Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    1/48

    1

    Cuprins

    1 Tema proiectului la fabricarea si repararea autovehiculelor........................... 2

    2 Introducere ..................................................................................................... 2

    3 Capitolul 1....................................................................................................... 3

    3.1 Descrierea tehnica a piesei ............................................................................ 3

    3.2 Desenul de esxecutie al piesei ....................................................................... 4

    3.3 Fisa tehnologica.............................................................................................. 5

    3.4 Schema procesului tehnologic de fabricare.................................................... 5

    3.5 Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricare................................................ 7

    3.6 Fisa film .......................................................................................................... 8

    3.7 Calculul adaosurilor de prelucrarea ............................................................... 10

    3.8 Calculul regimurilor de lucru............................................................................ 143.9 Calculul normei tehnice de timp pe bucata..................................................... 28

    4 Proiectarea liniei tehnologice.......................................................................... 28

    4.1 Calcul indicilor tehnico-economici ai liniei....................................................... 28

    4.2 Alegerea regimului de lucru si calculul fondului de timp anual........................ 29

    4.3 Nr. de muncitori si posturi de lucru.................................................................. 30

    4.4 Nr. de utilaje, instalatii si S.D.V-uri.................................................................. 31

    4.5 Calculul suprafetelor tehnologice ................................................................... 32

    4.6 Parametrii liniei tehnologice............................................................................ 33

    4.7 Masuri de N.T.S.M si P.S.I pentru linia proiectata........................................... 35

    5 Bibliografie....................................................................................................... 42

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    2/48

    2

    1.Tema proiectului

    1.1 Sa se proiecteze procesul tehnologic de fabricare a piesei : butucul rotii

    1.2. Sa se proiecteze linia tehnologica pentru fabricarea piesei , pentru un volum de

    productie de 16000 buc/an si un regim de lucru de 2 schimburi/zi.

    2. Introducere

    Produsul este un bun material realizat n procesul de producie , destinat sau nuschimbului. Produsul finit este produsul ajuns n stare definitiv , dup toate operaiilede prelucrare sau sortare, aa cum va fi intrebuinat de consumator.

    Fabricaia reprezint tehnica activitaiilor efectuate n mod contient de ctre forade munca , n cadrul unor sisteme social -organizatorice determinate , cu ajutorul unor

    mijloace de munc , n vederea obinerii unui produs al unei fabrici , uzine ,ntreprinderi.Fabricarea este aciunea de a fabrica un produs.

    Definim procesul de producieal unei ntreprinderi constructoare de maini, ca fiindtotalitatea aciunilor care concur la obinerea semifabricatelor (turnare, forjare saudebitare, laminare matriare, etc.), toate formele de prelucrare a lor (mecanic, termic,chimic, electric), controlul tehnic dimensional i al calitii n toate etapele deprelucrare, transportul materialelor, semifabricatelor i produselor, asamblarea,vopsirea, mpachetarea i expedierea produselor finite.

    n procesul de producie, pe lng etapele legate nemijlocit de transformareamateriei prime sau a semifabricatelor n produse finite, numite procese de baz, maiintr i etapele de pregtire i deservire a fabricaiei: procese auxiliare (legate derealizarea S.D.V.-urilor, control tehnic al calitii, transportul semifabricatelor, pieselor iproduselor, expedierea etc.).

    Prelucrrile mecanice prin achiere se ncadreaz deci n cadrul proceselor debaz.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    3/48

    3

    Tipuri de producie

    Industria constructoare de maini este (n momentul de fa) caracterizat prinexistena a trei tipuri distincte de producie:

    - producia individual sau de unicate;- producia de serie;

    - producia de mas.

    Elementele care definesc i categorisesc tipul de producie sunt: cantitateaproduselor fabricate, ciclul de fabricaie, nomenclatura fabricatelor, tipul utilajelorfolosite i al S.D.V.-urilor, modul de amplasare al utilajelor, tipurile de semifabricate,reglarea sculelor la dimensiune, calificarea personalului muncitor, indicii tehnico-

    economici i bineneles pregtirea fabricaiei.

    3.Capitolul 1

    3.1 Descrierea tehnica a piesei

    Butucul rotii este piesa componenta a puntii care face interfata rotilor cu mecanismelefluxului de putere,respectiv cu transmisia automobilului cu mecanismul de ghidare alpuntii,respectiv elementele rigide care determina cinematica rotii de autovehicul si cumecanismul de franare ale rotilor de la care primesc momentul necesar franariiautomobilului.

    La interactiunea rotilor cu calea ,in functie de regimul de deplasare al automobilului aparurmatoarele reactiuni normale,reactiuni longitudinale si reactiunile laterale.Fata de butucul rotii aceste forte se reduc,fiecare la cate o rezultanta si un moment cesunt transmise cadrului sau caroseriei prin mecanismul de ghidare.

    Proprietile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul regimului deachiere i pentru calculul componentelor forei de achiere.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    4/48

    4

    Materialul piesei Butucul rotii este fonta cenusie in clasa de precizie lV, stas

    1592-85,in forma din amestec de formare (nisip). Semifabricatul este turnat din fonta

    cenusie.

