D e l e g a ţ i e

clujeană in C h in a ,

u Zilele trecute a plecat în China o delegaţie alcătuită din oameni politici şi de afaceri din Cluj-Napoca. Delegaţia este condusa de Grigore Zanc, prefectul judeţului, şi are în componenţă reprezentanţi ai camerei de comerţ, manageri de la unele societăţi comerciale care au avut ori intenţionează să stabilească relaţii de afaceri cu firme din provincia Shandong, una dintre cele mai industrializate din China. De remarcat că vizita delegaţiei clujene este un răspuns la întîlnirile de afaceri pe care chinezii le-au avut cu gazdele lor din Cluj- Napoca în urmă cu cîteva luni de zile. Atunci chinezii au vizitat mai multe întreprinderi şi au ajuns la unele

j înţelegeri, care ar putea fi perfectate cu ocazia vizitei pe care o face acum delegaţia clujeană în China.

. La solicitarea unui mare număr de cititori, în zilele de ioi si vineri republicăm

cu destinaţia de locuinje, trecute i i proprietatea statului

■ fi

I Agenda /2 ţ Roza vînturdor73 f fufa politică/4 ■ ■ ■ j Artă - cultură/S | Administraţia Iocală/6 j Piiblicitate/7-11 | Sport/l 2 j D'tverse/13 '| Economia/14 j Eveniment/l 5 | Ultima oră/16

i e C l u j ANUL VII NR. 1535 ISSN 1220-3203

MARŢI 5 DECEMBRIE 1935 16 PAGINI 300 LEI

Vremea va fi închisă. Cerul va fi acoperit şi temporar, va ninge slab.

. Vîntul va sufla slab: pînă la moderat din sectorul estic, cu intensificări de pînă la 40-45 km/h. Temperatura maximă a zilei se va situa în jurul a 0 grade C. Ieri la ora 12 la Cluj Napoca erau 2 grade G Presiunea atmosferică 735 mm Hg, în creştere. Stratul de zăpadă la munte: Băişoara 2 cm; Vlădrâsa 3 cm. (Meteorolog de servidu: Claudiu Ilerman) ^

farisei in Postul Crăciunului

L a C lu f-N a p o ea si /cr Dej

M b iiif iin e n te în c M n ă le - m e m o rie i e ro ilo r n e a m u lu i

NICOLAE V ER ES

f):i / c

in punctul de vedere al ştiinţei "postul* nu e alîceva decît evidenţa unui reflex

_ condiţionat al omului care, iiperimentînd tot felul de meniuri, pe scară istorică, a ajuns.la concluzia că e bine, din. cînd in cînd, să-şi "cureţe" organismul prin abstinenţă sau' prin reducerea “porţiei" zilnice 2calorii. -.i ■’ '

►Religia avansează la rîndu-i, propria-i motivaţie, credibilă la urma urmei. Prin post iul se autoflagelează renunţînd la diavoleştile tentaţii lumeşti, se autodiscfplinează, cade tn smerenie,' se purifică, apropiindu-se astfel de rij lui Dumnezeu.Aşa stînd lucrurile, 'politica nu putea rămîne 1 umbră. Cea mai fără de morală întreprindere nană, politica deci, nu-şi trădează, nici în acest domeniu, cameleonismul. Ce nu putem obţine pe cale parlamentară, sindicală, presiuni stradale, manevre de culise etc. poate, vom

prin post! Mai ales că "graficul" posturilor de peste an ne stă la dispoziţie înscris ‘ calendare, nerămînîndu-ne altceva de făcut decît a ne adapta segmentului de timp în care tot credinciosul p_osteşte şi a ne mediatiza Kfiunea. La o adică, vom putea avansa şi cifre: V credincioşi înmulţiţi cu "y" zile dau "z” ore

post, ca atare acţiunea noastră a fost susţinută diurn şi în proporţii de masă...: Această căznită "politica! diet", unii se

itraduie, făţarnic, a o polei cu aura moralei tine. Postind în rînduri strînse (dacă tot o tradiţionali în semn de protest contra

Keunei legi, împotriva cine ştie cărei frustrări personale, nădăjduiesc "a'forţa mîna lui tainezeu în orînduirea pe făgaşuri de ei dorite* unor înguste ambiţii pasagere. .Aşa a ajuns şi actualul Post al Crăciunului să

fe bandajat în "pioşenie utilitaristă", deturnat i înlocui compromisa-"grevă a foamei", wtigul, în cel mai bun caz: lepădarea "logramelor în plus, menţinerea siluetei dorite, «adrafea, prin act politici în optimul raportului “ţâlţime/greutate, spre sănătatea competitorilor Moar, marginal-propagandistic, alimentarea toiei alierii proniei cereşti.Dar, ţ | transforma pe dumnezeu în membru

ştiu cărui partid, a-ramesteca în adesea « statorul “joc politic", seamănă cel puţin i8riseism..._Acceptînd că în democraţie fiecare 18 manifestă conform propriilor principii, de *n-am fi de acord cu maxima conform căreia wnnezeu pe toate le vede si cu înţelepciunea* ludecă?..." . '

i

Prin Crucea de pe Cetăţuie - simbol al lumii creştine, al jertfei de sînge al tuturor eroilor ştiuţi şi neştiuţi şi al atitor doruri sfărîmate - clujenii şi împreună cu ei Transilvania întreagă îşi cinstesc înaintaşii. Căci spunea Lucian Blaga: "De mii de anij'milioane şi milioane de români au asudat muncind, au sîngerat luptînd şi au murit amestecîndu-şi ţărîna pretutindeni in pămîntul străvechi, îneît toate văile şi dealurile şi toţi munţii , sînt îmbibaţi de sînge românesc, iar păşii trecătorului calcă numai pe pămînt amestecat cu pulbere de trupuri româneşti”. Astfel e şi Cetăţuia, pe care se înalţă de-acum Crucea, ca un drapel, ca un scut, ca un avertisment. : (M .B.)

/

Aşezat pe un loc binecuvîntat, Ia confluenţa Someşurilor/ între fdmpii mănoase şi dealuri roditoare, punct de interferenţă a treizone de puternică spiritualitate românească, municipiul Dej este, pe lîngă multe altele, un reper al sentimentului de unitate naţională, carevibrează atît de profund în sufletele românilor. Monumentul corifeilor Marii Uniri - reprezentîndu-i pe dr. Teodor Mihali (1855-1934), dr. Ştefan Cicio-Pop (1865-1934) şi dr. Alexandru Vaida-Voevod (1872- 1950), care prin fapta lor fără egal au slujit idealul unităţii naţionale - veghează, în eternitate, pacea, liniştea şi demnitatea dejenilor. (M .B.)

1

■ r 1— — ■ — — — «i

| Noi i | | reglementări | | pentru | | posesorii | | de | | autovehicule |I Interviu cu ’ ■I ing- Mircea Jtancui,' | ■ şeful Reprezentanţei I_ Cluj a Registrului îI Auto Român, I

magazinele m icîntotdeauna prietenul dumneavoastră

PHILIPS « R O Mtelevizoare, electronice, electrocasnice

Licitaţia pentru "Napolact'

a fo st am lnată

şl multe alte cadouri la celejnal mici preţuri

Ieri, la sediul F.P.S., filiala Cluj, . a avut loc licitaţia pentru vînzarea a 40 la sută din acţiunile S.C. "Napolact”, organizatorul licitaţiei fiind F.P.S. Bucureşti. Licitaţia a început la ora 10 şi s-a încheiat în cca 45 de minute. S-a prezentat la

_ licitaţie o singură firm ă, Fivc Continents Trading Bucureşti. Au fost scoase la vînzare 153.164 de acţiuni cu valoare nominală de

25.000 lei la o valoare de pornire a licitaţiei de 52.904 lei acţiunea. P.A.S. "N apolact” a contestat, împreună cu conducerea societăţii, licitaţia, iar firma din Buciireşti şi-a retras oferta. în consecinţă,' licitaţia s-a amînat, conform legii, pentru data de 11, respectiv 18 deccmbrie a.c. La a doua licitaţie ' preţul va fi redus cu 5 procente. P.A.S. ”Napolact” s-a arătatioartc

BiDLIOTECA

ho tărît în a obţine fac ilită ţile prevăzute de Legea nr.' 77 din 1994. Napolact este selectată de FPS pentru licitaţie între primele 10 societăţi comerciale dc pc lista cu societăţile privatizabile, în baza L egii 55 din .1995 ,; ieri f iind organizate, în ţară, primele trei astfel de licitaţii.

Vom reveni.(m.s.)

7e/ei7iob//SERVICIUL DE TELEFONIE MOBILĂ CELULARĂ

..............numai

\ . IDEALE pentru■ J localităţile limitrofe ariei

de acoperire, comunicare excelentă de-a lungul şoseleiTtltftani etlulir*

funiporfibilt (AUTO)

PUTERE MAXIMĂA C U M « 8 8 5 $ w

Arie de acoperire ;în continuă dezvoltare ;I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta re la : ■ > *

A g e n ţia Telentobil, P - ţa Ş te fa n ccl M a rc N r. 3-5 te l/fa x : 19 78 0 5 / te l , m o b il : 018623092

A D E V A R U Lde C8uj AGENDA marţi, 5 decembrie 1995

■ m

♦ 1905 - A început să apară, Ia Craiova, revista "Ramuri”.

♦ 1943 - S-a născut Nicolae .Văcăroiu, prim-ministrul României.

♦ 1870 - A murit scriitorul franccz ^Alexandre Dumas - tatăl (a24.07.1802).

♦ A murit scriitorul polonez Wladyslaw Stanislaw Reymont, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1924, pentru grandioasa sa epopee naţională "Ţăranii” (n.07.05.1867).

♦ Sărbătoarea naţională a Regatului

Thailandei - ziua de naştere a regelui Bhumibol Adulyadej (n. 1927).

4 Ziua internaţională a voluntarilor Naţiunilor Unite (se sărbătoreşte din 1P71>

♦ 1994 - A intrat oficial ni vigoare ' Tratatul START I, privind reducerea arsenalelor, strategice, semnat Ia31.07.1991, la Moscova, de URSS ţi SUA. Tratatul a fost ratificat de cele patru state nucleare formate după dezmembrarea URSS: Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan. , ^

M^'MărturisescM; f$uh botez 'spreSş Iertarea păcatelor"

Sava, abate. ■• Mîine: Calendarul ortodox:

Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Milelor lichiei (Dezlegare la peşte);

• Azi: Calendarul ortodox: Calendarul greco-catolic: Sf. Cuv. Sava cel Sfintit; Sf. M c. Nicolae T aum aturgularhiep . w A nastasie; Calendarul greco- Mlra, Uc™<-' ( » IV); Calendarul catolic: Sf. Sava cel Sfinţit, cuV. catolic: Sf. Nicolae, ep.(+532); Calendarul catolic: Sf. • , , ■

m• PREFECTUR A.CONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16 -• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA.19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ’• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZH:36-80-• 01• PRIMĂRIA HUEDIN: 2S-1S-4S• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-2S-

POLIŢIA CLUJ-NAPOGA: 955 ţi ■• 11-15-10 '

POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ- 7• NAPOCA: 13-49-76 .• POUŢIA DEJ: 21-21-21 < '• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 ; ’

POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POUŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:• 11-24^1• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-9r• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 ,• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958 '• REGIA AUTONOMĂ UE• TERMOFICARE

DISPECERAT: 11-87-48 REGIA AUTONOMĂ DE APĂ ' f CANAL DISPECERAT: 11-63-02 S.C. "SALPREST" S.Ă. DISPECERAT: 19-55-22COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132

ţf

ORARUL CURSELOR TAROM

■ 31 octombrie 1995 - 30 m artie 1996

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti -7,50 şi 16,30

;V de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

B l 6 t l R s E « \ m o

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA prinupakledinxţii

trenuri accckrate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin D<â):l5,05 ^•BISTRIŢANASAUD: 15,43 •BRAŞOV (prinDej): 0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53$ 14,17 $21,52 '(prin Sibiu-Piatra Olt): 11.42 (prinPetroşani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28* 16,14;•GALAŢI (prinPloieşti-Bnzăn):9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGIIETU MARMAŢIEIî 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba inlia): 5,19; 22,49-,23,08;(prin0radca)j 15,16 •TÎRGUMUREŞ: 16,13;20,19 - •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)'

-CURSE INTER JUDEŢENE ; din A uto |tf» n

Quj-Napoca - Sibiu: 5,45(*); 14,00. ; Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30(*); 14,00.»Quj-Napoca-Baia Mare: 6,30(“); 17,00 >Q\ij-Napoca - Abrud: 6,00(*); 14,15.»Quj-Napoca - Zalău: 6,30(*)-, 12,30;

\ 14,30; 18,30. ' ; .• Cluj-Napoca - Gîrbău -Zalău: 6,40(*) •CJuj-Napoca -Jibou: 7,00(*); 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30(prinHida). ^• CJuj-Napoca - Şimleul Sil vaniei: 8,30( *);

16,00 ; -• Cluj-Napoca-Aiud: 12,00. ‘• Cluj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00.• Cluj-Napbca-Bistriţa: 15 0(cdrculă vineri,

sîmbătă, duminică, luni). . :• Cluj-Napoca - Brad; 16,00.: ;• Quj-Napoca-Cîmpeni:13,15. v• Cluj-Napoca - Mediaş: 14,30.• Cluj-Napocşt-Reghiuf 1 ,30.• Cluj-Napoca-Tîmăveni: 15,15.• Cluj-Napoca-TîrguLăpuş: 15,25. .• Cluj-Napoca-Topliţa: 14,15.• Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Tioc).•Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),

14.00 (prin Sutor)..• Quj-Napoca -Turda 5,30;6,30,6,50,7,20,

8,15; 9,30, 10,30, 11,30, 12,30, 13,20; 14,00; 14,30, 15,00; 15,30; 16,00, 17,00, 18,00; 18,30; 19,00; 20,00, 21,00, 22,30.

(*) nn circulă sîmbătă şi duminicăCursele judeţene pleacă

din Autogara I

- CURSE INTERNAŢIONALE• din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, jbl ţi vineri la ora'7,00 ţi înapoierea din Budapesta tn 2ilele de marţi, vineri şi sîmbiti la ora 11,00• Cluj-Napoca* Oradea • Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ztaa de miercuri ora 7 fi Înapoierea din Miskolc tn zloa de Joi ora 11.

INFORMAŢII A u to g a ra l : 14-24-26 A u to g a ra l l : 13-44-S8

Lansare de carte la Şcoala nr.6" C on fesiu n i t îr z ii” .

dc Mircca Tudosc• Cu prilejul sărbătorilor dedicate zilei dc 1 Decembrie, a fost lansat la Şcoala nr.6 din Cluj-Napoca', volumul de versuri "C o n fes iu n i tîrz il” al d-lui profesor Mircca Tudosc.

Cartea reflectă în paginile sale tă cc rilc tu lb u ra te ale unui poet marckt de neliniştea existenţei (partea Infîi), dar şi cînfccul de o rgă al unui pămînt atît de drag fostului dascăl de istorie: România (partea a dou,a).

La festivitate au participat: d-na directoare Rada Mocanu, criticul Constantin Cubleşan, elevi şi cadre didactice. q ^

■ B.C.U. "Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 - 13,45;14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis. ,

■ B iblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogâlniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri:9-14,45; sîmbâtă:-9-13,45; duminica- închis. \

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar! luni - sîmbătă 8 - '1 2 .4 5 ; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca'Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; maiti, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca-Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri12 - 16

■, Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbâtă şi duminică; închis . .

■ Biblioteca "H eltai" (strada Cliniciior 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7- 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogâlniceanu 12- 14). Orar luni, maiţi, miercuri, joi: 10-18; vineri:. 10-16; sîmbâtă şi duminică închis.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIerm ann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, maiţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. > ■ ■

■ Muzetil Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zitoic.10 - 17; luni şi' marţi: închis

■ Muzeu] Naţional de Artă, Secţia "Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10- 16; luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; simbătă ş i duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

11.1.1

1 UNIPLUS JRVDJO **

M arţi, 5 decembrie5,00 - Matinal; 5,05 Agenda

zilei; 5,10 Meteo; 5,15 - Horoscop; 5,2S Sport; 5,35 Program TV; 5,55 Piaţa şi economia de piaţă; 6,35 Agenda zilei; 6,40 Actualitatea mondeni;7.15 Horoscop; 7,25 Revista presei; 7,30 Calendar; 8,10 - Poliţia municipiului în direct;8.15 - Pompierii în direct; 8,30- Întreruperea emisiei; 12,00 Reluarea emisiei; 14,30 - Overdose; 16,10 - Cinefil; 18,30- întreruperea emisiei; 21,30 - Greatest Hits; 23,05 - Music by night. Ştiri Uniplus Radio 7,00; 8,00; 12,05; 13,00;. 15,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00. Ştiri BBC L o n d ra 6,00; 14,00; 18,00; 21,00.

Marţi, 5 decembrie P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM:

Ţelematinal; 8,30 La prima oră;,9,20 Film serial: "Santa Barbara”;10,05 Limbi străine: franceză- engleza; 11,05 Film artistic: "Amintirea unui sărut”; 12,40 Desene animale; 13,10 - Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca;15,50 Thailanda - ţara celor liberi;16.00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!; 17,00 Convieţuiri; 17,25 Campionatul Mondial de Handbal feminin; România - Slovacia;19.00 Medicina pentru toţi; 19,30 Desene animate;19,55 La zi în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: "Atingerea mîinii”; 22,30 Reflector; 23,00 Actualităţi; 23,20 Gong!; 23^50 Cadouri muzicale; 0,20 Magazinul notelor bune.

P ro g ra m u l 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05' Mozaic; 11,30 Desene animate;12.00 Concert extraordinar; 13,30 Concert blues; 14,00 Actualităţi;14,10 Serialul serialelor; 15,00 Limbi străine: franceză-engleză;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: "Inimă sălbatică”; 17,00 - 23 milioane (I); 17,40 Film serial: ’Tubiri amăgitoare”; 18,30 - 23 milioane (II); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 între da şi nu; 22,00 Credo; 23,15

Teatru TV: "Pogoară iarna”, de Maxwell Anderson; 0,40 _ Di vertisment muzical.

T V R C LU J-N A PO C A : 15,05 Jurnal - actualităţi; Emisiune în limba maghiară; Ştiri, reportaje; "Umbre şi lumini” în pictura lui Feher Laszlo; Lirică de iarnă: Premiera operei "Rayok" de Sostakovici; reportaj despre asigurarea pîinii anului viitor.

'spectatorMiercuri, 6 decembrie

P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM. Ţelematinal; 8,30 La prima oră; 9,20. Film serial: "Santa Barbara”; 10,00 Lumină din lumină; 11,30 Videocaseta muzicală; 11,45 Film serial: ’Tubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca;16,00 Actualităţi; 16,10 Finlanda - ţara pădurilor şi lacurilor; 16,25 Cît aş vrea să zbor, 16,45 Ecleziast '95;17,30 De la lume adunate; .18,00 Desene animate; 18,30 Poarta sărutului; 19,00 Film serial: "Fata şi băieţii”; 19,30 Actualităţi; 20,15 Film serial: "Middlemarch’; 21,15 Fotbal: Steaua Bucureşti - Juventus Torino, în L.C.; 23,25 Actualităţi;

23,40 Confluenţe; 0,10 În tâ ie , de la miezul nopţii

-P r^ ? ^ ul 2: 7>°° La prim ora; .9,20 Ora de muzici; 10 05 Itinerar turistic; H,30 Desese animate; 12,00 Gong'- 1230 Compozitori români contemporani;13 00 Ala-bala - portocala!; 13,45 Telejurnal CFI; 14,00 Film artistic "Filiera Amsterdam”; 15,30 De lingua latina; 16,00- Detest animate; 16,30 Film serial: Taină sălbatică"; 17,00 Mini - eco; 17,40 Film serial: Iubiri amăgitoare";18,30 Emisiune in limba nnghi»ri-20,00 Pro memoria; 20,30 Turat club; 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Tradiţii^ 22,00 Film serial: "Suda B arbara’; 22,45 Un secol de cinema; 23,35 Jizz-fah; 0,0î Bătălii aeriene (NBC).

T V R CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi; Ambient - 2000: Zgîrie norii * aspiraţia *pn înălţimi în arhitecturi contemporană. Prezintă Crini Oltean Dumbravă, cadru didactit la Universitatea Dundee, Scoţiţ anotimpuri muzicale: "Iama” di Antonio Vivaldi, în interpretam Orchestrei de cameră a Filarmonici Transilvania, solist şi dirijor Stefej Ruha; Observator: recuperare vederii - un lux? reportaj la Clinici de Oftalmologie Cluj; V id» autograf: ; poetul. Geocţ Vulturescu.

P r o g r d m ii I t e Ie v iz i u n i l o r p r in c a b lu

5 decerni8.00 Program pentru tineri; .8,25

Seriale RT4; 14,45 Seriale RT4 şi C5; 18,05 Revanşa - MediaPro; ÎS,55 Preluare - diverse - MediaPro;20,30 Taff-magazin - PR07; 21,15 Cine se teme de omul negru - PR07;23,05 Reporterii - magazin -'PR07; 0,05 Lupii de mare - PR07. -

ANTENA 118.00 Ştiri, reportaje; 18,10

Dance club; 18,30 Lumina călăuzitoare; 19,30 Oglinzi paralele;20,00 Din lumea afacerilor, 20,15 Desene animate; 20,30 Capcana periculoasă; 21,30; Dincolo de realitate;'22,00 Observator; 23,00 Pariziana - comedie.;

P O R T A LEXPORT - IM PORT 8 .R .L

Vi M arţi, 5 decem brie 1995 PO RTA L 17,45 Buletin informativ; 8,00

F A R M A C IIF a rm a c ii cu se rv ic iu

p e rm a n e n t: . Farmacia“Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05, Farmacia “Vadocom”, str. -Marinescu nr.7, telefon 19-64-62.

G a rd a de noapte: Farmacia nr. 3 “HYGIEIA AESCULAP”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon13-03-64, orar 20-8.

FM 6 8 ,7 MHzA R a d io S o n ic

TM arţi, 5 decembrie

6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzici) (Georgeta Todoruţ);9.00-11,00 Emisiune în limba maghiară (Halmagyi Erika);11.00-13,00 CD Sonic (Călin Andrei); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Mircea Tătar); 14,00-16,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzici specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică, poliţia) (Marius Aciu); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii);20.00-21,00 Istoria muzicii pop (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară (Halmagyi Erika); 23,00-6,00 Gînduri de noapte (Călin Andrei),'

Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisment matinal; 11,20 Film - Şcoala de vară- PR07; 13,05 Buletin informativ;13.15 Al -.Documentare, seriale;15.15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Al Observator-Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 Al - Seriale, muzică, divertisment; 21,50 Buletin informativ; 21,15 Film- Cine se teme de omul negru? - PR07; 23,05 Al- Film.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 Al

- Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - Film;13.30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, ' film, telejurnal, seriale, muzică; 21,20 Buletin informativ; 21,30 Film -: întoarcerea lui Bigfoot - ITALIA 1;23.30 Film - Predator - ITALIA 1.

Obs.: Traduceri simultane peambele canale. , ■

--- -M arţi, 5 decem brie 1995

10,00 Ştiri şi actualităţi AM; 10,10 ...Şantajul - codat; 18,30 Reportaje

Deutsche Welle - Bernard Helinger,19,00 Ştiri şi actualităţi AM; 20,00 Desene animate; 20,25 Documentar Deutsche Welle - Bulevard Germania; 21,05 Fam ilia'

zdruncinată-codat; 22,35 Zinai plimbare a bebeluşului - codat

M arţi, 5 decembrie 199j

s*TVCABLUuL

1-7 DECEMBRIE 1995 CLUJ-NAPOCA: Republica-Fiica

Iui D'Artagnan -Franţa- premieră (1 JOI: 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19); (2-3 XH: 11,30; 14; 16r30; 19) ( 4- 7 XII: 9; 11,30; 14; 16,30; 19) * Alctorâ -1-3 XII - Ultimul samarifcan- SUA( 11; 13,15:15,30; 18): 4-5 XII -Bătălie disperată 1 -SU A ( 11; 14;17); 6-7 XII -Bătălie disperată 2 - SUA ( i 1; 13,15; 15,30; 18) * Arta (1-3.XII) Legendele toamnei - SUA (11; 13; 15; 17; 19) (4-7.XI1) Ultimul Twist la Moscova - Franţa (11; 13; 15; 17; 19); * Mărăşti - sala A - Preţul trupului - SUA ( 13; 15; 17;19); sala B - Confesiune - România <13,30; 15,30; 17,30) * Favorit - Batman Forever - SUA (11; 13,30; 16; 18,30).TURDA Fox - O iubire nemuritoaro- SUA - premieră; - Eu, Gilda - Italia- premieră. Interzis sub 16 ani; Tineretului- Amanta soţiei mele - Franţa- premieră;- Elisa - Franţa- piunkraCÎMPIA TURZII: Muncitoresc - Păianjenul crimei - Hong-Kong - premieră;- Sccnariul ucigaş - SUA - prtnmrâM J: Arta - Dur ş i ... deştept - SUA- premieră; - Leon - Franţa - premieră GHERLA: Pacea - Războiul iubirii - India - premieră;- Pisica neagră atacă- Hong-Kong- premieră

TVC9,00 Familia Walton - Mi

10,00 Cannon - SAT1; 11,20 Şa de vară - PR07; 13,05 O pentru animale -VOX; 14,00 Si magazinul amiezii - P R 0 7 ; 1IJ Zece dintre n o i P R 0 7 ; lij Valeria şi Massimiliano - RT4; Forţa; iubirii - RT4; 17,15 U n (li; două femei - RT4; 18,10 Felili RT4; 19,20 Ţiganca - R T 4 ;' 11,1O alegere din iubire - C5; 00,« Dumnezeu a creat fem eia - 1102.10 închiderea ediţiei.1 .., ; TVC+

ANŢENA 1 : 10,00 Mapaw sportiv; 11,00 Dosarele purcele.111.30 Drumul spre ra i;

pAgenda culturală; 12,35 Des “animate; 12,50 S-a furat coaf»: Jupiter; 14,30 Rock-live: V an #15.10 The album show. TEU ABC ; 16,10 Post meridian; li' Coktail; 18,00 Film documii®18.30 Telejurnal; 19,10 L in ia t20.10 Desene animate. ANTE?120,35 Observator; 21,35 Criltfj stelelor, 23,15 Schimbător ca00,40 Film serial; 01,30 Mit

'01 ,35 . Reporter Tele 7 A B C ;’ Telefon top ABC; 0 3 ,1 0 li!

-fierbinte; 04,10 Preluare D . ^

r POLICLINICA INTERSERVISAN

str Taacnly nrA carL Gheorgii*

INTERNE • CARDIOLOG®, NEUROLOGIE • PSIHLVB» ENDOCRINOLOGIE - REUMATOLOGIE - ECOGRAF1E*ALERGOIjCX> DERMATOLOGIE* CHIRURGIE • ORTOPEOI O.R.L. • OFTALMOLOGII GINECOLOGIE-ONOOLO* PEDIATRIE • UROLOGII ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie»Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DVMIXIC orele 7 - 21 |Medic de gardă: orele 21 - I j

Rezervare, consultaţii la t<*j ^ 41.41.63 J

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N E &Su netul nostru ia dumneavoastră. TcJck i de noapte,telefonul \¥

41 41 63Z iln ic între orele 20-3+

marţi, 5 decembrie 1995 ROZA VINTURILOR gge oaajij'

XIbire*

prim10,05«esc1230orarn;13,45rtisâc0 De lesese Tunai17,43

oare”,

Torirt21.30

"S«m01 dc

0,05

: 15,05 lieat ia ipn tec ton

Crini idictii Scoţii, na” di >ret»rct ■monic; ’ Stef» perarţ Clinici Vide» Geat^

Juan Carios paniei

ieste

3 -

Zinai codat : 1991

financiarul Javier de la Roşa jfostul bancher Mario Conde $ acuzaţi de a fi încercat să aercite un şantaj asupra jţelui pentru a anu la ledurile judiciare iniţiate •jfotriva lor, sub acuzaţia de jdmiiare de fonduri. Potrivit jjsei, Javier de la Rosa ar fi jijlat această operaţiune J a iceputul anului 1995, afirmîrid

de milioane de dolari fuseseră virate în Elveţia în tisturile' am basado ru lu i jjinuel Prado - un vech i pelffl al regelui - în semn de jiljumire faţă de sprijinul (ordat de monarh Kuweituluii timpul războiului din Golf. fisa regală dă asigurări că persoana regelu i nu este ifstată de această afacere dat

că Juan Carios nu are ijmic de ascuns” . Este un ciment împărtăşit şi de clasa jţStică. carea strîns rîndurile ijinil suveranului: "Coroana si puternică”,'a declarat şeful | executivului, Felipe Gonzales^ ^şedinţele catalan, Jordi IFujol, a a p re c ia t ' că i'msecmjele; celor publicate sltati fi grave, dar nu vor fi, jeiitru că regele se bucură de nai multă credibilitate decît «are. altă persoană”:Primele rezerve apărute'în

aijloacele de comunicare în aasă la adresa regelui datează imanii ’90 şi pliveau relaţiile iile de vacanţă. în vara aceea,ii Baleare, m onarhul şi prietenii-’ săi au . oferit.

OOJi 'paniolilor o im agine de frivolitate şi de lux, departe de

de simplitate şi de Sscreţie dobîndită de familia

de-a lungul anilor. în «*a epocă iahtul lui Mario Conde era ancorat în apropierea alţii regal la Palm a de: Majorca. D ar, în ciuda tentativelor lor, nici J. de la t a şi nici M. Conde nu vor Aparte din anturajul apropiat <1 regelui. ‘la 1992, ! o că lă to rie

^JvPrevăzută a monarhului în ' '"'Vainâtate, de care nu ştiuse

nimic nici m ăcar ^Felipe Conzales, provocase o polemică. La începutul lui ®53, un film realizat de o I ®ristâ britanică şi difuzat în jfarea Britanie o ferind o ®agine foarte decontractată a ki Juan Carios stîrnise vii “ntroverse.

P I 20 Ştii

O . liii 00 Si >7; 11} »7; li| -T4;

U n iii; Felii V4; %

lt

Iapa® rcelişi ii;5 D» coap») Tan J4

t b i ;ian; li. curnis .inia CTE»

C ri^ ca #£ 3 Mii B C ;I 10 D. t f

kt Ncorşi*

j o ăi a t J

>LOCf

PEEfJGTÎ,

G Q

'XTd

"Frankfurter Allaemeine Zeitunn”:"Dezamăgirea bulgarilor fată de Occident este în creştere”

(Articol reluat de BTA)

Rareori bulgarii s-au simţit atît de ofensaţi: ţara lor s-a trezit făcînd parte din acelaşi grup cu Benin şi Burkina Faso. Mîndria Bulgariei a fost rănită şi mai mult după ce ţara a fost etichetată drept copilul vitreg al Europei, îm preună cu "R o m â n ia . "O rientarea prooccidentală a Bulgariei este mai puternică decît cea â Rbmâniei” , afirmă un ii' bulgari ofensaţi, indignaţi de "ignoranţa” Vestului. în general vo rb ind , B u lgaria a fost considerată m ai dem ocratică decît alte state supuse aceleiaşi subestimări. întreaga chestiune a fost apreciată drept ”o nedreptate flag ran tă” , scrie z iarul "F ran k fu rte r A llgem eine Zeitung”, reproducînd pe scurt textul difuzat cu o zi înainte la p ostu l de rad io "D eutsche W elle". M otivu l in d ignării; Bulgariei îl constituie listele negative şi A co rd u l de la Sehenghen ale Uniunii Europene. Atît România, cît Şi Bulgaria sînt

m em brii asoc ia ţi ai U niun ii Europene, dar îri timp ce cehii, maghiarii, polonezii şi slovacii pot călători nestingheriţi în V est, bulgarii şi românii trebuie să stea la coadă p en tru v ize în faţa ambasadelor occidentale din Sofia şi Bucureşti. Cu o unanimitate neob işnu ită , . p reşed in te le , parlamentul, guvernul şi opoziţia protestează faţă de tratamentul aplicat bulgarilor ca europeni de categoria a doua. Nemulţumirile lor au ajuns pînă la Bruxelles, iar Parlamentul European a solicitat.- Consiliului de Miniştri şi Comisiei; Europene să expună motivele pentru care a fost adoptat un asemenea tra tam ent faţă de B u lgaria şi România. Răspunsul a fost că urmează să înceapă negocieri care vor duce la satisfacerea doleanţelor de a riu se mai solicita viză pentru ' cetăţenii acestor ţări. La Sofia şi Bucureşti se afirmă deja că rezoluţia Parlamentului European nu vizează altceva decît sâ se pună capăt cererilor dc viză, şe grată'în articol. . . Bulgarii se simt mîhniţi de faptul că singură răsplată pe care au

primit-o din partea Vestului pentru p ierderile pe care le-a suferit B u lgaria în urm a în tă rir ii sancţiunilor ONU împotriva fostei Iugoslavii o constituie cuvintele ‘ liniştitoare.' Slabele ■ investiţii ale Occidentului şi criticile' la adresa politicii energetice a Bulgariei au transfo rm at speranţele in iţia le într-o autocompătimire generală, parţial agresivă.

