Extrase principale Jakob Lorber

8/12/2019 Extrase principale Jakob Lorber

1/31

Extrase dincolo de prag De Jakob Lorber

Indiferent dac trim sau murim, noi i aparinem Domnului.Ct despre mediul n care ajunge sufletul, acesta este ntotdeauna o reflectare a

naturii sale interioareLa fel cum corpul i pltete tri!utul su n lumea aa"numitelorfore naturale, sufletul tre!uie s i plteasc tri!utul n lumea spiritelor.

#imeni nu primete aici un tratament special. $rgoliul oamenilor nu este%rnit n aceast lume, iar cel mare nu mai poate fi or!it de aa"&isa sa mreie, la felcum nici cel srac nu mai poate fi nelat de credina sa c merit rsplata de a intraautomat n 'mpria lui Dumne&eu, din cau&a greutilor pe care a fost ne(oit s lendure pe pmnt, sau datorit pioeniei sale. )a cum am preci&at de multe ori, n lumeade dincolo unicul lucru care contea& este iu!irea cea mai pur.

Cu toate acestea, n lumea marii realitii amndoi (or mprti aceeaisoart, scufundndu"se n mlul oceanului eternitii, cu singura diferen c omulsrac (a intra mai de(reme n procesul de fermentaie dect mpratul sau dectomul !ogat, astfel nct natura sa (a fi mcinat mai curnd de minusculele !ule aleumilinei, care l (or goli de esen i l (or mpinge astfel ctre suprafaacolo unde poate ntlni lumina i (iaa etern.*utei e(alua cu preci&ie tran&iiasufletelor n lumea de dincolo n funcie de aceast regul de !a&. De aceea, sfatul +eueste s cultivai ct mai mult iubirea, dac nu dorii s mprtii aceeai soart ntr"o

!un &i.

Iadul nu eist dect n interiorul omului, dac acesta l creea& singur, prin propriile salefapte rele. La fel, nu tre!uie s cre&i c cerul este rsplata faptelor !une. -ie ca de acumnainte, (oina ta s nu mai urme&e dect Cu(ntul Domnului Iisus C%ristos, i fie ca tu snu"L mai caui dect pe l, prin Cu(ntul /u0 )tunci cnd l (ei gsi, (ei !eneficia detoate cerurile i (ei dispune de o altfel de putere, nscut din iu!ire.

Dac cine(a te (a lo(i, nu"i rspunde cu aceeai moned, ci ntoarce"te cu spatele pentrua primi lo(itura, la fel ca un scla(, aa cum ai (&ut c fac soldaii care se supunsu!ordonrii militare i accept fr s crcneasc orice pedeaps orict de nedreapt lis"ar prea (enit din partea superiorilor lor.

De acum nainte a(ei ncredere n Domnul, cci l ( (a fi aproape ori de cte ori ( (eiafla n ne(oie0 Iertai"i pe cei care au greit fa de noi toi, i mai ales fa de (oi. *urtai"( crucea cu r!dare i nu cutai s o!inei fericirea pe care o ofer aceast lume. 1otceea ce este mre n aceast lume apare ca o oroare n faa lui Dumne&eu0 +ai presus deorice, temei"( de succesul lumesc, cci el nseamn o mare capcan pentru spirit.

2


2/31

Dac !ogaii acestui pmnt ar ti ce imens srcie nseamn pentru spirit !ogiaterestr, ei s"a feri de ea ca de cium0 'n marea lor or!ire, ei o consider ns un marectig, care nu le aduce altce(a dect moartea etern, ferii"( de fericirea lumeasc inu o urmrii niciodat.

Cu ct crucea pe care o duce omul este mai mare i mai grea, cu att mai rapid i maiuoar este tran&iia lui din aceast lume ctre cea a spiritului. 1oi cei care l urmea& peC%ristos tre!uie s mearg pe calea trupului. i tre!uie s fie crucificai ntru C%ristos itre!uie s moar ntru l, cci numai aa pot cunoate tre&irea i n(ierea ntru eternitate0

*rin srcie i prin celelalte ncercri ale (ieii, trupul este crucificat i moare ntruC%ristos. Cei care au trit numai pentru satisfacerea poftelor lor. )cetia morodat cu trupul lor, i uneori este imposi!il c%iar i n lumea de dincolo s mai fie tre&ii.