    Se considera o productie de masa,de aceea prelucrarea piesei se executa pe masini de

    mare productivitate:strung semiautomat cu 8 naxe principale,agregat de gaurit vertical

    cu 7 posturi si cu capete de gaurit multiaxe,masina de alezat fina cu diamantorizontala,bilaterala,cu 4 axe principale.

    3.3. Fisa tehnologica de fabricare

    Fi tehnologic-formular specific care cuprinde toate indicaiile pentruexecutarea operaiilor unui proces tehnologic, pentru o anumit pies.

    3.4 Schema procesului tehnologic de fabricare

    Ca parte integrant a proceselor de producie, procesele tehnologice pot fi:

    - procese tehnologice de prelucrare mecanic;

    - procese tehnologice de asamblare.

    Procesul tehnologic de prelucrare mecanicprin achiere cuprinde acea parte aprocesului de producie legat nemijlocit de schimbarea formei geometrice asemifabricatelor, referindu-se la totalitatea procedeelor achietoare utilizate precum i aactivitilor prestate de personalul de deservire direct a mainilor-unelte n vedereaobinerii piesei finite. Procesul tehnologic se realizeaz la diferite locuri de munc.

    Locul de munc reprezint acea parte din suprafaa de producie echipat cuutilajul corespunztor efecturii lucrrii realizate pe el. n cadrul procesului tehnologic, laun loc de munc asupra unui semifabricat se efectueaz mai multe operaii.

    Operaiareprezint partea din procesul tehnologic care se execut la una sau maimulte aezri ale piesei (legat de instalarea semifabricatului) la un anumit loc demunc.

    La schimbarea locului de munc i executarea procesului tehnologic de alt lucrtor,prelucrarea va conine o alt operaie. La rndul ei operaia poate fi constituit din maimulte faze.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    5/48

    5

    Faza: este acea parte a operaiei caracterizat prin prelucrarea uneia sau maimultor suprafee dintr-o singur aezare i poziie cu una sau mai multe scule i cuacelai regim de achiere.

    Trecerea: se desfoar n timpul procesului de ndeprtare a unui adaus de

    prelucrare la aceeai aezare i poziie a semifabricatului, inclusiv cu acelai regim deachiere fiind de regul caracterizat printr-o singur valoare a adncimii de achiere.Fazele i trecerile se compundin mnuiri, care reprezint de fapt micrile executate deoperatorul uman n timpul prelucrrii sau n vederea pregtirii lucrrii.

    Micarea se consider elementul ultim n care se poate descompune un procestehnologic

    Alegerea dimensiunilor semifabricatului din care este executat ulterior piesa

    finit reprezint o etap deosebit de importantin realizarea unei tehnologii corecte,

    eficiente si economice.

    Executarea reperului dintr-un semifabricat cu dimensiuni prea mari va duce la o

    risip de material, un timp de prelucrare ridicat si o uzur a sculelor foarte mare.De

    asemenea, alegerea unui semifabricat cu dimensiuni foarte apropiate de cele finite

    poate duce la riscul obinerii unui rebut irecuperabil.

    Debitarea din materiale laminate utilizate mai ales atunci cnd treptele arborilor

    au diametre apropiate, iar fabricaia are caracter de serie mica sau serie mijlocie.

    Desenul piesei matriate se ntocmete pe baza desenului piesei finite la care se

    adaug adaosurile de prelucrare, adaosurile tehnologice(nclinaii, raze de

    racordare) si abaterile impuse de form si marimea piesei, de varianta de matriare si

    de utilajul folosit pentru matriarea ei.

    La ntocmirea desenului semifabricatului matritat trebuie realizateurmatoarele faze succesive:

    1. alegerea planului de separatie;

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    6/48

    6

    2. stabilirea adaosurilor de prelucrare;

    3. stabilirea adaosurilor tehnologice;

    4. aplicarea amprentelor

    Operatia Fazele operatiei

    1 Fixarea semifabricatului2 Strunjirea

    3 Largirea

    4 Gaurirea

    5 Tesirea

    6 Alezarea

    7 Filetarea

    8 Spalarea piesei.Suflarea suprafetelorinterioare cu aer comprimat

    9 Control final

    3.5 Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricare

    Operatia 1:Fixarea semifabricatului,respectiv desprinderea din mandrina pneumatica

    se face pe utilajul denumit,strung semiautomat cu 8 axe principale tip 1k282.

    Operatia 2: Strunjire de degrosarefixare in universal

    -strunjirea fetelor frontale , suprafetelor

    cilindrice,largirea gaurii de trecere ,strunjirea tesiturii

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    7/48

    7

    -strunjirea celorlalte fete frontale si cilindrice

    -scoaterea piesei

    Operatia 3: Strunjire de finisare : -fixarea in universal

    -strunjire

    -desprinderea piesei din universal

    Operatia 4 : Strunjire de superfinisarefixare in universal

    -strunjire de finisare

    -scoaterea din universal

    Operatia 5: Largirea: -fixarea pe strung automat cu 8 axe principale de tip 1K282

    -largirea gaurilor

    - desprinderea piesei

    Operatia 6: Gaurirea: -fixarea pe agregatul de gaurit vertical cu 26 de axe principale si

    masa cu 7 posturi.