E x istă un cu ren t ru so fil în Bulgaria, recunoscător încă ruşilor pentru că a eliberat ţara de sub ocupaţia turcească. Prin aceasta Rusia şi-ar putea recîştiga foarte u şo r te renu l po litic pierdut. Ambiţiile Rusiei de a găsi o legătură com ună cu B u lgaria sînt m ai evidente în sectorul energetic. Moscova încearcă să consolideze dependenţa Bulgariei de petrolul, gazele naturale şi combustibilul nuclear din Rusia prin crearea de societăţi mixte în sectorul energetic.

F orţe le p rooccidentâle d in B u lgaria silit .de asem enea îngrijorate de faptul că pînă acum socialiştii nu au ajuns la o poziţie,, clară în legătură cu NATO. Spre

deosebire de preşedintele Jelev, care ar dori să vadă Bulgaria c îţ m ai curînd m em bră cu d rep tu ri dep line în cad ru l NATO, guvernul acordă o mare importanţă obiecţiilor Rusiei faţă de extinderea către Est a Alianţei atlantice. Atenţia Bulgariei este îndreptată acum spre listele negative ale UE, care sînt o chestiune de prestigiu pentru bulgari. Pornind de la rezoluţia P arlam en tu lu i E u ro p ean ,. Bulgaria speră că va fi eliberată de acest stigmat. La Bruxelles se vorbeşte că, într-o măsură mai mare decît din Bulgaria, există lin exod de em igranţi şi de crim inali 'din- Rom ânia care

' p rovoacă tem eri în cad ru l Uniunii Europene şi că Bulgaria

• ar fi fost inclusă pe lista negativă deoarece nu se putea ca cererile de viză să fie impuse unui singur m embru asociat al U n iu n ii Europene: România. Separe că destinu l B ulgarie i este ca întotdeauna să aibă de îndurat pen tru greşelile a lto ra d in Balcani, conchide articolul.

Un muzeu al Iui Stklin pentru cei ce îl venerează("InternationalH eraldTribune"- din 10 noiembrie 1995) .. . ' j

; La sfîrşitul an ilo r ’80, cînd glasnost şi perestroika au început să dezvăluie cele mai sîngeroase excese ale lui Stalin, s-a vorbit despre corectarea datelor prezentate la M uzeul de sta t S talin , din localitatea Gori, Gruzia, precum: ş i , despre recunoaşterea unora dintre victimele lui Stalin. Cu numai doi ani în urmă, se făceau planuri privind amplasarea unui magazin cu suveniruri pe lîngă muzeu, care să vîndă amintiri despre Stalin în pas cu sp iritu l de p ia ţă liberă al vremurilor.

Casa în care Stalin şi-a petrecut copilăria, o colibă cu o singură încăpere unde s-a născut cu numele de Iosif Visarionovici Djugaşvili, continuă să rămînă neatinsă sub pavilionul ridicat în 1937 spre a o proteja. Muzeul în stil baroc aflat alături a fost inaugurat în 1957 S ta lin a m urit în 1953 -, iar

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ

I omprI !NATIONAL NEWS AGENCY

exponatele au-fost aduse la zi în 1979. Automobilul blindat al lui Stalin, cu finisajele sale din mahon specifice.perioadei prerevoluţionare,: cu compartimentele sale luxoase şi un set de roţi de rezervă - continuă să fie parcat în apropiere. ;

Dar înăuntrul muzeului vizitatorul constată cu adevărat că timpul a stat ; pe loc, cultul personalităţii fiind neatins. Micii; şcolari gruzini sînţ plimbaţi prin' săli, dar ceea ce văd£ ei, povestea vieţii lui Stalin, este practic aceeaşi expoziţie din epoca sovietică. Ea este lipsită de critică, lipsită de adevărul despre milioanele de victime ale lui Stalin, despre co lec tiv izarea : b ru ta lă a

gospodăriilo r ţărăneşti, despre purificările sale, lagărele sale de prizonieri. ■' ■*

R olul lu i S talin ' în revoluţia bolşevică şi în anii imediat următori este descris ca fiind al doilea ca importanţă, după cel al lui Lenin, fondatorul statului sovietic. Dar nu se pomeneşte nimic şi nu există nici măcar o singură fotografie a lui Leon Troţki, o figură centrala a revoluţiei, care a fost obligat să plece în exil şi a fost-ucis în 1940 de agenţii lui Stalin. ; vV '

începutul celui de-al doilea război mondial este înfăţişat în fotografii cu bravi soldaţi sovietici plecînd pe front. Nu se spune nimfe despre

p ro tocoalele secrete în ch e ia te , înainte derăzbdi de Hitler şi Stalin, sati despre panica ce l-a cuprins pe Stalin cîrid trupele naziste s-au apropiat de Moscova în 1941, ori ; despre purificările efectuate de el

. cu cîţiva ani înainte, prin care a fost ştearsă o generaţie întreagă de ofiţeri ai armatei. Tot aşa nu se suflă un euvînt despre Marea Teroare - arestările, to rtu rile ,ş i execuţiile oficialităţilor suspecte din Partidul- Comunist, precum şi ale altora în f anii ’30. Chiar şi exponatele care prezintă viaţa personală a lui Stalin reuşesc să treacă peste detalii neplăcute, ca sinuciderea celei de-a doua soţii a sa, Nadejda. .

NATO preconizează ”o strategie a integrării" tarilor din Est(AFP)

Miniştrii apărării ai NATO au sugerat, la 29 noiem brie, la Bruxelles, să se definească o "strategie a integrării”- pentru ţările din Est candidate la Alianţă, fără să precizeze cine şi de cînd­va putea să participe lp acest proces, a arătat o oficialitate a NATO. Potrivit unei oficialităţi a N A TO care a d o rit să-şi păstreze' anonimatul, viitoarea

"strategie a integrării” dorită de miniştrii apărării ai NATO ar putea să includă , trei puncte principale. Prim ul se referă la consecinţele practice ale aderării unui nou cand ida t la NATO în ceea ce priveşte costul şi compatibilitatea echipamentelor. Cel de-al doilea vizează dezvoltarea programului de cooperare m ilita ră în cad ru l Parteneriatului pentru pace, astfel îneît ţările care nu se vor integra în • NATO să nu fie lăsate în afara noii

structuri de securitate în Europa, în comunicatul final, miniştrii apărării ai NATO au subliniat "intenţia lor de a întări şi mai mult programul de Parteneriat pentru pace".'

; Şi, în sfîrşit, cel de-al treilea- punct se referă la definirea exactă a modalităţilor de pregătire în vederea aderării unor noi membri, p o tr iv it o p in ie i a ce le ia ş i oficialităţi în cadrul acestui ultim punct, li se va cere ţă r ilo r interesate să-şi anunţe în mod clar candidatura în.1996.

erea^er|

Extinderea Uniunii Europene spre. ^ d e Est va fi costisitoare, dar ^ n u trebuie să însemne eşecul graselor existente de asistenţă *5tiară acordată agricultorilor şi Aşilor celor mai sărace ale UE, ţfcclarat la 29 no iem brie

ale Comisiei Europene. ÎJi'M Santer, preşed in te le j “®ei, care a luat cuvîntul după r^rca de către executiv a două

-----K vor fi prezentate cureuniunii UE la nivel înalt

^ , i.d din accastâ lună, a câ sînt necesare o serie de

j/®5 instituţionale şi politice ^ “«netezi calea extinderii, dar /J*®® "Extinderea va determina

Europei”. în ceea ce

dcK u l\^ j

priveşte problemele cruciale ale subvenţionării agriculturii şi aşa numitului fond structural pentru dezvo ltare , care însum ează împreună 80 la sută din bugetul anual al UE, cifrat la 80 de miliarde ECU (103 miliarde dolari), Hans Van Den Broek, comisarul care răspunde de Europa de Est, a afirmat: "Uniunea va trebui să facă eforturi bugetare substanţiale în vederea integrării ţărilor asociate, iar extinderea nu este posibilă fără eforturi financiare, dar nu este un obstacol de nedepăşit” Comisia nu poate avansa o evaluare a costurilor imense de restructurare pe care unele surse le-au cifrat la peste 38 de miliarde de ECU (49 miliarde dolari). Van Den Broek, împreună

cu Franz Fischer, comisarul pentru' ag ricu ltu ră , şi M onika W ulf- Mathies, comisarul pentru afaceri regionale, au făcut observaţii critice pe marginea unui raport de evaluare a strategiei de preaderare şi a unui raport privind opţiunile de strategie agrară. Producţia economică totală a ţă rilo r care doresc aderarea, reprezintă numai patru la sută din cea a U E, fiind aprox im ativ echivalentă cu Produsul Intern Brut al Olandei, au-relevat ei.

Este puţin probabil ca cele 10 ţări- Polonia, Ungaria, Republica Cehă, S lovacia , R om ânia, B ulgaria , L eton ia , L itu an ia , E ston ia şi Slovenia - să adere simultan din cauza stadiilor diferite de dezvoltare a economiei lor. Este posibil să fie

necesare unele măsuri de tranziţie pen tru arm onizarea trep ta tă a preţurilor agrare ale UE şi punerea în ap licare a a lto r s tra teg ii economice. Moriika Wulf-Mathies a afirmat că nu s-a avansat nici o \ evaluare în ceea ce priveşte costul restructurării economice, deoarece reform ele au fost proiectate în cadrul politicii regionale şi al aşa- numitului fond de coeziune acordat celor mai sărace state membre ale UE - Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda. Ea a mai precizat câ cele p a tru state v o r co n tinua să beneficieze de fond.

în opinia lui Franz Fishler, chiar şi în condiţiile în care se presupune că p o litica ag rară răm îne neschimbată, costul extinderii va fi

ceva mai mic decît dublul sumei pe care experţii în agricultură l-au prevăzut. Aceasta va presupune încă ,12 miliarde de ECU (15 miliarde dolari) anual pînă în 2010, respectiv30 la sută din bugetul agrar actual, a precizat el. Statele din Eurapa de Est au avut o reacţie poz itivă moderată. O oficialitate română din domeniul comerţului a declarat că, deşi agricultura constituie una din cele mai complexe probleme, nu există în prezent nici un motiv de îngrijorare. Faptul că nu s-a stabilito dată de începere a negocierilor priyind aderarea sau suma la care se cifrează asistenţa financiară structurală ar putea fi o situaţie de genul "tot răul spre bine”, a relevato oficialitate lituaniană.

Francofonla se conectează ta Internet în dorinţa de a submina monopolul limbii engleze(Reuter)

"La Francophonie”, clubul ţărilor vorbitoare de limbă franceză, decise să pună capăt monopolului virtual al limbii engleze pe Internet, au ales ”la inforoute” (inforuta) ca termen propriu pentru reţelele inform aţionale 'g lo b a le ; Aproximativ 95 la sută din datele transmise prin Internet sînt îri limba engleză, declară Nicolas Eybalin, consilier al lui Margie Sudre, miniştrul francez pentru .Francofonie.. "Dacă limba franceză doreşte să rămînă una din principalele limbi de comunicare internaţională, “riu îşi poate permite .să fie lăsată în ; afara inforutelor", a precizat el.

"The Internet" s-a născut în America de Nord, iar Siidre a recunoscut că ţările francofone membre, Canada şi Qucbeciil, au preluat conducerea în ccea ce priveşte introducerea limbii. franceze în această reţea.

Despre Francofonie nu prea se aude vorbindu-se îh intervalul dintre reuniunile ei la nivel înalt, care sînt organizateo dată la doi ani. Dar în culise ea joacă rolul asociaţiei, neoficiale a unui grup de naţiuni însumînd 400 de milioane de oameni. Făcîridu-se purtătorul de euvînt al ţărilor sărace lipsite de influenţă, ea reprezintă totodată .un sprijin binevenit' pentru membrii săi-, mai puternici în fo ru m u rile . mondiale.

M ajoritatea membrilor, Francofoniei fie s-au abţinut, fie au votat împotrivă unei rezoluţii a Naţiunilor Unite de luna aceasta, cerînd oprirea imediată a experienţelor nucleare - iniţiativă îndreptată împotriva controversatelor experienţe ale Chinei şi Franţei. "Solidaritatea ţărilor francofone este mai puternică decît solidaritatea europeană”, a declarat Nicolas Eybalin. Zece din cele 15 ţări membre ale Uniunii Europene au sprijinit această rezoluţie, declanşînd indignarea francezilor faţă de partenerii lor din UE. Ca gest de revanşă, preşedintele Jacques Chirac a contramandat.o întîlnire la nivel înalt franco-italiană, precum şi întîlniri cu liderii belgian şi finlandez. Pentru a lărgi numărul membrilor în afara naţiunilor vorbitoare de limba franceză şi a fostelor colonii ale Franţei, grupul şi-a lărgit titu latura la " ţările care împărtăşesc folosirea limbii franceze”, permiţînd accesul unor state care doar se pronunţă pentru promovarea învăţării limbii franceze. Aceasta a perm is Francofoniei să primească noi membri din Commonwealth-ul britanic, cum este M auritius, din hispanitatea vorbitoare de limbă spaniolă, cum este Guineea Ecuatorială, şi din fostul bloc

. sovietic, cum sînt Bulgaria şi România, Moldova şi Sao Tome şi Principe, acestea din urmă vorbitoare de limbă portugheză, urmează să fie admise în rîndul ţărilor francofone la reuniunea de la Cotonou. Scrisorile de acreditare ale Armeniei sînt în curs de exami-nare. Opoziţia unor state arabe membre blochează primirea Israelului. Statele africane încă reprezintă peste jumătate din numărul membrilor.

A D E V Ă R U L .d e VIATA POLITICĂ marţi, 5 decembrie 1995

ROLUL MILITAR AL ROMÂNILOR TRANSILVĂNENI

ÎN PREGĂTIREA SI DESFĂŞURAREA MARII UNIRI

în data de 31 octombrie 1918, la Viena, un tînăr sublocotenent de artilerie român se prezintă ministrului de război austriac, generalul Stroge-Steiner, anunţîn- du-l, în numele Consiliului Naţional Român Central din Transilvania că a preluat comanda efectivă a tuturor regimentelor româneşti din imperiu şi cere să-i pună la dispoziţie un sediu în Ministerul de Război pentru a putea coordona afacerile militare române. .

.Uimit, generalul nu ştie ce să facă. Timp de o jumătate de oră se

■ informează, află că, într-adevăr, Regimentul 64 infanterie Orăştie staţionat în Viena, care număra peste 5000 de so ldaţf români, era sub comandă românească şi Viena era în fierbere, începuse anarhia "revoluţionară”, tulburările se ţineau lanţ, un regiment austriac se răzvrătise şi jefu ia suburb iile capitalei;-M inistrul de război, constrîns de evenimente, în loc să- } aresteze pe tînărul sub-locotenent român îi pune acestuia la dispoziţie un apartament al Ministerului. Calmul, prestanţa dem nă şi îndrăzneala ofiţerului român l-a impresionat. profund pe general, care a luat astfel la cunoştinţă de im adevărat guvem românesc nou format: Consiliul Naţional Român Central, cu sediul la Arad. Tînărul sublocotenent de artilerie era Iuliu Maniu. '", întors în mod clandestin de pe • frontul italian, de la Pia,ve, cu sprijinul unui ofiţer ceh, Iuliu Maniu s-a pus la d ispoziţia

■ Comitetului Naţional al Partidului National Român (care va fi înlocuit apoi cu Consiliul Naţional Român Central), încă din,'prima parte a lum i,octombrie 1918. Primeşte , mandatul de a conduce afacerile ejterne şi cele militare ale naţiunii române din Transilvania. Cu acest mandat se stabilea el la Viena cu misiunea de a forma o arm ată rom ânească d in reg im entele româneşti staţionate mai ales la Viena (Regimentul 64 infanterie Orăştie) şi Praga - alt oraş principal al imperiului austro-ungar ce se prăbuşea. (La Praga erau staţionate regimentele de infanterie 2 Braşov, 51 Cluj'şi o parte din 37 Oradea, în marea majoritate româheşti).'

Ajuns la Viena, Iuliu Maniu convoacă pe toţi ofiţerii români, ajutat de căpitanul român Traian Popa, în data de 30 octombrie 1918 (18 octombrie^ stil vechi) şi le expune situaţia de pe front şi cea politică, favorabilă rea lizării m arelui act al unirii tu tu ro r românilor. Propune să se înfiinţeze Senatul ccntral al o fiţerilor şi soldaţilor rom âni .din A ustro- Ungaria. Accsta se înfiinţează'cu

. mult entuziasm şi cei 100 de ofiţeri români se pun la dispoziţia lui Iuliu Maniu, care ordonă Regimentului 64 infanterie Orăştie să se supună ordinelor sale. Primul lui ordin a fost . cucerirea cazărm ii Ferdinandskazcrnc şi destituirea colonelului austriac carc comanda regimentul. Acesta este înlocuit cu căpitanul român Loichiţa. Cazarma devine ccntrul armatei rom âne naţionale. Sînt trim işi im ediat ofiţeri şi la Praga (unde se formează Legiunea rom ână din Praga, carc va sprijini lupta dc independenţă a poporului ceh) şi în alte ccntrc ale monarhici.

A stfel, Iu liu ‘ M aniu, ca

reprezentant legitim al naţiunii române din Transilvania, bazat pe arm ata rom ână a junge să-şi instaleze postul său în sediul Ministerului de Război din Viena. Guvernul austriac îi cere lui Maniu să asigure ord inea în V iena. Regimentul 64 infanterie Orăştie îşi preia misiunea şi asigură ordinea şi siguranţa pub lică în m od exemplar şi exclusiv, deoarece soldaţii austrieci s-au dedat la jafuri şi pînă şi poliţia cap ita le i se bolşevizase. Patrule rom âneşti traversau zilnic bu levardele şi străzile Vienei sub steag rom ânesc cîntînd cîntece româneşti (printre care şi maiestuosul D eşteaptă-te ro m ân e!). A ceste p a tru le impuneau respect prin disciplină, integritate, ordine. ' •

Iu liu Maniu a pus Condiţie guvernului austriac că va face ord ine dacă i se v o r asigura alimentele necesare armatei şi i se. vor pune trenuri Ia dispoziţie. Avînd aceste trenuri la dispoziţie, au fost aduşi lă Viena peste 50.000 de soldaţi români care se întorceau de pe front, aici au fost instruiţi să nu depună jurământul Republicii ungare nou înfiinţat, ei au depus aici jurămînt Consiliului Naţional Român Central şi au fost îndrumaţi ca, întorşi acasă, îri Transilvania, să se înscrie imediat în gărzile militare româneşti.

Avînd acest mandat la Viena, Iuliu Maniu, cu ofiţerii săi, a dispus ca să oprească regimentele care se întorceau de pe front să treacă în Ungaria, pentru ca guvernul ungar să nu dispună de forţele necesare, contra poporului român cînd acesta îşi va spune cuvîntul hotărîtor.

Misiunea lui Maniu la Viena a fost îndeplinită în mod exemplar. Zeci de mii de ofiţeri şi soldaţi români întorşi acasă s-au înscris în gărzile-naţionale roţnâne. (Spre

. deosebire de militarii unguri întorşi răzleţi de pe fron t, care s-au bolşevizat şi atacau la drumul mare, dedîndu-se la atrocităţi);

Gărzile militare române din zona Alba Iulia - Abrud, conduse de căp itanu l M edrea şi de sublocotenentul Grita pun stăpînire pe oraşul A lba-Iulia , confiscă depozitele de muniţii ale Corpului XII armată imperial şi sînt astfel trimise arme gărzilor româneşti din Arad, Oradea, Abrud, Cîmpeni mai ales, unde populaţia era atacată de bande dc bolşcvici unguri.

Oraşul Alba Iulia fiind astfel bine asigu ra t din punct dc vedere m ilitar, s-a pu tu t o rgan iza şi desfăşura aici actul Marii Uniri de lâ Alba Iulia. Marele deziderat naţional i-a unit pc toţi românii în acclaşi ideal, cu deplină unitate, disciplină, integritate şi forţă dc neînvins, aşa cum a demonstrat desfăşurarea evenimentelor.

Vasile LECHINTAN

U n v o l u m r e p r e z e n t a t i v a l i s t o r i o g r a f i e i r o m â n e ş t i

/nn Clopoţel: "REVOLUŢIA DIN 1 9 1 8SI UNIREA ARDEALULUI CU ROMÂNIAm

După Marea Unire din 1918,, "A stra” a prim it în rîndurile; m em brilor săi de onoare pe': profesorul şi publicistul englez R.W. Seton - Watson (Scutîis Viator), care prin scrierile sale a făcut cunosciiur opiniei publice europene lupta pentru libertate şi unitate naţională a românilor din Transilvania. Acest mare şi stato rn ic prieten al României, onorat apoi şi cu titlul . de “D octor honoris causa” al Universităţii Daciei Superioare şi cu cel de “Cetăţean de onoare” al oraşului Cluj, a oferit cu acest prilej “Astrei” un fond pentru premierea, în urma unui concurs, a celei mai b u n e , lu c ră r i despre unirea Transilvaniei cu România. Premiul a fost a tribu it z iaristu lu i şi scriitorului Ion Clopoţel pentru lucrarea “Revoluţia de la 1918 şi unirea Ardealului cu România” , publicată în 1926 în Editura “Societatea de mîine” din Cluj.

Ion Clopoţel era unul dintre cei mai activi şi cunoscuţi publicişti din Transilvania. A fost redactor şef la gazeta “Românul” din Arad, unde •fusese chemat de Vasile Goldiş, apoi la “Gazeta Transilvaniei” din Braşov. Publicase în 1917 “Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace”; iar după război “Frămîntările unui an: 1918”, ”Două săptămîni în Cehoslovacia”, “Criza democraţiei în România”, “Direcţia realismului social-economic”. în timpul războiului mondial fusese închis de către autorităţile ungare pentru activitatea sa publicistică şi de profesor la şcolile confesionale româneşti împreună cu alţi cărturari

români din Transilvania şi Banat. A pub licat în “A devărul” şi

| “D im ineaţa” d in 'B u cu reş ti, în f “Patria” din Cluj unde a fost un timp

redactor şef, în “Pagini literare” din Arad. în 192T a înfiinţat revista săptămînală “Societatea de mîine”, care a apărut timp de 23 de ani. între 1920-1936 a fost membru fondator şi ales consecutiv în com itetul de conducere al

de mîine”. în volumul “Amintiri şi portrete”, publicat în 1973 în Ed. “Facla” din Timişoara, a adunat cîteva din însemnările sale despre Vasile Goldiş, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Octavian Goga, Traian Vuia, Comeliu Diaconovici, Ilarie Chendi, Aurel Lazăr, Ilie C ristea, Gh. Bogdan-Duica, Silviu Dragomir, Ştefan Bezdechi şi alţii care, după propria mărturisire “necesită lumină

II

perioadă, să nu fie cunoscuţi dj surse directe, din relatările celor® autorizaţi oameni, participanţi b aceste evenimente. Tîrziu, dtj* 1970, istoricii români ajung â ţ citeze în unele lucrări de sisfej consacrate unirii Transilvaniei a

' România, menţionînd aprecierii făcute de Ion Clopoţel referite® la dezvoltarea luptei de elikn* socială şi naţională a popoartk»

Sindicatului presei române din Ardeal.şi Banat, între anii 1926- 1936 fiind preşedinte al acestei organizaţii profesionale a ziariştilor ardeleni şi bănăţeni. Din iniţiativa lui Ion -.Clopoţel s-a ed ita t A lm anahul S indicatului presei române din Ardeal şi Banat şi “B iblio teca z ia ris tică” . DC asemenea, Ion Clopoţel s-a remarcat în dom eniul sociografie i experimentale, publicînd mai multe studii cuprinse apoi în volumele “Sociografie românească”, “Satele răzleţe ale României” , “Cum trăiesc40.000 moţi”, în care se regăsesc ideile sale social-democrate.

P ub lic is tu l şi scriito ru l Ion C lopoţel a cunoscut numeroase personalităţi politice şi culturale, cu multe dintre acestea lucrînd şi în redacţiile ziarelor şi revistelor care au militat pentru înfăptuirea marii uniri din 1918 şi consolidarea acestui act istoric, sau le-a avut printre colaboratorii de frunte ai prestigioasei sale reviste “Societatea

şi cinstire in conştiinţa generaţiilor tinere...”. -

Un asemenea cărturar, luptător pentru U nirea T ransilvaniei cu România, a fost multă vreme, după 1944, trecut pe lista celor ale căror scrieri au fost scoase din circuitul public al bibliotecilor. Cartea sa “R evoluţia din 1918 şi unirea Ardealului cu România”, distinsă de “Astra” cu premiul “Scutus Viator”, una dintre cele mai bune cărţi care a fost scrisă în perioada interbelică despre marele act istoric de la 1 decem brie 1918 de că tre un partic ipan t d irect la aceste evenimente, a fost ţinută aproape o jum ătate de secol, p înă după evenimentele din decembrie 1989,; la fondul “S” (“sec re t”) al Bibliotecii Centrale Universitare, ca şi în alte biblioteci. Şi aceasta pentru că adevărurile scrise de Ion C lopoţel, istoria unui moment crucial din viaţa poporului român, cu dram ele sale, s-a vo it de diriguitorii culturii din această

destrămarea şi prăbuşirea imperii habsburgic, mişcările sociale t naţionale din Transilvania, actinii revoluţionare ale românilor dii Ungaria şi Transilvania, activitatea consiliilor şi gărzilor naţionai pregătirea şi desfăşurarea Maii Adunări Naţionale Constituante românilor de la Alba Iulia din decembrie 1918. Ion Clopoţel est acela care scriind despr desfăşurarea :. Marii Aduni; Naţionale formulează conceptul “democraţie naţională”, suMw/y necesitatea trecerii fiecărui pope prin anumite grade, faze de evoluţi pentru a ajunge la o îmbunătăţi- materială şi spirituală şi că pop român se găseşte în faza cit doreşte “democraţie naţionali’ menţionînd că “încă pentru mt: timp cît vor exista neamurile,! ex ista şi această democraţi naţională”.

' Lucrarea lui Ion Clopoţel desp unirea Ardealului cu România eio carte-document de o deoseis valoare istorică şi datorită fapts că astăzi a devenit o raritate, trebui să fie reeditate.

Marin OPRfl

Cinstire României. Cu mic cu mare locuitorii

comunei Floreşti au sărbătorit Ziua Naţională a României. La început, în centrul comunei, la monumental eroilor, s-a oficiat de către părintele ortodox Vasile Fizeşan,/slujba religioasă, apoi s-au depus coroane de flori din partea Primăriei şi a Societăţii

Avram Iancu. Un pluton de soldaţi din garnizoana Floreşti a asigurat garda la monument şi a defilat, dînd onorul eroilor neamului şi celor prezenţi. Căminul cultural a fost gazda neîncăpătoare pentru numerosul public care a dorit să fie prezent şi să aplaude pe . micii şi marii artişti ai Şcolii generale şi

Căminului cultural din localitate, care s-au întrecut în a pream ări. neamul românesc prin recitări, cîntece şi dansuri.

Domnul profesor N icolae Bădău a prezentat o expunere privitoare la semnificaţia zilei de1 Decembrie - cea mai mare sărbătoare a poporului român.

prof. Teodor Sandor Societatea

Avram Iancu

M anipularea inform aţiilor în scopuri deloc “ortodoxe” şi, prin ea, a conştiinţelor oamenilor, de către postul de radio Kosuth nU este nici noutate, nici raritate. Prezentarea deformată;- îndeosebi a realităţilor româneşti, constituie o prioritate-în topul p referin ţe lo r mai sus- pomenitului post. Minciuna cu nonşalanţă rostită este instrumentul cu tupeu utilizat.

Aceea la care ne vom referi nu este nici cca mai mare dintre minciunile rostite de la acest post şi poate nici cea mai recentă. Este foarte dificil să stabileşti un inventar precis. Minciuna în cauză are însă picioârclc cclc mai scurte.

într-o em isiune recentă, un oarecare Laszlo Eros, într-o manieră nu tocmai elegantă, l-a admonestat (poate expresia “ l-a pus la punct” ar fi mai potrivită) pe cunoscutul om de cultură rom ân, Toma George Maiorescu, pentru anumite afirmaţii ale domniei sale cuprinsc într-un articol publicat dc ziarul budapestan “Magyar Hirlap”. Atacul l-a declanşat Eros, care, în pofida numelui său, se dovedeşte slab într-alc deontologiei gazetăreşti, iritat dc “îndrăzneala” profesorului dc a critica un personaj obscur al perioadei postrevoluţionare,

avocatul Kincses Elod. în jurul acestui provocator nu fără intenţii politice, s-a ţesut o veritabilă legendă de “erou”, de “prigonit” de români. etc., etc. Absolvit de răspunderi penale (nu şi de cele politice) pentru rolul jucat în evenimentele din primăvara anului 1990 de la Tîrgu-

Minciuna are picioare

ScurteMureş, totuşi nu a încetat activitatea sa antirom ânească. A rticolul incriminat; între altele, a urmărit prezentarea unei imagini adevărate a lui Kincses, risipirea falsei aureole, degajarea dc un obstacol a drumului spre reconcilierea istorică a celor două state. Enervat de acest demers, Eros îl învinuieşte pe profesorul universitar Toma George Maiorescu de afirmaţii nefondatc. Una dintre aceste afirmaţii “nefondate” se referă la rolul lui Kincses în crcarca

postului “Duna TV”, folosindu-se ■■ de calitatea sa de secretar general'

ăl Uniunii Mondiale a Ungurilor. - Negarea acestui rol este o minciună sfruntată. Dar să vedem părerea lui Kincses. în articolul publicat în . co tid ianu l Szabadsag.^ din 1 februarie 1994, cu titlul “întâlnirile mele cu Antall Jozsef”, Kincses declară: “I-am amintit (este vorba de Antall, primul ministru ungar pe vremea respectivă) că din punct de vedere minoritar sarcina cea mai urgentă este realizarea transmisiunii de televiziune prin satelit, pentru că ungurimea ardelenească este tare dornică de ea... Antall Joszef mi-a răspuns că pentru el totul este clar şi după ce vor adopta legea mass- media o să înceapă şi transmisiunile prin sa te lit” . B otezul acestor transmisiuni prin satelit a avut. loc mai tîrziu. Transm isiunile prin satelit realizate dc “Duna TV” au căpătat notorietatea unei surse de agitaţii naţionaliste extiemiste. în condiţiilc cînd opinia publică rom ânească to t mai catcgoric condamna acţiunilc accstei oficine, negarea adevărului cu privire la

. rolul lui Kincses nu urm ăreşte altceva decît netezirea unei imagini defin itiv şifonate a accstu ia , înlesnirea reintrării lui în politică.

