10,6%), turci (39,7%), ucraineni (22,3%) şi americani (43,1%). „Faţă de toate celelalte nouă ţări/culturi, dezvoltarea credinţei religioase este la români precizată ca valoare de asimilat de copii semnificativ (p <0,05) mai frecvent, rezultatul având şi semnificaţie practică/ecologică (d = 0,45)”, arată studiul. 7. Altruismul (evitarea egoismului): această valoare este menţionată de 12,6% dintre români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (29,2%), germani (5,9%), japonezi (45,1%), polonezi (15,1%), ruşi (22,6%), spanioli (35%), turci (27,7%), ucraineni (19,9%) şi americani (32,7%). 8. Ascultarea/Obedienţa: această valoare este menţionată de 13% dintre români (N = 1.503). Proporţii relativ similare sunt raportate şi de chinezi (7,5%), germani (12,6%), japonezi (5%), polonezi (34,1%), ruşi (34,8%), spanioli (31,4%), turci (33,9%), ucraineni (42,3%) şi americani (27,9%). 9. Autoexpresia (self-expression): această valoare este menţionată de 29% dintre români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (10,5%), germani (39,2%), japonezi (33,6%), polonezi (41%), ruşi (32,1%), spanioli (8,3%), turci (37,9%), ucraineni (32,3%) şi americani (17,6%). 10. Independenţa: această valoare este menţionată de 42,2% dintre români (N = 1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (69,7%), germani (73,5%), japonezi (67,7%), polonezi (43,4%), ruşi (37,8%), spanioli (43,1%), turci (35%), ucraineni (42,8%) şi americani (53,6%). 11. Efortul în muncă: această valoare este menţionată de 77,3% dintre români (N =1.503); aceeaşi valoare este precizată de chinezi (75,3%), germani (17,9%), japonezi (35,1%), polonezi (17,9%), ruşi (84,5%), spanioli (66,6%), turci (72%), ucraineni (85,8%) şi americani (66,4%).
http://adevarul.ro/educatie/universitar/falsereforme-invatamant-1_56a17c4537115986c6c4d1e3/index.htmlFalse reforme în învăţământSă fi devenit oare educaţia fără cultură, fără răspunderi şi fără onestitate un proiect tehnocrat? E prima întrebare pe care ai dreptul să ţi-o pui atunci când iei act de cele mai recente decizii ale ministrului Educaţiei, dl. Adrian Curaj. Dacă e aşa, atunci nu e deloc exclus faptul ca între guvern şi preşedintele României să fi intervenit un hiatus. Să mă explic. Recapitulând întâi ceea ce ar trebui recapitulat Sub pretextul că Parlamentul ar urma să intre în vacanţă când, în realitate domnia-sa era cel ce se grăbea să îşi ia un concediu prelungit, preşedintele
8
Klaus Iohannis şi-a făcut bilanţul primului an de mandat pe data de 16 decembrie. Cu vreo cinci zile înainte ca respectivul an să se fi împlinit. Am înţeles din discursul de atunci că dl. Iohannis ar fi folosit prima cincime a mandatului său prezidenţial în vederea pregătirii unei schimbări de paradigmă. Dar şi că primul pas în vederea reuşitei respectivului deziderat ar fi fost alungarea de la putere a guvernului condus de dl. Victor Ponta. Urmat de înlocuirea acestuia cu cabinetul actual de tehnocraţi sau experţi, cum îi place domnului Vasile Dâncu să le spună. În partea finală a discursului din data de 16 decembrie 2015, dl. Klaus Iohannis a dezvăluit şi că schimbarea de paradigmă pe care şi-o doreşte ar trebui să se producă nu în chip sau prin mijloace politicianiste, ci prin reevaluarea şi plasarea la locul potrivit, adică la rangul de priorităţi naţionale, a învăţământului şi a culturii. Fără doar şi poate, preşedintele are dreptate. Nu se poate imagina ieşirea din băltirea în care se află în cei 26 de ani de regim democratic România. În ciuda repetatelor schimbări politice şi de personal guvernamental. O ţară care a evitat sistematic, în pofida falselor reforme, regândirea fundamentală a rolului rezervat învăţământului, educaţiei şi culturii. Însoţind regândirea în cauză printr-o schimbare din temelii a strategiilor de alocare bugetară. Tocmai de aceea, în comentariul publicat pe adevărul.ro la nici o oră de la încheierea discursului d-lui Klaus Iohannis, mă întrebam cum se va produce şi pune în practică regândirea avută în vedere de preşedinte în condiţiile în care Bugetul de Stat pe anul 2016, alcătuit în grabă de guvernul cvasi-tehnocrat atât de lăudat de dl Iohannis şi aprobat mai repede ca niciodată de Parlament, nu prevede spectaculoase realocări de fonduri în favoarea domeniilor indicate ca prioritare de discursul prezidenţial. Nici noua lege a salarizării despre care ni se promite că ar fi gata în luna februarie şi care va fi în totalitate opera noului guvern tehnocrat nu promite îmbunătăţiri substanţiale în domeniu, îmbunătăţiri fără care e greu de crezut că adevăratele valori, numele de top ale învăţământului şi culturii româneşti nu vor alege pe mai departe soluţia emigrării. Într-un alt discurs, cel rostit