    -gaurirea

    -scoaterea de pe agregat

    Operatia 7:Tesirea

    Operatia 8 :Alezarea -prinderea in masina de alezat fin cudiamant,orizontala,bilaterala,cu 4 axe principale,tip 2706

    -alezarea propriu-zisa

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    8/48

    8

    -scoaterea piesei

    Operatia 9:Control final -aezarea piesei pe masa de control

    -efectuarea msurtorilor

    3.6 Fisa film

    Nroperati

    e

    Denumireaoperatiei

    Schita de prelucrare Masina-unealt

    a1 Strunjire de

    degrosare:strunjireafetelor frontale,suprafetelorcilindrice,largireagaurii de trecere ,strunjirea tesiturii

    Strungsemi-automat

    2 Strunjire dedegrosare:strunjireacelorlalte fetefrontale si cilindrice

    Strungsemi-automat

    3 Alezarea

    4 Strunjire de finisare+strunjire interioara

    5 Strunjire desuperfinisare

    6 Control intermediar Masa decontrol

    7 Largirea

    8 Gaurirea

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    9/48

    9

    9 tesirea

    10 Rectificare Piatra derectificare

    11 Control final Masa decontrol-micrometrumicrometru deinterior

    3.7. Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentruoperaiile de prelucrare pentru suprafata :

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    10/48

    10

    Prelucrarile succesive ale locasului pentru rulment in scopul obtinerii cotei mm sunt urmatoarele:

    -largirea de degrosare-largirea de finisare-alezarea fina cu cutitul

    a. adaosul pentru alezarea fina (operatia precedenta este largirea de finisare):

    (pentru piese din fonta S se exclude din calculul dupa prima operatie deprelucrare );

    ; (eroarea de fixare in cazul strangerii pe suprafata prelucrata,intr-o mandrinapneumatica);

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    11/48

    11

    Toleranta operatiei precedente (largirea de finisare),in treapta 11 de precizie este

    .Diametrul maxim al suprafetei finite este :

    Dimensiunea minima inainte de alezare fina (dupa largirea de finisare):

    Se rotunjeste: Diametrul minim rezulta:

    Operatia de largire de finisare se executa la cota .b.Pentru largirea de finisare (operatia precedenta este largirea de degrosare):

    ; Abaterea spatiala remanenta dupa largirea de degrosare este:

    ,In care este abaterea spatiala a axei gaurii brute turnate,alcatuita din deplasarea axei gauriisi inclinarea axei gaurii brute :

    Pe baza relatiei , ,iar din tabelul 8.3 se obtine abaterea limita la grosimea pereteluisemifabricatului turnat in clasa a IV de precizie la turnare : .

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    12/48

    12

    Inclinarea specifica a axei gaurii brut turnate ,iar lungimea gaurii prelucrateeste l=59 mm .

    Asadar: ,

    Eroarea de fixare pentru largirea de finisare:

    Eroarea de fixare initiala in mandrina cu actionare pneumatica este : Deci :

    Pentru largirea de degrosare :

    Pentru a asigura o repartizare mao echilibrata a adaosului pentru posturile la care se executa

    largirea de degrosare si largirea de finisare se determina adaosul minim total pentru

    largire,apoi se repartizeaza 30% din adaosul total pentru largirea de finisare si restul de 70%

    pentru largirea de degrosare.

    Adaosul minim total pentru largire: 300+3186=3486 Pentru largirea de finisare revine: 0,3*3,486=1,046 =1 mmPentru largirea de degrosare: 3,486-1=2,486 mm

    Toleranta operatiei este largire de degrosare,in treapta a 12-a de precizie,este : Diametrul minim inainte de largirea de finisare: Operatia de largire de degrosare se executa la cota Dimensiunea nominala a gaurii brut turnate va fi :

    Abaterile limita la dimensiunile semifabricatului turnat in clasa a IV-a de precizie au valorile

    : .Deci : Se rotunjeste :

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    13/48

    13

    Pe desenul semifabricatului se inscrie cota mm

    2.Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare pentru grosimea flansei

    .

    Suprafetele frontale ale flansei se prelucreaza intr-o singura faza de strunjire pe fiecare fata:-strunjirea fetei frontale D in operatia 1,postul 5

    -strunjirea fetei fontale A in operatia 1,postul 6

    Inainte de strunjire,fetele frontale sunt desigur in stare bruta.

    Din tabelul 8.10 rezulta:

    Considerand ca la turnare flansa piesei se afla in partea de sus a formei,la valoarea din tabel se

    adauga 2mm (observatia 1,tabelul 8.10) adica:

    Abaterea spatiala:

    Eroarea de fixare in directie axiala :

    .Adaosul de prelucrare minim simetric (bilateral ) este :

    Dimensiunea nominala de turnare a flansei piesei este urmatoarea:

    Abaterile limita la turnare in clasa a IV-a de precizie,pentru dimensiunea maxima de gabarit peste 200

    mm si pentru cea mai mare inaltime nomunala a piesei turnate (130 mm) sunt :

    mm (tab 8.1)

    Inaltimea minima a flansei conform desenului de executie :

    Asadar : Se rotunjeste :

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    14/48

    14

    La turnare flansa se realizeaza la cota de inaltime mm .Adaosul de prelucrare nominal bilateral este :

    Pe fiecare fata frontala adaosul este : 7/2=3,5 mm .