*strai aceast cunoatere n inima (oastr i !ucurai"(, c%iar dac lumea ( (adispreui, ( (a !atjocori i ( (a persecuta din cau&a rutii inimii sale. Cci Domnul

(eg%ea& asupra celui ru i i cunoate toate planurile0 De aceea, nu"i in(idiainiciodat pe !ogaii acestei lumi, ci mai degra! ntristai"( pentru ei, cci srcialor spiritual este mare. -ii ns cu att mai fericii pentru cei care, la fel ca (oi, suntsupui marilor ncercri i tre!uie s"i duc crucea. Cci ei mor &ilnic ntru C%ristos,

pn cnd cuceresc moartea i ctig n(ierea la (iaa etern, ntru C%ristos.

#u acceptai nici un fel de ceremonie funerar, cci toate ceremoniile de acest fel sunt ooroare n faa lui Dumne&eu. #u pltii nici o sluj! de nmormntare, cci Dumne&eurespinge rugciunile pltite. 'n sc%im!, fie ca tot ce facei (oi s fie o rugciune (ie nfaa Domnului . Iu!ii"L, cinstii"L i ludai"L pe l, acum i de"a pururi.Amin!

In(tura lui C%ristos este unicul Cu(nt al lui Dumne&eu, singurul n care poate figsit mntuirea i (iaa etern. Dumne&eu este imua!il. l a fost i (a rmnentotdeauna /piritul etern, pur i perfect, al iu!irii pure.Cel care i judec i i condamn fraii (a fi el nsui judecat i condamnat0 De aceea,nu judeca i nu condamna pe nimeni, i nu (ei fi judecat la rndul tu0

)de(r ( spun3 sunt mult mai fericit s pot spune3 4Doamne, eu sunt cel maine(rednic dintre copiii 1i05, dect3 4Doamne, eu sunt cel mai (rednic de graia 1a05

1ot ce putem spune noi, c%iar dac am ndeplinit toate poruncile /ale, este3 4Doamne, noi

suntem slujitorii 1i cei mai ne(rednici i nu meritm deloc graia 1a. $, Doamne, o,1at, tocmai de aceea, prin !untatea 1a infinit fa de noi, cei ne(rednici,ai mil de noi0

Ce fel de merite ar putea a(ea n faa lui Dumne&eu cel )totputernic fiinele create de l,Cel care a creat totul, fr a a(ea ne(oie de ajutorul nostru. Cine L"a ajutat pe Dumne&eun crearea cerului i a pmntului, cine altcine(a dect l poate acorda mntuirea6 Cefiin creat i face un ser(iciu lui Dumne&eu, unica -iin *reasfnt, prin simplul fapt c

7


3/31

i respect poruncile, date de altfel numai n !eneficiul su6 C%iar i fr noi, Dumne&euar fi la fel de perfect cum este acum, cci noi am fost creai numai pentru a primi graia,iu!irea i compasiunea Lui, i nu pentru a"i face ser(icii de care nu are ne(oie.

Linitete"i mintea, cci aceasta este singura cale pentru ca omul s nu sufere

n timpul mntuirii sale, singura manier n care el poate descoperi (iaa i li!ertateaetern.

Anex

Marea reuniune din lumea de dincolo

(31 mai 1852)

Dac nu sunt suficient de fermi n credina lor, muli oameni 8 care altminteri au capul iinima la locul potri(it 8 ajung s se ntre!e dac eist o alt (ia dup aceast scurt(ia terestr, cum (a arta ea i dac ei se (or recunoate pe sine ca fiind eact cei careau fost n aceast lume fi&ic. i se ntrea! de asemenea dac i (or pstra contiinaterestr i dac i (or mai aminti de (iaa pe acest pmnt, sau dac nu cum(a contiinai amintirile lor (or fi asemntoare (iselor din lumea fi&ic, n care omul se recunoate

pe sine din punct de (edere su!iecti(, dar n condiii complet diferite de cele n caretriete pe pmnt. #u i dau seama dac toate aspectele (ieii pmnteti o!iecti(e, cuecepia ctor(a impresii profund imprimate n su!contientul lor 8 cum ar fi rudelefoarte apropiate i pe care le"au (&ut foarte des, locurile pe care le"au (i&itat frec(ent,etc. 8 nu (or disprea cum(a complet din amintirea lor. i nu tiu la ce s se atepte nlumea de dincolo3 la condiii care seamn cu (isele profetice, sau la un fel de reuniunentre prieteni, care se recunosc unii pe ceilali6