în urmă cu exact o săptămână în urmă la Academia Română, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, dl. Iohannis a revenit asupra ideilor exprimate acum o lună, anunţând că are în vedere lansarea unui proiect naţional căruia i-a şi găsit un nume: România educată. Nu m-aş grăbi să calific respectivul proiect a fi unul faraonic ori o modalitate prin care, anunţând că va face mult, dl. Iohannis s-ar pregăti să nu facă pe mai departe nimic, aşa cum a afirmat în vreo două rânduri în comentariile de pe blogul personal ori din Evenimentul zilei „maestrul” Ion Cristoiu. Căruia, e limpede, justificat ori ba, interesat sau nu, nu îi place nimic din ceea ce face şi spune actualul preşedinte. Iată însă că nu numai dl. Cristoiu ce se crede pe mai departe unic, ci şi eu, muritor de rând, am citit discursul d-lui Iohannis. În forma în care este el publicat pe site-ul Preşedinţiei României. În pofida faptului că am fost neplăcut surprins de aleatoria utilizare a virgulelor, admit că discursul sus-menţionat conţine şi o seamă de idei de bun simţ la care nu ar fi defel rău să reflectăm cu toţii. Cu un plus de reflecţie, dar şi de acţiune fiind datori, după părerea mea, ministrul Educaţiei, dl. Adrian Curaj, şi şeful direct al
9
acestuia, premierul Dacian Cioloş. Dar şi ministrul Culturii, dl. Vlad Alexandrescu. Din păcate dl. Curaj pare să comită greşeală după greşeală, lansând pe piaţă şi într-un simulacru de dezbatere publică proiecte care mai de care mai prost croite. Dar şi emiţând ordine de ministru ce nu prea ne lasă a crede că România ar fi intrat, aşa după cum ne promitea în campania electorală dl. Iohannis, în etapa lucrului bine făcut. Ba dimpotrivă. Felul în care arată modificările pe care le preconizează toate cele trei variante de lucru ale viitoarei curricule pentru ciclul gimnazial ne face să credem că dl. Adrian Curaj dar şi sfătuitorii domniei-sale de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei îşi propun să aducă respectivul ciclu de învăţământ în zona pragmatismului, sau, mai direct spus, a unui utilitarism de joasă speţă, dar şi de tristă amintire. Reducând din planurile de învăţământ, ca pe vremea când în fruntea şcolii româneşti se aflau Suzănica Gâdea sau Aneta Spornic, ponderea disciplinelor umaniste, diminuând orele de Limba română şi de Istorie şi expulzând cu totul, că tot e o limbă moartă, Latina. Dl. Curaj pare să pună în practică, poate fără să ştie că o face, la fel cum nu ştia Domnul Jourdain că făcea proză, panseurile lui Traian Băsescu, un personaj de care îşi doreşte din tot sufletul să se distanţeze dl. Iohannis. E vorba, fireşte, despre acele panseuri legate de inflaţia de filosofi în defavoarea ospătarilor şi a tinichigiilor. Profesii de care nimeni nu spune că nu am avea nevoie. Ceea ce nu înseamnă defel că practicanţii lor ar trebui să fie nişte ignoranţi. Componenţa comisiei naţionale ce ar urma să valideze viitoarele doctorate, dar şi alte titluri academice, faptul că pe listă se află prea multe nume dintre cele care au excelat în găsirea de scuze ori chiar în negarea de-a dreptul a plagiatului fostului premier Ponta şi care, nu mă îndoiesc, îşi vor exersa respectivele neruşinate competenţe şi în scuzarea evidentului plagiat al colegului de Cabinet al d-lui Curaj, poliţistul Tobă, e o altă ispravă discutabilă a ministrului Curaj. În fapt, o decizie ce nu îngăduie prea multe speranţe de mai bine nici în ceea ce priveşte asanarea morală de care are nevoie întreg sistemul universitar românesc. Cum ştiind năravurile din universităţile româneşti şi obişnuinţa ca la adăpostul şi sub pretextul autonomiei universitare prost, abuziv înţeleasa să se petreacă matrapazlâcuri cu toptanul. De la scoaterea la vopsea a plagiatelor până la promovări în ierarhia didactică dintre cele mai abracadabrante. PS. Nu mă pronunţ pentru moment asupra utilităţii sau inutilităţii modificărilor aduse Ordonanţei de Urgenţă nr.189/2008 privind managementul instituţiilor de cultură. Un proiect lansat în dezbatere publică de un alt ministru tehnocrat intens contestat în vremea din urmă, dl. Vlad Alexandrescu. Şi nu o fac pentru că am impresia că întreaga controversă din jurul ei, prea înfocată, intens personalizată, mustind de interese individuale, pătimaşă, neraţională, a devenit un nedorit prilej de stimulare a unor false dispute între generaţii. În plus, tare mi-e teamă că „deschiderea compasului”, despre care vorbea la una dintre aceste dezbateri dl. Alexandrescu, să nu fie folosită, mai cu seamă în cazul acelor instituţii de cultură aflate în subordinea autorităţilor locale şi judeţene, în detrimentul managementului şi în favoarea politizării acestuia. Dar despre toate acestea poate cu un alt prilej.