In învăţămîntul preunivercllar

Moş Nicolae vine doar cu loaiila

D acă personalul dii învăţămîntul preuniversitar i primit doar 80% din avansn! salariului cuvenit pe luni noiembrie, iată că acum, li lichidarea pentru luni noiembrie' plata drepturita salariale, se amînă Ia o dati necunoscută. Se consideri p robabil, că la salariili ”u riâşe” ale celor dii învăţămînt sînt bani suficient p e n tru . sărbătorile de Sf Nicolae, Crăciun şi Anul Nou Şi aşa cei din învăţăminf trăiesc mai mult cu hram sufletească, deci ei şi fam® lor n-au nevoie de bani a ceilalţi truditori.

S indicatul Liber *1 Învăţămîntului P reuni versta Clujean (S.L.I.P.C.) a contactf imediat Inspectoratul Şcolari jude ţu lu i Cluj şi a ^ informat că amînarea pliţa sa la riilo r se datoreaîJ Ministerului Învăţămîntutai ş Ministerului Finanţelor.

Protestăm împotriva acesta noi încălcări a dispoziţii^ legale şi a clauze loi Contractului Colectiv de M uncă, încălcarc prejudiciază din nou salariaţi'/ din învăţămînt, agravîn» stările conflictualc din aa*1 domeniu. .

prof. Stanca M;CONSTANTINESCU

f y marţi, 5 decembrie 1995______________ ARTĂ ~ CULTURA A D E V A R U L ]de C lu i I

/ M ă c o n s i d e r tin b u n p r i e t e n a l R o m â n i e i

Udjbr®'«îi b iţ i

ii. toi uei aciniltTitceiknsssrtfellSgQ>ecisix ialc ţ şiinijt or dj ivitata ionak Maii

lăutei i din ţel ol despi; duna:

pt«M

afirmă sc r iito ru l ita lian Renzo 0MESCOTTI -Renzo Francescoţti, născut la Cles (provincia

jitnto), în 1938, este o personalitate artistică plurivalentă (poet, prozator, eseist, comediograf, jiitalist), f iin d , cunoscut cititorilor români prin piucerile apărute în revistele clujene Steaua şi fribm Prezent în antologii şi istorii literare uţionale, Renzo Francescotti. este un simbol al Itetaturii trentine, impunîndu-se printr-o operă vastă variată care. stă sub sem nul asum ării unei

jponsabilităţi conştiente a perenelor valori etice gane. Izvorul operei sale este o anumită “febră -

i, criza omului care îşi asumă sentimentul iovâliei unei întregi societăţi” - după cum afirmă jiticulE. Mazzoleni. ; ■Cele 16 volume de poezie (din care amintim

Strigătul înăbuşit, 1972; Dacă vrem să ne salvăm, ;Moartea lui Manitou, 1978,; Privighetoarea

tualiii, 1984; C întecul r îu lu i verde, 1989; Sijaaro, 1992) sau romane, precum Luna sc îneacă iVoIga, 1987, sînt nişte “strigăte” ale unei conştiinţe girne rănite de nenorocirile moderne (războiul nJial, războiul din Vietnam, poluarea, masacrarea

bUaĂâaţ jjr populaţii -precum pieile roşii, experienţele i pope ’

|g-r-rrrr'

Renzo Francescotti

svolnţi nătaţis popon a cit iosaU' ni ni': iile, i ocraţi

Idespniad:oseSfăptuiitate,

IPRB

jscleare etc.)Prieten sincer al României, scriitorul italian a ispuns cu am abilitate un o r în trebări privind

Trturile culturale româno-italiene.Cum au fost receptate în Italia, domnule Renzo

Francescotti, evoluţiile po litice din Rom ânia linilor ani? -UF.: Evenimentele d in decembrie 1989 din

care au dus la răsturnarea dictaturii şi democraţiei, au fost urmărite cu multă

i interes de către Italia; între ţările aşa-zisului ‘Kialism real” schimbarea din România, fie pentru

fost plătită cu sînge, fie pentru că legăturileculturale se bazează pe o comuniune lingvistică p^rspTcTiveîe “dezvolTăriT re la ţiilo r" cu ltu ra le

a fost cea care i-a afectat cel mai mult pe rom âno. italiene?

democraţie este că ea nu a fost cucerită bdată pentru totdeauna, că,e nevoie să fie apărată şir dezvoltată. Pentru mine, adevărata democraţie e acea organizare

• socială care recunoaşte omului maximumul demnităţii şi acţionează în consecinţă, garantînd tuturor calitatea vieţii.

î: Cum vedeţi dumneavoastră viitorul literaturii rom âne?

R.F.: România, cred eu, ar trebui să privească spre generaţia de la 1848, spre acei intelectuali care luptau pentru o renaştere politică şi culturală a Ţării. In acest sens, poezia ar putea avea un rol fundamental. Renaşterea oricărei ţări a fost anticipată şi acompaniată de marii poeţi care i-au dat glas, care au personifi-

’ cat-o. " ■ '■ ■ ■• ' ' "î: în* final, v-aş ruga să ne spuneţi cum este

cunoscută literatura română în Italia şi care a r fi

Meni. Personal am salutat cu bucurie eliberarea limâniei de sub opresiune după un lung,tunel de ţineric. / ■ • ; . , / A . ■ 'I: Cum vedeţi, în consecinţă, viitorul relaţiilor

t e România şi Italia?R.F. în acest cadru sînt sigur că relaţiile dintre

â!ia şi România nu pot decît să se reînnbade; trebuie, •sa, să ne implicăm mai mulţi în această direcţie, lelaţiile între două oraşe precum Trento şi Cluj-

, ambele de origine romană, sînt posibile şi i viitor. De exemplu^ cu ajutorul Universităţii din Bşul nostru sau al asociaţiilor. Trebuie numai ca intr-o parte sau alta să vină propuneri concrete. .1 Ce şanşe c redeţi câ a re dem ocra ţia în

liuinia?.. - ■ •R.F.: Personal, nu-mi place să dau sfaturi. Cartea tooă cea mai tradusă în lume e Pinocchio, de

luni \ Collodi. în această poveste există un personaj, "greierul vorbitor” care totdeauna mi-a părut un pic Wsitor. Ceea ce po t spune tinerilor despre

R.F.: In afara cîtorva specialişti, literatura română e puţin cunoscută. între scriitorii cunoscuţi, dar şi asta parţial, aş cita pe M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu şi Maria Banuş. în direcţia schimburilor culturale, a traducerilor, este o enormă muncă de făcut. Important1 este a începe să facem ceva concret cît mai repede, nelăsîndu-ne tîrîţi de entuziasme facile, urmate de inevitabile deziluzii. Personal mă consider un bun prieten al României care cu ajutoruLprietenilor din

‘ ţara dumneavoastră, în limitele posibilităţilor, vom încerca să facem ceva concret.

De la realizarea acestui interviu, s-a făcut cîte ceva în domeniul de care vorbea scriitorul trentin. Au apărut cîteva traduceri din poezia lui Adrian Popescu, Ioan Alexandru şi Ion Mircea în revistele din Trento, iar peste cîteva zile, la 11 decembrie 1995, în prezenţa scriitorului Renzo Francescotti va fi lansat volumul bilingv Treizeci de ani de versuri, o antologie poetică binevenită..

Teodor CAPOTĂ

kiemia de Muzică “Gh. Dima”

Profil componistic - Dora Cojocaruprin introducerea efectelor de ucelli (Luminiţa Dîrloşan, Meda Gânscă)..

Tinerei şi valoroasei formaţii “Pro Musica Nova” i-a revenit meritul de a fi oferit o excelentă interpretare a unei piese datate 1993, intitulate “A3” (Flavius Trif, Adina Mureşan şi Lucia Florescu). Debutînd fu’gat, ea se constituie într-un proces continuu de

recital de autor al Dorei a scos din nou în evidenţă

personalitate a tinerei dublată de o sensibilă

a ethosului maramureşean,«eare-şi trag seva majoritatea **ilor sale. Joi, 30 noiembrie, r'jMdin Sala Studio a Academiei.•wtzicâ a debutat cu o primă audiţie „m-u.. F1U u*^«•“Concertare”. Gîndită penlru metamorfozare a unor structuri rit- ttffleţ de tromboni, realistă în mico-melodice. Programul s-a încheiat

cu o compoziţie deja consacrată, “Eleusis” pentru două percuţii şi pian (Grigore Pop, Nicolae Coman şi Alexandru Melak). Pendulînd între două lumi (realul şi oniricul), cu secţiuni mediene pronunţat ritmice amintind din nou de ritualurile antice, lansînd întrebări fără a necesita promptitudinea unui răspuns, “Elcu- sis” îşi conturează dramaturgia în junii unui interval simplu, cu valoare de leit-motiv, obsesie: terţa mică descen­dentă. Exemplu de dăruire artistică, prestaţia muzicienilor ce au contribuit la reuşita acestui recital de autor a mai adus o ofrandă pe altarul celei ce, cu infinit de multe sensuri, o numim încă MUZICĂ CONTEMPORANĂ.

Cristina Monica BOTA

2 corni în Fa, 2 tromboni (Traian Tulbure, Daniel Vidican,

Neamţu, Eusebiu Sandu, ?®J*rca muzicală Ciprian Para),

SOndeaz fVtfihililÂîifo impi1 sondează posibilităţile unei j3®?0 camerale de a realiza ideea

cu solist (trombonul I). Nu cadenţele dc virtuozitate,

fie cu incizii sonore pe wî’ 011 rnonieme de spaţializări

r tlV *8 obţinute prin gradate şi ?Vr\I°“e straîific»ri Datată 1992,

CjJ* soarelui” este o compoziţie sensibil impresionistă, în

jjţatal - cu valoare de incantaţie j*P®iac) - este asociat timpanilor £ b - Bakk Attila şi Toth Zoltan), »îLTmatuISie “ i i ai® originea K^nlc ancestrale. Spre final,

31 “colorată”, însufleţită,

{Un austriac Ia CIuj-NapocajLa invitaţia redacţiei revistei _ (autor al unei valoroase teze de

Excelsior, dr. Joachim Storfa, doctorat despre publicistica luiconsilier la Consiliul de miniştri al Republicii Austria şi cadru; d idactic la In s titu tu l de Romanistică al Universităţii din Viena, a efectuat, în perioada 26- 30 noiembrie a.c., o vizită de docum entare în m u n ic ip iu l nostru.

Cu acest prilej, oaspetele

Eminescu, în curs de apariţie la Editura Ştiinţifică din Austria”) a ţin u t două conferin ţe în faţa studenţilor: Scrierile politice ale lui Eminescu (la Facultatea de Litere, în organizarea Cercului de critică şi istorie literară “Ioana M. Petrescu”, condus de lectuniv. Ioana Bot) şi Conceptele de stat şi naţiune în

pub lic is tica em inesciană (la«Facultatea de Ştiinţe Politice şi J A dm inistraţie P ublică , secţia I Ju rnalistică). De asem enea, | invitatul a avut. o întîlnire c u i cadrele didactice de la Şcoala _ “Eugen A. Pora" din Cluj-Napoca, I unde a p rezen ta t expunerea | A specte ale în v ă ţă m în tu lu i | austriac. .

(I. RAD) *

La Cluj-Napoca, în 7-8 decembrie:

“Zilele UMF “ Iuliu Haţieganu”U niversitatea.de M edicină.şi

Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj- N apoca organizează “ Z ilele Universităţii”. . . ‘ ,

Anul acesta avînd ca temă un sub iect de mare in teres şi actualitate, “Impactul tehnologiilor modeme asupra asistenţei medicale şi de farmacie”.

Lucrările sesiunii ştiinţifice se vor desfăşura sub formă de mese rotunde, sesiune poster, sesiune de com unicări pen tru studenţi. Deschiderea oficială va avea loc joi,' 7 decembrie, la oră 8,30, în sala mare a Casei Universitarilor, ocazie

cu care se vor acorda titlu ri o n o rific e uno r personalită ţi academice; Tot în programul primei zile, sesiunile ştiinţifice (11,00 - 13,00; 16-18) dineu oferit de Rectorul UMF, prof. dr. Oliviu Pascu, în onoarea participanţilor (sponsor Les Laboratoires Servier). Programul ştiinţific al zilei de vineri, - 8 decembrie, începe la ora 8,30. Din p ro g ram u l m anifestărilo r mai am in tesc Salonul de iarnă al m ed ic ilo r, expoziţii de carte m edicală, expoziţii de produse farmaceutice şi medicamente.

Demostene SOFRON

Uniunea A rtiştilo r P la st ic i dip R om ânia , Filia la interjudeţeană Cluj-Bistriţa - Zalăiţ organizează expoziţia de ico ane a artistu lu i g h erlean Sorin C ristian PROTOPOPESCU. Vă invităm la vernisajul expoziţiei, care are loc astăzi, 5 decembrie a.c., la ora 10,30, la Galeria de artă din Piaţa Unirii nr. 14 din Cluj-Napoca. M.B.

R ecitalIn această seară,profesorii

. şi muzicienii clujeni A UREL MARC - oboi şi URSULLA PIIILIPPI - orgă invită melomanii la un recital, în al cărui program figurează lucrări de: Al. Besozzi - Sonata în Do major pentru oboi şi bas continuu; J.S. Bach - Coral în Sol major din cantataB fW 147pentru oboi şi orgă; J.L. Krebs - Fantezia în Fa minor pentru oboi şi orgă; W. A. Mozart - Fantezia în Fa minor KV 594pentru orgă; J.G. Rein- berger - Andante pastorale op. 98 şi Rapsodie op. 127 pentru oboi şi orgă; W.A. Mozart - Andante îh Fa major KV 616 pentru orgă; T. Albinoni - Concertul în Re minor, op. 9 nr. 2 pentru oboi şi orgă. Recitalul va avea loc, cu începere de la ora 18,30, în Studioul de orgă al Academiei de Muzică "Gh. Dima” din Cluj-Napoca.

M.B.

"In tegrarea Europeană si A ustria"Rectoratul Universităţii

"Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca şi Facultatea de Studii Europene din Cluj- Napoca anunţă conferinţa Excelenţei sale, dr. PAUL U L L M Â N N , a m b a sa ­do ru l A u s tr ie i la Bti- cureşti, avînd ca temă: "European Integration and A u stria " ( " In te g ra re a Europeană şi A ustria"). Conferinţa., va avea loc vineri, 8 decem brie a.c., la ora 12,00, în A ula M agna a Universităţii.

M.B.

Badenianul de sub m oh u m en tu l “Crucea” de pe C etăţuieDealul Cetăţuia, care conferă

peisajului urban al Clujului o notă particulară, reprezintă totodată şi un interesant pnet geologic, cunoscut în literatura de specialitate prin aşa-zisele “strate de Cetate”, denumire dată stratelor de gresii, microconglomerate şi nisipuri, vizibile pe versantul sudic, stîncos, al acestui deal. Aceste depozite datează din timpul Oligocenului, interval geologic în care apele mării respective acopereau regiunea nord-vestică şi nordică a actualei depresiuni a Transilvaniei, acum circa 25-30 de milioane de anL Ceea ce însă nu se ştia pînă acum este faptul că stratele oligoccnc din acest loc sînt, la rindul lor, acoperite de alte depozite marine, mai tinere cu cîteva milioane de ani, formate în timpul geologic denumit Badenian.

Prezenţa sedimentelor badeniene pe dealul Cetăţuia am constatat-o cu prilejul săpării gropii de firadaţie

destinată construirii monumentului “Crucea”, amplasat în extremitatea sud-estică a Cetâţuii. Depozitele badeniene, reprezentate prin mame cenuşii şi tufuri vulcanice, repauzează discordant şi transgresiv peste stratele de Cetate, ele fiind acoperite, la rîndul lor, de aluviunile cuatemare de terasă ale Someşului, precum şi de sol, cu o grosime totală de 4-5 m. Marea badeniană, de acum 19 milioane de ani, a debutat printr-o importantă transgresiune, In urma căreia apele mării au acoperit suprafeţe extinse de pe teritoriul ţării noastre, lămînînd cmerse doar zonele mai ridicate, muntoase din acea vreme. Evoluţia, mării badeniene prezintă interes şi datorită faptului că în cadrol ei au hiat naştere importante zăcăminte de sare din Transilvania (Băile Someşeni, Cojocna, Turda, Dej, Ocna Mureş, etc.), cît şi din zonele subcarpatice ale Moldovei, Munteniei şi Olteniei.

Marea badeniană acoperea, aproape m totalitate, Bazinul Transilvaniei, limita nordică de extindere- a apelor fiind marcată aproximativ printr-o linie care ar uni localităţile Cluj-Popeşti- Vultureni-Bobîtaa-Dej-Ciceu-Mireş - Dumbrava.

Mărturii geologice privind prezenţa Badenianului In zona Clujului ne sînt date'de rocile şi fosilele caracteristice acelor vremi, răspînditc, de cele mai multe ori sporadic, în culmile dealurilor: Hoia, Berţ, Pădurea Baciului, Gălişor, cariera Coasta cea Mare, dealul P leş ca din Făget, pîrîul Becaş etc. Este interesant de ştiut că depozitele badeniene, identice cu cele descoperite de noi în dealul Cetăţuia, formează chiar subasmentul pe care este clădită partea centrală a urbei noastre (str. Horea, Piaţa Mihai Viteazul, Abator etc.), ele fiind întîlnite în foraje la o amneime de 5- 7 m, sub aluviunile de terasă ale

Someşului Mic. Faptul că întîlnim aceleaşi strate badeniene, pe de o parte sus în dealul Cetăţuia, iar pe dc altă parte jos, în vatra oraşului este explicabil prin existenţa intre accste două compartimente denivelate, ale unui accident tectonic postbadenian,. respectiv ale unei fracturi (falii) cu ‘ amplitudinea de 40-50 m şi cu o orientare aproximativă N-S, care retează, de fapt, dealul Cetăţuia In extremitatea sa estică. Semnalarea prezenţei depozitelor badeniene pe Cetăţuia, constituie pentru geologia oraşului nostru un fapt nou şi interesant, care contribuie la o mai

- complctâ cunoaştere, atît a evoluţiei geologice a accstui sector, cît şi a unor caractere stratigrafice privind rocile din zona atît dc interesantă şi variaţi sub aspcct geologic, a Clujului.

prof. univ. dr. Eugen NICORICI

A D E V A R U Lde Olul ADMINISTRAŢIA LOCALA marii, 5 decembrie 1995 (6

ComunicatClubul Ecologic "Transilvania”

protestează împotriva adoptării de către Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca Hotărîrii nr. - 219 privind construirea unor platforme de parcare. Textul hotărîrii reprezintăo sfidare la adresa majorităţii locatarilor blocurilor de locuinţe din municipiul Cluj-Napoca, care sînt din nou supuşi să asiste la distrugerea spaţiilor verzi şi a dotărilor social-culturale din jurul blocurilor, inclusiv a terenurilor de joacă pentru copii, şi aşa complet insuficiente. Prin hotărîrea în cauză, Consiliul local nu numai că legalizează o situaţie existentă, avînd în vedere că majoritatea parcărilor construite pînă în prezent nu sînt legale iar cei care au înfăptuit abuzuri au fost deja "iertaţi”, ci şi încurajează conflictele existente între locatarii blocurilor cu privire Ia dreptul la un mediu ambiant sănătos.

Faptul că beneficiarii locurilor de parcare ’Vor achita contravaloarea dezafectării spaţiilor verzi în vederea amenajării acestora în altă zonă, precum şi valoarea a doi arbori ornamentali pentru fiecare loc de parcare” reprezintă o expresie lipsită de logică a Hotărîrii nr. 219, nefiind legată de paguba pricinuită locatarilor din zonele vizate. în ceea ce priveşte supunerea spre aprobarea Comisiei de, urbanism şi amenajarea teritoriului .a amplasamentelor care se încadrează în aceste cazuri, este cunoscut faptul că această comisie a aprobat numeroase distrugeri de spaţii veizi şi locuri de joacă pentru copiii din municipiul nostru (locul'de joacă din Pardul municipal,-, concesionat Băncii "Dacia Felix”, tăierile de- arbori de pe strada A. Iancu, zona dc agrement Făget - Sf Ion, spaţiile de lîngă Casa de modă şi podul din Piaţa M. Viteazul - pentru construcţia unei bănci şi a unui magazin, precum şi unele devastări de spaţii verzi din' cartiere).

Clubul Ecologic "Transilvania” iniţiază o amplă campanie privind anularea Hotărîrii nr. 219 a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca şi identificarea de soluţii privind rezolvarea spaţiilor pentru parcări din cartiere. Sîntem convinşi că în majoritatea cazurilor există , posibilităţi de rezolvare a locurilor pentru parcare, care' nu implică dezafectarea spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă pentra copii.: Pentru a prcîntîmpina posibila contracampanie de defăimări la adresa Clubului Ecologic, aşa cum de altfel s-a întîmplat cu ocazia acţiunii de salvare a Parcului Ştefan cel Mare, infor­măm pe doamnele şi domnii consilieri că organizaţia noastră este complct apolitică, formată în majoritate din studenţi, nefiind supusă nici unui gen dc "manipu­lări din partea vreunei forţe ostile transformărilor democratice”. Dimpotrivă, această campanie este o expresie democratică a participării publicului la rezolva­rea problemelor legate dc propriul mediu ambiant, public pe care' dînşii l-au cam ignorat pc parcur­sul acestui mandat. Dc asemenea, membrii CET vor acţiona con­structiv pentru prcîntîmpinarca tuturor activităţilor carc duc la distrugerea spaţiilor verzi şi va continua să contribuie Ia refacerea şi extinderea accstora.

Clubul Ecologic "Transilvania*

Activitatea de proiectare - sau ghidul ia an ii ce vinStadiul realizării programului de proiectare pe anul

1995 a constituit subiectul recentei şedinţe a Delegaţiei permanente a Consiliului judeţean Cluj.

Informarea prezentată de domnul arhitect Radu Spânu, directorul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, a punctat starea de fapt: programul de proiectare a fost aprobat Ia valoarea de 687,341 mii Iei, a fost lansat în luna iunie cînd s-ău analizat ofertele şi s-au emis: comenzile, programul cuprinzînd lucrări în continuare şi lucrări noi.

Din lucrările în continuare fac , parte: regulamentele pentru planurile ; urbanistice generale elaborate în 1993 şi- regulamentele pentru zonele protejate (de interes judeţean) proiectate în 1994, p lanu l de amenajare a teritoriului judeţului şi planul de amenajare a zonei Munţii Apuseni.

Lucrările noi se referă la: alim entarea cu apă Cîmpia Transilvaniei, plan de urbanism general (delimitare intravilan) pentru 58 de comune, plan de urbanism general-comuna Mihai Viteazu, plan de urbanism zonă protejată (PUZP) pentru Valea Căprioarelor, Valea Căpuşului, Vlădeasa, lacurile Geaca şi Ţaga, plan de amenajare a teritoriului intercomunal Fîntînele, plan de urbanism general staţiunea turistică Muntele Băişorii, plan de urbanism de detaliu şi studiu de prefezabilitate pentru uzina de reciclare reziduuri menajere.

Faţă de programul iniţial s-au înregistrat unele modificări: a fost eliminat Regulamentul pentru Băile

Someşeni, acestea fiind în intravilanul municipiului C lu j-, Napoca; Regulam entul pentru Băişoara apare ca lucrare distinctă;

-planul de urbanism - zonă protejată pentru .Valea Drăganului nu s-a_ realizat deoarece firma eare a adjudecat proiectarea a renunţat la încheierea contractului, proiectul tehnic pentru am enajarea şi extinderea sediului Consiliului judeţean nu s-a piitut realiza: nefiind clarificat regimul juridic al clădirilor, nu s-a piitut promova la avizare şi

, aprobare studiul de fezabilitate; la obiectivul "baza de date grafice referitor la echiparea tehnico-edilitară a comunelor s-a introdus şi harta . judeţului scara 1:100.000 şi ridicări topografice scara 1:500 pentru comunele Baciu şi Apahida. Pînă în acest moment s-au depus şi s-au discutat în comisii fazele intermediare pentru urm ătoarele p roiecte:

Regulament la PUZP Băile. Săra te Turda, Regulament la PUZP Băi Cojocna,Regulament la PUZP Cheile Turzii, PUZP Valea Căpuşului, PUZP Valea Căprioarelor, PUZP lacurile Ţaga-Geaca, plan de amenajare a teritoriului intercomunal Fînţînele, plan de urbanism general PUG etapaI - delimitare a intravilanului a 20 reşedinţe de com une, plan de

.urbanism de detaliu pentru fabrica de reziduuri menajere, plan de urbanism general - comuna Mihai Viteazu. ,

Fără a diminua valoareă şi dim ensiunile acestu i program , comisiile nr. 1 şi 3 au sesizat insuficienta pregătire a unor teme prevăzute în program, este vorba de sediul Consiliului judeţean şi banca de date grafice; apoi ineficienţa sistemului de selectare a ofertelor în vederea contractării. Propunerile comisiilor de specialitate: pe ordinea

de zi a următoarei şedinţe, Delegaţiei permanente să fignr®, tema "Analiza solicitărilor direcţi» de specialitate privind slulj proiectele şi dotările necesare pas anul 1996”, prezentarea n- informări privind forma in ^ Consiliul judeţean şi-a traajj punctul de vedere la Minister Lucrăriloî Publice şi Amttajt, Teritoriului asupra lucrărilor ea lirmau să fie'cuprinse în Plaiul 4 amenajare a teritoriului - secţii® ”Apă”. Regulamentul elaborau Facultatea de Arhitectură si & transmis ca ghid orientalii t celorlalţi proiectanţi de regulames pentru zone protejate.

Am reţinut ideea exprimaţii domnul V asile Sălctden vicepreşedinte al Consiliului jufej

. Cluj: proiectarea înseamnă pregife dezvoltării judeţului în anii ce rit

C o n s i l i u l j u d e ţ e a n C l u j

a r e n e v o i e a e s e d i uNu o dată a fost semnalat faptul

că serviciile Consiliului judeţean Cluj îşi desfăşoară activitatea în condiţii necorespunzâtoare din cauză că- instituţia" nu dispune de un sediu propriu. Afirmaţia domnului consilier Radu Borda, făcută în cadrul recentei şedinţe a Delegaţiei permanente a Consiliului judeţean, îşi are acoperirea în realitate: Prefectura Cluj .are un sediu, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca aşişderea, numai Consiliul judeţean a fost lăsat pe dinafară.% De ce s-a mtîmplat aşa, e greu de spus, dat fiind faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/1991 privind administraţia publică Ideală, "consiliul judeţean este autoritate a administraţiei publice judeţene”, art. 59 din amintita lege stabileşte atribuţiile consiliului judeţean - deloc puţine, iar preşedintele Consiliului judeţean este "şeful administraţiei publice judeţene şi răspunde de buna funcţionare a administraţiei judeţului” (art. 66).

-în anul 1991, prin ordin al prefectului, Primăria municipiului Cluj-Napoca şi-a stabilit sediul în imobilul de pe strada Moţilor nr.1-3, clădirea fiind intabulată. Clădirea de pe Bulevardul Eroilor, unde ar urma să se instaleze Consiliul judeţean, are o serie de chiriaşi (ale căror contracte de închiriere, conform legii, se pot prelungi cu 5 ani), spaţiul oferit fiind de altfel nefuncţional pentru activitatea desfăşurată de Consiliul judeţean; cheltuielile pentru

amenajarea clădirii şi restaurarea ei - clădirea este monument istoric, s-ar ridica la o sumă considerabilă.

Chiar dacă membrii Delegaţiei permanente au fost de acord de a se face demersurile necesare pentru anularea înscrierii în C. F. a clădirii de pe str. Moţilor nr. 1-3, varianta care ”a prins” şi care rămîne ca soluţie viabilă este construcţia unui sediu nou pentru Consiliul judeţean Cluj. Urmează ca Direcţia de urbanism să studieze posibilităţile de amplasare a noii construcţii în zoina cît de cît centrală (s-a lansat ca posibil amplasament Piaţa Cipariu, în spatele catedralei greco-catolice).

T

M M R N Im K B m

l l M

> r t> n-fiU'lrt ii i'uaa ■ I i i

Str. Bucium din cartierul Mănăştur, devenită în fiecare sîmbătă "regat al maşinilor loc de promenadă, pentru tot omul, cu bani sau fără. Nu că iî-arfi nevoie de untirjj de maşini, dar locul nu este ales la modul cel mai fericit. Ca soluţie provizorie, treacă- meargă, dar după terminarea spitalului de urgenţă; tîrgul de maşini nu va fi vecinul dorit... . ş

' /. ■.- ■ j Foto: I. PETCU

T e ie s r a f• Prin dec iz ie a D elegaţie i

p e rm a n e n te a C o n s il iu lu i ju d e ţe a n C lu j a fo s t num ită com ponenţa com isiei de licitaţie a lucrărilor de execuţie pentru sed iu l de p ro tecţie civilă din C luj-Napoca; mem brii comisiei, a l cărei preşedinte este It. col. S av in Io a n - şe fu l S ta tu lu i M ajo r Ju d e ţean de P ro tecţie C iv i lă C lu j , re p re z in tă M inisterul Lucrărilor Pyblice şi A m e n a jă r ii T e r ito r iu lu i , M inisterul Finanţelor, Consiliul ju d e ţe a n C lu j şi C o n s il iu l

m unicipal C luj-Napoca; pentru . sediul Statului M ajor şi Centrul

zonal de pregătire în dom eniul protecţiei civile a personalului d in adm inistraţia publică locală s -a e la b o r a t d o c u m e n ta ţia teh n ică necesară pen tru care s-au o b ţin u t toate* av ize le şi aco rdurile prevăzute de lege, inclusiv finanţarea investiţiei.

• D e le g a ţia p e rm an en tă a C o n s il iu lu i ju d e ţe a n C lu j a aprobat plata sumei de 5 m ilioa­ne le i p e n tru ac h iz iţio n a re a darurilor de Crăciun, ce vor fi

Posta asociaţiei de locatari• Dl Corşeu L azăr (str.

Scptimiu Albini nr. 139, ap. 14, Cluj-Napoca): locatarul care deţine un apartam en t la parterul unui bloc cu zece etaje este obligat să plătească taxa pentru lift (la siâ>solul blocului există uscitoric şi spălătorie, ia r la e ta ju l 10 este de asemenea uscitoric)?

• Cheltuielile aferente energici e lec trice consum ate -pentru funcţionarea ascensoarelor sc repartizează proporţional cu num ăru l p e rs o a n e io r ' carc locuiesc în clădirc • în cazul utilizării unor ascensoare în comun cu deţinătorii suprafeţelor cu altă destinaţie dccît accca de locuinţă sau cu deţinătorii care p rin natu ra a c tiv ită ţi i lor (croitori, cosmcticieni, coafori

etc) primesc la-domiciliu şi alte persoane, cota parte de cheltuieli pentru aceştia se stabileşte pe baza hotărîrii com itetului asociaţiei locatarilor, prin luarea în calcul a persoanelor care folosesc spaţiile

: respective şi a 1-5 persoane în plus peste numărul persoanelor pentru carc se calculează în mod obişnuit cota de contribuţie la cheltuielile comune a deţinătorului în funcţie dc volumul activităţii respective• Nu contribuie la plata cheltuielilor efectuate în funcţionarea ascensorului (forţa) cei care ocupă suprafeţe locative situate la subsol, '

■ demisol, parter, mezanin, precum şi etajul I din clădirile fără mezanin, în afară de cazul în carc clădirea respectivă are părţi şi instalaţii comune situ",r. la etajele superioare, cum ar fi, bai, spălătorii, uscătorii

etc, indiferent dacă sînt folosite sau nu.

în acest din urmă caz, la defalcarea cheltuielilor pentru funcţionarea ascensorului (forţa) se ia in caicul numai jumătate din numărul persoanelor care locuiesc în apartamentele situate lă subsol, dem isol, parter, mezanin, precum şi etajul I din clădirile fără mezanin.