u, Domnul, ( rspund3 da0 1oate acestea sunt ade(rate, dar depind de feluln care a trit omul pe pmnt, n aceast (ia de pro!, dac el a respectat sau nuordinea +ea, re(elat ntregii umaniti.Cel care eperimentea& nc pe pmnt renaterea plenar a spiritului su, pecare oricine o poate atinge cu uurin, (a tri c%iar aici, n lumea material, ca o fiincomplet renscut, putnd a(ea acces la lumea spiritual, care de(ine pentru el la fel de(i&i!il cum este cea fi&ic. De aceea, renunarea la n(eliul su fi&ic, care esteoricum incapa!il de amintiri i memorie, nu are cum s"i sc%im!e felul dea gndi, (oina, memoria i contiina sa su!iecti( i o!iecti(.

De (reme ce (iaa sa a fost su!limat deja n lumea spiritual, care nu este altce(a dectcea mai nalt i mai pur contiin de sine, fiind de"a pururi superioar oricreimaterii, u afirm3 ar tre!ui s le fie a!solut limpede celor care sunt capa!ili sgndeasc lucid c (iaa spiritual pur n lumea de dincolo (a aduce cu sine o luciditatei o contiin de sine infinit mai mare, deopotri( su!iecti( i o!iecti(, ae(enimentelor, condiiilor i aranjamentelor (ieii, n acord cu superioritateaa!solut a spiritului asupra materiei, care, aa cum am mai afirmat, nu este altce(a dect

9


4/31

o epresie fi a unor gnduri i idei pro(enite din lumea spiritual.)(ei mii de do(e&i n acest sens pro(enite din (iaa somnam!ulilor,clar(&torilor i profeilor (otri. )ltfel spus, (iaa spiritual pur estesinonim cu lumina, (iaa, energia i contiina de sine.

*e de alt parte, ntruct nu numai una, ci toate fiinele umane care triesc n conformitatecu ordinea +ea trec n aceeai (ia perfect, c%estiunea referitoare la reuniuneasuprem este superflu, cci dac oamenii au capacitatea de a se recunoate i de ase ntlni n aceast (ia imperfect :pe pmnt;, lucru pe care nimeni nu l poatecontesta sau nega, cu att mai mult (or a(ea ei aceast capacitate n lumea spiritual pur,care este perfect i n care natura lor repre&int epresia etern a principiului suprem alntregii (iei, inclu&nd n sine toate e(enimentele i condiiile posi!ile0

'n lumea fi&ic, sufletul recunoate prin intermediul simurilor sale corporale, dar i alcontiinei spiritului, pe cei de care l leag relaii de rudenie, se poate mprieteni cu alte

suflete i poate sta!ili legturi intime cu acestea, fiind astfel capa!il s lerecunoasc n orice condiii forma i caracterul. Dac sufletul i spiritul potface acest lucru din interiorul nc%isorii trupeti, cu att mai mult (or fi ele capa!ilede aa ce(a n condiii de li!ertate deplin, lucru perfect o!ser(a!il n ca&ulsomnam!ulilor, care recunosc de multe ori 8 dei au oc%ii nc%ii 8 esena celor din jurullor, i c%iar oameni aflai la mare distan asupra crora li se pun ntre!ri0


5/31

Dac nu se produce ns nici un fel de ele(are a ni(elului lor de contiin, ele rmn naceeai lume a (iselor perioade foarte lungi de timp, condiia lor nrutindu"se treptat.

#u se mai pune atunci pro!lema unei reuniuni fericite n lumea de apoi cu cei dragi. )acum o fiin uman aflat n lumea fi&ic nu i mai poate aminti n timpul unui (is toatedetaliile (ieii sale, percepnd numai acele aspecte pe care imaginaia sa l face s creadc sunt reale, la fel, un suflet ntunecat ajuns n lumea de dincolo nu mai reuete s"iaminteasc nimic i pe nimeni aflat n afara sferei (isului su. l rmne astfel ntr"ostare pasi(, din care nu (a reui s ias dect dup o perioad foarte lung de timp :aacum nelegei (oi timpul;.