10
http://www.evz.ro/pozitia-ministrului-educatiei-adrian-curaj-referitoare-la-apartenenta-academiei-de-stiinte-ale-securitatii-nationale.html
Poziţia ministrului Educaţiei Adrian Curaj referitoare la apartenenţa Academiei de Ştiinţe ale Securităţii NaţionaleAdrian Curaj şi Remus Pricopie (fost ministru al Educaţiei) sunt singurii civili care fac parte din această academie.
„Am devenit membru al acestei instituții în 2015, în perioada în care Președinte al Academiei era actualul ambasador al României în SUA, domnul George Maior. Rațiunea de a fi membru vine din credința mea că educația, cercetarea și inovarea trebuie să fie la masă atunci când se discută, în cele mai înalte foruri, despre mecanisme de asigurare a securității naționale. Eu consider, și am declarat de multe ori, că investiția în educație, tehnologie și inovare este critică pentru competitivitatea României și bunăstarea cetățenilor ei, esențiale, la rândul lor, pentru incluziune și toleranță. De acestea din urmă depind, în mare parte, siguranța și securitatea României. Nu am ascuns acest lucru, informația se regăsește în declarația mea de interese. De la numirea mea ca ministru al Educației Naționale, am donat banii primiți din calitatea de membru al ASSN și voi face în continuare acest lucru”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.
Documentul mai spune că "în ceea ce privește relevanța prezenței domnului Adrian Curaj într-o astfel de structură, precizăm că securitatea națională s-a reconceptualizat în ultimii ani și transcende zona de intelligence. Vorbim astăzi de sănătate, educație și inovare ca elemente majore de asigurare a securității naționale și dinamica este la nivel global, nu doar în România. Această abordare este cu atât mai necesară, cu cât migrația și accesul refugiaților la educație, în țările primitoare, reprezintă o problemă de securitate națională și la nivel european. Și cyber-securitatea este importantă, mai ales când vorbim de educație și tehnologia informației, despre modul în care ne educăm copiii și le creștem capacitatea de a conștientiza potențialele riscuri ale mediului virtual. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în atribuțiile Academiei intră implicarea în elaborarea programelor de cercetare științifică ale Ministerului Educației și ale altor ministere, precum și fundamentarea, argumentarea și expertizarea științifică a opțiunilor din sistemul de apărare și ordine publică și siguranță publică".
11
http://jurnalul.ro/stiri/observator/cate-legi-sunt-calcate-de-microbuzul-scolar-705850.html
Câte legi sunt călcate de microbuzul școlarGuvernul finanţează transportul elevilor cu mașini aflate în administrarea primăriilor, dar nimeni nu verifică legalitatea acestei activităţi. Copiii sunt puși pe plan secund, în timp ce primarii folosesc mașinile pentru a transporta saci de porumb, rude, prieteni sau nuntași, după caz.
Unii elevi nu beneficiază de mașinile cumpărate de Guvern pentru a-i ajuta să ajungă la școală, pentru că primăriile nu găsesc șoferi disponibili. Dacă se rezolvă problema conducătorilor auto, elevii sunt adesea înghesuiţi în mașinile școlii, pentru că nu sunt folosite toate microbuzele din dotare. Fie pentru că se face economie la combustibil, fie pentru că nu se repară mașinile sau chiar pentru că primarul sau șoferul le folosește în alte scopuri.Plângerile în legătură cu abuzurile funcţionarilor care profită din plin de transportul dat gratis de la Guvern au început încă din primul an de la introducerea microbuzelor în transportul școlar din România. Dar situaţia nu se îmbunătăţește, iar viaţa copiilor este pusă în pericol în fiecare zi, prin încălcarea mai multor legi.
Transportatorii rutieri au încercat să negocieze cu ultimele trei guverne o soluţie care să elimine ilegalităţile, însă nu au avut un răspuns pozitiv până acum. „Am primit sesizări de la mai mulţi membri ai confederaţiei, cu privire la folosirea microbuzelor de școală pentru transportul altor persoane din localitate, chiar în afara localităţilor. Noi am propus, în mai multe rânduri, o soluţie pentru transportul copiilor, în mod legal, în condiţii bune, cu mașinile transportatorilor care au câștigat licitaţiile în fiecare localitate, dar nu am primit niciun răspuns pozitiv. Am vrut chiar să oferim transport gratuit pentru elevi sau reducere de 50% și tot nu am fost ascultaţi”, spune Vasile Ștefănescu, președintele Confederaţiei Operatorilor și Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).