    Cota nominala care trebuie realizata la strunjirea fetei frontale D: 25+3,5 =28,5 mmIn documentatia tehnologica se inscrie cota cu abateri limita tehnologice sub forma :

    28,50,25 mm .

    3.Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare pentru prelucrarea gaurilor :

    Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare a gaurilor pe agregatul de gaurire se utilizeaza

    tabelul 6.2 .

    Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gauri sunt :-gaurirea 5 gauri cu cap multiax (operatia 2, postul 3);

    -largirea 5 gauri (operatia 2,postul 4);

    -tesirea 5 gauri 2x30 (operatia 2,postul 5);

    -alezarea la cota finita 5 gauri (operatia 2,postul 6);

    De remarcat ca pentru realizarea gaurilor in treapta de precizie 8...9 estesuficienta o singura alezare.a.Pentru faza de alezare (faza precedenta-largire de finisare)

    (eroarea de indexare a masei rotative a agregatului )Toleranta fazei precedente de largire in treapta 10 de precizie : Diametrul minim inainte de alezare este :

    Se rotunjeste: Diametrul maxim are valoarea :

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    15/48

    15

    Faza de largire se executa la cota Diametrul nominal standardizat in STAS 8054/5-80 al largitorului elicoidal cu coadaconica ,folosit pentru largirea inainte de alezare este de 17,75 mm ,insa pentru cazulproductiei de masa se admite executia largitoarelor le cote speciale nestandardizate

    ,corespunzatoare cerintelor tehnologice.Adaosul nominal recalculat pentru alezare este :

    b.Pentru faza de largire (faza precedenta este gaurirea) :

    (observatia 1 la tab.6.3)Deplasarea axei gaurii =20.Inclinarea specifica a axei gaurii ;L=25mm (din desenul piesei );

    Eroarea de fixare la largire : Toleranta fazei precedente de gaurire in treapta 12 de precizie este : Diametrul minim inainte de largire (la gaurire): Se prevede gaurirea cu burghie standardizate prin urmare gaurirea se executa la cota.Adaosul nominal recalculat pentru operatia de largire devine:

    Precizia ridicata de pozitie reciproca a suprafetelor butucului rotii se obtine prin prelucrarea in

    aceleasi operatie a suprafetelor respective si prin orientarea (bazarea) corespunzatoare a piesei

    de prelucrat.Astfel coaxialitatea precisa a locasurilor pentru rulmenti si,cu abaterea de la coaxialitate maxim admisa de 0,05 mm ,se asigura prinprelucrarea concomitenta a acestor suprafete pe masina de alezat fin cu diamant,bilaterala,cu 4axe principale,la o singura instalare a piesei de prelucrat.Orientarea piesei pe gulerul

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    16/48

    16

    si pe fata frontala prelucrata D a flansei asigura o bataie radiala minima asuprafetelor de prelucrat.

    In ceea ce priveste conditia de bataie frontala a fetelor frontale B si C,cu valoare admisa de

    0,05mm aceasta se respecta prin prelucrarea in aceeasi operatie si prinderea acestor fete

    frontale,cu cutitele 5 respectiv 1.

    3.8 Calculul regimurilor de lucru

    Principii si notiuni de baza

    Pentru ca aschierea metalelor sa aibe loc sunt necesare doua miscari: miscareaprincipala de aschiere si miscarea de avans . La randul ei, miscarea de avans poate fiexacutata printr-o miscare sau prin mai multe miscari.

    La strunjire, miscarea principala de aschiere este rotirea piesei, iar miscarea de

    avans este miscarea de translatie a cutitului . [C. Picos]

    Elementele componente ale regimului de aschiere sunt:

    -adancimea de aschiere t care este definica ca marimea taisului principal aflat incontact cu piesa de prelucrat , masurata perpendicular pe planul de lucru;

    -viteza de aschiere v care este definita ca viteza la un moment dat, in directiamiscarii de aschiere, a unui punct de aschiere considerat pe taisul sculei

    -avansul s care este determinat de obicei in mm la o rotatie a piesei sau a sculei

    3.8.1 Determinarea adancimii din aschiere

    In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degrosare se indeparteazaintr-o singura trecere deoarece in constructia moderna de masini sunt adaosuri relativmici.

    Pentru adaosuri simetrice, adancimea de aschiere se va calcula cu relatia:

    [mm]

    Adancimea de aschiere pentru suprafata :

    1)

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    17/48

    17

    2) [mm]3) 4)

    3.8.2 Determinarea avansului

    Valoarea avansului depinde de :

    -rezistenta corpului cutitului

    -rezistenta placutei

    -calitatea suprafetei prelucrate

    Avansul pentru strunjirea de degrosare se alege din tabel.