Dac nu a renscut mcar pe jumtate, sufletul ajuns n lumea de dincolo intr n stareade care am (or!it mai sus i nu mai poate face nimic singur, la fel ca un em!rion n

pntecul matern, ale crui micri depind de starea eterioar a mamei. Comparaiase oprete ns aici, cci fiind o creatur n formare, em!rionul din pnteculmatern se afl ntr"o stare complet pasi(, n timp ce sufletul ajuns n lumea dedincolo este tot timpul acti(, suferind tot timpul, fiind incapa!il s de(in inacti(, pentrusimplul moti( c refu& s fac acest lucru, netiind c n acest fel ar putea scpa de

suferin./ eplicm mai n detaliu acest proces3 dac atunci cnd se afl n aceast lume fi&ic,fiina uman nu face nimic pentru a"i tre&i i pentru a"i de&(olta acea esen ascuns ninima sufletului su, dac i folosete toate facultile numai n !eneficiul intelectulueterior, cu scopul de a o!ine diferite comori lumeti, oferindu"i astfel diferitesen&aii plcute, trind n confort i n lu, atunci cnd acest suflet ajungen lumea de dincolo, poarta ctre lumina di(in i este nc%is i inaccesi!il.

*e de alt parte, dac omul moare fa de lumina raiunii, alctuit numaidintr"o com!inaie de materiale pmnteti, (i&i!ile pentru suflet n milioanele defaete ale celulelor creierului i n funcie de care acesta se simte silit s acione&e,fcndu"i diferite calcule, la fel ca i calculele stupide ale astrologilor, acestsuflet ajunge n lumea spiritelor ntr"o stare de ntuneric deplin, fr s fie contient dealtce(a dect de manifestarea (ieii sale pe pmnt i fr s"i aminteasc de altce(adect de circumstanele n care a trit n (iaa sa fi&ic, n msura n care acestea suntntiprite n celulele ner(oase ale creierului sufletului :care corespunde creieruluifi⁣, pe anumite categorii corespondente, pe care sufletul le simte i de care de(inecontient, dar pe care nu le poate (edea totui cu claritate, din cau&antunericului spiritual n care triete.

ste uor de neles c o asemenea stare de(ine curnd insuporta!il pentru un sufletataat de sen&aiile plcute ale (ieii. )cesta este cuprins rapid de o mare team ianietate, apoi de(ine din ce n ce mai mnios, emannd din ce n ce mai mult cldur.)cest lucru poate fi cu uurin o!ser(at inclusi( n lumea fi&ic. $riunde eist oacti(itate etrem de intens n lumea material, care este supus judecii 8 cum ar fi un(nt puternic, o furtun, ridicarea unor (aluri mari ale oceanului, o friciune puternicntre dou o!iecte de acelai fel sau diferite, o presiune foarte mare pe care o eercitreciproc dou o!iecte dure, etc.8 acolo se de&(olt cldura, un fel de lumino&itate saude incandescen, care poate fi o!ser(at cu deose!ire noaptea.

>


6/31

)cest fenomen este numit de oamenii de tiin electricitate, termen adec(at, dar care nuacoper ntreaga gam a fenomenelor de acest tip. 'n realitate, el se refer la tre&ireaspiritelor naturii ntemniate mai mult sau mai puin ferm n interiorul materieirespecti(e. Cu ct acestea sunt mai profund ntemniate n materie, cu att mai uor

pot fi ele tul!urate din somnul lor. Dac ntemniarea lor este mai uoar, cum ar

fi ca&ul aerului, al apei, al lutului sau al altor o!iecte lic%ide ori moi, micareatre!uie s fie mult mai (iguroas pentru ca spiritele naturii s poate fi tre&itede(enind apoi (i&i!ile su! forma strlucirii i a cldurii.