A cestea sîn t p revederile cuprinse în Normele cu privire la repartizarea pe deţinătorii suprafeţelor locative cu destinaţie de locuinţe ori cu altă destinaţie dccît aceea dc locuinţă, persoane fizice sau juridice, a cheltuielilor comune în clădirile cu mai multe apartamente, norme publicate în Buletinul Oficial al RSR, rir. 7/ 1981 şi încă valabile.

d is tr ib u i te l a . C ă m in e le de b ă tr în i d in C lu j-N a p o c a şi G herla, Căm inul de cop ii C luj- N a p o c a , g ru p u r i lo r de colindători.

• în p e r io a d a a u g u s t- decem brie 1995 d e leg a ţii ale ex ecu tiv u lu i P rim ă rie i C lu j- ■: N apoca au e fec tu a t v iz ite în F ra n ţa , B e lg ia , p e n tru d ecem brie f iind p re v ă z u tă o v izită a dom nului .prim ar Gh. Funar în Austria şi a dom nului viceprim ar !tSl. R uja în China. C onsiliul local a l m unicipiului C lu j-N apoca a a p ro b a t a ce s t program .

• A usterita tea buge tu lu i pe anu l 1996 se va repercu ta şi asupra bugetului C am erei D e­putaţilor; bugetul acesteia pre­vedea pentru 1996 o sum ă totală de 121.602.980 le i, sum ă ce s-ar putea reduce cu 7 m ilioane le i p rin tr-un reg im se v e r de e co n o m ii ( r e d u c e re a ’ c o n s u ­m ului de energie e lec trică şi term ică, norm area parcului auto şi a consum ului de carburanţi, lubrifianţi şi piese auto, reduce­rea consum ului dc furnituri de b irou şi m ate ria le p en tru uz fu n c ţ io n a l , re d u c e re a a b o n a m e n te lo r la p re s a ' in ­ternă e tc ) . r su g es tia a .ven it d in p a rte a d o m n u lu i A d rian N ăsta se , p re şe d in te le C am e­re i D e p u ta ţi lo r , s u s ţin u tă

fiind dc B iroul Permanent• E x e c u tiv u l a.- adop!

proiectul de leg e privind act-■ de. stare c iv i lă , proiect cr

reglem entează regim ul «cri de stare c iv i lă ş i stabili? co n trav en ţii^ ş i sancţiunii: acest dom eniu; actele de şt» civilă se vo r redacta num»' limba rom ână;.ofiţerii de st*

1 c iv ilă ‘ p o t ' f i : prim-' m u n ic ip i ilo r , sectoare!* o ra şe lo r; c o m u n e lo r, ?<£ m isiun ilo r dip lom atice şi1 oficiilor consulare de carieri R om ânia şi comandanţii* n ave ' şi a e rb n a v e ; UP cuprinde cap ito le cu priviit* în to c m ire a a c te lo r de s>1' civilă: actul de naştere, deces şi cel de căsătorie.

• P ro iectu l d c lege pţi'* a b il ita re a Minister®-’* Finanţelor şi B ăncii Naţiei de a e fe c tu a îm p ru o ^ ex terne pe term en medi1’ lu n g , p re c u m şi aprobi plafonului de îndatorare externă pe an u l 1996 * dezbătut şi aprobat în protf^ de u rg e n ţă dc Ci®£îl Deputaţilor; proiectul s t » ^ un plafon dc îndatorare externă pc 1996 de trei dolari SUA. ^

Pagină realizată k Flavia SERGHlt'

) !

(T ' marţi, 5 decembrie * 995 P U B L I C I T A T EA D E m R U Ud i e CS&eji

i ^ m....... : ...........

r

dit!t|

«ecţtssinii*repeu

«fcînecIrascjinisleţ*Mjtjiloita

boralt ă ii!f itatit i

La orice centru de subscriere puteti DEPUNE ACUM - ’■

CUPONUL NOMINATIV DE PRIVATIZARE ŞI CERTIFICATELE DE PROPRIETATE PENTRU

Fondul P ro p rie tă ţii P riva te I “B an a t - C risan a” ! '

Hotarâţi-va sâ câştigaţi şi mai ales E V IT A Ţ I RISCU L

p n n

Listă centrelor de subscriere ale FPP I “BANAT - CRIŞANA” în judeţul CLUJ

,2900 Arad Calea Victoriei 33-35 Tel: 057-234724 Fax: 057-250165

Localitatea Nr. centru Strada Nr.Arghirescu 177 Principala 82Baciu 178 Principala 480Bobâlna 179 Principala 41Câmpia Turzii ISO Trandafirilor 19Ceanu Mare 181 Principala 374Cluj - Napoca 12 P-ta Muzeului 1Cluj - Napoca 55 Matei Corvin 4Cluj - Napoca 85 Fabrica Cimbrului - 1Cluj - Napoca ■ 86 Tineretului • 2Dej 87 N. Iorga ■ 5Gherla 88 Ştefan cel Mare 1Gilau 182 Republicii 1Huedin 89 Luceafărului 1Iara 183 Principala 247Iclod 184 Principala 49Mociu 185 Principala 137Poieni 186 Principala ’ < ■' 2Taga 187 Principala 205Turda 90 M. Eminescu 1Viişoara 188 Principala 576Vultureni 189 Principala 214

iilor", in tîrg eacâ-ecmul

ETCl

nent adop ad Kt ect cr I «cri :abifc iunils de stsft mm# de sH mm*' oarek

r, ?£:e şi1 rierii mlii J

lecs [iviit 1 e su- icni1 le.pri'^tcn’riţio^nu15”

ofc»*

GmbH

scule electrice portabile piese de schimb şi accesorii auto aparate electrocasnice instalaţii de aer condiţionat

p t F

A i d

W

p r in c a lita te . /T . (762992)

(^uj(Napb|că|:B-,duI 2T>,Decembrie p rî-şl 0 t S elK ^ 6 4 ^ V95$886 ; # â x :t064-,4 4 i !4 .0 1 ^ [

Inscripţionare CD-ROM - 15$8im Soft s.r.l.

Tel/Fax 064-134838 Str. H orea, N r7 8

CD ROM SONY 4x ^ jBgw<-182CD ROM TEAC IDE 6x 283CO ROM Recordable 2x pt PC sau Mac 1799Writeable CD 74min. 15SIMM 4/8/16/32 MB 145 / 299 / 549/caiiHDD SCSI Fujitsu 2.1GB/4.3GB 869/1279WT Wangtek 525MB SCSI 475DAT SONY SDT-5000 4-16GB SCSI 1198Diamond Stealth 84 PCI 1MB, DRAM 149Diamond Stealth 64 video PCI 2MB VRAM 3240XL 349 "wWmedia şi altele... • ■ _

» «Wn/irua prin noul produs  spV IR ln (destinat viruşilor autohtoni)

XEROXDocument Company

Authorised Dealer ROXER S.A.

Mut mal bina cu nd decât fără noi

* copiatoare t e *‘ faxuri* maşini de scris* imprimante* calculatoare .

.* consumabile «ay .

Str. lozsa Bela 10 Î T 064-420620

P U C U R I IM PO RT: ; -

t o a t e d im e n s lu n ile .S e rv ire d ire c t d in s to c .

R e p r e z e n ta n ţa F R A M A . C lu j - N a p o c a .

Tel/fax: 0 6 4 - 1 9 5 7 8 5W (241482)

O v e s t e h u n ă

Domnul să fie slăvit pentru dragostea lui cea mare care şi-a arătat-o faţă de mine chiar din fragedă copilărie şf pînă în ziua de azi. ?

Eu, Paşcalău Constantin, născut în com. Săcuieu, sat Vişag, nr.45, doresc să mărturisesc şi la alţii cît de mare este Dumnezeu. Scrie Cuvîntul lui Dumnezeu: "Cercetaţi Scripturile pentru că... în ele aveţi viaţa veşnică”. Aşa am făcut şi am găsit-o. De asemenea am găsit scris - să nu-ţi aduni comoara pe pămînt 5 (carte lui Iov), cistrîngeţi-vă comori în cer; citim Marcu 10:28-30, Fapte 17:30-31, Matei 5:1-12, Matei 19:27- 29,2 Petru 3; 8-15,2 Petru 1; 5-9,1 Petru 4:1-5, Romani 8:12-13, Ioan 1:1-51, Apocalipsa 7:9-17. :

Pentru înţelesul lucrurilor citim Isaia 58:3-8. ; c Am hotărît să fac Atelierul pe care l-am construit în satul Vişag nr.45

A Mulţi săteni mi-au,propus să-l dau ca un loc coniercial, dar Domnul mi-a pus în inimă prin Duhul Sfînt să-l dau ca fiind o casă de rugăciune (Cultul Penticostal) ca toţi vecinii, sătenii şi toate neamurile mele de aproape şi de departe să-şi găsească odihna sufletească în locul acela, să vină de la lucrurile lumii care duc la moarte la lucrurile împărăţiei lui Dumnezeu. ' •’

Sînt conştient că din anul 1940 pînă în 1991 populaţia şi din populaţie s-au făcut anticrişti adică să înţelegem prin aceasta.se manifestă că nu este Dumnezeu şi-mi spun că l-ai văzut?, ”DA” le-am spus, L-am văzut şi îl văd şi astăzi şi stă cu mine de vorbă cînd vreau prin citirea Bibliei. Vă spun ciţal Domnului este pămîntul şi cerul cu tot ce este pe ele.

Şi nouă, ca oameni ni se cere să citim şi să împlinim Psalmul 5 0 : l<ţ- 15 şi Apoc: 7:14. .

Luca cp. 2 - v 25~-38. ■ (240450)

S.C . COMIS S.R .L.Prim eşte oferte pentru CUM PĂRARE

ÎNCHIRIERE sau ASOCIERE DE SPATII COMERCIALE, ALIMENTARE MINIM 100 mp.

Ofertele se vor trimite prin poştă la sediul firmei str.Mărăşeşti nr.77 şi vor avea următorul conţinut:

- adresaexactă-o schiţă, suprafaţa, preţul în lei/mp,

persoana de contact, nr. de telefon.(584212.3.4.5)

S . C D A K A R S . R . L B A I A M A R E

Vă oferă din stoc, H A I N E IM P O R T G E R M A N I Aîn sad sigilaţi.Informaţii la depozitul situat la MARATEX[intrarea

la Filatură), zilnic între orele 9-17, sau la tel. 0GS/471799, după ora 21. (S4cm4)

Magazin pentru animale de companie

R o m Zoo M a rk et SR LB-dul Eroilor n r .ll (în curte), tel. 064 -196734

în atentia iubitorilor de animale: ,• peşti exotici ornamentali, păsări exotice, broaşte ţestoase,

hamslori, cobai;• acvarii, plante pentru acvarii, accesorii şi hrană;• colivii, hrană pentru păsări; _® articole de întreţinere canine şi feline, hrană uscată,

conserve, vitamine;© lese şi zgarde, hamuri, botniţe;• articole de pescuit şi momeli (vii).S o lu ţii a v a n ta jo a s e în a lim e n ta re a a n im a le lo r .

V ă a ş t e p t ă m ş i c u o c a z i a s ă r b ă t o r i l o r d e ia r n ă ! ! P r o g r a m z i l n i c I O - 1 8 : -

s î m b ă t ă 1 0 - 1 5 . J240451)

MDirecţia Teritorială de Difuzare şi Exploatare a Filmelor

c u s e d i u l î n C lu j-N a p o c a , P - ţa U n ir i i n r .2 4 ,

angajează u rg e n t un instalator sanitar cu experienţă; a u to r iz a t şi câ sudor au togen . Cererile se depun la sediul un ită ţii. In fo rm aţii sup lim en tare şi la telefon 197638. y584278)

J l SC S C N D flN SRLy str.Paris nr.121, tel. 43- 75-83

vinde en-gros şi en-detail P O R T O C A Iv B .

P r e ţ : 1 8 5 0 + T V A ~~|A s i g u r ă m t r a n s p o r t u l .

(240449)

S C U N IR E A S AP-ţa 1 Mai n r .1-2 Cluj-Napoca ^

o rg a n izea ză licitaţie în ziua d e 7 d ecem b rie 1995, orele 10, la S erv . M ecano-Energetic înv. pentru:

ÎN C H IR IER E : -spaţii pentru birouri ş i utilizări d iverse , în incinta societăţii.

V ÎN ZA RE: -m aşin i unelte din dotare p ro puse pentru c a sa re . ,

V ÎN Z A R E : - ca lcu la to r F E L IX C -512 + co m p o n en te .I n f o r m a ţ i i : t e l . .4 3 7 1 2 0 , i n t . 1 2 2 .

I n flTCNTIfll f llO C N T I lO IIC C O N O M IC I!

\

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fle prezentate în reclame executate computerizat?

Adresaţi-vă, cu încredere; sectorului P U B L IC IT A T E al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil.

C A L I T A T E , P R O M P T I T U D I N E şi R A P ID IT A T E în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre! '

Vă aşteptăm Z IL N IC , începînd de L U N I şi pînă V IN E R I, între orele 8 - 1 6 la sediul redacţiei, s tr . N a p o c a n r . 1 6 .

ADEVARUL p u B iia m rE marţi, 5 decembrie 1995 bj

Vă aşteaptă în m agaz inu l de desfacere de îm brăcăm inte de pe s trada Iu liu M aniu n r .6 - in trarea din strada Bolyai -. s '

S o r t im e n t b o g a t d e îm b r ă c ă m in te d e s e z o n .

TÎRG EXTRAORDINAR DE IARNĂ!Oferta noaslrâ speciala;O Pulovăre la preţuri excepţionale!

PROFITAŢI DE Ş A N S A D U M N E A V O A ST R Ă UNICĂ!

Adresa noastră: Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6,. Telefon/Fax: 064-194030 (luni-vineri: 8r16).' V (762993)

im m m i

l im

'k r Y - a ţ i g î n d i t s ă v ă c u m p ă r a ţ i

u n c e a s n o u ?

C e - a t i z i c e d e u n R o l e x ?

— V - a ţ i g î n d i t s ă v ă c u m p ă r a ţ i

‘ u n n o u s t i l o u ?

C e - a ţ i z i c e d e u n P a r k e r ?

D a r o m a ş i n ă n o u ă ?

P o a t e u n J a g u a r ?

Y-aţi gîndit şă vă schimbaţi stilul de viată?

CUMPĂRAŢI ACUM UN PAGER

B E L P A G E T T E .

-t ^ e e P in t o u c ^” *Sm ..

_ rte* BEL PAGETTE TELEMARKET1NG(240452) ~ ' T E L 192053

INVESTIŢIE SIGURĂ cu C H ELTU IELI REDUSE . şi PR O FIT IM EDIAT

prin V Â N Z A R E A sau A S O C I E R E Aîn vederea exploatării unei linii de: •

7 magazine cu profil alimentar şi1 un depozit en-gros

situate pe Valea Arieşului între Cîmpeni şi Baia de Arieş. Posibilităţi de producţie, extindere, construcţii cabane.

Informaţii la tel.:(241487)

E L IC O M S R L I P-ta Cipariu 15 _______ J tel. 41.42.27jICasefe audio înregistrate 1.700 lei-,

sigilate * etichete color * 200 de titluri | Casete audio - video * Case de marcat 8

de£ > . s 4 .

Vă oferă posibilitatea de a desfăşura o activitate deosebit de atractivă şi dinamică în cadrul depozitului Cluj, oferindu-vă următoarele posturi:

O C O O R D O N A T O R D IS T R IB U Ţ IE .Condiţii: -experienţăîn domeniul vînzărilor

x- . - studii superioare, - cunoştinţe limbă engleză

- carnet conducere categ. B- persoană dinamică

■ ‘ . - vîrsta maximă 35 ani. Compania vă oferă: - maşină de serviciu

, - salariu atractiv.O Ş O F E R V ÎN ZĂ TO RfCondiţii: - abilitate în comunicare

.- persoană dinamică- carnet conducere B, C, E- vîrsta maximă 35 ani.Cererile se vordepune pînăîn data de 11.12.1995

la secretariatul sucursalei Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 1-3. . (241485)

str. Mărăşeşti nr.77, tel: 432377, fax: 432052A n u n ţ ă c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a

u rm ă to a re lo r p o stu ri:

- c o n t a b i l p r o d u c ţ i e ;

- e c o n o m i s t p e n t r u b i r o u l c o m e r c i a l ;

- v î n z ă t o r i p e n t r u m a g a z i n u l a l i m e n t a r ;

- o p e r a t o r c a l c u l a t o r

p e n t r u f a c t u r a r e - î n c a s a r e .

C e r e r i l e v o r f i d e p u s e p e r s o n a l la s e d i u l f i r m e i p î n ă c e l t î r z iu

l a d a t a d e 8 .1 2 . 1 9 9 5 .

( BIJUTERIA L U XStr.Gh. Doja nr. 1 6 / 7

- vinde bijuterii din aur- primeşte bijuterii din aur spre vînzare în regim de

consignaţie şi prinC A S A 1> E A M A N E T

oferă împrumut cu un comision de numai 1% pe zi, termen la alegerea clientului. Obiectele rămase se pun în vînzare la filiala din cartierul Mănăştur, complex BIG,- et. II.

APELAŢI CU ÎNCREDERE LA SERVICIILE NOASTRE!!!

(584284)

ELVILAinternaţional Cluj-Napoca

Prin magazinul din P-ta Cipariu nr.9-mezanin VINDE fN RATE IN TOT JUDEŢUL

•. MOBILA, calculatoare personale in 12 rate lunare• TELEVIZOARE,CONGELATOARE si FRIGIDERE• MAŞINI DE SPALAT AUTOMATIC, ARAGAZE• Mobilier modular, import Grcdia pentru orice tip de birouri $

ZILNIC 8*20 Prin noi puteti obţine si A&TIUN1 SAFI 5 SIMBATA8-13 cu cel mai mic comision, intre 3%si 1,5%

- ELVILA internaţional Tel/Fax: 664 » J93447

Cumpăraţi antene satelit oriceL configuraţie numai~de la

S C J N T E R Ş A rs tr . D o n a t h 5 1 , t e l . 185550.

SC UNIVERSAL SA Huedinstr. Stadionului n r.l 9 Telefon 251448

O r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e p u b l i c ă cu

s t r i g a r e î n f i e c a r e z i d e j o i î n c e p î n d c u

d a t a d e 7 . 1 2 . 1 9 9 5 ş i p î n ă l a l i c h id a r e ,

a u r m ă t o a r e l o r a c t i v e :

- F a b r i c a d e v a t ă C IU C E A ;

- A t e l i e r t î m p l ă r i e - H u e d i n , s t r . V lăd easa ;

- S p a ţ i i d e p r o d u c ţ i e ş i d e p o z i t a r e - H u e d in ,

s t r . H o r e a n r . 4 8 . :

- S p a ţ i i d e d e p o z i t a r e - H u e d i n ,

s t r . S t a d i o n u l u i n r . 1 9 ( B a ia V eche)

- A u t o b a s c u l a n t a R A B A 1 6 T o

~ - T r a c t o r c u r e m o r c ă . ' > ,• . ' (584281)

fe e x & iu t< uzte f u â t c v U t e i

f i tv t c ă u ta t r .

t& CM a f ie n tr u c c ă

(ÎCC Z iitG td m tM Q ,

e â te d e a c m d

c u Z W .

Fundal Deschis de Investiţii^ o c t o g o n .

ar^|>Wjficipa^ţi iniţîali în>S4)raşe: Braşoy, BucUnsşC Constanţa, Cluj-Napoca^^

.. M iercurca-Ciuc.' ' ^g fo n âu î nu p e r c ^ H ^ j ^ P & l dc comîsj<®la^

cum părarea dc IJroUţr de J’articiparc.iţa $i < / la înscricrea sofdufui îrf'Carnetul \

/ ' IM ÎrX m tilo i ului.' I I \Moul participant lal-ondul OCl'OGON vaf

( primi, contra cost, un Carnet alInvestitorului, )%.'

ţ Riscul existent în oricc investiţie ţi plasament dc capital este considerabil redus _

> » r^ ^ i |îa ^ 'c g l i l5 fc a 'd e c i t f c f t | 'f f ţ j i ^ \% ____ , > spccfuM zatăP y

"Vă puteţi ad resa p en tru lăm uriri * \su p llm e n ta re la ghişeele spccial,amcnaja(c/

a \ ale liăncij 'rransilyaniâi S.A. p / /

Impretinâ penîru..siquranta dumneavoastră!

' /

9) marţi, 5 decembrie 1995 PUBLICITATE A D E V A R U Lde Ciul

1 P 0 Ş T A R O M A N A .» C L U J-N A P O C A - s t r .G h .D o ja n r .2 3 , o fic iu l p o ş ta l n r . l

C L U J-N A P O C A - s t r .P a s te u r n r .56 -60 , o fic iu l p o ş ta l n r .6 C L U J-N A P O C A - s t r .P a d in n r .2 , o fic iu l p o ş ta l n r .12 C A M P IA T U R Z II - s t r .6 M a r t ie n r .6 D E J - s t r .A J a n c u l u i n r .8 , o fic iu l p o ş ta l n r . l G H E R L A - P ia ţa L ib e r tă ţ i i n r . l , o fic iu l p o ş ta l n r . l H U E D IN - s t r .P o şte i n r .2 ^T U R D A - s t r .S te lu ţe i n r 3 2 -3 3 , o fic iu l p o ş ta l n r . l •A G H IR E Ş U F A B R IC A A P A IIID AB A C IU '■■'.-'■VI. ■ ■ - ,. . . - ■B O N Ţ ID A ■■ . .C IU C E AF L O R E Ş T IG IL A U . i v : ; ■IA R AM IH A I V IT E A Z U - -M O C IU — ■P A N T IC E UPOIENIŢ A G A ■ - . ■ . . - . ;V IIŞ O A R A ^

2 B A N C P O S T , ■ ;C L U J-N A P O C A - s tr .G h .D o ja n r 3 3 7 F ilia la D E J - s t r . T r a ia n ,n r . 20 F ilia la T U R D A - s t r . A v ra m Ia n c u , n r . 12A g e n ţia G H E R L A - s t r . C r is a n , n r .4 7 . 1 '

3 JJA N C A A G R I C O L A ”F ilia la T U R D A > s t r .1 D e c e m b rie 1918 , n r 2 9 F ilia la G H E R L A - s t r .P ia ţa L ib e r tă ţ i i n r .2

4 .B A N C O R E X S u c u rs a la C L U J-N A P O C A - s tr .G h JD o ja n r .8 ,

5J8ANCA ROMANA DE DEZVOLTARE Sucursala CLUJ - Piaţa Unirii nr.7

6.CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI l " ' ' - SucursalaCluj: CLUJ-NAPOCA - B-bul 22 Decembrie nr.23-35F ilia la D E J - s t r . lM a i n r .9F ilia la T U R D A - P ia ţa R o m a n ă n r .4 1 , bl.O*A g en ţia n r .2 : C L U J-N A P O C A - B -d u l E ro i lo r n r .4 6A g en ţia n r .4 : C L U J-N A P O C A - s t r .H o r e a n r .83-87 , 'A g en ţia n r .5 : C L U J-N A P O C A - s t r .Iu l iu M a n iu n r . lA g en ţia n r .6 : C L U J-N A P O C A - s t r .A lb a c n r . lA g en ţia n r .7 : C L U J-N A P O C A - s t r A u r e l V la icu n r 3 , b l J12A g en ţia n r .8 : C L U J-N A P O C A - s t r .I s la z u lu i n r .8 'A g en ţia n r .9 : C L U J-N A P O C A - s t r .F â n tâ n e le n r .7 A g en ţia n r . l : C A M P IA T U R Z II - s t r .C u z a V o d ă n r .6 A g en ţia G H E R L A - s t r .Ş te fan ce i M a r e n r . l A g en ţia H U E D IN - s tr .V lă d e a s a n r .4 , b l.M A gen ţia A G H IR E Ş - s t r .F a b r ic ii n r .2 8 0 \A g en ţia G IL A U - n r 3 9 8A gen ţia IA R A - s t r .P r in c ip a lă n r .2 1 4 -A gen ţia M O C IU - s t r 2 3 A u g u s t n r 3 0

7.FONDUL PROPRIETĂŢII PRIVATE I BANAT-CRIŞANA CLUJ-NAPOCA - str .Matei Corvin nr.4 ; CLUJ-NAPOCA - Piaţa Muzeului nr.lH U E D IN - s t r L u c e a f ă r u lu i n r . l T U R D A - s t r ,M .E m in e s c u n r . l ,D E J - s t r .N .Io rg a n r .5 - ^G H E R L A - s t r .Ş te fa n ce l M a re n r . l C L U J-N A P O C A - s t r .F a b r ic a C im b ru lu i n r . l C L U J-N A P O C A s t r .T in e re tu lu i n r .2 ,A G H IR E S C U - s t r .P r in c ip a lă n r .82 B A C IU - s t r .P r in c ip a lă n r .4 8 0B O B A LN A - s t r .P r in c ip a lă n r .4 l ’C EA U N U M A R E - s t r P r i n c ip a l ă n r 3 7 4 C A M PIA T U R Z II - s t r .T ra n d a f i r i lo r n r .1 9G IL A U - s t r .R e p u b lic ii n r . l yIA R A - s t r .P r in c ip a lă n r ^ 4 7 IO L O D - s t r .P r in c ip a lă n r .49 M O C IU - s t r .P r in c ip a lă n r .1 3 7 .P O IE N I - s t r .P r in c ip a lă n r .2 <T A G A • s t r .P r in c ip a lă n r .205 V U L T U R E N I - s t r .P r in c ip a lă n r .2 1 4 r V IIŞO A R A - s t r .P r in c ip a lă n r .5 7 6 C EN T R U M O B IL

alegerea e s t e a dumneavoastră^ __________;_________________________ ■ •

S . C .

m s v i Ş . A .

C l u j 'I U a p o c a

V ă o f e r ă în luna decembrie.

s o r t i m e n t u l d e

b e r e " 'l a s t i c l ă , î n t r - o N O U Ă P R E Z E N T A R E ş i c u

D U R A T A D E S T A B I L I T A T E d e 3 0 Z I L E .

[ jm po r ta n tJ

I n p e r i o a d a 1 - 1 5 d e c c m b r i c a . c . l a a c c s t s o r t i m e n t d c

b e r e , s c v a a p l i c a o R E D U C E R E D E P R E Ţ C U 1 0 % .

: [760224] ....

Societate Comercială FINANCIARĂ PE

ACŢIUNI.■oferă posibilitatea .

persoanelor fizice să investească pe bază de

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURE Se oferă 1 0 % dobîndă

pe lună la investiţiile în lei.Ipvestiţie minimă

- * 5 milioane lei.Relaţii la tel. 4 1 4 1 3 9 ,

4 1 4 1 4 7 , 4 1 4 5 2 1 .

CASA DE A M ANETAveţi nevoie de bani? Oferim

împrumuturi cu comision minim. > LUNI => VINERI = 10-17 \

1. Str. Calea Turzii nr. 11 .. • j2. Str. Paul Chinezul nr.4

A gen ţie im ob iliarăintermediem vînzări - c u m p â ră ru l

s tr .A rie şu lu i n r .3 2 /1 . g j |

T e l . 1 5 2 0 4 4 . "

• Vînd fuma 1994. Tel 14-58-96.(580616) . ; .

■ Vindem mese^ biliard. Tel 14-18-88 (580664)

• SC Goteborg SRL Cluj, str.- • Dunării nr. 15/a vinde din stoc pixuri Parker, pixuri simple fabricaţie germană zilnic ora 17-19. (580677) :

• Vînd magazin alimentar. Telefon 15-97-39 după ora 20. (580690) - •

R U L M E N Ţ I - C U R E L E T R A P E Z O ID A L E

EN-GR0S TEL. 415604(241486) - ~

• SC Lid Comexim SRL Cluj, str. Beiuşului nr. 36 vinde en gros băuturi alcoolice: rachiu, vodcă, rom, brandy. . Vâ aşteptăm. (580713)

MATRIMONIALE• Dorcsc cunoştinţă doamne. OP

1 CP 76 Cluj. (562992)• Cetăţean german 25/190

dorcsc cunoştinţă tînără 24-25/180 subţirică, în vederea căsătoriei. Rog seriozitate. Scrisoare şi foto pe adresa: Bogdan Dusa, B-dul Victoriei nr. 70, cod 2400, Sibiu. (570249) ,,

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

' • Cumpăr >tastatură şi dischete pentru ”Schneider P.C.8246”. Tel 15-66-56.

• Vînd 3 camere Zorilor et. 2;30,5 milioane, confort I. Tel. 19-02- 81. (570359) -..-■■•■■

• Vînd vin vărsat producţie IAS Alba, convenabil. Tel 19-92-18.(580685) ' " ■ ;:

' • Vînd teren cabană Făget. Telefon 12-73-93. (580752):

C A S A L U XAOEISŢ1E IMOBILIARĂ

VÎNZĂRI, CUMPĂRĂRI, ÎNCHIRIERI

« P A I T A N I N T I ,C A S I ,S T IR IN 0 R I &

c m m m ^

*. Vînd televizoare color en gros, second hand import Germania. Preţ 80-140 DM. TeL-13-36-62; 15-28-92(570318)

• Vînd bar-restaurant modern ultra central, camion Iveco 16 t 1986, înmatriculat. Relaţii la telefon 19-65-09 sau13-47-45. (580681)

• Vindem televizoare color second hand ieftine, în garanţie, 250-425 mii lei, dozatoare suc Siemens noi 1000 DM, magazinul Intersat, str. Donaţii nr. 51. Tel 18-55-50. (580697)

• Cumpăr acţiuni Ursus. Telefon 19-04-05. (580756)

/ \ £ u m p ă r teren pen tru

construcţii, g arson ieră ş i

—apartam en t. Tel.’ 142-907.

W n z i i r f « i i i n p j l r J r lapartamenie-case, terenuri prin P R I M O R D I A L

str.Braţ&w nr.44.UL 147897, trete 10-17.

V tn z i r i , c u m p ă r ă r i , s c h i m b u r i . f n c h i r le r i la

c e l e m a i a v a n t a j o a s e p r e ţ u r i .

T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 ,L o r e i» 9 - 2 2 , z i ln ic .

• Vînd multe rochii de mireasă folosite, preţ convenabil si televizor alb-negru. Tel. 18-80-96. (562960).

• Vînd aparat de sifon. Tel. 23-20-84. (562984)

• Vînd rulotă comerţ RFG chiuloasă W Audi 1600 D. Tel. 12-09-57. (562989) - v

• Vindem televizoare color cu garanţii si servis. Tel. 17-63-71. (563008)’

• Cumpăr presă hidraulică 20 TF cu încălzire electrică. Tel. 13-62-91 (£63026)

• Vînd camion 20 t TIR, 4t frigorific, 5t cu prelată, utilaje dc. tîmplărie, autobuz cu 46 locuri. Tel. 43-22-28 între orele 9-13. (563048)

• . Cumpăr moto-sau elcctrocomprcsor capacitate minimă10 cmc/ori Informaţii tel. 15-09-86(570320)

* Vînd apartament 3 camere, 2 băi,, parter, Gheorgheni-paralel Pata, bun pentru sediu firmă. Numai oferte serioase. Tel. 43-81-28; 8-16. (561658)

: • De vînzare casă mare foarte ccntral 8 încăperi şi dependinţe ■ ■'• ' multiple întrebuinţări, posibilităţi mari extindere. Aşteptăm oferte serioase cu prioritate firme. Relaţii zilnic la tel. 19-01-19. Imobilul vizibil joi şi sîmbătă între 15-17. (562956)

• Intelectual, serios, caut de cumpărat sau de. închiriat pe termen lung, garsonieră, preferabil cu telefon. Eventual apartament cu o cameră. TeL 19-30-68. (562993)

• Vînd garsonieră mobilată, cu telefon, în Gheorgheni. Tel14-74-12 marţi între orele 17-19. (580693)

• Vînd apartament 3 camere confort I plus terasă 53 mp ultrafinisat pentru pretenţioşi, pc str. 21 Deccmbric nr. 152, ap. 3, e t 1 şi autoturism Seat Tolcdo tip VW 1,6 injecţie an fabricaţie1994 octombrie. Tel 43-02-71 orele 10-22 (580775)

• Vînd apartament 2 camere Pata etaj I finisat, mobilat (ne), Tv cablu, posibilităţi telefon, plata în valută. Tel. 15-67-86 ora 14-21 (562756)

• Vînd urgent apartament 4 camcrc confortul Gheorgheni, telefon, tv cablu, interfon, parcare. Informaţii la tel. 1342-98. (562838)

A D E V A R U L PUBLICITATE marţi, 5 decembrie 1995 ,10

P R IN Ţ g fqx: 432680 137523

DX2 / 66 • 799 $ m o n ito r

0X2/80-809$

DX4/]QQ-859$ 4 MB RAM

• Vind garsonieră. Tel. 1648-■ 80. (562860)

• Vînd garsonieră in Zorilor, preţ informativ 10. 000 DM. Tel. 16-20- 37 după ora 16. (562931)

• Cumpăr apartament 4 camere ' în zona Mărăsti. Tel. 41-40-26.