Legislația se încalcă prin transportul mai multor persoane decât locurile pe scaune, pe drumuri naționale şi județene, prin concurență neloială şi prin folosirea ilegală a dotărilor instituțiilor de învățământ. Multe plângeri sunt legate de achiziții false, facturi umflate pentru reparații şi folosirea combustibilului de către angajații primăriilor care au în grijă microbuzele pentru elevi.
12
http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/inspectoratul-%C5%9Ecolar-primeste-dreptul-de-a-cere-verificarea-vizelor-de-flotant-405184Inspectoratul Şcolar primește dreptul de a cere verificarea vizelor de flotantÎn Cluj-Napoca, în contextul în care cele mai multe dintre școlile și liceele bune de stat sunt concentrate în zona centrală a orașului, mulți părinți și-au făcut vize de flotant pentru a evita prevederile legale referitoare la arondarea teritorială a elevilor. Aceste prevederi oferă prioritate elevilor care locuiesc în apropierea școlilor. Cu ajutorul vizelor de flotant, părinții ajung în circumscripția teritorială a școlii unde doresc să își înscrie copilul, potrivit ClujToday.ro.
11 vize de flotant într-o alimentară
Valentin Cuibus a declarat că au fost multe cazuri în care au fost date vize de flotant pentru spații care nu aveau destinația de locuință. ”Au existat 11 vize de flotant date pe o alimentară aflată în circumscripția teritorială a Liceului Nicolae Bălcescu”, a spus Valentin Cuibus. Liceul cu pricina este cotat printre cele mai bune din Cluj. Totuși, inspectorul școlar general al județului Cluj a declarat că nu vede cum vor fi aplicate în practică prevederile noii legi. El este de părere că doar Protecția Copilului ar avea cum să verifice dacă acești copii locuiesc în spații corespunzătoare sau nu.
O altă modificare a legislației școlare se referă la faptul că părinții nu își vor mai putea îns-crie copiii direct în clasa I, ci copiii vor fi obligați să parcurgă și clasa pregătitoare. Valentin Cuibus a afirmat că înscrierile în clasa pregătitoare vor avea loc în perioada 29 februarie – 18 martie. În acest an, în județul Cluj, vor exista 261 de clase pregătitoare, iar reprezentanții Inspectoratului Școlar estimează că vor fi înscriși 5.950 de elevi.
"Au existat 11 vize de flotant date pe o alimentară aflată în circumscripția teritorială a Liceului Nicolae Bălcescu.“ - Valentin Cuibus, inspector școlar general.
13
UNIVERSITARhttp://www.hotnews.ro/stiri-esential-20744203-document-raportul-inspectiei-judiciare-referitor-detinutii-scriitori-caracterul-stiintific-lucrarilor-din-puscarii-este-conditionat-doar-faptul-editura-este-recunoscuta-consiliul-cercetarii-stiintific.htm
DOCUMENT Raportul Inspectiei Judiciare referitor la detinutii-scriitori: caracterul stiintific al lucrarilor din puscarii este conditionat doar de faptul ca editura este recunoscuta de Consiliul Cercetarii Stiintifice In puscariile din Romania, o lucrare este stiintifica si ii aduce autorului reducerea pedepsei daca a fost publicata la o editura sau revista recunoscuta de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice. Concluzia apartine Inspectiei Judiciare, care in urma unei hotarari din septembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a realizat un control cu privire la aplicarea legii care le permite detinutilor sa-si scurteze cu 30 de zile pedepsele, daca scriu carti. La solicitarea HotNews.ro, Inspectia Judiciara a trimis Raportul de control. Vezi cum i-a respins comisia de la Penitenciarul Codlea unui detinut scaderea pedepsei, pentru ca "nu a facut dovada ca are cunostinta despre continutul, structura lucrarii", dar a pierdut in fata judecatorului de supraveghere, care i-a acordat zilele de castig.Inspectia Judiciara a trimis, la solicitarea HotNews.ro, Raportul de control privind identificarea practicii administrative si judiciare in aplicarea dispozitiilor legale cu privire la articolele stiintifice scrise in puscarii, pentru care detinutii primesc cate 30 de zile reducere din pedeapsa. Concret, CSM a decis in sedinta de plen din 15 septembrie 2015 ca Inspectia Judiciara sa realizeze acest control in care se semnaleze "eventualele probleme intampinate, precum si pentru identificarea masurilor care se impun a fi adoptate" (sursa aici, precum si aici).
Ce inseamna lucrare stiintifica si care este procedura de realizare in puscarie
Inspectia judiciara noteaza in repetate randuri ca "aprecierea caracterului stiintific nu se realizeaza de catre penitenciare, ci este conditionata doar de faptul ca editura sau revista sunt recunoscute, la randul lor, de catre Colegiul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), in scopul publicarii de lucrari stiintifice".