    [mm/rot]*Avansul pentru operatia 1-strunjire de degrosare :

    Se adopta din tabelul 9.1: s=0,7 [mm/rot]

    *Avansul pentru operatia 2-faza 1 strunjire de finisare

    Operatia 1: faza 1- strunjire de degrosare

    Scula aschietoare : P10 hxb=25x25

    Adancime de aschiere:

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    18/48

    18

    Avansul. Se alege din tabelul 9.1in functie de materialul prelucrat, de diametrulpiesei, de scula si de adancimea de aschiere :

    Se adopta :Durabilitatea economica a sculei : Tec=90min

    Uzura admisa a sculei aschietoare : Hx=1,2mm

    Viteza de aschiere si turatia piesei ( tabelul 9.25)

    Pentru fonta cenusie turnata se corecteaza viteza cu k=0,85 si pt ca folosim uncutit din carbura metalica se corecteaza si cu k=0,65

    Turatia:

    Turatia strungului SN 400 este de

    n=690 rot/min

    Se recalculeaza viteza reala de aschiere

    m/min

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    19/48

    19

    Verificarea puterii motorului electric (Tab 9.25)

    Pz=19,8 daN

    Atunci puterea reala va fi :

    Masina unealta SN 400x15000 are puterea Nme=7,5 kW

    Parametrii reali ai regimului de aschiere :

    Norma de timp pt faza 1

    Timpul de baza tab 12.1 schema x

    Timpul de prindere si desprindere

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    20/48

    20

    tp,d=0,29 min

    Timpii ajutatori (tab 12.21, 12.22, 12.24)

    Timpii de deservire tehnica

    Timpul de deservire organizatorica

    Timpul de odihna si necesitati firesti

    Operatia 5strunjire de finisare (s2)

    Scula aschietoare : P10 hxb=25x25

    Adancime de aschiere:

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    21/48

    21

    Avansul. Se alege din tabelul 9.8 in functie de materialul prelucrat, de diametrulpiesei, de scula si de adancimea de aschiere :

    Se adopta :Durabilitatea economica a sculei : Tec=90min

    Uzura admisa a sculei aschietoare : Hx=1,2mm

    Viteza de aschiere si turatia piesei ( tabelul 9.14)

    Pentru otel forjat in matrita se corecteaza viteza cu k=0,85

    Turatia:

    Turatia strungului SN 400 este de

    n=460 rot/min

    Se recalculeaza viteza reala de aschiere

    m/min

    Verificarea puterii motorului electric (Tab 9.25)

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    22/48

    22

    Pz=4,6 daN

    Atunci puterea reala va fi :

    Masina unealta SN 400x15000 are puterea Nme=7,5 kW

    Parametrii reali ai regimului de aschiere :

    Norma de timp pt faza 1

    Timpul de baza tab 12.1

    Timpul de prindere si desprindere

    tp,d=0,29 min

    Timpii ajutatori (tab 12.21, 12.22, 12.24)

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    23/48

    23

    Timpii de deservire tehnica

    Timpul de deservire organizatorica

    Timpul de odihna si necesitati firesti

    Se calculeaza timpul unitar pe operatie:

    Timpul de pregatire incheiere pt fiecare operatie (tab 11.18)este:

    Operatia 4Faza 1Strunjire finisare

    Scula aschietoare : P10 hxb=15x15

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    24/48

    24

    Adancime de aschiere:

    Avansul. Se alege din tabelul 9.1in functie de materialul prelucrat, de diametrulpiesei, de scula si de adancimea de aschiere :

    Se adopta :Durabilitatea economica a sculei : Tec=90min

    Uzura admisa a sculei aschietoare : Hx=1,2mm

    Viteza de aschiere si turatia piesei ( tabelul 9.25)

    Pentru fonta cenusie se corecteaza viteza cu k=0,85 si pt ca folosim un cutit dincarbura metalica se corecteaza si cu k=0,65

    Turatia:

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    25/48

    25

    Turatia strungului SN 400 este de

    n=480 rot/min

    Se recalculeaza viteza reala de aschiere

    m/min

    Verificarea puterii motorului electric (Tab 9.25)

    Pz=44 daN

    Atunci puterea reala va fi :

    Masina unealta SN 400x15000 are puterea Nme=7,5 kW

    Parametrii reali ai regimului de aschiere :

    Norma de timp pt faza 1

    Timpul de baza tab 12.1 schema x

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    26/48

    26

    Timpul de prindere si desprindere

    tp,d=0,27 min

    Timpii ajutatori (tab 12.21, 12.22, 12.24)

    Timpii de deservire tehnica

    Timpul de deservire organizatorica

    Timpul de odihna si necesitati firesti

    Operatia 5Control intermediar

    Se masoara cotele cu ajutorul unui micrometru

    Tn = 5 min

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    27/48

    27

    Operatia 6Spalare

    Spalarea se realizeaza in bai de spalare cu substante de curatare .

    Tn =2 m

    Operatia 7- Rectificare

    Masina unealta: masina de rectificat rotund interior RI 125

    diametrul minim/maxim de rectificare, mm..10/125 adancimea maxima de rectificare, mm125 domeniul turatiilor arborelui port-piesa(6 trepte), rot/min....125-1030 cursa pietrei (cu avans tehnologic), mm/diam.....1 cursa mesei, mm.......400 viteza mesei, m/min..................0,5-10

    inclinarea papusii piesei, grade..........30 puterea motorului de antrenare a pietrei, kw............2,2 masa masinii, kg .....................2500

    Dispozitivul de orientare si fixare a piesei: Dispozitiv universal cu trei bacuri cufixare pe exterior

    Verificator:micrometru de interior cu valoarea diviziunii de 0,002 mm;rugozimetru

    Scula utilizata:

    Codificare scula: corp abraziv cilindric

    Se aleg: materialul abraziv En, granulatia 40, duritatea J, liantul C

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    28/48

    28

    Timpul de baza Timpul auxiliar

    Timp de odihna si necesitati firesti

    Timpul de deservire tehnica

    Timpul de deservire tehnica si organizatorica

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    29/48

    29

    Timpul de pregatire incheiere

    Norma tehnica de timp

    Operatia \8Control final

    Se utilizeaza o masa de control , micrometru , micrometru de interior si

    rugozimetru .