$rice o!ser(ator atent poate deduce cu uurin din miile de manifestri alenaturii c tre&irea spiritelor elementale este sinonim cu fenomenul (i!raiilor.$ri de cte ori o fiin uman sau un animal este foarte suprat n natura sa, el ncepe stremure, lucru care denot tre&irea spiritelor naturii ntemniate n trupul su.$ coard mu&ical ncepe s (i!re&e atunci cnd este ciupit sau lo(it tocmai dincau&a tre&irii spiritelor naturii ntemniate n ea. Lumina unui fulger nu este altce(a dectun act de eli!erare a spiritelor naturii ntemniate n materie, care se manifest printr"o(i!raie mai intens, generat de nsi micarea de eli!erare a spiritelor naturii. ist

mii i mii de asemenea manifestri n care poate fi o!ser(at acest proces.)m afirmat mai sus c atunci cnd i pierde lumina lumeasc i toate plcerile carederi( din ea, sufletul trece mai nti printr"o stare de team i de anietate, de(enind apoidin ce n ce mai mnios, proces care generea& un fel de incandescen n interiorul lui)ceast strlucire se de&(olt n natura sufletului eact la fel ca i n lumea natural.*rima manifestare a elementelor spirituale ale sufletului :pre&ente n orice suflet; esteteama. )tunci cnd aceste elemente trec ntr"o stare (i!ratorie mai intensspaiul care le este alocat de(ine n curnd insuficient. 'ntruct forma eterioarcare permite unirea nenumratelor elemente cu (iaa fiinei de(ine prea strmt :itre!uie s menionm aici c, potri(it legii, ea nu tre!uie i nu poate fi lrgit imediat;,

consecina natural este o presiune din ce n ce mai mare, eercitat n toate direciile,care generea& la ni(elul (ieii indi(iduale sen&aia de team.

Dac aceast (i!raie crete n intensitate i durea& o perioad mai lung, ea setransform ntr"un fel de fermentaie, numit mnie. La fel ca n natur, unde orice procesde fermentaie n cretere conduce la o inflamare deplin, i n ca&ul sufletuluiintensificarea procesului de fermentaie conduce la o asemenea inflamare, numitfurie oar!. )ceast stare de furie generea& acea incandescen, care, dac continu, se

poate transforma ntr"o ade(rat eplo&ie de mnie, sinonim cu iadul.

)adar, dac sufletul celui decedat ncepe s se aprind, el ncepe s recunoasc :datoritluminii nou aprute; amprentele spirituale pre&ente n creierul su i i d seama c n

natura sa eist foarte mult ru i foarte puin !ine. 'n aceast stare de confu&ie, el ajunges fac de multe ori din nar armsar, i in(ers. )ceast contemplare d natere unorforme (agi i transparente, de multe ori c%iar diforme, cum ar fi n lumea (oastrcastelele de nisip ale unui ndrgostit, care par s se materiali&e&e su!it :dinimaginaia lui;, dar numai pentru disprea apoi din nou, odat cu o nou stare detul!urare.

?


7/31

'n timp ce sufletul este incapa!il s i asigure o realitate ferm, fiind din ce n ce maitul!urat i mai mnios n faa imaginilor (agi i n continu micare, un fel de caricaturimai degra! dect imagini de"sine"stttoare, astfel nct pn i natura lui intim ncepes fie afectat, aceasta din urm d natere unei acti(iti de o natur cu totul diferit.

Ca urmare a acestei acti(iti :a spiritului primordial, nscut direct din Dumne&eu;,acti(itatea %aotic a sufletului este calmat, astfel nct acesta cade ntr"o stare desomn. 'n aceast stare de odi%n el fu&ionea& mai !ine cu spiritul su primordial, nscutdin +ine, intrnd ntr"un fel de stare de (is, n care se simte destul de conforta!il.-ilosofii din )ntic%itate numeau aceast stare somnul sufletului.

/piritul primordial, care acum este acti(, n pofida dorinei sufletului, generea& tot maimulte imagini care conin desftrile pe care le caut sufletul tiranic i egoist, dar dendat ce acesta se repede a(id s le apuce :con(ins fiind c aceasta este realitatea;, eledispar. *e de alt parte, el i pre&int sufletului i anumite imagini care l pot ajuta se(olue&e, do(edindu"se !enefice pentru el. dac sufletul reuete s prind aceste imaginii s le integre&e n caliti reale ale sale, ele de(in permanente, astfel nct din starea de