14
"Aceasta situatie conduce la o concluzie pur formala cu privire la caracterul stiintific al unei lucrari, dat fiind ca editurile, prin natura lor, sunt intreprinderi care urmaresc obtinerea unui profit, iar pe de alta parte nu sunt abilitate prin lege cu astfel de atributii", se arata in raportul remis HotNews.ro. In analiza se mentioneaza ca la Penitenciarul Codlea comisia a respins cererea unui condamnat de a-i scadea din pedeapsa zilele aferente elaborarii unei lucrari stiintifice, pe motiv ca "in fata comisiei detinutul (...) nu a facut dovada ca are cunostinta despre continutul, structura lucrarii". Detinutul s-a indreptat insa cu plangere catre judecatorul de supraveghere, care i-a acordat zilele de castig. Motivul: "nu exista nicio dispozitie legala referitoare la metodologia ce trebuie respectata, cu ocazia examinarii si competentele ce trebuie indeplinite de comisia de examinare".
Un alt exemplu se refera la decizia unui penitenciar de a respinge o astfel de cerere pe motiv ca termenul de finalizare al lucrarii "este prea scurt, astfel ca exista o intentie vadita de a beneficia de prevederile legii", mai ales ca in aceeasi luna, decembrie, detinutul mai publicase doua lucrari. Refuzul penitenciarului si al judecatorului de supraveghere a fost contestat de condamnat in instanta, iar judecatoria i-a dat acestuia dreptate si a obligat penitenciarul "sa permita condamnatului sa elaboreze lucrarea". Decizia Directorului General al Administratiei Nationale a Penitenciarelor nr. 619/14.10.2011 este cea care prevede ce inseamna o lucrare stiintifica. Potrivit raportului Inspectiei Judiciare, "intra in categoria lucrarilor stiintifice:a) lucrarile publicate in reviste stiintifice recunoscute, la data publicarii, de Colegiul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS);b) lucrarile publicate la edituri recunoscute, la data publicarii, de Colegiul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS);c) comunicarile stiintifice sustinute la o conferinta nationala sau internationala si publicate in analele manifestarii stiintifice."
Aceeasi decizie prevede ca, pentru a tine evidenta timpului rezervat realizarii unei lucrari stiintifice, detinutul trebuie sa completeze o cerere pe care sa o inainteze spre aprobare directorului penitenciarului. La aceasta cerere se anexeaza si "o recomandare scrisa privind relevanta tematicii in domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferentiar universitar din specialitatea in care urmeaza sa fie elaborata lucrarea". Dar nu orice detinut poate sa scrie o lucrare stiintifica. Raportul arata ca o Comisie de selectionare si repartizare la munca analizeaza cererea detinutului si inainteaza directorului de penitenciar o propunere motivata "cu privire la acceptarea sau respingerea solicitarii". Daca directorul aproba cererea, "coordonatorul sectorului Educatie si Asistenta Psihosociala propune spre aprobare directorului unitatii programul de lucru si locatia destinata activitatii de elaborare". "Tinerea evidentei timpului afectat elaborarii lucrarii se face pe baza tabelului nominal de scoatere la munca, completat zilnic de educatorul desemnat de
15
coordonatorul sectorului Educatie si Asistenta Psihosociala", se arata in raport.
Decizia din 2011 prevede ca dupa publicarea lucrarii, detinutul depune cerere la conducerea penitenciarului pentru acordarea zilelor care se scad din pedeapsa. La aceasta cerere, puscariasii trebuie sa anexeze lucrarea stiintifica publicata, in original, potrivit raportului. Cea care analizeaza si solutioneaza cererea este Comisia de propuneri pentru eliberare conditionata, care poate sa o respinga, "daca in cauza nu sunt intrunite conditiile prevazute de Legea de executare a pedepselor privative de libertate si prezentele instructiuni". Inspectia Judiciara noteaza in raport ca "cel mai mare numar de persoane private de libertate care au formulat cereri de acest tip, respectiv 53, provind de la Penitenciarul Rahova (23) si Penitenciarul Jilava (30), ambele situate in raza teritoriala a Curtii de Apel Bucuresti, acestea intocmind, in total, un numar de 142 de lucrari, apreciate ca avand caracter stiintific, 30 de condamnati elaborand mai multe asemenea lucrari". Exista, insa, si cateva puscarii unde nimeni nu a cerut sa scrie carti: este cazul Penitenciarelor Targu Mures, Miercurea Ciuc si Botosani. Raportul Inspectiei Judiciare mentioneaza ca detinutul care vrea sa scrie o lucrare stiintifica din penitenciar trebuie sa semneze "un angajament, asumandu-si anumite obligatii in cazul aprobarii cererii pentru elaborarea lucrarii stiintifice, in care este prevazut si faptul ca, in conditiile in care, dupa publicarea lucrarii si ca urmare a rezultatului evaluarii de catre comisiile de specialitate, se dovedeste ca a incalcat normele de