(562934)• Vînd sau schimb cu 2-3

camere garsonieră confort 1 în Mănăştur ofer diferenţa. Tel. 42-52-25. (562954)

• Vînd garsonieră confort unu, preţ 16 milioane.Str. Primăverii 6 ap.

; 115 zilnic între orele 15-18. (562958)• Vînd casă 3 camere. Tel. 15-

32-75. (562965) ; ,. • . Cumpăr apartament două

camere, ofer 20 milioane. Tel. 12-87- 37.(562968) .: « Vînd garsonieră str. Cernei 5

e t 1 sc. 1 ap. 22 vizibil după ora 17 (563004)

: • Vînd apartament 3 camere în : str. Pata confort sporit et. I finisat preţ

informativ 65 milioane. Tel. 15-34-17.(563010).. •. Vînd doua apartamente confort

2 str.' Alvema nr. 45 ap. 4 şi str. Alverna nr. 57 ap. 12 zilnic între orele 16-20. (563012) .

• • Cumpăr garsonieră apartament sau teren constructii. Tel. 12-92-55. (563016)

• Cumpăr garsonieră, ofer 10 milioane. Tel. 19-98-05. (563019)

• Vînd apartament două camere si garsonieră confort 1. Tel. 15-71-45.(563032) - - - -

• Cumpăr apartament 3 camere. Tel. 13-09-56; 12-70-72. (563036) \

• . Vînd urgent casă' particulară compusă din 2 camcre, bucătărie,' baie, beci, telefon internaţional, gradină, spaţiu bun pentru privatizare, zonă centrală. Tel. 43-76-35 str. Livezii nr. 59 stare perfectă. (563037)

• • Vînd apartament mobilat 4 carnete Zorilor. Tel. 42-07-05; 17-34- 25 (570189) r ; ' • ' , N

• Vind, închiriez, variante . înrobii: demisol, parter, 4 etaje cu 8 apartamente, finalizat 80%, total sau- parţial. Tel. 42-07-05; 17-34-25 (570190) • :

• Cumpăr apartament 2-3 camere confort I Grigorescu, Zorilor, Plopilor, Gheorgheni. Tel. 16-46-16 (570265)

• Vînd apartament 2 camere pe Pata ultrafinisat, cu telefon. Relaţii la tel. 15-04-79. (570279) ’ :

• Vînd apartament 2 camere, cartier Zorilor, etaj I, cu telefon, eventual mobilat. Tel. 16-08-72 (570295)

• Cumpăr garsonieră confort I nefinisată. Tel. 19-36-62 (570296)

• Vînd casă multifuncţională, zona centrală. Tel. 41-12-90.(570300) . . :

• Cumpăr apartament 3 4 camere, nefinisat, cu telefon. Exclus Mănăştur. Plata pe loc. Tel. 41-11-31(570301)

• Vînd casă în construcţie cu grădină, suprafaţă trei arii, în Dîmbul Rotund. Preţ informativ 40 milioane. Tel. 13-58-19 între orele 18-20. (570305)

• Vînd apartament 3 camere confort I. Str. Agricultorilor nr. 22 bl. D 31 ap. 12.(570323)

• Vind cabană zonă turistici, Râcâtău. TeL 15-14-69. (570327)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 16- 18 milioane lei. Tel. 13-46-70 (570328)

• Vînd apartament deosebit, 3 camere decomandat, cartier Gheorgheni etaj.2, complet mobilat, modern, inclusiv aparatură electrocasnică, telefon, parcare, preţ26. 000 dolari. Tel. 14-29-54.

' (570329)• Cumpăr garsonieră confort 3 şi

parabolă. Tel. 41-09-87 (570347)• Vînd casă compusă din 2

apartamente, cu garaj. Tel. 19-15-84 (570348). '

• Vînd teren zona Bună Ziua. Tel. 1841-25. (570349)

• Vînd casă cu posibilităţi de privatizare în Dej. Str.. A. Iancu nr. 34. Tel. 13-93-37 (570354)

• Cumpăr urgent garsonieră. Tel 41-41-37 orele 8-16. (580666)

• ' Cumpăr apartament în Floreşti. Tel 12-20-67 orele 17-22. (580667)

• • Vînd, schimb apartament 2 camere str. Pata cu casă în Cluj. Tel14-64-75. (580670)

• Cumpăr apartament 1-2 camere, maxim 20. 000. 000 lei. Tel15-73-30. (580676)

• Vînd vilă nouă şi casă mică c u ; grădină. Str. V. Pârvan nr. 13. (580682) v —:

• Vînd casă lă 18 km de Cluj, radiator de încălzire Savien nou, multicultor nou. Tel 13-99-89. (580687) / \

• Vînd garsonieră'Mărăşti. Str. Cernei nr. 9, sc. I, et. 3, ap. 43. (580703). . v r :

• Vînd apartament 3 camere. Str. Dunării nr. 22, ap. 14, Cluj. (580711)

i • Vînd apartament 2 camere finisat Tel 14-33-68. (580718) -

• Cumpăr apartament 2 camere confort I, exclus Mărăsti. Ofer 23 milioane. Tel 17-25-80. (580719)

• ' Vînd apartament 3 camere confort I. Tel 12-11-67. (580727)

• Vind apartament 2 camere în Mănăştur. Tel 13-8945 13-14-52.(580731) > ; ;

• Cumpăr apartament. Tel 41-29-62. (580733) '

_ • Vînd urgent apartament 3 camere si garsonieră. Tel 17-97-02 orele 9-11 şi 17-21. (580736)

• Vînd casă. Tel 12-78-96.(580745)

• JVînd urgent apartament apartament 3 camere. Str. Padin nr.20, sc B, e t 10, ap. 58, în fată la Flora. (580751) , ’

• Cumpăr apartament 2 camere (ne)fmisat, cu garaj. Tel 42-06-07. (580754)

’ • Vînd sau schimb apartament 3 camere ultrafinisat şi garaj, Mănăştur; cu 2 camere plus diferenţă. Tel 17- 71-21.(580761)

" : . ■ • Cumpăr apartament 3-4 camere, cu garaj, la parterul blocului. Tel 18-24-37 după ora 16. (580763)

• Vînd apartament 3 camere parter Mănăştur. Tel 15-53-36; 15-26-87.(580771)

• Cumpăr apartament 3 4 camere. Tel 43-82-50. (580778) *

• Vînd Mercedes 300 E înmatriculat tip 124, telefon cu robot, telefon fără fir Panasonic. TeL 41-01-71 (570259)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer3, 3 milioane sau Dacia 1310. TeL 13-51-64 (570276)

• Vînd VW Golf diesel,1987, impecabil, 6700 DM negociabiL Str. Gheorgheni 172 aL 90, tel 144843 (570342)

• Cumpăr Dacia 1310. Ofer4, 2 milioane. Tel. 16-91-20 (570346)

• Cumpăr autoturism neînmatriculabil. Tel 18-21-82 azi orele 18-19 (580683)

• Vînd Cielo nou. Tel 42-50- 24. (580684)

• Vînd BMW 520 an 1980 înmatriculat 12 CJ cu 3. 000.000 lei. Relaţii tel 17-27-10 între orele 7-9 şi 18-20. (580691)

* Vînd Dacia Break din1988, preţ 6, 5 milioane. Tel 17- 07-56. (580699)

• Vînd Citroen XM 1991 excepţional, înmatriculat Tel 14- 4242. (580722)

• Vtnd Dacia Liberta fabricată 1993. TeL 19-60-54 orele 18-21. (562985)

• Vînd Alfa Romeo SPA 164 turba TeL 19-34-56. (563014)

• Vînd piese Renault 18, motor benzini stare perfectă. TeL 13-85-08 (563031)

• Cumpăr talon Opel Ascona. Telefon 13-7343. (562798)

• Vînd Mercedes 207D înmatriculat necesită mici reparaţii, pret 4000 DM. Tel. 42-51-47. (562902) :x :

• Vînd Renault 18 combi, neînmatriculat. Tel.' 19-38-40. (562955) , .

• Vînd talon Audi 80 fabricaţie 1977. Tel. 43-82-29 după ora 18. (562962)

• Cumpăr piese de schimb pentru Renault Fuego. Tel. 14-84-64. (562976) ,

• Vînd Ford Scorpio 2, 0 L an fabricaţie 1988 recent import Germania stare perfectă, preţ 8300 DM negociabil, Ford Escort 1, 3 L înmatriculat 12 CJ stare perfectă 2500 DM, Mercedes 280 SEL an fabricaţie 1980 stare perfectă înmatriculat 12 CJ 3800 DM negociabil, Golf diesel 4 uşi înmatriculat 2300 DM negociabil, stare perfectă. Informaţii tel. 4143 - 86 după ora 12.(562982)

• Vînd ieftin urgent Renault 20 benzină. Tel. 17-96-91. (563009)

• Vînd BMW 318i 1982, pret 1450 DM negociabil. Tel. 1543-28.(563020)

• Vînd Opel Vectra 1,7 D 1994, Oltcit 1988, elemente de caroserie şi părţi mecanice dintr-o Dacia dezmembrată.- Tel. 14-19-39 seara: (563025)

• Vînd WV Transporter 3000 DM pe 12 CJ, asigur numere. Tel12-84-09 (563035)

• Vînd două Renault 21 Nevada1 turbo diesel, 2 injecţie benzină an 1987, Fiat Ritmo an 1988 turbo diesel, Fiat Ducato turbo diesel an1987. Tel. 41-29-79. (563049)

• Vînd Honda Prelude, 16 valve, . 2000 cmc, sport, negru metalizat, an fabricaţie 93. XI, 24000 km, preţ 25.000 dolari. Tel. 154141. (570096)

• Vînd Mercedes 190 AMG. Telefon 13-63-93. (570175)

• Vînd urgent planetare Renault 21 , aparat auditiv Philips. Telefon 36-50-13 (570187)

• Cumpăr Oltcit TeL 13-51-64.(570277)

• Vînd Skoda 120 L. Informaţii Donath Service str. Donath 258 orele10-18.(570289)

• Vînd talon VW G olf 2 benzină, 2 uşi, an 1988. Tel 14-28-03 (570290)

• Vînd-piese Mercedes 207 dubă, motor 2400, în stare perfectă, exclus caroserie. TeL 41-11-07 scara (570292)

• Vînd Mercedes bot de cal cu motor 300 diesel, cu acte. Telefon13-82-86 (570293)

• Vînd Skoda Favorit nouă. Tel.18-71-75 orele 18-22 (570299)

• Vînd Volvo 244 pe benzină, an 1975. Str. Paris nr. 38. (570306)

• Vînd BMW 528i an 1982, neînmatriculat, stare foarte bună, preţ 2800 DM. Tel. 16-11-21. (570307)

• Vînd VW Golf TD an 1992, Mercedes 240D sau schimb cu Transporter marfă. Variante. Tel. 18- 58-88 orele 19-22. (570312)

• , Vînd piese Audi 100 CC talon +CI , talon Ranault Fuego 12 CJ. Tel. 15-17-20 (570315)

• Vînd parbriz, cutie de viteză pentru Ranault 16. Tel. 13-37-03(570321)

• Vînd Renault 11 GTE an 1985, stare perfectă. Preţ 4300 DM negociabil. Str. Dorobanţilor nr. 102 ap. 112.(570326)

• Vînd Dacia 1310 an de fabricaţie 1986 culoare bej. Preţ 6, 7 milioane Ici negociabil. Tel. 12-21-57(570330)

• Vînd Ford Tranzit diesel an 184 Tel. 15-04-63; 41-38-46 după masă. (570334)

• Vînd Opel Kadett diesel fabricat 1987, vama plătită. Tel. 14- 79-08(570341) .

• Vînd urgent Mercedes 200 I) (bot de cal) cu carte de identitate, preţ 2500 DM negociabil. Telefon 15-11-

.76. (570357) '• . Vînd Skoda Favorit an

fabricaţie 1994,13. 500 km, preţ 15. 500. 000 lei negociabil. Tel 41-16- 69.(580628)

• Vînd talon Mitsubishi L300 8+1 locuri, benzini Tel 14-64-75. (580671) ,

• Vînd Renault 18 GTS an fabricaţie 1981, stare foarte bună, 3200 DM negociabil. Braşov, tel 068/14-39-20.(580678)

: • Cumpăr talon Cobra 240 diesel. Tel 14-30-85 după ora 17. (580689) ;

. • Vînd Ford Escort 1 ,6D 1988, autoutilitară Niysa 1981, maşină încheiat “K ett” . Tel 15-30-35. (580692)

• Vînd BMW 318i “Ursuleţ”, 1984, cu drept de circulaţie aprilie1996 Str. Parîng nr. 35, BL T3, ap. 155.(580702)

• Cumpăr Dacia accidentată. Tel13-5646. (580708): , « Vînd urgent Dacia din 1977. Str. Oaşului nr. 226, între orele 9-11. (580714) •

• Vînd piese BMW 525 tip 1974-1982 Tel 1648-56. (580717)

• Cumpăr Oltcit 1990-1994. Telefon 15-13-34. (580728)

" • Vînd 4 roţi ALU 205x60x15, stop ornament (Intre stopuri) Audi 80 (90). Tel 16-8941 sau 16-90-27.(580746)

• Vînd Nissan Datsun Cherry 1979, omologat, cu motor defect, preţ avantajos. Tel 16-62-68. (580757)

• Vînd Mercedes 200D, 1980 6,5 milioane, înmatriculat Tel 1541- 55(580768)

• Vînd video Sharp nou pentru pretenţioşi, ieftin. Tel. 15-7740(570302)' ' ' . —

• Vînd televizor color marca Philips. Preţ informativ 350. 000 lei Informaţii tel. 15-61-73. (570313)

• Vînd televizor Thomson cu telecomandă. Tel. 17-06-37 (570319).

• Vînd ieftin video recorder Samsung 4 head Walkman Philips şi butelie aragaz. Tel. 14-80-96(570331)

•_ Vînd maşină de spălat automatică marcă sltrăină. Tel. 41-01- 78 (570332) V

• Vînd televizor cotor. Tel 13- 74-97, str. Scortarilor nr. 9, ap. 20. (580701) '

• Vînd televizor color, maşină de scris. Tel 16-2243. (580741)

• Vînd televizor Sony. Tel 13- 60-09 (580760)

• Vînd computer IBM 386, 40MB, 4 Ram pret 700. 000 lei. Tel -13-81-74. (580767)

• Vînd game boy Nintendo, boxq auto BMW 323i Sport. Tel 14-63-83. (580773)

• Vînd congelator 5 sertare. Vînd rafturi. Tel 15-53-36; 15-26-87. (580774) •

• Vînd video player (Sharp), stare excepţională (nefolosit), preţ 500. 000 Iei.’Tel 18-59-55. (580777)’

• De vînzare basculantă 5 tone SRD cu motor Saviem. Informaţii Cojocna tel. 141 Kondrat. (570185)

• Vînd de urgenţă lucruri personale uz casnice, lucruri electrocasnice si remorcă din Germania.-Tel. 17-97-36. (570336) .

• Vînd tractor de 650 nou, cu toate accesoriile. Comuna M. Viteazu, str Izvor nr. 567, tel 259. (580739)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

- • Schimo ‘t camere confat f ă2 camere plus diferenţă sau 2 «nat plus garsonieri Str. Aurel Vfann ap. 45. (562969)

• Schimb apartament 3 cure* cu apartament 2-3 camere Cfaj Td 24-16-15 interior 10. (562980)

• Schimb"3 camere codat I mărit ICRAL Zorilor cu 2 cont ICRAL confort + diferenţă Td H. 55-87 (563018)

'• Schimb 2 camere finisai gaj şi 50000000 cu casă. Tel.l9-0M$(563033)

• Schimb apartament 2 canat pe Pata, superfmisat, cu telefon, cu 3 sau 4 camere. Tel. 15-04-79(570278).

; • Schimb apartament 3 canat confort cu 2 camere. TeL 17-90-31(570281) . . .

■ Schimb apartament etaj 3 tip vagon cu apartament 3 camere etaj] sau parter înalt, numai în bloc ca 4 etaje, prefer Grigorescu. Ofer diferenţi Tel 18-36-06. (580729)

• Schimb urgent 3 camere ct garsonieri Tel 1748-59. (580735\

•. .Schimb apartament 2 canewr cu 3 4 camere şi garaj, Ia partere] " blocului. Ofer diferenţă pînila 25. 000. 000. Tel 18-24-37 seart (580762)

f

ÎNCHIRIERI• Oferim chirii!! TeL 43-00-81.

(563045)

• Caut pentru închiriere spaţiu comercial 30-40 mp central TeL 43-26-80. (563022)

• Vînd repatrierea. TeL 12-30-02. (562977)

• Vînd convenabil generator curent 220 V, 1, 6 kW sigilat, portabiL TeL 1947-77. (50040)

• De vînzare televizor color Philips nou. Tel. 41-4643. (570054)

• Vînd blană vizon, nurcă 42 aparat foto Polaroid. TeL 19-36-24. (562979)

• Vînd frigider, aragaz, preţ 250000 Str. Maiakovski nr. 14. (562981)

• Vînd frigider 120 L. Tel 18-27-32 (563001)

• Vînd clăpari, patine, numere mari, prăjitor pîine. Tel. 15-78-04.(563044)

• Vînd sufragerie Buciu, vizibilă în Dej str. Valea Codoruhii nr. 70. Informaţii tel. 14-11-32 orele 8-17. (562886). ^

• Vînd clăpari noi 43. Tel. 18- 96-59(562896)

• Cumpăr două căţele cocker spaniei black and tan cu acte. T el 16-15-85. (562997)

• Vînd mobilă Bonanza. Tel. 12- 78-15 (563038)

. • Vînd pui cocker. TeL 14-39-66 seara, tel. fax. 43-25-15 dimineaţa (563042) ; ’

• Vînd acţiuni DF. Tel. 17-34- 25 (570188) ' • ,

• Vînd 2 porci de 110 kg bucata. Str. Rodnei nr. 21 (Someşeni). _ TeL15-90-50. (570288)

• Vînd haină b lan i TeL 13-08- 94(570294)

• Vînd 12 mp parchet de fag, uscat. Informaţii tel. 16-87-72 după orele 16. (570308)

• Vînd haină de vulpe argintie, mărimea 44. Tel. 19-79-90. (570325)

• Vînd dulapuri sculptate (după 1900). TeL 18-94-88 (570338)

• Vînd femelă dog german arlechin cu pedigree 2, 5 luni. TeL 1748-30. (570339)'

• Vînd femelă doberman de 6 luni. Tel 43-75-79 (570353)

• Vînd/dau în chirie pian vienez cu placă lemn. Tel 14-83-10. (580596)

• Vînd lemne de foc. Tel 13-33- 98.(580626)

. • V înd candelabru cristal Boemia. Tel 16-65-50. (580700)

• Vînd căţei setter irlandez. Tel15-27-32.(580706)

• Vînd cazan baie cupru, vană 1, 5m, nuc, chiuvetă fonti Informaţii tel14-70-36. (580709)

• Vînd ieftin m obilă de bucătărie, în stare bună. Str. A. Vlaicu nr. 13 ap. 32. (580726)

• ^ închiriez rochii de mirai import modele unicate. TeL 18-80-ÎX (562959) : .

• Dau în chirie apartamtnl2 camcre cu sau fără garaj. Informaţii str. Gorunului ar. 7, ap. 18. (580730)

: Dau în chirie două cama confort mobilate cu telefon, piu anticipat. TeL 17-19-68. (562926)

• Primesc în gazdă fete. TeL 13 2741. (562930)

• Dau în chirie garsonieri p valu ti Tel. 17-98-73 după ora 1' (562952) v

• Dau in chirie pe 3 luni gas pe str. Racovită. TeL 19-1J-SJ(563002)

• Primesc în gazdă 2 băieţi sâni fete (studenti). TeL 17-27-11 (563030) :

• Dau în chirie apartament d» Camere mobilate, frigider, telefon garaj, pe valută. TeL 14-87-61(570282)

• . Dau în chirie garsonieri termen lung. Informaţii teL 16-5341 (570291)

• Dau în chirie apartament dai camere. Str. Alvema nr. 43 ap. tf (570340) ■

• Dau în chirie apartamd mobilat cu telefon. Relaţii teL 15-52- 60(570355)

• Dau în chirie apartament Td16-5340. (580669)

• Dau în chirie apartament* camere semimobilat, cu telefon ?i T' cablu. Informaţii Ia tel 12-30-23(580686)

• Dau în chirie aparumesfl î camere mobilat, termen ta f Grigorescu. Str. Vlahuţi Bl “Lama”B, ap. 22. (580737)

• Dau în chirie apartamest J camere semimobifate, ca tefcfcn, ? valuti Tel 14-18-26. (580744)

-• Dau în chirie casă 64 mp, ^ curent. Tel 14-75-95. (580747)

• Dau în chirie apwunwl' camere, plata anticipat un an. Tckfc19-9048 orele 19-21. (580780)

(ll) marţi, 5 decembrie 1995 PUBLICITATEt _

Icimec*62

Farmaciste rezidente dc închiriat apartament

;camere sau garsonieră. TeL 12- ■0. (570018)

Tineri căsătoriţi căutăm gisonieră pentra închiriat. Tel. 17-90

ms jţ orele 17-21. (562964)..Td > Studenţi căutăm garsonieră de

itehiriat pe lei. Tel. 15-14-87.fatimas • Caut să închiriez autoturism, L H- *400. 000 hinar. Tel. 16-07-86.

(563(23)j r ţ • Caut autoturism de închiriat, MS. #300000-350000 pe jună. Tel. 19-

2-33.(563039) smat • Caut chirie-valută. Tel. 1549- ,«3 (1(563046) ■ \ - 34-79 • Caut pentru închiriat

jirsonieră sau apartament cu 1 mat tffi® cu telefon. Tel. 17-41-75. «Ml (#3047)

• Caut de în ch iria t: casă j 3 tip pcticulară cu pod şi pivniţă. Tel. 15-i ettjj m sau 13-36-62-după ora 11. ; ca 4 f®17)Ofei • Caut de închiriat apartament 2

19) «ere nemobilat. Tel. 43-75-79 erect (®2)/35 _ • Elev străin 16.ani, caut gazdă

condiţii bune, la fam ilie de intelectuali. Relaţii tel 16-23-87.(SS0668)

• Tînără, caut gazdă. Ofer 50-60iii ld. Tel 43-03-84 orele 14-23. (M5) '

• Studentă, caut de închiriat arsonieră sau apartament în Zorilor. Tei 12-10-69 sau 12-91-10. (580750)

• Caut chirie garsonieră, ipaitament. Plătesc valută. Tel 13-67- 15(580753)

• Caut urgent chirie 2 camere «garsonieră în Pata, Gheorgheni. !îl414-2-54. (580769) -

• Caut chirie. Tel 16-58-10.

• Transport marfa, 2-10- tone. Tel 15-85-01 sau 19-80-09.(580743)

• Pizzeria “Daizo” angajează vînzători(re) cu carte de muncă. Tel 41-29-69 după ora 20 sau sediu, B-dul 21 Decembrie nr. 131. (580755)

10. Ofertele pentru licitaţie se primesc în plic sigilat. Informaţii suplimentare, la telefon 13-22-88 interior 119. (570337) ■

BitenJ la 25. seart

-00-8L

inert I mp )22) nireasi S-8M<

imtnt ;araj. BT. 7,

DIVERSE

camei >,.P1 >26)TeL 13

ieii p ora r

ii gas 1 S-îi

d san! j 27-11

it dosi lefan M l

onierih5J4!

itetp. 2'

imri15-52-

ntld

wt<p l ţ

Wtîhai

Bl

• SC Gimmes angajează ibsolvent(ă) de cursuri specializate pentru activitatea de wretariat-evideuţă contabilă primară. Informaţii Ia teL 13-69- 50 sau pe str. Paris 55 între orele MO şi 13-16. (562903)

• .SC Gimmes angajează ftnplari. Informaţii la teL 13-69-

m pe str. Paris nr. 55 orele MO şi 13-16. (562904)

• v SC Prinţ Computers ugajeazâ secretară. Condiţii: Woştinţc engleză, contabilitate Primară, operare PC (Word, Eicel)preferabil studentă an terminal automatizări alcnlatoare. Tel. 43-26-80;(563021) ' -

iest!

o l ’clcfc

Socictate Comercială oferă Militatca persoanelor fizice să Mestcască pe bază de contract Afaccri Se oferă 12% dobîndă I* lună la investiţiile în leL TeL14-08-28. (570285) ,

1 Angajăm vînzători pentru •“Sttin de piese auto. Relaţii pc

Dorobanţilor nr. 18-20, orele *-15(570297) .

1 Angajăm fete la atelier dc sfa Str. Liszt Ferenc nr. 7 ,

43-80-93 (570314)

Angajăm croitori. TeL 18- fl-15 (570350)

Angajăm vînzătoare Prwcntabilă între 20-30 ani, cu t,*oştinţe în domeniul *i1icolc)or sportive. Informaţii la «17-35-52.(580705)

• Parchdcz, raşclictcz. Tel(580742)

• “Armin M ayer Reisen transportă persoane în Germania via Austria si Cehia. Plecare miercuri si sîmbătă Tel. 064/19-5043. (562676)

• Angajez sudor-lăcătuş Confecţii metalice. Interviu miercuri si vineri 8- 10. Str. T. Vuia nr 85. (562957) -

• Executăm reparaţii frigidere şi congelatoare la domiciliul clienţilor. Lucrări de m aximă calitate cu garanţie. Tel. 12-11-90. (562970) ,

• Transport marfă 5 T. TeL 18- 39-91 (562974) , -

• Angajăm barman-ospătar. Relaţii Vadul Moţilor str. Bucureşti 77. (562975)

• Efectuez masaj la domiciliu. Tel. 41-30-94. (562990)

• SC Textila Romat SA Cluj Napoca anunţă majorarea de preţuri la produsele sale începînd cu data de1 ianuarie 1996. (563000)

• Angajăm vînzători pentru masă în piaţă. Tel. 12-10-38 între 16-18.(563003)

• Tratament gratuit “Unda Verde” str. Caipati nr. 6 zilnic 8-11. (563013) ; ’ -

• Angajez vînzătoare. Informaţii tel. 42-05-30 (570280) . ’

• Depozit produse farmaceutice reprezentant în Cluj, importator' direct, căutăm personal în vederea angajării, de preferinţă farmacistă. Relaţii tel. 43-82-38. (570287)

• Angajăm vînzători magazin stil Făst-Food. Inform aţii pe str. Observator nr. 107, zilnic' între orele14-16 sau tel. 41-41-37 între orele12-14 (570298) j; '

• SC Eralti angajează vînzătoare sau vînzători pentru magazin Non Stop. Relaţii str. Karl Marx nr 96 magazin Pacific* orele 14. (570316)

• Căutăm 'asociere pentru activitate biliard. Se asigură spaţiu, mese biliard, bar cu dotarea necesară, cartier Grigorescu. Necesită renovare. Tel. 4145-76. (570344)

> Angajăm lucrător comercial calificat pentru magazin alimentar şi şofer cu cunoştinţe de mecanică. TeL 4145-76. (570345)

• Angajez personal Hnăr pentra bar. Tel. 17-30-05 orele 13-15.(570360) ,■ Transport marfă 1-5 t, preţ avantajos. Tel 13-59-74. (580679)

• “Trans-Europa” organizează excursii în Polonia. Tel 19-38-13. (580695)* • Spăl maşini exterior, interior la

domiciliul clientu lu i, regim de abonament, Ia 4 spălări, 1 gratis. Calitate deosebită, rapid şi ieftin. Rog seriozitate. Comunicaţi telefon, adresă la CP 1033 OP1. (580738)

• Angajăm studenţi, persoane cu studii medii pentru vînzări, publicitate. B enficiu financiar deosebit. Tel 42-50-82. (580766)

• Caut furnizor mărfuri alimentare în magazin marc. Tel 15-53-36. (580772)

• SC Ultra Production angajează tinere şi tineri, maxim 32 ani, cu experienţă ca agenţi vînzări. Interviu în 5-6 decembrie, P-ţa Agârbiccanu(Alimcntara), ora 17-18 (580781)

• Asociaţia de locatari din str. Izlazului nr. 14 organizează în data dc 9 decembrie ora 10 licitaţie pentru închiriere de spaţiu de la parterul scării II pentru activităţi comerciale. • Tel. 1648-39.'(562748)

• SC Mucart SA Cluj, str. Gladiolclor nr. 1 scoate la licitaţie publică o automacara UMT 12, 5 tone în data dc 11 ianuarie 1996, ora

• Dau împrumut TeL 17-90- 75 orele 17-20 garanţii imobiliare: (563043) -

• Ofer împrumut TeL 41- 01-71. (570258) .

• Ofer împrumut. Tel. 1649-32. (562978) ..

• Meditaţii germană. Tel 43-03-84. (580724)

• Meditez chimie. Tel. 16-80-79. (562384) ■

• Evidentă contabilă. Tel 1549-97.(562643)'

• Studentă meditez engleza. Tel.16-9646.(563034)

• îngrijesc bătrîni contra locuinţă. TeL 15-56-39 după ora 19. (570267)

• Meditez limba italiană. Relaţii latei. 16-38-14. (570309) >

• Studentă, meditez franceză şi gramatică română. Tel. 19-63-97 (570351) .

• Şofer profesionist caut de lucru Tel. 17-94-02. (570322)

• Ciuca Margareta născută Chifor cu ultimul domiciliu cunoscut în Cluj-Napoca, colonia Becaş, este chemată în data de 14. decembrie 1995 la Judecătoria Cluj-Napoca, ora 8, camera 95, dosar nr.. 13840/ 1995 avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate în calitate de pîrîtă, în proces cu Covaci Ioan:(562799) '

• Ciuca Margareta născută Chifor, cu ultimul domiciliu cunoscut în Cluj-Napoca, colonia Becaş, este chemată pe data de . 14 decembrie 1995 ora 8 camera 95 la Judecătoria Chij-Napoca, dosar nr. 13839 /1995 avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate, în calitate de pîrîtă, în proces cu Scînteie Niculina.(562800) ; i v

• Rugăm pe cei ce au văzut incidentul din seara zilei de 24. 04. 1995 dintre două autoturisme de culoare vişinie de pe şoseaua Floreşti în apropierea Bisericii Ortodoxe, să sune la teL 18-9646 (562995)

• Caiit cocker spaniei alb-negru (mascul) pentru împerechere, fel. 16-15-85. (562998)

PIERDERI

• Dispărut căţel rasa lup mascul 5 luni, culoarea gri pe abdomen, m zona hotel Napoca în data de 2 decembrie. Str. Dragalina, Mamaia Parcul CentraL Ofer recompensă mare găsitorului sau pentru informaţii rog sunaţi urgent la teL 18-73-62 sau 14-21-22. (562938)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Bungărdean Ioan. O declar nulă. (562971)

• Pierdut certificat de înmatriculare societatea Complex Comercial RAM SRL Cluj-Napoca str. Pajiştei nr. 31 nr. J. 3297/1991 din 17. 10. 1991 voi 33. Se declară nul (562988) , V:

• Pierdut camet student nr. 7829 pe numele Negreanu Ramona Florina. îl declar nul. (562999)

• Pierdut codul fiscal de la autorizaţie cu nr. 7017808. il declar nul. (563007) ^ .