(is ncepe s se de&(olte o lume real :pentru sufletul respecti(;.Cu ct sufletul se identific mai mult cu imaginile oferite de spiritul su primordial, cuatt mai mult fu&ionea& el cu acestea, identificndu"se din ce n ce mai tare cu spiritulsu primordial, i implicit cu lumina i cu ade(rul ce deri( din acesta. 'n acestfel,el de(ine din ce n ce mai contient de sine, i n curnd ncepe s i recunoasc

prietenii i rudele, care l g%idea& apoi ctre +ine. 'n funcie de gradul su deperfeciune i de identificare cu spiritul su primordial, el primete din ce n ce mai multlumin i nelepciune, precum i capacitatea de a (edea n lumile naturale, de(enindacti( ntr"o manier !enefic. #u cred c mai tre!uie s insist asupra faptului c, n acestca&, reuniunea general este consecina natural a e(oluiei sale spirituale.

Ce se ntmpl ns cu acele suflete a cror minte egoist, (enic aflat n cutareaplcerilor, nu se poate detaa de imaginile i manifestrile ilu&orii care le apar n (iaalor de (is din lumea de dincolo, n pofida imaginilor !enefice pre&entate de spiritul

primordial6 @ ntre!3 ce credei c se poate ntmpla cu un asemenea suflet, care de(inedin ce n ce mai furios, ntruct nu poate a(ea acces la o!iectele desftrii sale6 /e poate(or!i oare ntr"un asemenea ca& de (reo reuniune6

#ici (or!0 /piritul acestui suflet de(ine n acest ca& propriul su judectorimplaca!il. 'n cele din urm, el i permite sufletului accesul la o!iectele dorinelor sale,dar desftarea sa conduce la o amplificare i mai mare a dorinelor, care de(in din cen ce mai ar&toare i mai imposi!il de satisfcut, generndu"i sufletului o durere

din ce n ce mai mare, care l scufund ntr"un ntuneric din ce n ce mai deplin./piritul i permite apoi acestui suflet ntunecat, aflat ntr"o stare de furie maim, caremocnete n interiorul lui, dndu"i o lumin malefic, s de(in contient de cei aflai naceeai stare ca i el, adic s ntlneasc n mod efecti( suflete asemntoare siei.Ae&ult un alt fel de reuniune, prin care se adun laolalt mai multe suflete care (or!escnumai de mnia lor. 'n (iaa lor de (is, pe care aceste suflete o confund cu realitatea,aceste suflete se susin reciproc, ar&nd de furie, i jur s se r&!une i s moar mai

B


8/31

degra! dect s accepte (reodat ordinea di(in, c%iar i n cea mai mic msur.

le se sprijin astfel reciproc, de(enind din ce n ce mai furioase i gsind tot mai multemoti(e pentru a"i amplifica furia din imaginaia lor. #emaiputnd s suporte, ele sparg&idurilor propriilor lor fortificaii i se npustesc n %oarde n cutarea dumanilor lorimaginari, pe care 8 e(ident 8 nu reuesc s"i gseasc (reodat. De multe ori se ntlnescns cu alte %oarde similare, cu care se gr!esc s se uneasc, cci se afl n cutareaaceluiai duman, pe care nu l (or gsi niciodat.)tunci cnd se adun laolalt mai multemii de asemenea suflete mi&era!ile, care n lumea spiritelor sunt (&ute la fel cum se (dn lumea fi&ic scnteile pro(enite de la o cas care a luat foc, din cau&a lumino&itiilor, ele i aleg drept conductor pe cel mai furios dintre ele, pe care l consider ca fiindcel mai curajos i mai nelept.

)cesta le conduce apoi ctre o &on ce corespunde de regul imaginaiei lor, care iaforma unui inut nisipos i cenuiu, sau a unei imense cmpii acoperite cu muc%i uscat.Dei rtcesc mult (reme prin acest inut, suferind de foame i de sete, ele nu sentlnesc de regul dect cel mult cu alte %oarde similare, conduse de ali conductoriar&nd de furie. /e poate ntmpla atunci fie s se atace reciproc, n marea lorsete de r&!unare, distrugndu"se unii pe alii, fie s se uneasc su! conducerea a doiconductori. 'n situaia din urm apare ine(ita!il o friciune ntre cei doi, ccifiecare dorete s fie primul, ceea ce conduce mai de(reme sau mai tr&iu la un r&!ointre cele dou %oarde.