buna-conduita ale cercetarii-dezvoltarii, comitand una din abaterile: frauda in stiinta, confectionarea de date, falsificare, plagiat sau s-a aflat in situatia conflictului de interese, drepturile acordate ca urmare a activitatii de cercetare vor fi anulate, iar raspunderea, inclusiv cea penala, ii revine". Inspectia Judiciara precizeaza, insa, ca angajamentul "are tot un continut formal si nu cuprinde mentiunea expresa a angajarii raspunderii penale in cazul in care acesta nu este autorul real al lucrarii si ca lucrarea elaborata nu reprezinta un plagiat". In raport se arata ca au fost gasite si cazuri unde cererea inaintata de catre detinut pentru a scrie o lucrare stiintifica a fost depusa dupa ce lucrarea a fost publicata. "Nu sunt stabilite responsabilitati in sarcina cadrelor penitenciarului, privind verificarea modului in care, in mod concret, persoanele private de libertate procedeaza la elaborarea lucrarilor stiintifice", noteaza raportul. Acesta mentioneaza ca "transmiterea manuscrisului catre editura se realizeaza de catre persoana privata de libertate, prin intermediul membrilor familiei sau al apartinatorilor, cu ocazia vizitelor primite de la acestia sau in mod direct, prin intermediul postei, neexistand o prevedere legala care sa reglementeze modul de predare a manuscrisului catre editura". "Competenta analizarii si solutionarii cererii apartine comisiei de propuneri pentru liberare conditionata, care poate dispune, dupa caz:a) admiterea cererii si acordarea zilelor castig, acest lucru fiind conditionat doar de cerinta ca lucrarea stiintifica sa fie publicata de o editura sau revista recunoscuta de catre Colegiul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS);
16
b) respingerea cererii, daca in cauza nu sunt intrunite conditiile prevazute de legea de executare a pedepselor privative de libertate si instructiuni", se arata in cadrul raportului. Inspectia Judiciara concluzioneaza ca aceasta procedura prin care detinutii beneficiaza de scaderi ale pedepsei, in urma elaborarii de lucrari stiintifice, este insuficient reglementata. De asemenea, avertizeaza ca nu a fost elaborat nici pana acum regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, astfel ca in lipsa normelor de aplicare a legii conditiile pentru realizarea unei lucrari sunt stabilite in continuare prin Decizia din 2011 a directorului ANP. "Actuala reglementare nu permite oferirea unor raspunsuri pertinente la intrebarile legitime care au fost formulate precum: Ce este aceea o lucrare stiintifica? Cum este elaborata? Cine supravegheaza intocmirea ei? Cine raspunde pentru stabilirea caracterului stiintific? Este lucrarea autentica? Cum au persoanele private de libertate acces la bibliografia necesara elaborarii unei lucrari academice?", avertizeaza institutia. Aceasta noteaza ca "intrarea in vigoare, la data de 07.02.2014, a Legii nr. 254/2013, care nu mai stabileste un interval de timp minim pentru elaborarea unei lucrari stiintifice, indiferent de complexitatea acesteia, astfel cum era prevazut in Legea nr. 275/2006, a condus la posibilitatea ca o persoana privata de libertate sa publice un numar foarte mare de lucrari, in intervale de timp foarte scurte, cu beneficiul reducerii corespunzatoare a pedepsei". Comisia pentru eliberare conditionata este formata din judecatorul de supraveghere - care este si presedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii, directorul adjunct pentru educatie si un consilier de probatiune. Secretarul comisiei este seful serviciului de evidenta din penitenciar. Aceasta comisie este cea care formuleaza propuneri de eliberare conditionata a condamnatului, in functie de conduita, de eforturile pentru reintegrare sociala, de munca prestata, fractiunea din pedeapsa efectiv executata, regimul de executare a pedepsei si de antecente penale. Amintim ca Raluca Pruna, ministrul Justitiei, a anuntat in urma cu doua saptamani ca va propune guvernului ca, printr-o ordonanta de urgenta, sa fie abrogata dispozitia din lege care prevede ca detinutii care scriu lucrari stiintifice in puscarie beneficiaza de o reducere cu 30 de zile a pedepsei, pentru fiecare carte (sursa si detalii).
Ce spune legea
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor prevede urmatoarele, la articolul 96:" (1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca;
b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
c) in cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 3 zile executate pentru doua nopti de munca;
17
d) in cazul participarii la cursurile de scolarizare pentru formele de invatamant general obligatoriu, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar;
e) in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare profesionala, se considera 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata".
