Febra tifoida

  • View
    23

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Febra tifoida

Text of Febra tifoida

Febra tifoida

Febra tifoidaBlaj SilviaDefinitieFebra tifoid este o boal infecioas specific omului. Agentul etiologic este bacteria Salmonella typhi (sau Salmonella enterica) (din grupul D). Clasificare dup ICD-10 (versiunea WHO 2006): A01.0 Typhs abdominalisFebra tifoid nu trebuie confundat cu tifosul exantematic, care este o boal diferit.Evoluia bolii este caracterizat prin creterea treptat a febrei, dureri abdominale, constipaie i bradicardie relativ (scderea ratei pulsului); urmeaz stare tific (vide infra). Netratat, boala poate fi mortal. n multe ri, anunarea mbolnvirilor de febr tifoid la autoritile sanitare abilitate este obligatorie.O variant de mbolnvire, cu simptome moderate, este paratifosul, n care agentul nu este Salmonella typhi, ci Salmonella paratyphi.

Epidemiologie

rspndire universalapare sporadic, dar poate aprea i endemic/pandemicSursele de infeciebolnavii de febr tifoidpurttorii de bacil tific asimptomaticipurttorii temporari (elimin bacilul n trei luni)purttorii cronici (elimin bacilul n civa ani)transmitere: fecal, urin, secreii biliare, puroidetermin imunitate solid, dar, la reinfectare cu doze masive, boala poate recidivaPatogenieBacilii tifici ajung n tubul digestiv, se multiplic i invadeaz organismul prin mecanism penetrant, prin formaiunile limfatice (ganglionii mezenterici), apoi n circulaia sanguin i determin starea tific (cauzat de ectotoxin[2]).Salmonella typhi persist la nivel ganglionar (n sistemul limfatic) la pacienii purttori cronici.

Clinicevoluie fr tratament: 4 sptmnievoluie sub tratament antibiotic: 7-10 zile; pronostic bun; mortalitate 1%-2%.incubaie: 7-10 zileDebutul lent i gradat(la 70-80% din cazuri)frisoane moderatedureri musculareinsomnieanorexiefenomene respiratorii de tip bronitDebutul brusc (20% din cazuri)frisoanefebr ridicat (39-40 C)la sfritul primei sptmni de la mbolnvire se instaleaz starea tificperioada de stare (S2-S3)elemente tegumentare eruptive: rozeole tifice (formaiuni maculoase, uor elevate, de culoare roz); sau exantemecefalee intensinsomnieStarea tificapatie marcatobnubilarefenomene deliranteManifestri digestivehiposecreie salivarmucoase uscatecongestia faringeluiangina Duguet - corespondent al ulceraiilor intestinaleManifestri cardio-vasculare(cauzate de ectotoxin)hipertensiune arterial (TA)tahicardie (accelerarea ratei pulsului)modificri cauzate de o miocardit (estomparea zgomotelor cardiace, tulburari de ritm, prelungirea intervalului P-R)leucopenie, anemiesindroame hemoragipare: epistaxis, gingivoragiitulburri respiratorii: bronit (poate fi prezent nc de la debut)Perioada de declin (S4)febr - treptatstarea tific se atenueazconvalescena: cteva sptmnirecrudescena: revenirea febrei n perioada de declinrecderea: reapariia simptomatologiei n plin afebrilitate (n perioada de convalescen)Recrudescena i recderea sunt cauzate de persistena bacilului tific n formaiunile limfatice profunde, abcesele osoase.

Complicaii minorestomatit; parotidit; flegmoane ale planeului bucal.Complicaii majoreperforaie intestinalform stenic: abdomen acut chirurgicalform astenic: fenomene mascate: singultus (sughi), vrsturi, puls slabhemoragie digestiv usu. secundar ulcerrii vaselor din intestinul subireComplicaii cardio-vascularemiocardit toxicpericarditarteritTromboflebitComplicaii hepato-biliarehepatit toxicfenomene de angio-colecistit: favorizeaz portajul cronic

Complicaii respiratoriipneumoniepleurezieabces pulmonarComplicaii nervoasereacii encefaliticepoliradiculonevritmielitComplicaii urinarepielonefritprostatitComplicaii osoaseabcese osoase cronice

6SimptomeDupa ce este ingerata, bacteria ajunge in intestinul subtire de unde trece in sange. Aici este "inghitita" de catre fagocite, celule ale sistemului imun care inglobeaza si distrug microorganismele nocive. Insa Salmonella typhi supravietuieste in interiorul fagocitelor, unde se inmulteste. Dupa 10-14 zile de la infectare, bacteriile se multiplica foarte mult si se scurg din fagocite in sange, cauzand simptomele bolii. Simtomul predominat al afectiunii este febra crescuta (39-40 grade) care se mentine pe tot parcursul bolii. Alte simptome includ:costipatie,diaree,scaderea apetitului,oboseala,cefalee,dureri in tot corpul, letargie, eruptie rozacee pe abdomenBacteriile trec din sange in unele organe interne ca: ficat, colecist, splina, maduva osoasa, tesutul limfoid al intestinului, determinand inflamarea acestora. La nivelul intestinului boala poate cauza sangerari intestinale sau chiar perforarea intestinului. Prin orificiul format in peretele intestinului se scurge continutul intestinal, in cavitatea abdominala. Aceste scurgeri provoaca iritatia si inflamarea peritoneului, determinand peritonita, afectiune ce poate fi fatala.Dupa 8-10 zile de boala apar pe pielea abdomenului cateva pete rosii, numite pete lenticulare, cu diametrul de cativa mm. Splina bolnavului este totdeauna marita. Dupa aceasta perioada de stare, febra incepe sa scada treptat si cam in 7 zile ajunge la normal. Urmeaza apoi perioada de convalescenta, in care bolnavul isi revine treptat, in 3-4-5 saptamani, la starea normala.Hemoragia intestinala se produce atunci cand ulceratiile din intestin duc la ruperea unei mici artere intestinale. Bolnavii cu hemoragie intestinala au ca simptom principal melena (scaun format din materii fecale moi si negre ca pacura).