• SC Goki Impex SRL pierdut cod fiscal cu nr. 5593219. Se declară nul. (563011)

• Pierdut carte identitate vehicol seria A nr. 0179437 eliberată de RAR Chij la 16. 03. 1993. O declar nulă. (563017)

• SC Cetina pierdut certificat înmatriculare J12/761/1993 din 22 02.1993. Se detlară nul. (570286)

• ‘Ghiurca Trandafir pierdut legitimaţie taximetrie. O declar nulă (570335)

. • Societatea “Operaţiuni Imobiliare şi Comerciale Domus” SRL, înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj J12/2039/1991 din 30. 07.1991 voi. 20 anunţă pierderea certificatului de înmatriculare, original. îl declarăm nul. (580675) ;

• SC Your Express Service anunţă pierderea certificatului de înmatriculare J12/5201/30.12.95 şi a certificatului fiscal 6931920/ 06. 02. 95. Se declară nule. (580698) •

• SC Magazin Mixt Nane SRL “pierdut certificat înmatriculare nr. J12/ 2983/1992. Se declară nul. (580710)

• SC Tehnollex SRL pierdut factură nr. 508551. O declarăm nulă. (580712)

Lupu Ioachim Eugen pierdut contract de închiriere locuinţă nr. 33408/4. 12. 1989. ÎI declar nul. (580716)

• SC Gamond SRL pierdut autorizaţie sanitar-veterinară de transport pentru autoturismul nr. 15- CJ-2326. Se declară nulă. (580749)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu adîncă durere în suflet, anunţăm încetarea din viaţă , după o scurtă şi grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, tată, socrit şi bunic LITEAN EMIL, pensionar, în vîrstă de 61 ani Condoleanţele se pot prezenta la domiciliu. Înmormîntarea va avea loc în 6 decembrie, ora 13 la Biserica Ortodoxă-Parohia II din Cîmpia Turzii. Familia îndurerată. Tori, Dana Emil, Lucia şi Virgfl. (562966)

* Cu durere îd suflet anunţ încetarea din viaţă a mamei mele TARNAWIECM ADRIANA DOINA, în vîrstă de 45 anL Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul central marţi 5 decembrie orele 14. Veşnic ricmîngîiată fiica Eva. (562972)

• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă a Iui SZENTAGOTAI ARPAD pastor şi contabil şef pensionar, înmormîntarea va avea Ioc miercuri 6 decembrie a. c. orele13 în Cimitirul din str. Crişan (Kismezo). Familia îndurerată. (563028)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic, UŢIU VASILE. Înmormîntarea va avea loc miercuri 5 decembrie 1995, ora12, de la Capela Mănăştur. Familia. (570324)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre mame, soacre, bunică şi străbunică, în vîrstă dc 90 ani, GIIEOEGIIE SAVETA. Înmormîntarea va avea loc în data de 6 decembrie, ora 13, Ia Cimitirul CentraL Odihnească-se în pace. Familia. (570358)

• S-a stins din viaţă, Ia vîrsta de 86 ani, un suflet nobil şi o personalitate remarcabilă, văduva TISZAI ROZA GIZELLA, născută Farago, iubită mamă, bunică, soacră, pensionară PTT. Înmormîntarea a avut loc în data de 4 decembrie1995, ora 13, din Capela Cimitirului Mănăştur, după ritul Romano Catolic. Fiica Susana, ginerele Oliver, nepoţii Bcatrice şi Bernard. (580680)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi socru DAN VASILE, în vîrstă de 83 ani, fost pensionar PECO. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 6 decembrie, ora 13, de la Capela Nouă Mănăştur. Fiica Mărioara şi ginerele Nelu. (580758)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a celui care a fost tată, bunic, socru şi frate IIEGYI ERDOS IULIU. Înmormîntarea va avea loc în data de 06. 12. 95 ora 14 la Cimitirul CentraL Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndoliată. (580776)

• Suntem alături de familia Uţiu Ia marea dnrere determinată de decesul celui care a'fost coL (Rz. ) VASILE UŢIU. Foştii colegi (562961)

• Sîntem alături de familia Litean şi-i transmitem omagiile şi compasiunea noastră în aceste grele momente pricinuite de moartea celui care a fost EMIL LITEAN, bunul nostru vecin şi prieten, om de înaltă ţinută morală şi sufletească. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Vecinii, locatari ai blocului din str. Albac nr. 4-CIuj Napoca. (562967)

* Sîntem alături de Eva în marea durere pricinuită de moartea prematură a mamei. Dumnezeu s-o odihnească. Familiile Oprea, Balmuş şi Popescu. (562973)

* Asociaţia de locatari din str. Â. Vlaicu nr. 62 este alături de familia Filipaş în marea dnrere pricinuită de pierderea celei care a fost soţie şi mamă FILIPAŞ VERONICA. (563015)

• Sîntem alături de colega noastră Paşcalău Aurelia în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de Ia SC Sieta SÂ Cluj-Napoca. (563024)

• Sîntem alătnri de colega noastră Nagy Eva în momentele triste pricinuite de moartea mamei sale Colegele de la ghişeele de încasări Direcţia de Telecomunicaţii Cluj. (570284) -

• Sîntem alături de colegul nostru Uţiu Marius, în clipcic de durere şi tristeţe, la decesul tatălui drag. Colegii din BCSC RATUC. (570310)

- * Sincere condoleanţe d-lui Uţiu Marius pentru pierderea tatălui drag. Conducerea RATUC Cluj. (570311)

• Conducerea, cadrele didactice, stu denţii şi personalul TE SA de la Academia de Muzică “Gh. Dima” regretă profund dispariţia prea timpurie a d-nei lect univ. DIANA IOAN. Dumnezeu s-o odihnească. (570343) . .

• Suntem alături dc familia Moldovan în greaua pierdere suferită prin dispariţia soţiei şi mamei, GETA. Condoleanţe familiei. Familiile Pop şi Ilăjmăşan. (580673)

• Suntem alături dc familiile Moldovan şi Timar în marea durere pricinuită de dispariţia prematură a scumpei noastre naşe, MOLDOVAN GETA. Finii Mariana, Viorel, Antonia şi Lavinia. (580674)

* întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei în aceste momente grele pricinuite de încetarea din. viaţă a fostului nostru coleg, sing. LITEANU EMIL. Colegii de la Afetierul IŢIM. (580720)

• Sîntem alătnri de familia greu încercată prin mcctarea din viaţă a fostului nostru coleg, sing. EMIL LITEANU. Colectivul de angajaţi ITIM Cluj-Napoca. (580721)

• Ne luăm rămas bun de la scumpul nostru bunic şi străbunic, DAN VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Alina, Delia, Alei şi Mircea. (580759)

* Pios omagiu dragilor noştri părinţi OLIMPIA şi TEODOR OLOSUTEAN la împlinirea unui an şi respectiv 18 ani de la plecarea pe dramul fără întoarcere. Nu-i vom nita niciodată. Odihnească-se în pace. Comemorarea va avea loc duminică 10 deccmbrie ora 12 la Biserica nonă din Mănăştur. Mimi şi Cheţa cn familiile. (562986)

\ • Au trecut doi ani de lacrimi şi durere dc dnd ne-a părăsit cca mai iubită mamă TURDEAN RAVECA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Mariana. (563029)

• Am iubit-o cu toţii, soţul, fiicele, rudele, prietenii, căci duşmani nu a avut Astfel se împlinesc 6 săptămîni de cînd soţia şi mămica iubită MOCEAN AURELIA a pornit într-o călătorie fără de întoarcere. Comemorarea va avea loc duminică, 10 decembrie 1995, la Biserica Ortodoxă din Someşeni (5702*3)

• La împlinirea a 10 ani de Ia deces, lacrimile, florile şi dragostea noastră îi veghează somnul veşnic al scumpei noastre LENUŢA PETRINDEAN din Suceag. Familia. (580639)

• Au trecut 6 săptămîni de dor nestins dc dnd cel mai bun soţ, tată şi bnnic, VASILE BACIU (ŞILICA) a plecat dintre noi, lăsîndu-ne cu inimile cernite de durere. Cît a trăit ne-a iubit şi 1-aju iubit cum nn se poate spnne, dt vom.trăi 3 vom păstra ni suflete aşa cum a fost el, bun şi frumos. Familia. (580672)

" • Lacrimi Gerbinţi cad pe obrajii noştri. Soarta crudă şi nemiloasă a luat dintre noi nn snflet bnn. Azi, 5 decembrie, se împlineşte nn an de cînd scumpul nostrn soţ, tată şi cumnat CORNEA TRAIAN ne- a părăsit prea timpuriu. Dumnezen să-l odihnească. Soţia Cornca Veronica, copiii Dănnţ şi Mihaela, cumnaţii Ioan şi Lucrcţia, nepotul Florin din Turca. (580734)

• Aleasă mulţumire şi recunoştinţă tuturor celor care au fost alături dc noi prin orice mijloc, să ne împărtăşească durerea produsă dc trecerea în eternitate a celci carc a fost nepreţuita noastră mamă, soră, soacră, bunică şi cuscră, MARTA MOLDOVAN. Familia îndoliată din Cluj,şi Arad. (570304)

Mulţumim tuturor celor care cu prezenţa, flori, telegrame sau gîndul, l-au însoţit pe dngul nostru PETRE PÂRVULESCU pe ultimul Ini drum. Familia.(580732) .

ADEVĂRULde Cluj SPORT marţi, 5 decembrie 1995

După minutul 9 0Istoria n*a {ost... uitată

N-am mai fost de vreo şapte ani prin Sibiu, oraşul adolescenţei mele, unde am locuit între 1941-1945 în anii refugiului. Eraîn curios dacă-şi mai aduce careva aminte de perioada lui ”U” şi a Arsenalului. De T J” cu Toni Dascălu, fraţii Medrea, Mircea Luca, Muscă, Sever Coracu, Costel Rădulescu, Jifcovici, Ţăranu, Dumitraş şi atîţia alţii, fotbaliştii idoli în acei ani ai urbei de pe Cibin. Ar fi trebuit să întilnesc un om trecut bine de 70 de ani, fiindcă cei de acum au uitat istoria extraordinar de frumoasă a celor petrecute cu peste 50 de ani în urmă, cînd tinereţea şi maturitatea îşi dădeau întîlnire la meciurile susţinute de ”U” împotriva Rapidului, Unirii Tricolor, Venusului, FC Craiovei, precum şi a altor echipe ce-şi disputau întîietatea în aşa numitul

‘ Campionat de război. Un singur om am întîlnit, totuşi. .S-a apropiat de mine, văzîndu-mă că-mi copiez

: formaţiile, spunîndu-mi: "Domnule, de unde eşti? Din Cluj? Atunci află că eu azi ţin cu ambele echipe. Pe "\T am iubit-o în tinereţe, pe Inter acum că-i echipa

- i noastră. Mi se împarte inima în două, pentru ambeleechipe. M-aş bucura să fie un egal”. N-a fost să fie datorită acelui gol cu şansă înscris de Caşolţan. După meci l-am căutat cu privirea pe cel ce mă interpelase. Nu l-am mai reîntîlnit. M-a bucurat, totuşi, faptul că istoria n-a fost uitată. .

Maier de ce n-a venit? Ritli cum apără?;Au fost două întrebări ce mi-au fost puse de suporteri

ai echipei FC Inter. Unii n-au apucat să citească în numărul/de vineri al Gazetei Sporturilor comunicatul " C.C.N.-prin care Ovidiu Maier a fost sancţionat pentru ”roşuf dat de Constantin Gheorghe, cu teribilă uşurinţă, cu trei etape suspendare plus 200.000 lei amendă. Sibienilor tare le-a fost teamă de Maier, al cărui popas la FC Inter s-a soldat cu dragoste şi stimă. într:adevăr lipsa lui din echipa ”U” s-a resimţit. Cît despre cum apără Ritli sibienii s-au covnins^ Şi cum Ritli a jucat trei ani şi jumătate ia formaţia sibiană, spectatorii au fost foarte darnici în aplauze pentru intervenţiile sale salutare iar după meci foarte mulţi l-au înconjurat şi felicitat. _ . '

”Nu-mi doresc decît arbitraje corecte”După meci. Dan Anca era puţin cam trist. Nu din

- cauza înfrîngerii, ci a arbitrajului vădit părtinitor al lui-- - C. Ene faţă de sibieni, cărora le-a trecut cu vedereaunele abateri, fiind însă extrem de exigent cu clujenii. ■/ ”La jocurile în deplasare parcă mă paşte ghinionul

. de-a avea parte de arbitraje părtinitoare. Eu nu doresc arbitri care să ţină cu ”U” ci arbitraje corecte. Atîta tot: corecte. Să eîştige cine este mai bun”. I-am dat perfectă

; dreptate lui Dan Anca, reamintindu-mi doar de două ; faze în care C. Ene a cîntărit cu strîmbătate deciziile

date: prima ă fost cea în care Radu Sabo a fost agăţat clar aproape de colţul careului mare sibian dar s-a făcut

: că 'nu yede iar a doua cînd cu o grabă teribilă ş i ', extraordinară uşurinţă a acordat lovitura de la 11 metri împotriva lui ”U” (anulată de intervenţia salutară a lui Ritli). Fără să vreau m-am molipsit şi eu de tristeţea lui

Dan Anca şi mă întreb: ce-or fi avînd oare unii arbitri cu ”U”? La Piatra Neamţ în toamnă, fon Crăciunescu a fost coautor Ia victoria nemţenilor. în partida cu Rapidul - suceveanul Constantin Gheorghe a fost al 12-lea jucător al giuleştenilor (şi respectivul nu este la prima sa prestaţie de acest fel). Să fl dispărut cinstea şi corectitudinea din tagma cavalerilor fluierului?

Victor MOREA P.S. Am auzit şi o altă părere despre prestaţia lui C.

Ene: ”Am prefera, totuşi, ca în deplasare să avem parte de astfel de arbitraje. Sînt mai puţin stridente decît altele în care am fost vînaţi ca-n codru”. De acord..Dar cum rămîne cu noţiunea de corectitudine?

La Dej n-a fost chiar o surpriză

Fără discuţie, Minaur Zlatna a reuşit să obţină un punct mare la Dej. Şi asta în condiţiile în care calculele hîrtiei îi indicau o şansă minimă de reuşită. Totuşi, care ar fi explicaţiile acestui 1-1?

Nu puţini au fost cei care au pus acest semieşec pe seama arbitrajului. Nu-i vorbă, ceva adevăr există în această afirmaţie, arbitrul C. Toma neavînd la Dej o prestaţie extraordinară.-Dar, la urma urmei,' cei care înscriu golurile sînt jucătorii. Iar pe teren, Unirea a părut o echipă ajunsă la saturaţie. In afara lui Cristi Ivan, într-o poftă nebună de joc, respectiv a lui Stelică Gherman, revenit la adevărata sa formă, nici un alt echipier al Unirii nu s-ar putea lăuda cu o prestaţie cît de cît onorabilă. Iar cu două flori e greu să faci o primăvară, mai ales în luna decembrie. Explicaţia ar putea veni şi din faptul că în acest moment Divizia A a devenit atît de insipidă şi incoloră îneît pe alocuri plictiseşte. Problema promovării e rezolvată (după Unii chiar înainte de începerea campionatului) iar interesul există doarpentru a evita subsolul clasamentului. Pentru restul echipelor, printre care şi Unirea Dej, singura preocupare a devenit aceea de a nu "comite” greşeli pe propriul teren. Din lipsă de obiective adevărate, aproape jum ătate din echipele seriei a doua constată cu amărăciune că nu îşi mai atrag nici măcar o parte din suporteri. Cel puţin anul trecut exista şansa barajului, ceea ce creştea puţin cota de interes.- Intorcîndu-ne la meciul de sîmbătă, notăm accidentul suferit de Călin Ciucur în faza ce a precedat înscrierea

' golului de către echipa oaspete. In acel minut 24, Ciucur îl agaţă în careu pe Ruja, ce scăpase singur pe poartă, în urma impactului, portarul dejean suferă o comoţie cerebrală şi, în plus, î ş i ... înghite limba. Prezenţa de spirit a medicului îl salvează de la sufocare, dar starea lui de sănătate a necesitat transportul urgent Ia spital. Fiind dus cu targa către maşina salvării, el îşi revine pentru moment şi sprijinindu-se de medic asistă Ia executarea penaltyuluirDupă terminarea meciului, la spital, acelaşi Călin Ciucur spunea că nu îşi mai aduce aminte absolut nici o fază din meci, ceea ce reţine fiind doar direcţia în care ataca Unirea. Există deci posibilitatea ca atacantul Zlatnei să-l fi lovit pe Ciucur înainte ca acesta. să îl agaţe. Oricum, faza s-a derulat r a p i d , i a r a rb itru l a . d ic ta t . 11 m etri, nouă nemairămînîndu-ne decît să ne exprimăm unele rezerve fată de această decizie. > r

- Mihai HOSSU

Divizia B de fotbal, seria a IV-a ■ [BlRegrupare în fruntea clasamentului

Liderul clasamentului CFR Cluj-Napoca a avut liber, datorită retragerii echipei AS Sighetu Marmaţiei. Deacest lucru au profitat urmăritorii lui, ISCT şi Minerul Anina care au cîştigat şi astfel în fruntea clasamentului a avut loc o regrupare: trei echipe pe distanţa a trei puncte. Industria Sîrmei nu a avut probleme cu ”lanterna ”, la Lugoj administrîndu-iojumătatededuzinădegoluri.Minerul Anina a avut o partidă mai dificilă, cu colegii din Baia Borşa, însă avantajul terenuluipropriu şi-a spus, în final, cuvîntul. Continuă ascensiun ea echipei din Ştei,'aflată la a patra victorie consecutivă. în schimb Armătura şi Metalurgistul nu se regăsesc şi pierd puncte preţioase, chiarpe teren propriu, careo să lecosteînfinalul campionatului. Nici Sticla Arieşul nu stă peroze: dacă nu aducepunctede ’’afară”nuare. şanse de supravieţuire în B.

2. Industria Sîrmei 16 1033 3 6 ^ 169 52 37-112» •6 8 53 38-lij 16 9 2 5 36-178 16 9 25 32-lSa 16 7 54 26-135 178 18 35-2GS 168 1 7 27-295 16 7 36 23-lJa 16 7 27 2325J 16 6 37 lHia

Rezultatele etapei: Minerul Cavnic - Laminorul Victoria Zalău 4-1, Metalul Bocşa - Minerul Ştei 1-2, Motorul IM Arad - Sticla Arişeul Turda 3-0, Vulturii Lugoj - Industria Sîrmei Cîmpia Turzii. 0-6, Metalurgistul Cugir - Furnirul Deta 1-1, Minerul Anina - Minerul Baia Borşa 3-2, Phoenix Baia Mare - FC

Telecom Arad 2-0, Armătura Zalău- UM Timişoara 2-2, Olimpia Salonta- West Petrom Pecica 1-2. CFR Cluj- Napoca a stat. Partida Olimpia Salonta - Furnirul Deta, din etapa a XlII-a (pe teren 3-2) a fost omologată, cu scorul de 0-3.

Clasamentul:1. CFR Cluj-Napoca 16 1123 44-9 35

3. Minerul Anina4. UM Timişoara5. Phoenix B. M.6. FC Telecom

' 7. Furnirul Deta8. Minerul Ştei9. Motorul Arad10. Armătura Z.11. Min. B. Borşa12. Metalurgistul13. Metalul Bocşa 16 6 28 25 2$

.14. West Petrom 16 6 28 30-36215. Sticla Arieşul 16 5 47 27-21 g16. Minerul Cavnic 16 4 48 11-25117.Lamln.Zalău 17 5 11111-51 (18. Olimpia Salonta 162 3111243!19. Vulturii Lugoj 16 1 0 157-62 1

Etapa viitoare (mierciri (decembrie): Minerul Ştei - Mis^

■ Cavnic, Sticla Arieşul - Mcuttl .ISCT - Motorul IMA, Furninsl- Vulturii, MineruL Baia Bon». Metalurgistul, FC Telecom - MÎbkî

: Anina, UMT - Phoenix. West Petica - Armătura, Olimpia - CR. Laminorul Victoria s a

Eugen HANG

Divizia C de fotbal ■ 16 Prima elapă a returului s-a s cu... schimbarea liderului!

După o cursă de urmărire ce a durat 10 etape, Olimpia din Gherla îşi vede visul realizat:primul loc în clasament în realizarea acestui deziderat Olimpia afost ajutată, indirect, de Metalurgistul, care a stopat pe Cimentul, în derbyul etapei, de vineri. A fo s t o etapă în care performere mai sînt echipele Romhills Motorul şi Consaur, cu victoriilaDROMEX respectiv ASA Electroceramica, ca'şi Clujana prin egalul dela Ocna Dej. Rezultatele etapei (în paranteze rezultatele echipelor de juniori).

Minutul 55 al partidei ar putea < : înfierat de gazde: a fost aşili gol marcat de Nagy, dar el mu fa regulamentar şi numai ezitam arbitrilor a făcut ca spiritele si t încingă. . - „

' Clasamentul seniori:

•ASA Electroceramica Turda - CONSAUR Cluj-Napoca 0-1 (2-1).Victorie meritată a formaţiei de seniori a oaspeţilor, prin care aceştia revin în prim planul întrecerii. Gazdele sînt departe de comportarea avută în compania ex-liderului, Cimentul, în urmă cu două etape. în schimb juniorii tuideni confirmă locul ocupat în clasament

•M etalurgistul Cluj-Napoca - Cimentul Turda 1-0 (0-3). Golul marcat spre finalul partidei de către Răcean a însemnat succesul meritat al gazdelor, carc au fost mai motivate în multe momente ale partidei. Juniorii , Cimentului şi-au onorat, din nou, poziţia de lideri ai clasamentului.

•M inerul Ocna Dej - Clujana Guj-Napoca 0-0 (1-3). Ca şi în tur, cele două echipe şi-au împărţit

.punctele, situaţie ce le menţine în partea a doua a clasamentului, lucru care constituie o surpriză.

•Minerul Aghireş - CFR II Cluj- Napoca 4-0 (0-7). Victorie clară a

Pase subiectiveConstantin Gheorghe,

gidele Ini T !Poate dintre toţi cavalerii

fluierului care au batjocorit prin arbitrajele lor pe"U " nici unul nu-l întrece, cred pe suceveanul Constantin Gheorghe. De ani de zile el vine la Cluj-Napoca şi ne

- ia punctele din bătătură, că ăla puii de sub cloşcă. Nu-i e frică nici de oameni, nici de Dumnezeu. Cîndva, a dus in isterie un stadion întreg, de vreo 30.000 de oameni, la un meci cu Dinamo, cind a făcut totul pentru a ne îngenunchea. Miercurea trecută, tot el, la noi acasă, a dorit mai mult victoria decît a vrut-o RapiduII El a fost.cel mai greu, cel mai periculos adversar pentru "U” şi nu Rapidul. Cu preţul unei exemplare stăpiniri de sine, a acurateţei jocului, studenţii au învins de \două ori: mai întîi pe Gheorghe şi apoi pe Rapid, înscriind dnd se aflau doar în zece oamenii Gheorghe a dat decizii aiurea, a ajutat cît a putut Rapidul, pe faţă, fără

. jenă, îneît un stadion întreg l-a ■ înjurat urît, darpe.bună dreptate.

El i-a torturat pe clujeni cu cartonaşe, dudnd mina mereu spre piept, acolo unde nu are inimă, nici suflet, ci doar cartonaşe galbene şi roşii. Cînd Maier a căzut la pămînt, s-a făcut că nu vede: dnd a căzut Foinea,

. s-a dus la el şi ' i-a vegheat... durerea Escrocheria pe faţă a făcut-o în min. 47: Sabo a scăpat singur spre poartă, urmărit de Zamfir: clujeanul a căzut şi C. Gheorghe a lăsat jocul să continuei1 Dacă aplica regulamentul, trebuia ori să dea galben lui Sabo pentru simulare, ori'roşti sau galben lui Zamfir pentru fault. C. Gheorghe ăsta urăşte Clujul şi pe "U" şi noaptea în somnl I-a dat un cartonaş roşu nemeritat lui Maier. Sîntem puţini pe stadioane. Şi vom fi din.ee in ce mai puţini cu asemenea arbitrii. Pe C, Gheorghe n-aş mai vrea să-l văd în vecii Dă Doamne să scăpăm de acest Iuda! închei cu o întrebare: de ce "U" n-a recuzat măcar un arbitru?I De ce?

Viorel CACOVEANU

Divizia fi - 9

Rezultate, clasamenteFEM IN IN : Volmet Bucureşti -

Univ. Bacău 3-0, Romradiatoare Braşov - ”U” SM 3-0, Dinamo - Penicilina Iaşi 0-3, Dacia Piteşti - O ţelul 3 -1 ,'RATB - Unic Piatra Neamţ 3-0, Rapid - Braiconf - amînat pentru 13 decembrie a.c.

. M A SCULIN : Fibrex - Steaua 3-1, Dinamo - Rapid 3-0, Univ.

-Bacău - Tractorul Braşov 2-3, ”U” Timişoara - Elcond 3-0, Delta - ’TJ” Craiova 3-0, Explorări Baia Mare - ’T T ARDAF amînat pentru 13 decembrie a.c.

Clasament feminin Clasament masculin:1. Dinamo 9 8 1 25-6 17

l.”D” SM 9 7 2 22-14 16 2. "D” ARDAF 8 8 0 24-3 162. Dacia 9 6 3 22-17 15 ‘ 3. Fibrex 9 7 2 21-12 163. Volmet 9 5 4 21-15 14 4. Braşov '9 6 3 20-13 154. RATB 9 5 4 19-14 14 5. Elcond 9 8 3 20-14 155. Iaşi 9 5 4 21-17 14 6. Timişoara 9 4 5 17-16 13

„fl. Bacin 9 5 4 17-17 14 7. Bacin 9 4 5 15-19 137. Oţelul 9 5 4 18-17 14 8. B. Mare 8 3 5 13-16 118. Rapid 8 5 3 18-11 13 9. Sleana 9 2 7 11-23 119. Braşov 9 4 5 16-18 13 10. Craiova 9 2 7 11-22 1110. Brllla 8 3 5 13-19 11 11. Delta 9 2 7 9-23 1111. Unic 9 2 7 9-23 11 12. Rapid 9 1 8 7-26 1012. Dinamo 9 1 8 12-24 10 Demostene ŞOFRON

gazdelor, în faţa unui adversar talentat însă lipsit de condiţie fizică. La juniori un eveniment demn de semnalat: victorie a feroviarilor după 6 înfrîngeri, consecutive.'

•Olimpia Gherla - Constructorul Cluj-Napoca 9-0 (12-0). Festival cu goluri pe stadionul din Gherla, atît l a ; seniori cît şi la juniori. -

• ASA V ictoria Som eşeni - Turdeana Turdia 3-0 (8-0). Altă echipă, Turdeana, se află în "cădere liberă”. în etapa a Xl-a era lider. De atunci a înregistrat 5 înfrîngeri şi a ajuns pe locul 6. Pentru militari victoria nu a fost o problemă, poate numai scorul, fixat la unul de-forfait.:

•Condor Cluj-Napoca - Arieşul Cîmpia Turzii 4-0 (1-2). Este primul succes', mai net, pe propriul teren, al ”veizilor”, care putea fi-şi mai net după ocaziile avute. Arieşul continuă slabele evoluţii din ultimele etape.

•DROM EX C lu j-N apoca - Romhills Motorul Cluj-Napoca 0- 2 (0-1) Derbyul cartierului Gheorghieni a revenit pe m erit; "oaspeţilor”, aflaţi-,cu terenul k o aruncătură de băţ de al "gazdelor”, învingătorii au fost mai motivaţi în joc şi au avut în Iancu un pericol permanent pentru poarta lui Cheteleş.

1. Olimpia2. Cimentul3. CONSAUR '4. DROMEX5. Min. Aghireş6. Turdeana ’■7. Metalurgistul8. ASAVfc.9. Romhills10. Clajaia -11. Condor .12. H k U Dej13. Arieşul C.T.14. ASAEL15. CFR II *16. Construit

16 12 2 2 51-5 8 16 11 3 1 31-12»16 9 16 9 16 9 16 9 167 16 7 16 7 16 6 16 6 16 6 16 5

4 3 25-7 5!2 5 26-16 21 16 30-1531 6 23-24 35 4 25-25 213 6 35-21 2!2 7 24-20 24 6 21-22 U3 7 23-222! 3 7 17-20 21 2 9 21-41

16 4 1 1113-29 li 16 1 1 1410-521 16 0 3 1310-54 3

• 'Situaţie neschimbată în frm& clasamentului echipelor de juna Cimentul , Turda 44, AS1 Electroceramica Turda 42, ClnjE Cluj-Napoca 37, CONSAUR Oţ Napoca 33, Metalurgistul Clţ Napoca 29 puncte.

Etapa a XVII-a (4 dectmbrif CONSAUR - Metalurgistul (M Cimentul - Minerul O. Dej (W Clujana - Minerul Aghireş (0-1)$ II - DROMEX (1-4), Romltiî

-M otorul - Olimpia (Wk Constructorul - ASA Victoria (1-î Turdeana - Condor (2-1), Arid ASA Electroceramica (1-4). > paranteze rezultatele din tur.

Eugen HAN;

Stagiul de la Bucureşti de AIKIDO”Nu există nici o învăţătură secretă; adevăratul progres poate fi ta®

de oricine cu hotărîre în acest sens” - a spus O-Sensei Morihei Uai3 despre Aikido. Cuvintele întemeietorului acestei arte marţiale se materiali *9 cu fiecare stagiu efectuat de practicanţi. între 27 şi 28 noiembrie a.c. loc, la Bucureşti, stagiul naţional de ADCIKAI sub îndrumarea hi MASATAKE FUJITA 8 Dan HOMBU-DO-JO. Provenind dintr-o W de samurai (al cărui nume se traduce prin "cel care aduce pacea”) iţjj secretarul personal al lui O-Sensei UESHIBA. Cu prilejul stagiului <5» şi-a exprimat satisfacţia de a veni în România, unde spiritul AKDXWJ este mult mai bine recepţionat de practicanţii români ai accstei arte n*p Totodată a fost confirmată - dacă mai era nevoie - numirea Ini Gt«f Raicu ca preşedinte al Federaţiei Europene de AIKIDO! Numire» o recunoaştere a activităţii depuse de dl Raicu pentru dezvoltare* ca«* spiritului întemeietorului AIKIDO, dar şi ca o recunoaştere a desfăşurată de ADCIKAI ROMANIA! De subliniat, totodată, că pese 5 *» următorul Congres Mondial de AIKIDO se va desfăşura in Antrenamentele din timpul stagiului s-au desfăşurat pe grupe de între 8-14 ani şi seniori. în timpul stagiului dl Raicu a fost pr®** Ambasadei Japoniei în ţara noastră ca preşedinte al Federaţiei EW P de AIKIDO. Sportivii clujeni s-au prezentat la acest stagiu U ® foarte ridicat, lucru remarcat de organizatori. Prezenţa clujeană s-t prin aportul material adus de dl Buduşan Mihu patronul fiimei "Foiţii I deAdl Mircea Baciu, Director al firmei EUROPLUS SRL. , ,

în încheiere, mai trebuie subliniat un adevăr cei ce vor deschkk «j Dojo-ului de AKIDO în speranţa că în scurt timp vor învăţa ”truaI!Lli j să-i scoată din încurcătură, vor fi dezamăgiţi; singura victorie posiM* Aikido este cea obţinută în faţa propriei tale persoane. ^

(13) marţi, 5 decembrie 1995 DIVERSE ADEVARUL |de Citii

2114? 118 173 18 î 13 S26 5a s1121s a3i a 2228 35 î27 Em5ie43!21:«ri(dineiletalii.Jirul.oi?»-fanlPet»CFH

IANG

( o i n t i i l d o s u b v a l u r ijiscolit p înă-n străfundu l ■jjjidetor, al fiecărei tainiţe cît de jjjocesibile, al munţilor de nisip placat, Egiptul nu şi-a dezvăluit jpe departe comorile. Cercetări

jjjneau dus la descoperirea unui pe care mulţi l-au bănuit, dar

^ reuşit să-l vadă: Egiptul de sub ţde mării. E vorba, în principal, jjona maritimă din apropierea „fiului A lexandria unde, în (Sichitate străjuia una din cele 7 jijmiale lumii, celebrul far de 130 #ti înălţime, dominat de statuia jZeus şi doborît, îri decursul

golelor, de cîteva seisme. Aceleaşi [jjieau trimis pe fundul mării şi :pirle a bogăţiilor arhitectonice sau

ale oraşului ce fusese un adevărat monument

în cursul anului trecut, îndrăzneţe expediţii de detectare, identificare şi posibilă recuperare a bogăţiilor socotite pentru totdeauna pierdute (existenţa multora nici nu se bănuia) au fost organizate sub. conducerea arheologului Jean Yves Empereur, director de cercetări al Centrului naţional de cercetări submarine - Franţa şi fondator al centrului de studii alexandrine. O lume mirifică s-a oferit p riv irilo r uim ite ale p lo n jo rilo r subm arin i şi ale arheologilor-scafandri: o suprafaţă de 2,25 hectare fund m aritim găzduia, învăluite de foarte puţin măsuraseră în starea lor iniţială, pe nisip şi alge, peste două mii de p ies ţ^ puţin 13 metri, vreo zece sfincşi,

' ' ' • ’ - '1----- nenumărate fragmente, elemente

iuta.am ;

!. /

relicve ale u ne i strălucitoare civilizaţii: b locuri arhitecturale, coloane , cap ite lu ri, sta tu i în m ajo rita te c iu n tite şi care

------ ..

msa nbtsr uafs zitara e sit

-5 S -12» -7 51 -158 -153)m m -2121 -20 a -22 22 -22 21 -20 21 4111- a i-52 4 -513 fruste junii

AS ClnjE R tt lClţ

9 K H

...,*■ *. *• ~

, * , 1

i i - *l*. * ♦ s

R ' SI' ' * w ,

î: -V*

kjf- , xV *

v

-V ,"*",4 » v* -c ■ *

m m M p p l i * t “i

arhitecturale dintre cele mai diverse şi aparţinînd unor perioade diferite din civilizaţia Egiptului, de la epoca faraonică foarte întinsă şi ea, p r in .