Dup asemenea r&!oaie, n care aceste suflete nefericite se distrug reciproc 8 desigur, totn imaginaia lor 8, ele se linitesc din nou, stare n care spiritul le poate arta, ca ntr"un(is lucid, ct de stupid i de or! este comportamentul lor, indicndu"le un drum mai

!un, care const n desc%iderea inimii lor.

Din cnd n cnd, unele din aceste suflete urmea& noua cale i se con(ertesc. Dar ncele mai multe ca&uri ele cad din nou n starea lor o!inuit de furie, adic nstarea lor sufleteasc complet despirituali&at, care de(ine mult mai cumplit dect lanceput. )ceast stare repre&int esena iadului, i este foarte greu s mai scapi din ea.

Cei care nu urmea& crarea ngust a inimii din proprie iniiati( nu (or reui s scape i(or rmne miliarde de ani n acest iad.

)m ilustrat astfel cum se poate de&(olta (iaa sufletului n lumea de dincolo, n doudirecii diametral opuse3 fie n sus, fie n jos. #u am dorit s acoperim prin acesteeemple toate manifestrile care eist n lumea spiritelor, ci doar principalele

dou tendine.'ntre cele dou etreme eist un mare numr de manifestri, de carenu (om discuta aici, cci am (or!it pe larg despre ele n lucrrile Soarele spiritual,Pmntul i luna i Scene din lumea spiritelor5,precum i n alte lucrri n care ampre&entat o serie de re(elaii asupra naturii.

Ceea ce tre!uie s reinei este c toate manifestrile descrise n aceste lucrri au la !a&acelai principiu, cel descris mai sus, iar calea care conduce n sus sau n jos este nesen aceeai.


9/31

)de(rata reuniune nu se poate produce aadar dect n regatul di(in, adic ncer, care umple spaiul ntregii infiniti, fiind omnipre&ent, dar care poate fi atins de ctreorice fiin uman n inima sa.

'ntruct eist muli oameni care, din cau&a nclinaiilor lor materialiste, nu tiu

nimic despre ordinea spiritual a lucrurilor, i pentru care epresia spirite alenaturii nu nseamn nimic, ne propunem s aducem cte(a eplicaii suplimentare'ntreaga creaie material, la fel ca i cea pur spiritual, nu este altce(adect o idee ferm susinut, creat de (oina atotputernic a Di(initii, care senate direct din inima sau din (iaa Di(initii 'nsei, fiind astfel a!solut spiritual.

Dac aa"&isa creaie material nu ar mai fi ferm susinut :fiat;, lucru cu uurinposi!il lui Dumne&eu, ea s"ar reintegra imediat n inima lui Dumne&eu, nemaifiinddect o mare idee (i&i!il eclusi( n oc%ii Di(initii, iar independena miriadelor defiine care eist n ea ar lua imediat sfrit0

Dar Dumne&eu dorete ntotdeauna reali&area ideilor i gndurilor /ale, cu un grada!solut de independen. )a se eplic de ce Dumne&eu a ales aceast cale unic,asigurnd fiarea imua!il a tuturor gndurilor i ideilor /ale di(ine.

#enumratele /ale gnduri i idei tre!uie s de(in din ce n ce mai li!ere, ca un fel departicule spirituale minuscule, care sunt atrase i fiate pentru mult (reme de alte ideimajore ale lui Dumne&eu, plutind ca nite glo!i (i&i!ili :sau ca nite lumi (i&i!ile; nspaiul infinit al gndurilor i ideilor. )ceste particule omogene se unesc din ce n ce maimult unele cu altele, trecnd pe ni(ele succesi(e de e(oluie, pn cnd ajung la stadiulde om.1oate particulele care plutesc din ce n ce mai eli!erate de ideea principal :glo!ul lumii;,

precum i cele care nu sunt eli!erate, fiind nc fiate de ideile majore, pn la ni(elul dee(oluie al omului, sunt numite spirite ale naturii. )ceste spirite, sau fore alenaturii 8 dup cum le numesc sa(anii (otri 8 sunt pre&ente i acionea& la ni(elulaerului, al apei i al solului. le se ataea& pe aceste ni(ele cu spiritele mai puin li!ere,atrgndu"le ctre li!ertate, i fu&ionea& cu ele. Cnd principiile acti(e se m!raccu spiritele mai puin li!ere, ele dau natere unor forme ale (ieii3 mai nti planteleapoi formele animale primare i cele mai complee. *rocesul continu pn lani(elul omului, moment n care ele de(in suficient de mature pentru a"i ctiga

pe deplin independena.

