FAMILIA SPIROCHETE

Dr. Ioana Colosi & Dr. Carmen Costache

Obiective educationale

• Defineste, enumera spirochete implicate in patologie umana

• T.palidum– Factori de patogenitate– Epidemiologie– Patogeneza sifilisului dobandit si congenital

• Leptospira– Caractere generale, epidemiologie, Infectii produse

• Borellia- Caractere generale, epidemiologie-vectori, Infectii produse

FAMILIA SPIROCHETE

• structură helicoidală (6-20 μm)• flexibili • Mobili

– endoflagel in spatiu periplasmic – “tirbuson”

• Gram negativ• unele nu se colorează în col. Gram

(Treponema)• importante în patologia umană:

– genurile Leptospira, Treponema, Borrelia

Genul Treponema

• specii patogene pentru om:• Treponema pallidum • Treponema pertenue • Treponema carateum

• specii comensale:– cavitatea bucală – în asociere cu anaerobi nesporulaţi (Genul

Fusobacterium) → angina fuso-spirilară Plaut-Vincent

Genul Treponema

• T. pallidum - sifilisul (lues);

• T. carateum - pinta;• T. pertenue - pian.

• Pinta şi pianul – boli nevenerice – în zone tropicale şi subtropicale.

Sifilisul• Boala venerica, specific umana• descris în Europa începând cu secolul XV (1490),• fiecare naţiune: boală “importată” de la vecinii geografici

– ex. Englezii o numeau boală franţuzească, – francezii “boală italiană”, etc.

• numele de Syphilis – Fracastorius (Syphilis sive Morbus Galicus)– folosit de Ovidiu în scrierile sale

• Transmiterea predominant pe cale sexuală – leziuni exudative – contact cu mucoasa intactă sau pielea lezată.

Treponema pallidum

Sifilisul• Căile de contaminare:

– contact sexual – nesexuală – transplacentar – transfuzii de sânge (foarte rar)

Treponema pallidumSifilisul congenital

GENUL TREPONEMA

Sifilisul

3 stadii:• S.primar (2-10 săptămîni)• şancru dur-nedureros

– se vindecă spontan în 75% din cazuri în aprox. 14 zile.– cel mai frecvent localizat la nivelul

• organelor genitale, • anusului • cavitatea bucală,

– se poate întîlnii la aproape orice nivel (ex.sifilisul “inocenţilor”, pe degete la ginecologi sau stomatologi)

– adenopatie satelită

TREPONEMASIFILIS PRIMAR- SANCRU DUR

Sifilisul• Sifilisul secundar săpt.3-8- septicemie sifilitică• sindrom asemănător cu gripa,

– se poate vindeca spontan, – evoluează cu

• rush generalizat : puternic contagios• rozeole sifilitice (cutanate• alopecie arială• plăci mucoase decolorate• In 15 % din cazuri acesta trece in stadiul 3

Sifilisul• Sifilisul terţiar

– tratament inadecvat sau netratati

• tuberculi (gome sifilitice) în diverse organe.– la nivelul mucoaselor, ficatului, ochilor, articulaţiilor, oaselor,

musculaturii, SNC

– se multiplică fie rămân dormante.

• Evolutie:– rash asimptomatic– vindecare spontană– SNC: tabes dorsal => instabilitate posturală => genunchi

umflaţi (semnul Charcott)

Sifilis tertiarGome sifilitice

Tratament

• Penicilină G sau Peniciline retard.

Treponematozele non-venerice

• endemice zone calde/umede • Transmise prin contact direct.• Boli:

– bejel (Treponema pallidum endemicum )

• in zona Mediteraneana arida • Africa

– pian (T.pertenue) – pinta (T.carateum )

• America Centrala si de Sud.

• Tratament: penicillina

Genul Leptospira

Caractere generale:- peste 100 de specii

saprofite şi patogene- Lungime: 4-9 µm, - spire regulate şi fine;- Carlige la capete- mobile, - mişcare „în serpentină”

LeptospirozaGenul Leptospira• specii saprofite (L.biflexa) • patogene (boala Weil) = L.interrogans

– 200 serovariante, – Importantă: L.icterohemoragie

• Rezervor– animalele (porc, câine, pisică, şobolan)– excreta prin urina => ape, nămol, sol

• Contaminarea umană– alimente – piele lezată (baie), – mucoase,

Variante serologice patogene- depasita-

L.icterohemorragiae → b.Weil → şobolan

L.gripo-typhosa →febra de nămol→ şoarece

L.pomona → b. nerilor porcari → porcul

L.canicola → fos canin → câinele

L.hebdomadis →febra de 7 zile →rozătoare

Genul Leptospira

• rezervor = animalele • prin urina acestora

ape şi nămol,

• alimente • piele lezată, mucoase

contaminarea umană;

• determină leptospiroza= antropozoonoză.