Pulsul este accelerat, iar tensiunea arteriala este scazuta, mai ales cand cantitatea de sange pierduta este mai mare. Perforatia intestinala se produce atunci cand ulceratiile intestinale au erodat nu numai mucoasa si musculatura intestinului subtire, dar au deschis si peritoneul, care acopera intestinul, producand astfel un mic orificiu, prin care continutul intestinal patrunde in cavitatea peritoneala.

DiagnosticulDiagnosticul este sugerat de datele epidemiologice (contact cu bolnavi sau suspecti de febra tifoida), tabloul clinic si investigatiile de laborator. Izolarea salmonelei in hemocultura pune practic diagnosticul de febra tifoida, pentru ca nu exista persoane purtatoare cu salmonele in circulatia sanguina. Izolarea in coprocultura nu poate face diferenta intre starea de purtator sau cea de bolnav. De asemenea, diagnosticul mai poate fi sustinut pe baza investigatiilor serologice (reactia Widal).

Testul WidalTestul Widal este unul dintre cele mai utilizate teste de laborator folosit in diagnosticul febrelor tifoida si paratifoida, prin care, se cauta in serul sanguin al bolnavului, anticorpii specifici fata de bacilul tific sau bacilii paratifici.O cantitate mare de astfel de anticorpi in sangele bolnavului este un argument important pentru punerea diagnosticului de febra tifoida sau paratifoida.Testul Widal poate da rezultate eronate, intrucat pacientii sunt adesea expusi la alte bacterii (de exemplu,Salmonella enteritidis, Salmonella typhimuriumsi unele tipuri deE. coli), care determina reactivitate incruciata; multi oameni au anticorpi impotriva acestor patogeni enterici, care, de asemenea, reactioneaza cu antigene in cadrul testului Widal, cauzand un rezultat fals-pozitiv.

TratamentFebra tifoida este o boala cu internare si izolare obligatorii. Se recomanda repaus la pat pe perioada bolii. Salmonella Typhi este sensibila la cloramfenicol, ampicilina, cotrimoxazol, ciprofloxacina, cefalosporine.In convalescenta va fi verificata starea de purtator prin efectuarea de coproculturi.izolarea pacientuluidezinfecia excreiilorrepaus la pat, n special n perioada febrildiet hidric, n special n perioada febriltratament etiologic: medicamente ce acioneaz pe sistemul limfatic, administrate p. o.cloramfenicol: bacteriostatic ce se concentreaz bine n sistemul limfatic; 50 mg/kg/zi pe durata febrei + 7-10 zile exist tulpini rezistentebiseptol 2x2 tablete/ziampicilinamoxicilinfluoroquinolone: concentraii optime la nivel intestinal, biliar, formaiuni limfaticeciprofloxacin 2 a 500 mgnorfloxacinpefloxacincefalosporine, generaia a III-aperforaie intestinal: tratament chirurgicalhemoragii digestive: tratament chirurgicaltratamentul purttorilor (4%): fluoroquinoloneTratament profilactic:internare pn la apariia a trei coproculturi negativecontrol la persoanele active n industria alimentar sau n colectivitile umanecontrol bacteriologic al apei i al produselor alimentarevaccinri la persoanele de risc: lucrtorii din salubritate, zonele endemo-epidemice

Sub influenta antibioticului, febra scade in 3-5 zile, o data cu ameliorarea celorlalte simptome. Hemoragia intestinala se trateaza cu transfuzii de sange. Perforatia intestinala se trateaza intotdeauna chirurgical : bolnavii sunt operati (se extirpa o bucata de intestin unde este perforatia). n febra tifoid, Cloramfenicolul a fost tradiional antibioticul de elecie pentru pacieni, uzul su fiind ns asociat riscului discraziei sanguine. Ampicilina i trimethoprim-sulfamethoxazol prezint mai puine efecte secundare, n tratamentul febrei tifoide. Recent, cercettorii recomand quinolonele (norfloxacin, ciprofloxacin) sau cefalosporinele III, cu eficien asemntoare cloramfenicolului sau ampicilinei. Quinolonele i cefalosporinele III sunt recomandate att pacienilor afectai de febr tifoid, ct i purttorilor cronici, avnd efecte secundare limitate.

Vaccin impotriva febrei tifoideExista un vaccin impotriva febrei tifoide insa nu este recomandat decat persoanelor care calatoresc in tarile subdezvoltate unde pot fi expuse bolii.

Febra tifoidprodusade Salmonella typhi,incafrecventaintarile subdezvoltate din Africa, Asiasi America de Sud;Febra tifoid este rspndit pe ntregul glob, sub form sporadic sau endemo-epidemic, n ultimele decenii nregistrnd totui un declin continuu ca urmare a progresului serviciilor de igien i salubritate public. Cu toate acestea, febra tifoid continu s reprezinte un mare pericol epidemiologic din cauza meninerii surselor necunoscute de infecie uman. Morbiditatea de gen este influenat i de sezon, n acest sens artnd c febra tifoid prezint