' epoca p to lem eică, p înă spre începuturile creştinismului. Acelaşi sit m aritim de mare densitate conservă, egal, obeliscu ri cu hieroglife purtînd nealterate nume de faraoni, ca Seti I, tatăl lui Ramses al II-lea, busturi ale unor regi din familia Ptolemeilor, statui feminine din epoca helenistică, semnul crucii gravat pe o coloană datînd din secolele II-IV ale erei noastre şi m ulte altele. D e-a dreptul impresionante sînt imaginile peştilor adăstînd în preajma sfincşilor, a obeliscurilor cu hieroglife, ca şi cum s-ar strădui să le pătrundă şi ei, după m ilen ii, - ta inele . C ercetările continuă, în ideea amenajării unui. mare parc arheologic subacvatic, după aducerea la suprafaţă, cu acordul guvernului egiptean, a cîtorva piese de mare valoare, ce urmează a fi restaurate.

T. PUIU

Peste 20 de milioane de persoane contaminate cu HIVDe la apariţia sa, la sfîrşitul anilor ’70, viruşii! HIV

continuă să se propage într-un ritm de peste 6.000 de noi contaminaţi în fiecare zi, cifra actuală a persoanelor afectate pe plan mondial avansată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) fiind de 20 de milioane. Ca repartiţie geografică, cel mafafectat continent rămîne Africa (8,5 milioane înregistrate îh Africa sud- sahariană). în continuare sînt menţionate Africa de Sud şi Sud-Est (3 milioane), Extremul Orient şi regiunea' Pacificului (50.000), America Latină şi Caraibi (1,5 milioane), America de Nord (peste 750.000), Europa Occidentală (450.000), Europa de Est şi Asia Centrală (50.000), Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (100.000), Asia-Australia (60.000).

Potrivit statisticilor OMS, în cei aproximativ 15 ani de la identificarea maladiei s-au înregistrat 4,5 milioane bolnavi de SIDA, dintre care peste 4 milioane au decedat. Pe zone, această hartă tragică arată astfel: 70 la sută din cazuri în Africa, peste 18 la sută în cele două Âmerici (9 la sută în SUA), 6 la sută în Asia, 4 la sută în Europa, 1 la sută - Oceania. Estimările OMS cu privire la răspîndirea, în anii viitori, a maladiei, sînt de asemeni îngrijorătoare. Se apreciază că pînă în anul 2000 numărul persoanelor contaminate cu virusul HIV va atinge nivelul de 30-40 de milioane, iar cei al celor ce se vor îmbolnăvi de SIDA s-ar putea tripla pînă la sfîrşitul secolului. Ţările în curs de dezvoltare vor continua să fie cele mai afectate, datorită sărăciei şi consecinţelor acesteia, experţii considerînd că 90 la

sută din persoanele infectate se vor afla în statele lumii a treia. Va creşte, de asemeni, pînă în anul 2000, numărul femeilor seropozitive, iar circa o treime din copiii născuţi din mame purtătoare ale virusului HIV vor fi la rîndul lor seropozitivi. Epidemia SIDA va cunoaşte o mai mare răspîndire în Asia, continent pe care a apărut mai tîiziu, la mijlocul anilor ’80, OMS localizînd aici cel puţin 3 milioane de seropozitivi sau bolnavi de SIDA, majoritatea cazurilor fiind înregistrate în India şi Thailanda. Numărul seropozitivilor din Europa de Est, la orizontul anilor 2000, va fi de peste50.000. Această cifră este avansată şi pentru zona Asia Centrală. în ţările Africii de Nord şi Orientului Mijlociu numărul persoanelor afectate se va ridica la circa ’100.000. ,

Banii "înghiţiţi” de cercetările efectuate în domeniul acestei teribile maladii sînt, de asemeni, în măsură să ‘ ofere o imagine despre amploarea flagelului. Pentru fieca re p e rso an ă decedată de SID A, în SUA administraţia federală cheltuieşte, în medie, 37.000 de dolari, sumă cu atît mai impresionantă dacă se compară cu 4000 de dolari cheltuiţi pentru fiecare deces de cancer sau cu 1000 de dolari în cazul unor afecţiuni cardiace mortale. Această realitate a generat o mişcare de opinie conservatoare, cu tendinţa de răspîndire în SUA, care critică alocarea acestor sume şi susţine că- SIDA ucide mult mai puţin decît cancerul sau maladiile cardiace. (M.T.)

c Semnal

Fenomenele de la Pădurea Hoia- Baciu au intrat în atenţia opiniei publice şi totodată a cercetărilor abia după ce, în 1968, Emil Bamea şi trei însoţitori ai acestuia au fost martorii evoluţiei aeriene a unui mare OZN discoidal, reuşind şi fo tografierea lui. Remarcabilele imagini fotografice analizate şi interpretate incitant de Florin Gheorghiţă, care a anchetat acest caz, au Scut în scurt timp ca pădurea Baciu şi oraşul Cluj să ajungă, cel puţin pentru o vreme, în centrul atenţiei internaţionale. După' un interviu

Adriatl PATRUT ■ "FENOMENELE DE LA PĂDUREA H0IA • BACIU"

1(24

1\<Snulii

a (1- nanj- 4). >

[ANS

n »fchîjad«pi&fetii

îSOdUşi'#*1fix#O»1

5i>nio»

[â

k i •o*

0

Curiozităti■ Şovinism. C uvintul

'şovinism” provine de la urnele unui soldat francez Nicolas Chauvin, din perioada primului imperiu (1804), soldat devenit - celebru prin manifestările şi sentimentele «le naţionale exaltate şi fanatice. Cu „ tim pul şovinismul” a devenit ideologie şi politică de aţîţare •urii şi duşmăniei între naţiuni

şi naţionalităţi, extremism şi intoleranţă.::

Epopee. în literatura românească singura epopee

eroi-comică a fost şi Bte "Ţiganiada” cu tendinţe ®irice antifeudale. A fost wisă de Ioan Budai Deleanu (1763-18 2 0), cărturar Mnisl, reprezentant al Şcolii «delene (n. în Cigurău jud. Hunedoara).

' Filipice şi Calilinarc.‘ilipice” au fost-num ite Cursurile celui mai mare jWor fll Greciei antice, "Nostene, ţinute între"anii

•341 î.e.n. Mai tîrziu cu 300 ani (43-42 î.e.n'.)*

floral roman Marcus Tullius Wro a ţinut cîteva discursuri

Jţolriva lui Calilina, intitulate ^tilinare” inspirate fiind JP* "Filipicele” lui «nwstcne.' ’■

Record la piese de teatru"naturgul spaniol Felix

•fpc dc Vcga, care a trăit între ^2-1635 a scris cel mai marc•Wăr dc piese dc teatru: 1800

profane şi 400 drame cu ®r»ctcr religios! ' T

an N. URECHE (INU).

MAREA BRITANIE:

UCIGAŞII ÎN SERIE PUN LA ÎNCERCARE CAtaCITÂTILE DE ANALIZĂ ALE

SPECIALIŞTILORReuter

A sasinarea în serie a ce l puţin 10 tinere fem ei de către soţii Frederick şi Rosemary W est i-a şocat pe britan ici, ca re în p rezen t se străduiesc să în ţeleagă dacă la o rig inea crim elor lo r a stat nebunia sau pu r şi sim plu răutatea. U cigaşii în serie reprezintă num ai un procent foarte m ic al delincvenţilor violenţi, ia r asocierea la crim ă între un bărbat şi o fem eie este aproape fară precedent în M area Britanie." Frederick W est a fost găsit spînzurat în închisoare înainte de a fi chem at să , răspundă în faţa justiţie i. D ar el descrisese cu nonşalanţă po liţie i cum în decurs de 20 de ani a strangulat, a tă ia t în bucăţi- şi a îngropat cadavrele primei soţii, a l fiicei lor a l fiicei vitrege şi ale altor nouă femei. R osem ary W est, care, ca şi Fred, a fost victim a unor abuzuri în copilărie, a negat că a participat la 10 dintre aceste crime, dar a fost găsită v inovată şi condam nată la închisoare pe viaţă. ' . ’

M ajo rita tea c e rc e tă r i lo r p riv in d co m ite rea , crim elor s-au axat pe factorii sociali şi de m ediu

ca re i-a u m a rc a t pe c r im in a li , ca să ră c ia , privaţiunile şi lipsa dc afecţiune. Noi cercetări, aflate într-un stadiu incipient, arată însă că unii

_ dintre crim inalii condam naţi prezintă un anum it tip dc leziuni cerebrale fie ca urmare a unei răni suferite la cap, fie -dato ra te unei anom alii din naştere. Investigarea efectuată în p rinc ipal în S ta te le ,Unite pc crcicrele unor crim inali sadici sau. în seric ilustrează prezenţa unor anom alii nu

„numai în lobul stîng tem poral, carc afectează'

serie au aproape întotdeauna o motivaţie sexuală ş i ” o in c a p a c i ta te o rg a n ic ă de a a p re c ia sentimentele altora. E i supravieţuiesc deoarece sînt capabili să-şi disim uleze violenţa, inofensivă în m intea lor, şi le apăr celorlalţi ca norm ali” , au afirm at specialişti britanici.

Unele cercetări anterioare au arătat că creierul fem eilor funcţionează diferit de cel al bărbaţilor.

; Femeile sînt atît de ra r im plicate în crime în serie îneît ajung să le com ită doar din cauza unei răutăţi ie ş ite d in co m u n . M y ra H in d ley e s te în c ă considera tă ” cea m ai rea fem eie d in M area B ritanie” pentru participarea ei, împreună cu Ian Brady, în anii '60 la torturarea şi asasinarea a cinci copii în regiunile m lăştinoase din nordul M arii Britanii. ”D e obicei fem eile sînt com plice, căutînd persoane'care gîndesc în acelaşi m od ca ele. Fem eile-asasini în serie sînt cu siguranţă m ult mai rare. în statisticile privind comiterea crimelor, în g e n e ra l fe m e ile r e p re z in tă u n p ro c e n t neînsem nat” , a afirm at Jessel.

N europatologul C live B ruton în treprinde în prezent una dintre cele cîteva cercetări britanice efectuate pe creierele unor persoane decedate, afectate de dem enţă crim inală, dar a afirm at că se sim te a c u t n e c e s i ta te a u n o r c e rc e tă r i m ai num eroase. "Ş tim din d ife rite le experim en te efectuate care parte a creierului este im plicată în ag res iune . D ificu lta tea constă în a de lim ita frontiera dintre nebunie şi răutate. A ceasta este zona neclară”, a afirm at Bruton. în opinia lui» d e re g lă r i le m e n ta le c u n o sc ilte cu m e s te

com portam entul sexual, ci şi în zonele, de control ^ schizofrenia, sînt pur şi simplu insuficiente pentruăl agresivităţii aflate în partea dreapta a creierului. Numeroase alte investigaţii ilustrează faptu l că zona de pc c re ic r a sediului conştiinţei sau a perceperii culpabilităţii este decuplată dc zona crcicrului dc percepere a sentim entelor, cunoscută drept sistemul de coordonare a membrelor. Potrivit cercetării efectuate de M oir şi Jessel, ucigaşii în

a explica actele m ajorităţii crim inalilor în scrie. "Unele dintrc crimele comise de criminalii în scrie extind frontiera dintre răutate şi nebunie. Nu există o definiţie a răutăţii în carc să poată fi incluse actele com ise dc ci, dar este totodată im posibil să descrii aceste simptome ca pc o maladie cunoscută. Ele sfidează raţiunea” , a afirm at Bruton.

incendiar al biologului clujean Alexandru Sift, publicat în 1974 de revista "Flacăra”, interviu în care acesta afirma, printre altele, ”Am văzut cu ochii mei vehicule extraterestre”, au urmat o serie de articole publicate în reviste din ţară şi s tră in ă ta te , fenomenelor stranii din pădurea aflată în imediata apropiere a municipiului nostru fiindu-le dedicate totodată lungi. paragrafe şi capitole de carte.

Este meritul lui Adrian Pătruţ (doctor; în chimie, preşedinte al-Societăţii Române de parapsihologie şi asociat al Parapsychological Associaţion), el însuşi un observator constanţ şi cercetător al acestor fenomene, de a fi adunat într-un volum monografic - ilustrat cu 149 imagini spectaculoase, principalele cazuri şi observaţii de la Pădurea Hoia-Baciu, împreună cu; rezultatele obţinute în această zonă de diferite persoane şi ech ipe de investigare, pe parcursul a 40 de ani. Astfel, alături de capitole în care Adrian Pătruţ îşi prezintă propriile investigaţii şi ipoteze ("Capul copiat” şi "Omul fără umbră”; întîlnire de gradul trei la Pădurea Hoia-Baciu; Fotografii normale şi fotografii paranormale de tip nou - gîndotopografu - obţinute la Pădurea Hoia-Baciu; Arhiva Sift ş:a.), vom întîlni capitole semnate de Alexandru Sift, Florin Gheorghiţă, Dan Corneliu Brăneanu, Peter Leb, Geza Bukaresti, Gregorian Bivolaru, Csaba Borbath şi Liviu Timbus, deci o diversitate de observaţii şirezultate obţinute, dar toate susţinind stranei (alea ş i '.în acelaşi tim p im portan ţă

fenomenelor din Pădurea Hoia-Baciu. Fiindcă, după cum afirmă dr. Pătruţ, aceste fenomene ”aduc argumente importante în favoarea faptului că realitatea obiectivă în totalitate este mult mai bogată şi mai complexă decît arată m&delul m aterialist mecanicist fizicalist, propus şi susţinut de ştiinţa contemporană”.

Volumul, semnat - în calitate de1 autor-coordonator - de cunoscutul cercetător clujean Adrian Pătruţ, şi avînd titlul "Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu”, va putea fi găsit, foarte curînd, în librării, graţie Editurii Divia. Aşadar, o ocazie în plus pentru cei interesaţi de misterele acestei zone, de a le cunoaşte şi simţi aşa cum le-au văzut şi le-au trăit cei care şi-au dedicat. o bună parte din timpul lor studierii . acestora. ■

M.TRIPON.

Ip i iy A N t

m m k

V * ’FENO ^E'lFtF DE LA

EA HOIA-BACM m î

Ceasuri de lux din atelierul săsesc A. Lanse & Seime

Un ceas la fel de scump precum un obiect din antichitate: rulmenţi de rubin şi aur, sticla de ceas din diamant, mecanisme superfine, totul produs manual. Poate fi achiziţionat numai în 15 magazine din Europa. Acesta este "Lange-Tourbillon”, cel mai scump ceas din Germania. Costă 140.000 de mărci şi provine din atelierul de mecanică fină A. Lange & Sohne din Glashiitte. Firma are o vechime de peste 100 de ani, fiind în trecut singura în stare să concurczc producătorii elveţieni de ccasuri. D upă cel de'al doilea război mondial, în fosta R.D.G., atelierul nu a produs decît ccasuri dc duzina carc sc puteau comanda şi cumpăra în urma consultării unor catMoagc. Astăzi, beneficiind de un ajutor substanţial venit din Elvclia, oferta firmei A. Lange & Sohne cuprinde ccasuri de lux care continuă tradiţia firmei. O alianţă între ultimul "Lange”, Waltcr Lan;,o şi principalul producător elveţian dc ccasuri, a făcut posibilă revenirea în forţă a firmei pe piaţă. Un număr de 45 dc ceasornicar cu o formaţie specială în accst domeniu, lucrează doar la rcaliz... a curelelor dc ccas. Nici una dintre accstca nu poate fi gumpârat i la un preţ mai mic de 14.000 dc mărci.

i&IDEmRUL marţi, 5 decembrie 1995 ,14

J î f f r a l â f n

l o c a l e

, - Lumea taraiieâsca din România cunoaşte, după 'reforma agrara' din lcbruanc 1991, raslurnari majore

de ordin strUclural, Ia carc se adaugă consecinţele' economice şi socialo ale tranziţiei spre economia dc piaţă. în plus, legea 69 asupra autonomiei locale cere, pentru a [i operantă, pe lîngă resurse băneşti şi parteneri ' locali sensibili la nou, nuclee de concentrare, dc experţi, dc pregătire etc. - \ .

Dezvoltarea rurală în Rbmânia nu înscamna doar - privatizarea pămînturilor, grija de a produce mereu mai mult sau dezvoltarea exclusivă a activităţilor agricole, lia înseamnă şi colaborarea în ansamblul protagoniştilor,

privilegierea unei abordări globale a dezvoltării (mediu, calitatea vieţii, micile întreprinderi artizanale, serviciile locale; turism...) într-o perspectivă de administrare pe termen lung a resurselor.'Acesta este contextul în care sc înscrie Fundaţia Rurală din România.

Toate acţiunile întreprinse de către OVR de 5 ani încoace sînt îndreptate spre o abordare globală şi integrată a dezvoltării rurale. Aceasta s-a format prin cererea progresivă a unor "centre” de schimburi de expertiză şi de pregătire a cadrelor. ;

Finanţată de Uniunea Europeană (prin programul PHARE, Parteneriat şi crearea de instituţii) Fundaţia Rurală din România este o ■ acţiune de perspectivă îndelungată ca, de altfel, şi celelalte acţiuni întreprinse de către OVR. Coordonarea generală a proiectului este asigurată de către OVR Frânce împreună cu OVR România şi OVR International.

Fundaţia Rurală din România este un loc de concentrare a diferiţilor protagonişti - publici şi privaţi din mediul rural care acţionează, la nivel local, naţional şi european.

Scopurile sale sînt: să favorizeze coordonarea la scară locală a mijloacelor şi a programelor care privesc dezvoltarea lumii ţărăneşti; să întărească capacitatea

' colectivităţilor locale de a-şi formula o politică proprie de dezvoltare rurală, adaptată caracteristicilor regiunii lor; să uşureze cooperarea şi schimburile dc experienţă cu structurile europene similare; să valorifice resursele . locale şi să iniţieze programe de sprijin financiar; să implice populaţiile locale în dezvoltarea teritoriului lor; să servească drept interm ediar între asociaţiile r întemeiate de populaţiile locale şi autorităţile publice.

Fundaţia Rurală din România este"o structură independentă în serviciul p ro iectelo r locale dc dezvoltare. , . ;

Ea va furniza următoarele tipuri de servicii: metode

(de pregătire a cadrelor, seminarii, anchete în teren,..); instrumente (de administrare şi de finanţare); servicii (de expertiză, centre de documentare, centru de informaţii, studii de fezabilitate şi de sprijin, ajutor în procurarea resurselor financiare...).

Prima acţiune a Fundaţiei Rurale din România constă , în susţinerea a zece proiecte locale de dezvoltare rezultate din reţeaua OVR. Aceste proiecte nu vor fi în mod direct finanţate dar vor beneficia de susţinere de servicii de expertizare într-o perspectivă a dezvoltării locale globale. ;

Principalii beneficiari ai acţiunilor Fundaţiei Rurale din Rbmânia sînt comunităţile locale (comunele şi satele componente), populaţiile locale şi reţelele existente sau în curs de formare de întreprinderi mici şi mijlocii şi de asociaţii avînd ca scop dezvoltarea locală.

Crearea Fundaţiei Rurale-din România, în cadrul OVR a fost prilejuită de întîlnirea de la Sibiu, între 1 şi 4 decembrie 1995, a Comitetului de coordonare pentru' a-şi continua munca de; selecţionare a micro proiecteloruie dezvoltare, pe de o parte, şi pe de alta, de a stabili liniile generale ale conducerii FRR.

Acest comitet de întemeiere şi de administrare a Fundaţiei Rurale din România este alcătuit din OVR International, OVR France şi OVR România, ca şi din experţi europeni în domeniul dezvoltării rurale.

•Universitatea-de.Ştiinţe Agricole şi Veterinare a Banatului USAMVBT, România;

•DATAR (Delegaţia amenajării teritoriului şi a acţiunii regionale) Franţa; . . ”. ’FNFR (Federaţia naţională a căminelor rurale)

Franţa; ’ ,•Fundaţia Rurală din Wallonia, Belgia;•Facultatea de Ştiinţe agronomice din Gembloux,

Belgia; ; - -- y . ’ ’•Institutul european de Ecologie de la Metz, Franţa.

Ziua de 1 decembrie a fost consacrată întihaj experţilor europeni cu susţinătorii români ai proiectefc, de dezvoltare locală. Ea va reprezenta o cerere 4 proiecte lansate în reţeaua internaţională a OVR fe; martie 1995. Circa'20 de comitete OVR au raspm, acestui apel. O selecţie a proiectelor ce vor fi sustinsk de Fundaţia Rurală timp de un an de zile este realizau în acest moment. Reuniunea din 1 decembrie 19S5 v» permite terminarea acestei selecţii, lista definitivi i proiectelor acceptate urmînd a fi comunicată la slînhjj anului 1995. Domeniile pentru care sînt prezentak proiectele sînt variate, abordînd crearea asociaţiilor a mediul rural, alimentarea cu apă şi gaz, crearea nw mici întreprinderi^ etc./

r r , , . . , i

C h ia r n u m a i a v e m n e v o ie d e c h ib r ite ?

Cu multe lucruri curioase-şi cu > fenomene im previzibile ne-am* obişnuit în ultimii ani. Perioada -• postrevoluţionară din ţara noastră a influenţat direct sau indirect şi viaţa socială a cetăţenilor, să nu m a i1 vorbim de impactul produs în activitatea cotidiană a fiecăruia dintre noi. Uni iau trecut mai uşor - peste aceste obstacole, dar majoritatea societăţilor comerciale ■ se confruntă în continuare cu mari greutăţi. Printre aceste unităţi se află şi SC "Sortilemn” SA Gherla (fostul

.CPL), unde regresul este vizibil. Printre secţiile care nu lucrează de peşte trei ani se găseşte şi secţia chibrituri, cîndva "m îndria” societăţii. O parte din personal a fost trecut în şomaj, iar alţii reprofilaţi. Mulfi au părăsit u n ita te a ,; refugiindu-sc în sectorul privat. Nu ar fi nimic curios în această problemă, dacă n-ar fi nevoie de . chibrite. Deşi acest produs atît de necesar în viaţa zilnică este solicitat pe piaţă, el nu se găseşte. Chiar şi

la Gherla, de cîteva săptămîni chibritele lipsesc cu desăvîrşire. în timp ce halele de producţie ăle fabricii aflată la marginea oraşului sînt pustii; rafturile; tutungeriilor au rămas goale. Dacă acum uri an se aduceau chibritele de la Bucureşti şi Brăila, în prezent, din cauza scumpirii benzinei n u 'se mai fac comenzi. Şi uite aşa, populaţia urbei de pe Someş rămîne fără chibrite.1 Şi asta se întîmplă într-o localitate unde există fabrică dc profil. -

Ne opreşte lumea pe stradă şi ne : întreabă: Cum este posibil aşa ceva? Iată că este posibil. Chiar şi oprirea unei secţii care şi înainte de 1989 mergea foarte bine. Nu ştim care sîn t cauzele sistării ac tiv ită ţii productive în cadrul secţiei de chibrite de la SC "SORTILEMN" SA G herla, însă ştim că în localităţile judeţului Cluj nu se găseşte această marfă, iar. sute de angajaţi ai unităţii respective sînt pusi pe drumuri.

SZEKELY Csaba

Ne apropiem cu paşi repezi de sfîrşitul, anului, cînd în toate domeniile de activitate facem bilanţuri şi tragem liniepeste realizările de pe ultimele 12 luni Mai ales în condiţiile economiei de p ia ţă p e " care o parcurgem, profitul obţinut constituie călăuza cea mai.. sigurăpe calea rentabilităţii. Dacă industria se confruntă cu mari probleme, iată că în sectorul agricol mai avem unităţi care au trecut cu brio' perioada actuală de tranziţie.■ Desigur, nu este uşor în

cohdiţiile crizei economice actuale să obţii beneficii. în judeţul Cluj sînt unităţi agricole de stat care au reuşit să se înscrie pe drumul cel bun.Printre ele se găseşte şi sucursala DejaparţinîndSC “Agrocom ” SA Cluj (fosta ‘

’ IĂS), unde în toate sectoarele de activitate buna organizare a muncii şi-a spus cuvîntul şi în acest an. Recent, am vizitat Ferma pomicolă nr. 4 de Ia

-Ocna Dejului, unde în prezent estelinişte, culesulfructelor s-a terminat de mult, dar bilanţul de sfîrşit de an încă nu s-a încheiat. Un singur lucru este

cert: în această toamnă, de aici s-au livrat beneficiarilor peste 800 tone mere de cea mai bună calitate. în timp ce în multe ferme pomicole din vecinătatea municipiului Dej livezile aufost pur şi simplu distruse după Revoluţia din decembrie 1989, la marginea comunei Ocna Dejului pe cele 120 de hectare

şi în acest ăn ’ s-au obţinut producţii foarte bune.

După cum ne mărturisea şeful fermei, ;ing. Iacob Suciu, mai mult de jumătate din recoltă a luat drumul exportului, în timp ce zeci de tone de mere s-au livrat pentru industrializare. ;i

De asemenea, peste 300. tonefructe aufost depozitate în halele proprii în vederea asigurării aprovizionării populaţiei pe timpul iernii

Iată că unde există preocupare, acolo şi rezultatele obţinute sînt pe măsură. în timp ce zeci de hectare de livezi din împrejurimile Dejului au fost lăsate în paragină, pe fer mele aparţinînd sucursalei Dej a SC “Agrocom ”SA Cluj rodul bogat prevesteşte un bilanţ de sfîrşit de an şi mai bogat

SZEKELY Csaba

P r o p u n e r i

p e r i t r u 1 9 9 6

î n s e c t o r u l

z o o t e h n i c(Rompres)

Pentru anul 1996 s-a iniţiat m 'proiect de hotărîre de guvern, prii care se acordă o serie de facilităţi financiare pentru întreprinzătorii care-şi vor organiza ferme d: animale, precizează surse autorizat din M in isteru l Agriculturii şi Alimentaţiei.

Pentru ca aceşti întreprinzători si beneficieze de facilităţile prevăzute în proiect; este necesară respectare» dimensiunilor fermelor de animale. Astfel, dimensiunile minime impuse pentru organizarea fermelor sînt de12 vaci şi juninci, sau 50 de capete de tăuraşi sau de 150 de oi sau 500 de berbecuţi, sau 500 de porci, sas 1000 de păsări ouătoare. .

“ R e v i t a l i z a r e a ” a j u t o r u l u i r e c i p r o c d i n o r a ş e ş i s a t e

Ideea “cooperaţiei” este privinţa nevoilor de 'c a r t ie r la altu l. Cine să ia de neimaginat. Acolo existăveche dc cînd lumea. Cei slabi aprovizionare şi desfacere cu iniţiativa? facilităţi de procurare a unuidevin puternici, unindu-şi acele articole de strictă Rareori vecinii se cunosc cuib propriu, unde să teforţele. De cc sc uită atît dc uşor necesitate. De ce nu se între ei. Cît de multe s-ar putea refugiezi, amenajîndu-1 cît maiun astfel de adevăr, recunoscut procedează astfel? Fireşte, din ; face, dacă ar exista o mai bine cu putinţă.‘de către toată lumea? Romanii lipsă de “ INTERES” . Ideea puternică conştiinţă Dispunînd de mai mulţi bani,îl aveau simbolizat în acel snop “ORGANIZĂRII” este absentă cetăţenească, ştim fiecare. se procură o alta mai măricică,dc nuiele în jurul unei securi, la toate popoarele unde Care ne este ccl mai apropiat înstrăin înd pe prima.Bătrînii pe patul de moarte bunăstarea nu este la ea acasă, punct de aprovizionare cu Formalităţile de îndeplinit sîntrecomandau tinerilor să fie uniţi In România de dinainte de legume şi fructe, pîine şi cîte num eroase, e drept, darîntre ci. Cîte nu sînt prilejurile 1918, ministrul învăţămîntului, altele? Să le cârâm de la mari cetăţeanul nu-şi împarteunde am putea apela cu succes Spiru Ilaret a făcut apel depărtări? Unde se joacă copiii? veniturile cu aceia carela învingerea unor dificultăţi călduros la toţi intelectualii Unii gospodari au pe lîngă închiriază,mici sau mari. In sate, spre satelor, înfiin(înd cooperative şi locuinţe plantaţi pomi sau viţă F iind vorba deexemplu, n-ar putea conlucra băncuţe săteşti, aşa cum au de vie. Se uită cu jind, apoi, “întrajutorare”, economiile potşcoala cu cooperaţia locală? procedat şi unii dintre vecinii acei cu mai puţine preocupări, fi depuse la instituţii sigure, deCum? întregul corp didactic, noştrii mai luminaţi. De unde în oraşe, problema problemelor . unde, contra garan(ii, să poatăîmpreună cu părinţii şcolarilor, sâ pornească iniţiativa? rămîne locuinţa şi un Ioc de fi contractate şi împrumuturi,devenind vrem elnic coo- în oraşe, a lte le sînt muncă asigurat. Loc pentru mai bine existăperatori. A ltele sînt parti- problemele, atît ale şcolii, cît şi Există ţări unde a nu avea pretutindeni,cularităţile fiecărei localităţi, în ale cetăţenilor, diferind dc la un cimirufa proprie de dormit este Petre DANCIU

6uTG 4T£ CÂ iA R Â ciA ' N O A V r t â /W 3 V » T I P I 6 A

fflH Q M K M i P S A lM tito , HOMÂNUk 6$TB W/Vi l r u m Ţ l t m O P T I M I S T . . ’

. ---- rrrr~i ' ...... n ll n i

15) marţi, 5 decembrie 1995 EVENIMENT A D E V A R U Ld e C l a j j

r Penlru cine ore urechi ••• mC o n c u r e n ţ a

Trebuie în egală măsură să se ţină con t câ mijloacele mass- media trăiesc o viaţă concuren- ţialâ în vînătoareâ după informa­ţiile d e ac tua lita te . F iecare jurnalist trebuie să fie primul şi cel mai bun. E l trebuie să facă proba de rapiditate şi reactivitate, că o nou ta te este un. produs proaspăt, deci perisabil. Grija sa permanentă este de a căuta, a găsi şi a obţine exclusivitatea şi privilegiul de a contacta personal sursa de informaţii în raport cu un c o m u n ic a t d ifu za t în ansamblul mass-media.