    Tn=6 min

    Norma tehnica de timp in cazul productiei de serie mijlocie este :

    4.Proiectarea liniei tehnologice

    Volumul de productie anual =16000 buc/an

    Regim de lucru =2 schimburi pe zi

    4.1 Calculul indicilor tehnico-economici ai liniei tehnologice

    Volumul anual este produsul intre programul anual de produse in buc. si volumulde lucrari pe bucata:

    unde: tb-norma de timp pe bucata

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    30/48

    30

    Np-nr. de piese ce se produc pe an [buc]

    Volumul anual pe fiecare operatie va fi:

    (

    )

    ( )

    ( )

    ()

    ( )

    ( )

    ( )

    ( )

    ()

    ( )

    ( )

    Norma de timp pe bucata:

    Numarul de zile lucratoare pe an :

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    31/48

    31

    Unde: ze-nr de zile calendaristice

    Zod-zile libere stabilite prin lege pe toata durata anului calendaristic

    Zs-zile de sarbatori legale intr-un an calendaristic

    Volumul zilnic de lucrari

    Volumul lunar de lucrari

    4.2 Alegerea regimului de lucru si calculul fondului de timp anual

    Regimul de lucru se stabileste functie de volumul de lucrari si de prevederile

    legale ce reglementeaza durata lucrului pe schimburi .

    Fondul de timp reprezinta nr de ore de lucru pe un interval de timp:

    Unde: ns-numarul de schimburi in 24 de ore

    Ts- durata unui schimb

    -coeficient ce tine seama de intreruperi neprevazute ala lucrului pentru

    diverse motive : calitati naturale, intreruperi energie electrica ) . Se adopta =0,98

    Fondul de timp al muncitorului este:

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    32/48

    32

    Fondul de timp al utilajului este:

    Unde: zr=zile de imobilizare in reparatie ce revin in medie la un utilaj pe an

    -coeficientul ce reda influenta opririlor neprevazute al utilajului =0,9

    Ritmul de fabricatie

    Marimea inversa se numeste ritmul de intrare

    4.3 Numarul de muncitori si de posturi de lucru

    a) pentru un loc de munca unde se executa o operatie sau o piesa simpla,

    numarul de muncitori direct productivi este :

    Vai-volumul de lucrari pentru realizarea operatiei sau piesei de la tactul 1,

    pe perioada considerata(un an ),in [ore-om]

    Fmi-fondul de timp efectiv al muncitorului pe aceeasi perioada

    Vor rezulta:

    -muncitori cat.I:

    Numarul total de muncitori direct-productivi va fi :

    Numarul de muncitori auxiliari pentru productia in flux va fi 10% din numarul

    de muncitori direct productivi :

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    33/48

    33

    Numarul de ingineri si tehnicieni la nivelul sectiei va fi 10%din numarul de

    muncitori direct productivi

    Personal de serviciu =2%*mtot=1muncitor

    Personal administrativ=6%*mtot=1muncitor

    b) Numarul de posturi de lucru se stabileste dupa numarul pozitiilor succesive

    pe care le ocupa produsul pentru realizarea operatiilor din procesul tehnologic

    Unde: m=nr. de muncitori necesar pentru efectuarea intregului volum de

    lucrari de acelasi gen

    ms=nr de muncitori ce lucreaza simultan la acelasi post de lucru

    ns=numarul de schimburi

    1) strunjire 2) tesire 3) alezare 4)gaurire 5) control 6) largire 7) curatare

    8)filetare 9)rectificare 10 ) contro final 4.4 Numarul de utilaje , instalatii si S.D.V-uri

    Se stabileste pentru fiecare categorie de utilaje in functie de volumul aferent

    si de fondul de timp anual:

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    34/48

    34

    Coeficientul de incarcare a utilajelor

    4.5 Calculul suprafetelor tehnologice si a caracteristicilor liniei

    Suprafata tehnologica a unitatii de reparatii este suprafata pe care se

    realizeaza procesul tehnologic si este oupata de sectiile de baza si auxiliare.

    Pentru unele sectii acesta se poate calcula utilizand suprafata specifica

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    35/48

    35

    raportata la un muncitor , unde Sm- suprafata specificaraportata la un muncitor.