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20742310-rectorul-universitatii-vest-din-timisoara-sunt-dispus-pun-dispozitie-mandatul-pentru-realizarea-universitatii-metropolitane-timisoarei-prin-unificarea-universitatilor-timisorene-rectorul-universitatii.htm
Rectorul Universitatii de Vest din Timisoara: Sunt dispus sa-mi pun la dispozitie mandatul, pentru realizarea Universitatii Metropolitane a Timisoarei prin unificarea universitatilor timisorene / Rectorul Universitatii Politehnica Timisoara: Nu s-a discutat nimic Marilen Pirtea, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, anunta ca este dispus sa-si depuna mandatul de rector in care a fost recent confirmat, pentru a crea Universitatea Metropolitana a Timisoarei prin unificarea celor 4 universitati din oras. Intr-un comunicat remis HotNews.ro, Pirtea prezinta beneficiile unificarii universitatilor si sustine ca aceasta abordare este nu doar o solutie de supravietuire, ci un raspuns la cresterea competitivitatii. Pe de alta parte, insa, Viorel-Aurel Serban, rectorul Universitatii Politehnica din Timisoara, a declarat pentru HotNews.ro ca nu a avut niciun fel de discutii pe acest subiect, cu atat mai mult cu cat toate universitatile din Timisoara, in afara Universitatii de Vest, sunt acum in proces de alegere a rectorilor si a celorlalte structuri de conducere.
"Constructia unei universitati performante, moderne si vizionare, care sa aiba dezideratul de a reuni oferta educationala regionala, de a valorifica diferentele, de a fi o forta in cercetare si un varf de lance in educatia academica, se poate face si pe bazele a ceea ce exista in Timisoara si, in general, in regiunea de Vest a Romaniei. Personal, imi exprim totala
18
incredere si disponibilitate pentru sprijinirea acestui proiect ambitios care sa faca din orasul nostru unul si mai puternic", sustine Marilen Pirtea, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara (UVT).
Intr-un comunicat remis HotNews.ro, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara anunta ca "dovada a bunei credinte si a spiritului constructiv in care eu, dar sunt convins ca si UVT in plan institutional, privim acest deziderat - crearea Universitatii Metropolitane a Timisoarei, sunt dispus a-mi pune la dispozitie mandatul de rector, de curand reconfirmat de comunitatea academica a UVT, pentru realizarea acestui proiect revolutionar, poate cel mai important din ultimele doua decenii. Momentul actual este extrem de propice pentru o asemenea initiativa, intrucat universitatea pe care o conduc este singura dintre cele patru institutii de invatamant superior de stat in care procesul de alegere a rectorului a fost finalizat. Nicio o ambitie personala nu trebuie sa stea in calea unui asemenea proiect, fiind sansa noastra, a tuturor, de a repozitiona Timisoara atat in plan national, cat si european si mondial".
De o cu totul alta parere este, insa, rectorul Universitatii Politehnice din Timisoara. Contactat de HotNews.ro, Viorel-Aurel Serban a afirmat ca declaratia lui Marinel Pirtea este unilaterala si nu vine pe fondul unor discutii recente intre cele patru universitati de stat din Timisoara: Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea Politehnica din Timisoara, Universitatea de Medicina si Farmacie si Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului. "Nu s-a discutat nimic si acum noi suntem in proces de alegeri. Subiectul acesta cred ca se reia din 4 in 4 ani. Dansul a mai declarat asta acum 3-4 ani. Si nici nu cred ca este fezabil acest lucru", a declarat pentru HotNews.ro rectorul Universitatii Politehnice din Timisoara, Viorel-Aurel Serban. Acesta a amintit ca in 2011 senatul Universitatii Politehnica din Timisoara si senatul Universitatii de Medicina si Farmacie din Timisoara au votat fuzionarea celor doua institutii, insa "la Medicina, cand au trecut la detalii, lucrurile s-au blocat". "Probabil ca e o declaratie intr-un anumit context. A mai spus-o acum 3-4 ani. Se poate discuta, dar mai intai sa se incheie alegerile. Dar s-a incheiat fuziunea cu Resita?", a continuat rectorul Politehnicii, facand referire la anuntul recent al Universitatii de Vest din Timisoara ca analizeaza preluarea prin fuziune a Universitatii Eftimie Murgu din Resita. Contactat de HotNews.ro, rectorul Marilen Pirtea de la Universitatea de Vest din Timisoara a precizat ca reitereaza "aceeasi declaratie pe care am facut-o acum 4 ani". Pirtea a afirmat ca mesajul sau se indreapta catre cei care candideaza la functia de rector in celelalte trei universitati, dar mai ales catre senatele universitare. "Este o declaratie de intentie", a adaugat rectorul UVT.Marilen Pirtea a precizat ca exista in continuare discutii intre universitatea pe care o conduce si Universitatea Eftimie Murgu din Resita referitor la preluarea acesteia din urma, dar "se pare ca sunt o multime de probleme la Resita si vreau sa si le rezolve ei, dupa care sa discutam. Sunt foarte multe datorii, procese in derulare. Nu as vrea sa preiau eu procesele pe care Universitatea din Resita le are cu profesorii sai. Suntem dispusi sa preluam universitatea, in conditiile noastre", a declarat rectorul Universitatii de Vest din Timisoara.