E x c l u s i v i t a t e aUn tra tam en t ech itab il şi

nondiseriminatoriu faţă de toţi jurnaliştii este favorabil relaţiilor cu m ass-m ed ia . C rearea de favoritisme pronunţate, vizibile,

_ .nu va aduce niciodată o bună instituţiei.

E x c lu s iv ita te a poa te fi acordată^ cînd este vorba de o informaţie particulară care nu interesează cu preponderenţă marele public.

Toate informaţiile importante care interesează publicul larg trebu ie d ifu za te tu tu ro r jurnaliştilor interesaţi. Oricare ar fi p r im u l ju rn a lis t care se interesează de o problemă legată de sfera noastră de activitate, trebuie să fie servit cu prioritate.

I n t e r l o c u t o r i iP rin c ip a lii interlocutori ai

instituţiei lor, jurnaliştii, nu sînt singurii care trebuie, luaţi îri considerare. - - ■

Redactorul şef de la un jurnal, toţi realizatorii de jurnale sau de emisiuni sînt persoane care de asemenea participă la realizarea de comunicaţii. Cronicarii sînt de asem enea in te rlo cu to ri în rubricile lor legate de relaţia cu publicul. în cadrul emisiunilor care dezbat subiecte de fond, intervin de asemenea reporteri şi animatori de discuţii.

C înd in fo rm aţia are ; un caracter im portant, de mare interes social, economic, politic, diplomatic etc.-şi provine de la diferite m ed ii sau institu tii

oficiale, ea se difuzează numai prin intermediul interlocutorilor autorizaţi, jurnaliştilor acreditaţi în acest sens.

A b u n d e n ţ a

d e i n f o r m a ţ i i ;Este de ştiut că mass-media

trebu ie să facă p roba în permanenţă că are o abundenţă de informaţii, puse la dispoziţie de jurnaliştii săi. v

E norm a can tita te de com unicate, a rtico le şi documente pe care le deţine nu permite decît unei infime părţi de a fi difuzate către publicul consumator de informaţii.

C om unicaţiile care se fac trebuie deci să. fie de mare im portanţă, de mare interes, concise , c lare , pen tru o exploatare maximă a spaţiilor editoriale. •

A d m i n i s t r a r e a <

c o m u n i c a ţ i i l o rîn legătură cu acest subiect,-

un vechi dicton spune: "pentru a trăi fericit, trăieşte ascuns”. Foarte multe instituţii şi medii nu au deschis porţile în faţa mijloacelor de comunicare în masă. Este. complet iluzoriu de a reuşi să-ţi menţii liniştea, atît timp cît instituţia sau mediul din care faci parte joacă un rol important în societate.

Această politică de "struţ” nu permite niciodată posibilitatea de a te sustrage din faţa exigenţelor informaţionale ale publicului Cu cît tăcerea este mai adîncă, cu atît întrebările puse de opinia publică sînt mai multe.„Deci, este mai util de a da

informaţii, de a le lansa din proprie iniţiativă, decît a-ţi fl cerute. Este de preferat a vorbi decît să dai naştere la rumoare prin tăcere. ^

Pentru a putea comunica cu mass-media şi a administra mai bine în interesul instituţiei acest lucru, trebuie păstrată, prezenţa de sp irit în re la ţiile , contradictorii.

lt: col. Mircea CORĂBEANU

De la Poliţia transporturi

De sărbători, pe trenuri se produc mai multe fapte antisocialeA nalizînd cond iţiile şi

îm prejurările care fav o rizează ' comiterea unor fapte antisociale, pe trenuri ş i jn staţiile CFR, dl lt. col. Silviu Peştean, purtătorul de euvînt al Inspectoratului de poliţie pentru . transporturi Cluj ne spunea: ”în

'această perioadă a sărbătorilor de iarnă ne confruntăm cu o serie de fenomene infracţionale favorizate de ag lom eraţia m are de- călători, consumul exagerat de alcool, de superficialitatea de care dau dovadă

. u n ii că lă to ri în păstrarea şi supravegherea bunurilor care le aparţin . Ilum inatu l slab - sau inexistent pe trenurile care circulă noaptea duc la comiterea unor grave fapte antisociale. Călătorii care circulă cu trenurile ar trebui să fie mai atenţi la persoanele cu care ’ călătoresc în compartimente. Se în tîlnesc m ulte cazuri în care călători creduli, după ce au făcut cunoştin ţă ' 'cu persoane "binevoitoare” şi au servit împreunăo ţuică sau o cafea au "adormit”, după care au fost tîlhăriţi sau ,

; deposedaţi de bagaje. Datorită neatenţiei în zonele de cale ferată, săptămînal îşi pierd Viaţa sau rămîn infirme 5-6 persoane”. Pentru a exemplifica, vă prezentăm cîteva

. cazuri de ultimă oră: ,

• T renu l nu ia r tă . . . în 26noiembrie, în Staţia Surduc, jud. Sălaj, un tren de marfă ce manevra a prins sub roţile locomotivei şi l-ă acc iden ta t pe m inorul T om a Alexandru, de 6 ani, care se juca . nesupravegheat pe calea ferată. în urma accidentului grav, transportat de urgenţă la Spitalul din Zalău, i s-au amputat ambele picioare.

• în Halta Cîmpeneşti, jud. Cluj, un tren de marfă care circula spre C lu j-N apoca a acciden tat pe ciobanul Chereche'ş Dumitru (29 ani), din Iuriu de Cîmpie, care_ se afla cu oile în zona gării. în urma accidentulu i a fost in ternat la Spitalu l din Cîmpia T urzii cu ambele picioare amputate de la gambă şi cu comoţie cerebrală.

• Trenul accelerat 351, Ia km 41.1 + 300 a accidentat m ortal pe Chiorean Tereza (29 ani), care a traversat calea ferată fără să se asigure. Datorită gravelor leziuni interne, victima a decedat după , cîteva ore, la spital.N • Navetiştii erau... hoţi. în seara zilei de 21 noiembrie a.c. au fost prinşi în flagrant de o patrulă a poliţiei TF, Cotoc Codruţ Viki (19 ani) şi Răfăilă Ioan (18 ani), din Mediaş, în trenul accelerat 321, în timp ce se pregăteau să coboare la

Blaj cu un geamantan voluminos al unui cetăţean din Cluj-Napoca. Bagajul a fost recuperat şi înapoiat păgubaşului. Hoţii au fost predaţi postului de poliţie TF din gara Blaj, pentru cercetări. . * ;

• Ciobanul şi ţiganul. Groza Radu, cioban din Poiana Sibiului, aştepta trenul în gara Ciucea pentru a că lă to ri la C luj-N apoca. La circiuma "Expres” s-a împrietenit, la o ţuică, cu Remuveş Ioan, din Negreni, com. Ciucea. După ce au cinstit mai multe păhărele de ”tărie”, la venirea trenului s-au despărţit. Dar... ţiganul ă pus ochii pe desaga ciobanului. L-a urm ărit şi cînd acesta s-a urcat îri tren şi şi-a pus bagajele în compartiment i-a furat desaga şi traista, după care a coborît înainte de a pleca trenul, baciul Groza a observat lipsa bagajului şi a sesizat poliţia TF de la Biroul de mişcare din gară. într-o oră, hoţul a fost prins. Ciobanul s-a minunat. Ţiganulera îmbrăcat cu cojocul şi căciula lui. Pe umăr avea traista în care se afla o sticlă de* palincă, un caş, alte bunuri materiale şi 150.000 de lei. Ghinionul ţiganului, pentru, că va petrece sărbătorile de iarnă în arestul poliţiei.

Vasile MOLDOVAN

îm p ă c a re a p â r t i lo r în ju s t iţ ier Cînd auzim de ÎMPĂCARE, ne încearcă un sentiment de uşurare. Sînt situaţii prevăzute de lege cînd această instituţie de drept operează ' cu cele mai bune efecte. împăcarea ' este, de fapt, o înţelegere între autorul şi victima, infracţiunii şi poate fl mai de folos pentru restabi­lirea ordinii juridice şi preîntîm- pinarea altor tulburări ce ar putea izvorî din resentimente. împăcarea poate fi explicită atunci cînd cele. două părţi declară, în mod formal, că s-au înţeles, şi implicită, atunci cînd ea decurge dintr-o situaţie dc fapt (de exemplu, cînd cel care a violat o femeie, se căsătoreşte cu ea).. împăcarea în- ambele cazuri rămîne însă un act bilateral. Dacă inculpatul refuză să se împace, declaraţia părţii vătămate că îl iartă nu mai are valoarea unei împăcări şi, deci, procesul îşi urmează cursul Sînt însă cazuri speciale, cînd legea penală dă eficienţă juridică simplei renunţări din partea celui vătămat, în acest caz însă nu mai avem o

împăcare, ci o iertare, care este un act unilateral.

îm păcarea, ca să aibă efect, trebuie să intervină mai înainte ca . procesul penal să fi fost definitiv judecat. Ea trebuie sâ fie totală şi necondiţionată. Efectul împăcării este de a înlătura aplicarea sancţiu­nilor de drept penal şi nu poate purcede decît de la persoana care a fost victima infracţiunii, care este subiect pasiv de drept penal. Dreptul de a se împăca este personal, el nu poate fi cedat nici între vii, nici transmis prin moarte, este aşadar incesib il şi intransm isibil. De îm păcare nu beneficiază decît inculpatul cu care victim a s-a îm păcat. Deci, activ şi pasiv , - împăcarea eşte personală. în caz de împăcare implicită, derivată din repararea prejudiciului, efectele se vor produce in rem, aşa că vor beneficia toţi participanţii. în dreptul roman, pe cale de "abolitio privata” se putea ajunge la retragerea unei acuzări. ;

împăcarea explicită sau implicită poate interveni oricînd, pînă la darea hotărîrii definitive, chiar la instanţa de recurs. După acest moment, ea

• nu m ai are nici un efect. v împăcarea este într-adevăr un

sentiment cald, de uitare a răului, dar acest lucru nu se poate face întotdeauna. Nu poţi, de exemplu, să te împaci cu cel care-ţi taie o mînă sau un picior, care-ţi distruge cu bună ştiinţă valori importante, comite acte grave de tîlhărie sau viol etc. în aceste cazuri legea este categorică; acţiunea penală se pune în m işcare din oficiu de către procuror şi făptuitorul este tras la răspundere conform legii. Şi pentru ca să nu existe dubii, învederăm^ in frac ţiun ile pen tru care este posibilă împăcarea în justiţie: lovire, vătăm are corporală d in culpă, insultă, calomnie, ameninţare, furtul între soţi, abuzul de încredere. Pericolul social al acestor fapte este incomparabil mai redus şi lezează interese strict personale.

jurist Ion GHERCIOIU

Hoţulde lîngă IM noi

P u p ă mai m ulte nopţi de pîndă, în zona S.C. ”Remar-16 Februarie” >S. A; şi a D ep o u lu i C .F .R . C lu j a căzut în ”p lasa” în tinsă de Poliţia transporturi un vechi " c o le c ţio n a r” de m e ta le neferoase. Hoţul se numeşte Costea A ugustin (44 ani), d in C lu j-N a p o c a ,- s tr . B u c iu m n r. .2 1 , fă ră ocupaţie. A Tost p rins în. f la g ra n t îh tim p c e se

. străduia să scoată printr-o

spărtură a gard ului,de le ”16 Februarie”, aproape de rîul N adăş, un sac cu 8 cilindri din bronz. Cu sacul în spate a fost dus la Poliţia TE Cluj unde, lua t la în trebări, a recunoscu t că nu este la prima tentativă de sustrageri de obiecte d in b ro n z s a u alamă. Fost angajat a l S .C .: ”R em ar” , şi p ro fitîn d câ a v e a c u n o ş t in ţă d e sp re obiceiul ”casei” , e l intra în fa b r ic ă îm p re u n ă cu m uncitorii d in sch im bulde dimineaţă sau de noapte, îşi procura 'lin iştit ”m arfa”, pe care apoi o valo rifica Ia centrele de achiziţii metale d in o ra ş . C o s te a â recunoscut pînă în prezent3 fu r tu r i de m e ta le n efe ro ase în v a lo a re de peste 400 niii Ici; în prezent e s te a re s ta t ; ia r p e n tru fu r tu r i le c o m ise i s-a în to c m it d o s a r p e n a l; , urm înd ca in stan ţa să se pronunţe asupra pedepsei. -

(Val. M).

* i g g i gi nH I

/** fi

' T iW M M

F L A S H I N F R A C Ţ I O N A L• M ezei A ttila , îm preună cu V arga

R obert au fost surprinşi av înd asupra loro sacoşă conţinînd 22 de borcane şi 600 d e p l ic u r i de c a fe a n e s s , a c ă ro r provenienţă nu au putut-o justifica. D ar să vedem ce s-a în tîm plat. C unoscîn- du-1 pe B oros Lehel, angaja t a l firmei N asser Star, au sustras din această firmă cantitatea dc cafea menţionată, cu ajutorul acestuia.

• în data de 25 noiem brie, Cocoi Viorel Traian a fost surprins în tim p ce îndemna vizitatorii Oser-ului să joace ”A lba- N cagra” . D rept urm are, Judecătoria Cluj i-a dat posibilitatea să num ere "albele şi negrele” , timp de şase luni, elibcrînd un m a n d a t de c x e c u ta rc a în c h is o r i i contravenţionale.

• Se numeşte Kcrckes Attila. S-a născut la 25.04.1974. Arc 10 clase, nu arc nicio ocupaţie, nici antcccdcnte penale. Avea doar o lipsă acută de bani. C a urm are, a cerut îm prum ut dc la C .O ., C.C. şi D .I. sum e totalizînd în ju r dc 60 de m ilioane. C a să pară totul legal, pentru fiecare îm prum ut a întocm it cîtc un contract, în

care punea drept garanţie pentru sum ele îm prum utate apartam entul p roprie ta te p e rs o n a lă a l ta tă lu i lu i . A c e la ş i a p a rtam en t pen tru toa te co n trac te le . B in e în ţe le s , te rm e n e le e x p ir în d , şmecherosul nu a avut de unde să restituie sum ele. Păgubiţii, trezindu-se la realitate l-a u a c ţ io n a t în ju d e c a tă , p e n tru în şe lăc iune în dauna avutului p riv a t, p ag u b e le f iind nerccupera te p în ă în prezent.

r S fatu l n o s tru ? Toţi cci care dau îm p ru m u tu ri, pc baza u n o r g a ran fii im obiliare, au dreptul de a constitui o ipotecă pc respectivele im obile, şi de a înscrie această ipotccă în Cărţile Funciare, accst lucru dîndu-Ic posibilitatea dc a urmări respectivul im obil în proprietatea o ricu i s -a r a fla , pen tru re c u p e ra re a c rean ţe i lor. Şi toţi cci care accep tă garanţii, ar trebui să sc asigure că bunurile cu carc sc garantează îm prum uturile sînt într-adevăr proprietatea celui care le oferă drept garanţii. A ltfel, aşa cum s-a văzut, sc plăteşte un im pozit cam marc pentru neatenţie... D. A.

Justiţia mexicană anchetează conturile’ bancare ale fraţilor Salinas

Justiţia mexicană anchetează conturi bancare u tiliza te în Europa, Statele Unite şi Canada, sub num e fa lse , de fostu l preşedinte Carios Salinas de Gortari şi de fratele acestuia, Râul - afirmă presa mexicană, citată de agenţia France Presse.• ”A fost întărită ipoteza albirii

banilor proveniţi din droguri, dc către Râul Salinas”, scrie ziarul mexican El F inanciero, care c itează surse m exicane autorizate.

Râul Salinas, a cărui soţie, Paulina Catanon, a fost arestată la 15 noiembrie, în Elveţia, în timp ce încerca să retragă dc la bancă 83,9 miiioane dolari, a afirmat recent că averea sa n u . provine din operaţiuni ilegale. Râul a fost arestat, sub acuzaţia de a fi organizat asasinarea lui Jose Francisco Ruiz Massieu,

fost candidat la preşedinţia m exicană şi fostu l nr. 2 al P a rtid u lu i R evo lu ţionar In s titu ţio n a l (P R I, de guvernămînt). -

în tr-o scrisoare trim isă biroului AFP din Ciudad d c - Mexico, ex-preşedintcle mexican Carios Salinas (1988-1994), care trăieşte de un an în Statele Unite, s-a decla ra t "su rp rin s” şi "consternat” de mărimea averii atribuite fratelui său mai mare, Râul. "Nu am auzit niciodată vorbindu-sc despre accastă avere cînd eram preşedinte^.., dar de acum va trebui să se explice în mod clar, atît asupra mărimii, cît şi asupra originii sumelor carc îi sînt atribuite. Şi, dacă a comis greşeli, va trebui pedepsit cii ferm itate dc au to rită ţile competente”, considcră fostul preşedinte mexican. (Rompres).

 D E V  R U Ld© Cluj z i a r

ANUL vn NR.1SS9 ISSN 1SS0-3SO3

MARH '9 DECEMBRIE 1989 16 PAGINI 300 LEI

ULTIMA ORĂ marţi, 5 decembrie 1995

te le -fa x « te le - fa x • te le - fa x » te le - fa x • te le-fax « ■,

Noi reglementări pentru posesorii de autovehicule■ interviu cu ing. MIRCEA BANCIU şeful reprezentanţei judeţene Cluj

a Registrului Auto Român •- De la 1 decembrie-1995 a

intrat în vigoare Hotărîrea de guvern nr. 778/1995, privind m odificarea şi com pletarea, regu lam entu lu i p e n tru aplicarea Decretului nr.328/ 1966 în legătură cu circulaţia pe drumurile publice, precum şi cu stabillirea şi sancţionarea. contravenţiilor în acest sector. Ce atribuţii suplimentare revin, potrivit noilor reglem entări, Registrului Auto Român?

- Este vorba de două noi aspecte ce .trebuie să fie cunoscute şi respectate de toţi posesorii de autovehicule. în primul rînd' mă voi referi: lâ obligativitatea aplicării foliei de securitate pe toate cărţile de identitate ale autovehiculelor eliminîndu-se astfel , orice posibilitate de falsificare a acestor înscrisuri. Aceasta se va aplica doar în situaţia în care datele . înscrise în coloanele 1-6 (marca şi tipul autovehiculului, numărul de omologare, • numărul de. identificare, respectiv Seria şasiului şi caroseriei) corespund cu cele de pc autovehicul. Operaţia se va face Iq reprezentau ţa . Registrului Au to . Român înainte de înmatriculare fiind obligatorie prezentarea de către proprietar a cărţii de identitate şi a autovehiculului. Pentru â se evita aglomeraţiile, '

- Potrivit noilor reglementări apare ob liga tiv ita tea ca la înmatricularea autovehiculelor şi remorcilor, cu excepţia celor noi, proprietarii să facă dovada efectuării ins.pecţiei tehnice periodice Ia staţia Registrului Auto : Român ch ia r .dacă, inspecţia tehnică anterioară nu are term enul de v a lab ilita te : expirat. Menţionez că, situaţiile în care se face inspecţia tehnică periodică, în mod obligatoriu la staţia Registrului. Auto Român, conform H.G.R. nr. 778/1995, sînt următoarele: schim barea p ro p r ie ta ru lu i ,, schim barea dom iciliului în a lt ju d e ţ, schim barea caro serie i, schimbarea ansamblului faţă, precum şi în alte cazuri, la solicitarea organelor de poliţie*. Termenul de va lab ilita te al a c c s te i, in specţii tehn ice periodice este de cel mult 30 de zile an terio r : . so lic ită rii înmatriculării.

în legătură cu noile reglem entări, respectiv obligativ itatea - e fec tuării inspecţiei tehnice periodice şi aplicarea foliei de. securitate, p recizez că acestea se po t efectua ' la rep rezen tan ţa Registrului Auto Român fără program ări an tic ipate . Fac excepţie cazurile în care este vorba de autovehiculele ce se

Starea sănătăţii premierului grec Andreas Papandreu

Atena, 4 decembrie (ROMPRES) - Starea sănătăţii premierului elen, Andreas Papandreu, a fost "stabilă” în acest weekend, în timp ce echipa de medici care îl îngrijeşte "continuă să depună eforturi", în încercarea de a restabili autonomia respiratorie a pacientului - se arată într-un buletin medical, preluat de agenţia ANA, recepţionată de ROMPRES. , . , : -

Potrivit documentului dat publicităţii la Atena, Andreas Papandreu (76 de ani) rămîne în continuare cuplat la sistemul de hemodializă, care preia o parte a funcţiilor de filtrare a sîngelui, pe care nu le mai pot îndeplini rinichii afectaţi de boală. ,< Papandreu nu mai suferă de nici "o infecţie activă” - a adăugat Sklakeas, menţionînd că pacientul a început să fie hrănit, progresiv, cu ajutorul unui tub, metodă la care s-a recurs pentru a lupta împotriva pierderii în greutate şi pentru a revigora-tonusul muscular al pacientului. Organismul reacţionează satisfăcător la această tehnică artificială de alimentaţie, v ,

informăm posesorii - de înmatriculează provizoriu, autovehicule, ce nu au aplicată Apreciem că posesorii de folia de securitate pe cărţile de au tovehicule s în t prim ii identitate, că aceasta se va putea ' interesaţi ca m aşinile lor să

prezinte un grad de siguranţă al circulaţiei cît mai ridicat, fapt pentru care, îi îndem năm ,, inclusiv pentru a se evita

•face înainte de schim barca\ certificatului de înmatriculare pentru care termenul lim ită stabilit prin recentele reglementări este 31 decembrie 1998. . ‘ v .

- Care este al doilea element de noutate cuprins în recenta h o tă r îre , precum şi în

. instrucţiunile de aplicare?

respingerea de la in specţia - tehnică periodică, să-şi repare autovehiculele înaintea prezen­tării la Registrul Auto Român.

A consemnat Emil STANCIU

Plecarea primilor militari NATO pentru Bosnia

Bonn, 4 decembric (ROMPRES) - Primii militari NATO,-ce vor fi desfăşuraţi in cadrul forţei multinaţionale' de păstrare a păcii în Bosnia, au părăsit luni baza

> aeriană britanică d e . la Brueggen (nordul Germaniei), cu destinaţia Split, în C roaţiatransm ite agenţia Reuter.

Cei 56 de militari britanici au fost ; repartizaţi nucleului de reacţie

rapidă ARRC, unitatea NATO căre ia li revin primele responsab ilită ţi în pregătirea desfăşurării ulterioare a forţei de 60.000 de m ilitari, conform acordului "de pace de la Dayton.

Misiunea acestui prim contingent constă în instalarea comunicaţiilor C artierului "general al ARRC, înainte de sosirea, în următoarele săptămîni, a unui efectiv de 2.500 de militari, sub comanda generalului britanic Sir Michael Walker.

S î r b i i v o r

d e l a D a y to n s ăBelgrad, 4 decembrie (ROMPRES)

S îrbii bosniaci tiu pretind o "m odificare” "a acordului dc la D ayton, dar cer ca el să fie "completat” - a declarat unul din liderii lor, Aleksa Buha, "ministrul de externe” al Republicii Sîrbe (RS, entitatea sîrbă din Bosnia). El a făcut această declaraţie după o întîlnire cu ministrul italian de externe, Susanna A gnelli, desfăşurată duminică pe aeroportul din Saraievo, relatează France Presse. .

' Potrivit agenţiei sîrbilor bosniaci, SRNA, Buha .a ”avertizat-o” pe d-na Agnelli că va fi. "practic imposibil” să se aplice acordul de pace în zonele din Saraievo aflate acum sub control sîrb. . în cazul în care comunitatea internaţională nu găseş te o? so lu ţie , fie ca şi provizorie, pentru partea sîrbă a oraşului Saraievo, va fi o catastrofă umanitară şi ansamblul planului va fi pus în chestiune, a afirmat Buha.

Foc şl haos la Gara de Nord din Bruxelles

Buncllci, 4 decembrie (ROMPRES) - Inccndiul i/bucnit. luni dimincnU, la (îara de Nurd din Bruxelles, a blocat practic circulaţia trenurilor în aceasta marc stauu feroviară a capitalei Belgiei - transmite agenţia Reuter

Toate liniile electrice .iu luat foc, fapt cc a împiedicat intrarea sau plccarca trenurilor din gară Vcci de pompieri au intervenit, J a r , dupâ mai m ulte orc. incendiul nu era înca sub control

c a a c o r d u l

f i e " c o m p l e t a t ”El a dat asigurări şefulu i

diplomaţiei italiene că Republica Sîrbă "va onora toate angajamentele asum ate la D ayton” . "Forţa multinaţională din Bosnia nu va avea de ce se teme, dacă îşi va îndeplini sarcinile ce decurg din mandatul convenit", îndeosebi de a "asigura securitatea zonelor de separate" între părţile beligerante, a precizat Aleksa Buha.

Franfa, după 10 zile

de la incepului grevei

în transporturile publice

Paris, - 4 dccenlrit (ROMPRES)- Aflată bea, de-a zecea zi, luni, greva da sectorul transporturilor pnkfo franceze se anunţă săptămu aceasta ca un test în dispt’j dintre guvern şi sindicate dup apelurile lansate la sRrşitji săptămînii trecute peitn extinderea conflictului social, transmite France Presse, preta!» de Rompres. •

Grevele contimiăpe reţeiti feroviară şi în transportori urbane (în special în metasl parizian) şi se extind sectoarele de poştă ■■/sJ: administrativ, ameninţînd si antreneze şi o aparte a sectoruhc particular, cu precădere dtţi apelurile lansate de conducătoi celor două principale centnlt muncitoreşti, Confederaţii generală a Muncii (CGI, apropiată Partidului comiraist)ii Forţa Muncitorească (FO, moderată)

. : ■ Reuniunea miniştrilor .. 'de. externe-din tarile UE

Bruxelles, 4 decembrie (ROMPRES) -Miniştrii de externe dinţăiik Uniunii Europene s-au reunit luni la Bruxelles, pentru a examina problem finanţării ajutorului privind reconstrucţia în fosta Iugoslavie şi adoptam unor eventuale noi sancţiuni împotriva Nigeriei - transmite France Presse

Potrivit Comisiei Europene, ajutorul pentru reconstrucţie necesită n efort financiar global de 3,7 miliarde de,dolari, pe trei ani, şi aproximaţi» şase miliarde de dolari, pe cinci ani.'Chestiunea cotelor şi data convocas unei conferinţe a ţărilor donatoare de ajutor urmează, de asemenea,» fie discutată la Bruxelles. - . ~ .

Conferinţa naţională Baba' iTimp de tre i z ile , 1, 2, 3

decembrie, sala de conferinţe ”Ioari M uşlea” a B ibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga”,' a fost gazda conferinţei naţionale Baha'i. Cu participanţi din cele 30 de comunităţi din România, în ju r de 70, cu o invitată din Spania, doamna Tereixa Enriquez, specialistă în terapia naturisţă. Tematica celor trei zile, diversă, interesantă sub raport

tinformai: evaluare a activităţilor Baha'i în România, reîmprospătare a forţelor Baha'i prin participarea la conferinţe, motivarea participanţilor pentru planurile care urmează. Stabilirea unor planuri strategice pen tru anul 1996: realegerea Adunării Naţionale Locale, care nu a fost funcţională "în 1995, mărirea numărului de traduceri din literatura B aha'i. Activităţi pe plan local:

educaţia copiilor, activităţi pentru femei, şezători, iar pentru societatea clujeană, într-un viitor ce se vrea apropiat, ziarul ”Semn”. Cîteva date despre religia Baha'i: este o religie independentă, răspîndită în întreaga lume. în punctul cen tra l al învăţăturilor Baha'i se află Unitatea lui Dumnezeu, unitatea religiilor,

întreaga lume, a iubi omenirea şi căuta să o serveşti; a munci pertu A aduce pacea şi fratetaiutsf universală” . Credinţa Baba'i afin că am fost creaţi ca fiinţe nobila spirituale, familia este temei societăţii umane, sufletul conţin»* existe şi după moartea trupului,»G o viată morală are o directă influx

STOP LOCURILOR DE MCA VACANTE la data de 0112.1995Nr.crt. MESERIA CONDIŢII NR.LOCURI DATA CONCURSULUI

1. TEHNICIAN II - vech.3 ani, profil electric 1 07.12.95— .2. AS.CERCETARE " ■ - vîrsta max.32 ani 17 11.12.953. SECRETAR - stmedii, prof. inform. 1 15.12.954. • SECRETAR - lb.englezâ, cunoşt calc.

1/2 tiorraă1 15.12.95

■ 5. CHIMIST 1 06.12.956. CONTABIL 2 19.12.957. PSIHOLOG ■ 1 06.12.958. ŞEF CENTRU TRANZIT - vechime 4 ani 1 12.12.959. ŞEF SERV.CONTENCIOS - vcchime 4 ani I 12.12.9510. ŞEF SERV.MANAGEMENT - vechime 4 ani 1 12.12.951K . ŞEF SERV.PREL.D1STRIBUIRE - vcchime 4 ani 1 12.12.9512. ŞEF SI-RV. C.F.G. - vcchime 4 ani 1 12.12.95

Nr.crt. MESERIA CONDIŢII NR.LOCURI DATA CONCURSULUIBRANCARDIER atributii de portar INFIRMIERĂ '■PAZNICAS.MED1CALÂ .AS.MEDICAL - bărbaţiLIFTIER BUCĂTARCONF.ÎMBRÂCĂM. .

9. COND.AUTO- gr. B.C.10. MEC.AUTO11. PEISAGIST FLORICULTOR'12. ZUGRAV13. VOPSITOR AUTO14. MECANIC AUTO15. ZUGRAV16. TÎMPLAR

unitatea omenirii. Pentru că ”a fi . asupra fericirii spirituale, consul# Baha'i înseamnă pur şi simplu a iubi este un proces dinamic pc»*

descoperirea adevărului, susţi* armonia între ştiinţă şi religie, & eliminarea tuturor prejudecăţii2 egalitatea între bărbaţi şi feof- solicită educaţia universală a W 3 oamenilor. Precepte frumoase, toare, în contradicţie totali3 atitudinea adoptată faţă de c f media clujcanâ de data aceasti11 atît mai mult cu cît reprezcS Baha'i s-au aflat la Cluj-NapoaŞ a fost vorba dc o conferinţă şi nu de o întîlnire obişnuită, o 1 ţinut trei zile, că în anii trccxiţij^ clujeană era des invitată la manis*1' rile Baba'i. Poate de acum înai^

Demostene ŞOFRON

1 12.12.951 12.12.955 18.12.951 12.12.954 12.12.951 12.12.951 12.12.95.201 V. 13.12.951 >1 14.12.94

4 •61 07.12.951 07.12.95

NOTA: IN FO R M A Ţ II privind locurile de muncă vacante sc pot ob(ine de ta Oficiul forţei de m unci Cluj- Napoca, Biroul Medierea Muncii str. Coşbuc nr.2, în zilele de tuni- m ie r c u r i - jo i - vineri între orele 8-13.

'CASA DE EDITURĂ

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-. ] Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului (judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din122.03.1991 cod fiscal 204469 '

ILIE CĂLIAN (redactor şei); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T e le fo a n e : P u b l i c i t a t e : te l-fa x : 197.304; C o n ta b i l i t a t e : 197.307 ' * S c c r c t a r i a t - r c d a c to r şe f , r c d a c t o r i ş e f i a d j u n c ţ i , : 191 .681 ; fax: 192.825.

S e c r e t a r i a t d c r e d a c ţ ie : 197.418; R e d a c to r i : 197.490,192.127 şi"”*"*

T I P A R U L E X E C U T A T L A S .C . " G e o r g e B a r i ţ iu "

te l . 4 3 2 5 0 2 ; f a x : 4 3 2 5 0 1 . -