    Suprafata tehnologica a sectiilor de productie se calculeaza dupa

    suprafata specifica a unui post de lucru:

    -pentru spalare Sp=(30..40)m^2/post

    St=1*30=30m^2

    Restul operatiilor se efectueaza fie cu dispozitive sau instalatii montate pe

    bancuri de lucru, fie pe utilaje de prelucrari prin aschiere. Se foloseste rel:

    Unde : Sv =suprafata ocupata de un utilaj de acelasi fel

    Kti=coeficient de trecere

    Pentru un banc de lucru avem dimensiunile :L=2m, l=0,9,

    Pentru 2 bancuri :

    Pentru strunjire : Pentru rectificare : Pentru control final:

    Parametrii liniei tehnologice si ai transportorului

    Ca regula generala se urmareste sa se prevada o singura banda de lucru cu

    capacitate corespunzatoare. Parametrii principali ai liniei sunt :

    -lungimea utila a benzii Unde: np-numarul de piese ce urmeaza sa fie concomitent pe banda,

    coresp numarului de posturi de lucru

    d-pasul sau distanta dintre obiectele de pe banda

    A-lungimea statiei de antrenare a benzii in [m] A=1...1,5m

    Unde: l- lungimea piesei ce se instaleza pe banda in [m]

    a- Distanta dintre 2 pises succesive

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    36/48

    36

    Viteza de deplasare a benzii

    [

    ]

    Unde: kr=coeficinet de ritmicitate (kr=0,8...0,85)

    Timpul de deplasare a produsului intre 2 locuri de munca succesive:

    Suprafetele auxiliare se calculeaza procentual din Spconform [1],pag.88tab.4.2:

    Suprafete auxiliare productive: Suprafete pentru depozite: Suprafete pentru incaperi administrative:

    Suprafata totala a incaperii va fii:

    Parametrii liniei tehnologice si ai transportorului

    Ca regula generala se urmareste sa se prevada o singura banda de lucru cu capacitatecorespunzatoare. Parametrii principali ai liniei sunt :

    -lungimea utila a benzii

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    37/48

    37

    Unde: np-numarul de piese ce urmeaza sa fie concomitent pe banda,

    coresp numarului de posturi de lucru

    d-pasul sau distanta dintre obiectele de pe banda

    A-lungimea statiei de antrenare a benzii in [m] A=1...1,5m

    [1],pag.84,rel.4.38

    Unde: l- lungimea piesei ce se instaleza pe banda in [m]

    b- Distanta dintre 2 pises succesive

    Viteza de deplasare a benzii

    [

    ] [1],pag.84,rel.4.39

    Unde: kr=coeficinet de ritmicitate (kr=0,8...0,85)

    Timpul de deplasare a produsului intre 2 locuri de munca succesive:

    Np= 18 buc,A=1m; l=0.10m; a=1m; Fu=3585,6 ore; kr=0.8

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    38/48

    38

    Tinand seama de necesarul de suprafata rezultat din calculul pentru linie, sedetermina suprafata nominala a cladirii respective ,majorandu-se suprafata cu 10...15%pentru a asigura spatiul necesar culoarelor de trecere.

    Suprafata necesara pentru transportor:

    Suprafata nominala a cladirii

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    39/48

    39

    1-strung

    2-strung

    3-strung

    4-strung

    5-masa control

    6-masina rectificare

    7-masina rectificare

    8-masina rectificare

    9-masa control

    10-masa de control

    4.7.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelorprin aschiere

    1. PREVEDERI GENERALEContinut.Scop

    Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschierecuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatiide preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sauelectropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentrupreluari manuale.(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilorpericulosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui elementcomponent al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

    Domeniu de aplicareArt. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de

    preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social side modul de organizare a acestora.Art. 3.- (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile NormelorGenerale de Securitate a Muncii.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    40/48

    40

    (2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prinaschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.

    Revizuirea normelorArt. 4.- Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori estenecesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel nationalsau proceselor de munca.

    2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin

    aschiereRealizarea sarcinii de munca

    Art. 5.- (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruitispecial pentru acest scop.(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functiede complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorullocului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corectea utilajului.

    Art. 6.- Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara (desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale desecuritate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptialucrului dupa piese model.Art. 7.- Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile,sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicatadecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la cazla caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cumijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

    Deservirea masinilor-unelteArt. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de

    comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor deprotectie si a gratarelor din lemn.Art. 10.- Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar,precum si integritatea invelisurilor exterioare ;d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.Art. 11.- Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masinisau instalatii electrice.Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si sculaindepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

    a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masinanu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpulfunctionarii masinii :b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    41/48

    41

    d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceastatransmisie.Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;b) la orice intrerupere a curentului electric ;

    c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.Art. 14.- In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si seva proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinatede cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.Art. 15.- Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curetesi sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toatedefectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul carepreia masina.Art. 16.- Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor,periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflareaaschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari

    tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora estestanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului sicel putin o data pe pe schimb.Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vorimpiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Pieseleprelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.Art. 19.- (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei.(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.Art. 20.- Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile (benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat

    la curatare masinii.2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire

    Fixarea si demontarea sculelorArt. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sacorespunda procesului de aschiere.(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentrustrunjirea normala.(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula.Art. 22.- La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vorfolosi dispozitive de sustinere si deplasare.

    Fixarea si demontarea pieselor

    Art. 23.- (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfectcentrate, pentru a nu fi smulse.(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare,fara prelungitoare din teava sau alte parghii.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    42/48

    42

    Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si dreprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.Art. 25.- La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.Art. 26.- La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia destrangere.Art. 27.- Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.

    Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac destrangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalulsau platoul vor fi inlocuite.Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutitcutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum simaterialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag specialpentru sfaramarea aschiei continue.Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cuatentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la careplacutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sauceramice vor fi ferite de socuri mecanice.

    Pornirea si exploatarea strunguluiArt. 31.- (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei deprelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.Art. 32.- La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tipprotejat sau saibe de antrenare protejate.Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacereabucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.Art. 34.- (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectatla reteaua de alimentare.(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteauaelectrica de alimentare.Art. 35.- Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

    2.3. Prelucrarea metalelor prin frezareFixarea sculei

    Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespundematerialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.Art. 37.- Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.Art. 38.- Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dintiifrezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.

    Fixarea pieselorArt. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale defixare sau in menghina.(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.

    Art. 40.- La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate,se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.Art. 41.- In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masamasinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    43/48

    43

    Pornirea si exploatarea frezelorArt. 42.- (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.Art. 43.- In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseascascule sau piese nefixate.Art. 44.- In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.Art. 45.- Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatiisuprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

    2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosareArt. 46.- Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului,precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat inplanul de operatii.Art. 47.- (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.

    Fixarea pieselorArt. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutoruldispozitivelor de fixare.

    Pornirea si exploatarea masiniiArt. 49.- Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nuramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.Art. 50.- Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora,se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.Art. 51.- In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintreghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masamobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.Art. 53.- Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei.Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

    2.5. Prelucrarea metalelor prin gaurire, alezare si honuireFixarea si demontarea sculelorArt. 54.- Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cuchei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.Art. 55.- Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul uneiscule speciale.Art. 57.- Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.Art. 58.- Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.Art. 59.- Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate saucare prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.Art. 60.- Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.

    Art. 61.- Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult lafixarea sau desprinderea piesei.

    Fixarea pieselorArt. 63.- Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    44/48

    44

    Art. 64.- Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa cescula s-a oprit complet.Art. 65.- Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unordispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.

    Pornirea si exploatarea masinii.Art. 66.- Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care seexecuta, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.Art. 67.- La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizatesculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mareatentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.Art. 68.- In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.

    Masina de gaurit portativeArt. 69.- Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.Art. 70.- Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprireaburghiului.

    2.6. Prelucrarea metalelor prin rectificare si polizareFixarea sculelor

    Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, deforma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul sistarea, masinii de felul operatiei de prelucrare.Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite siautorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.Art. 73.- La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafeteicorpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conformdocumentatiei tehnice de produs.Art. 74.- Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa derotatie.Art. 75.- (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai maredecat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.

    (2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.Art. 76.- Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansamobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS9092/1-1983.Art. 77.- Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc,respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind celeindicate in STAS 9092/1-83.Art. 78.- Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum sinumarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt celeindicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.Art. 79.- (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaurava fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina

    care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate(diamant, carburi metalice).(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    45/48

    45

    Art. 80.- La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din cartonpresat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.Art. 81.- Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv,garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aeruluicomprimat sau periei.Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel,

    pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui.(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.Art. 83.- (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii ingol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, seechilibreaza dinamic.(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafataacestora.Art. 84.- Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numaipentru masini dotate cu acasta posibilitate.Art. 85.- Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica,respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe

    eticheta de fabricatie.Art. 86.- Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau vitezeperiferice nu sunt inscriptionate.Art. 87.- Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecutmai mult de un an de la fabricarea lor.Art. 88.- La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prinbaterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.Art. 89.- Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.Art. 90.- Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nudeoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.Art. 91.- (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, calungime si diametru in raport cu partea de prindere.

    (2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibratdinamic).

    Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat

    Art. 92.- Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este incontact cu piesa de prelucrat.

    Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sausolicitarile prin soc.(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.Art. 94.- La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pecorpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    46/48

    46

    Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-seimediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.Art. 96.- Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci candmasina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceputpentru astfel de prelucrari.Art. 97.- (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor

    speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.Art. 98.- (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abrazivpe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentruprelucrare in mediul umed.Art. 99.- Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilorabrazive cu liant organic.Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilorabrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.Art. 101.- Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care se

    prelucraza aliaje de magneziu.Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unsepentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.

    Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si inmod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat

    si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.Art. 104.- Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazivevor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.Art. 105.- Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in starede repaus.Art. 106.- Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de lucrusau diametre superioare de corpuri abrazive.Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat laviteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.Art. 108.- Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vedereaunei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi.Art. 109.- Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.

    Art. 110.- Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate lasunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare.Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercateinainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    47/48

    47

    Art. 113.- Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fiincercate la rotirea in gol.

    Bibliografie

    1. C.PICOS s.aProiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere vol

    I si II, Universitatea Chisinau 19922. A. VLASE s.aRegimuri de aschiere ,adaosuri de prelucrare si norme tehnice

    de timp,volI si II Ed. Tehnica 1985

  • 8/10/2019 Fabricarea Si Repararea Butucului Rotii

    48/48

    3. D. MARINCAS, D.ABAITANCEIFabricarea si repararea autovehiculelor rutiere,E.D.P Bucuresti 1982

    4. E. BACIU, Gh. CRIVACIndrumar de proiectare pentru fabricarea si reparareaautovehiculelor,Pitesti 1985