19
Descarca de aici comunicatul integral semnat de rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, Marilen Pirtea
Ce prevede Legea Educatiei Nationale, referitor la fuzionarea universitatilor
Art. 194. - (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invatamant superior, pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentrarea resurselor, universitatile de stat si particulare pot:a) sa se constituie in consortii universitare, potrivit legii;b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personalitate juridical(2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbtie.Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuzionate, conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea CNFIS.(3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant superior de stat se face, de regula, in jurul institutiilor din categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica.
http://jurnalul.ro/stiri/observator/dilema-politistului-sa-prind-hotul-sau-doctoratul-705737.html
Dilema polițistului: să prind hoțul sau doctoratul? Poliţiştii care au timp să studieze pot deveni chestori – echivalent al generalului – dacă sunt absolvenţi de doctorat. Ei sunt exceptaţi de la examenele pentru obţinerea gradelor şi primesc bonusuri financiare, astfel încât se încurajează mai degrabă studiul postuniversitar decât calea evoluţiei profesionale. Doctoratul înlocuieşte etapele obţinerii gradelor şi în alte domenii de activitate.
Scandalul actual al tezelor de doctorat este în strânsă legătură cu schimbările legislative din ultimii 15 ani care pun accentul mai mult pe unele performanţe de studiu decât pe cele practice, chiar şi în cazul poliţiştilor. Pe de o parte, în 2002 s-a schimbat Statutul poliţistului, permiţând echivalarea gradelor cu studiile de masterat şi doctorat, iar pe de altă parte, sistemul Bologna, introdus în 2004, presupune participarea la cursuri, timp de trei ani, în şcoala doctorală, soluţie dificilă pentru profesioniştii care trebuie să facă performanţă simultan şi la locul de muncă.
Doctoratele aduc beneficii financiare imediate şi pe termen lung, dar şi posibilitatea de a înlocui examenele profesionale, pentru obţinerea gradelor
20
superioare, în cazul poliţiştilor. Dacă în cazul altor profesii se poate înţelege studiul universitar în paralel cu activitatea profesională, pentru poliţişti masteratul şi doctoratul înseamnă împărţirea timpului între prinderea hoţilor şi studiul în bibliotecă.
„Legea 360/2002, privind Statutul poliţistului, prevede la articolele 16 și 19 faptul că pentru obţinerea gradului de chestor este nevoie de un examen special, la fel ca şi pentru agent-şef, comisar-șef sau subcomisar. Dar fiecare poate alege între a urma un curs de capacitate profesională sau masterat, respectiv doctorat. Pentru mulţi este mai convenabil să facă masterat şi doctorat pentru a ajunge la gradul de chestor, în loc să urmeze traseul profe-sional”, explică Vasile Lincu, liderul sindicatului poliţiştilor ProLex.
Este adevărat că nu orice poliţist poate deveni chestor doar dacă este absolvent de doctorat, aşa cum se echivalează gradul I pentru profesori, însă sindicatele au deja un nou proiect de lege pe care urmează să-l propună, pentru a schimba situaţia actuală. „Se respectă criteriile de vârstă, termenele, vechimea şi faptul că funcţia este sau nu este prevăzută cu grad de chestor. Noi dorim să schimbăm legislaţia, în viitor, pentru a nu se mai obţine gradele pe baza studiilor universitare, ci pe cale profesională”, spune Dumitru Coarnă, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).
În ultimii ani, statul a finanţat 35.600 de locuri la masterat şi circa 3.000 de locuri la doctorat anual. În 2014 au fost 3.114 de locuri bugetate la doctorat, dintre care 1.500 cu bursă de studiu. La acestea se adaugă peste 1.000 de locuri cu taxă. În perioada 1990- 2000 s-au obţinut 8.400 de titluri de doctor, iar între anii 2000-2015, circa 56.400 de titluri. Numărul celor care reuşesc să termine doctoratul a scăzut la circa 2.000 în ultimii trei ani. Cei mai mulţi masteranzi şi doctoranzi din ultimii zece ani au fost tineri absolvenţi susţinuţi financiar de familie, care au preferat să continue studiile, în lipsa unor oportunităţi pe piaţa forţei de muncă, sau funcţionari care au avantaje majore după completarea studiilor cu masterate şi doctorate.
Parcurgerea etapelor profesionale
Legea 360/2002 prevede, la articolul 16, că „pentru obţinerea gradului profesional următor, poliţistul trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii: să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv; să fi fost apreciat în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad cu calificativul «excepţional» sau «foarte bun», iar în ceilalţi ani ai stagiului, cel puţin cu calificativul «bun». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intră în calculul stagiului minim în grad”.
Avantajele doctorilor
În Educaţie, statutul unui profesor cu 25 de ani de experienţă şi gradul I este acelaşi cu cel al unui tânăr absolvent care termină doctoratul la 27 de ani şi primeşte direct gradul I. Şi în cazul magistraţilor sunt posibilităţi de avansare
21
în carieră pe baza completării studiilor postuniversitare, în detrimentul parcurgerii etapelor profesionale. În ultimii ani, marcaţi de criza accentuată a locurilor de muncă, doctoratele şi masteratele au reprezentat o alternativă pentru mulţi tineri absolvenţi de facultate.
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.
22