Genul Leptospira

Transmiterea: - contact direct cu sângele, urina sau organele (rinichi) unui

animal infectat- contact direct cu solul/apa contaminate cu leptospire- pătrunderea în organism: prin leziuni superficiale ale pielii,

mucoaselor;- contactul: profesional, băi în sezonul cald în bălţi, mlaştini,

la pescuit, vânătoare- transmiterea transpacentară posibilă- omul bolnav, care elimină leptospirele prin urină = sursă de

infecţie.

Genul Leptospira

• Persoanele expuse: - regiuni mlăştinoase, orezării, mine

- (umiditatea, temperatura relativ constantă şi prezenţa rozătoarelor favorizează persistenţa în natură a leptospirelor);

- care lucrează în contact cu animalele - (caracter de boală profesională).

Leptospiroza= boala infectioasa acută: • febră, • cefalee, • dureri musculare, • afectarea

– rinichilor, – ficatului, – sistemului nervos – cardiovascular.

• A fost descrisă prima dată de Adolf Weil în 1886.

Leptospiroza Sindrom • febril, • icteric, • hemoragic, • Renal:

– nefropatie cu proteinurie moderata, – Urina: hematii proaspete, umbre eritrocitare, leucocite, cilindri

hialinici, celule epiteliale renal. – ziua 7-10: oligurie/anuria; – Posibil: IRA – reversibila

• meningeal.

Leptospirosis Pathogenesis and clinical disease

Leptospiroza

• Tratament: – Penicilină G, – Tetraciclină, – Ampicilină.

• Profilaxie: – reguli de protecţia muncii (mănuşi, cizme de cauciuc), – NU îmbăieri în apele de lângă crescătorii de animale, – clorinarea apei din bazinele de înot.

Genul Borrelia

1.B burdgorferi → boala Lyme• Borrelia burgdorferi sensu lato

– Borrelia burgdorferi sensu stricto– Borrelia afzelii– Borrelia garinii

2.B.recurrentis febra recurenta

→ variabilitate an genică

Genul Borellia

B.burgdorferi -> boala Lyme.• Transmiterea la om - prin

căpuşe.

• Simptome asemănătoare cu gripa + leziune cutanată– eritem cronic migrator– mialgii,– artralgii.

Boala Lyme• = boala infecţioasă articulară, neurologică şi cardiacă, • agent etiologic Borrelia burgdoferi. • Vector: căpuşe, Ixodes spp.

• I.scapularis, I. pacificus I.ricinus - Europa

• Rezervor - mai multe mamifere, – cerbii, caprioarele

• Boala Lyme: în Europa, America şi Australia.

B. burgdorferi- Repartitie geografica

Boala Lyme - Evoluţie

• Faza primară:– eritem cronic migrator

• 3 zile - o lună după înţepătura căpuşei• Leziunea cutanată dispare în trei săptămâni

– + febră– + dureri articulare şi musculare.

• Faza secundară: – pusee de eritem, – manifestări neurologice, cardiace – dureri articulare. – Durată: de la câteva săptămâni până la câteva luni.

• Faza terţiară:– la mai mulţi ani după înţepătură; – dermatită cronică atrofiantă, – reumatism cronic al uneia sau mai multor articulaţii – atingeri cerebrale.

Boala Lyme

Tratament: - Penicilină, - Amoxicilină, - Ceftriaxonă, - Tetraciclină, - Doxiciclină.

Boala Lymeprofilaxie

Boala Lyme

• Diagnosticul - clinic, cel de laborator - dificil.• Diagnostic direct:

– Produsul patologic: sângele perifericmicroorganism spiralat (impreganţie argentică)

– Izolare pe medii complexe (prin cultivare le scade virulenţa)

– PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)

Boala Lyme

Diagnostic indirect, serologic:– IF indirectă– ELISA (IgM, IgG)– Western blot (IgM, IgG).

• ELISA pt depistarea IgM sau IgG pentru Borrelia burgdorferi,

• confirmat prin test Western blot

Borrelia recurrentis

- determina febra recurentă- incubaţie 3-10 zile- episoade de febră care durează

3-5 zile , afebrilitate 10 zile apoi din nou febră şi cefalee.

- se transmite prin paduchii de corp.

• Tratament: – Penicilină, – Eritromicină, – Doxiciclină.

Febra recurenta

• Diagnostic direct• Produsul patologic: sângele periferic• frotiu Giemsa; inegal spiralat• Inoculare la animale

– ( şobolan intraperitoneal), – după 2-4 zile se face frotiu col. Giemsa.

• Diagnostic serologic: RFC – antigenele sunt spirochete din cultură

• Mulţi dintre cei infectaţi cu borrelii au VDRL pozitiv !

Genul Borellia

3. Borrelia vincenti• borrelie comensală, • implicată in gingivostomatită = angina

Vincent sau fusospirilară • borrelia este asociată cu o bacterie numită

fusobacterium