/piritele mai li!ere repre&int sufletul omului, n timp ce spiritele mai puin li!ere, darataate de primele, alctuiesc partea grosier a omului, adic trupul acestuia. $dat

ajunse pe acest ni(el, ele sunt preluate direct de -iina primordial a lui Dumne&eu, fiindn(ate i educate 8 aparent din eterior8 n (ederea e(oluiei ctre ni(elul suprem decontiin, cel pur spiritual i etern. Cele care se supun acestei educaii i acceptn mod (oluntar ordinea di(in, singura n care este posi!il (iaa pe deplinindependent i li!ertatea suprem, ating marea fu&iune cu Cel din care s"au nscutcnd(a. le neleg acum cum a fost posi!il s treac din non"eisten n actuala starede eisten li!er i independent :prin puterea i nelepciunea di(in;.


10/31

)(nd acum aceeai natur cu Cau&a lor primordial, ele pot crea n mod spontanuni(ersuri ntregi, a(nd la !a& nelepciunea lor inerent, egal acum cu nelepciuneadi(in, de(enind astfel creatori ai propriilor lor ceruri, dar n conformitate cuordinea +ea. 'n acest fel, ele i pot materiali&a plenar ideile i gndurile.


11/31

"mparatia misterioasa a spiritelor # Episcopul Martin $ %artea "

de Jakob Lorber

4.16. A merge nainte nseamn a pi napoi i a dori s f ultimuli cel mai neinsemnat. Fiindc nimeni nu ajunge mai curnd laDomnul, dect dac s-a smerit i umilit ntru toate pn n cel maimic deget de la picior.9.12 A merge n lumea spiritual nseamn ns a-i schima freai cum ea se schima, aa se schima aparent i locul

13.10 Ai luat la tine !reodat un copil srac n numele meu i l-aimrcat, i-ai dat s mnnce i s ea" #$i care au %ost de&rca$i

i-ai mrcat, c$i 'mn&i ai sturat, ctor prin&onieri le-ai redatliertatea"15.3 (n aceste timpuri, adica in epoca in care lumea estea cea caredomneste, imparatia #erurilor se ia cu na!ala.15.12#ine este aici n$elept ca un arpe i ne!ino!at ca unporumel, acela merge deci pe calea Domnului.15.16)i-e %rica de iad, pentru ca propria ta constiinta iti arata in cemasura il meriti si pentru ca cre&i ca Dumne&eu te !a arunca acoloca pe o piatra intr-o prapastie. )otusi tu nu-ti dai seama ca te temide in%ernal tau imaginar si ca nu !rei nici in ruptul capului sa iesi dinin%ernal !eritail in care te complaci atat de mult.15.17. *e&i tu, tot ce ai gandit pana acum apartinea mai mult saumai putin iadului, in sensul cel mai pro%und al cu!antului + #aci acolounde eista chiar si cea mai mica scanteie de egoism sau de!anitate, acolo unde !ina este aruncata asupra altora, acolo segaseste in%ernul si acolo de unde sen&ualitatea carnala nu a %ostinca in mod lier i&gonita, si acolo se a'a in%ernul +16.2. (ntreaa-ti inima + ce-ti spune ea " #are este dorinta sa,dragostea sa " Daca inima ta a mani%estat de-a lungul !ieti o

anumita inclinatie, atunci chiar aceasta !a hotari soarta ta, cacidragostea sau inclinatiile de!in judecata a fecarei fnite umane+17.12. ulte pericole !or aparea, si deseori ti se intampla sa tesimti pierdut. Dar atunci intoarce-ti pri!irea spre ine si %a ce %ac /u,ast%el totul !a merge ine si toate se !or intampla inspre inelenostru cel mare+ #aci orice lucru un necesita e%orturi, radare si omunca perse!erenta+

22


12/31

21.14. Daca ai f incercat macar o singura data sa aplici un singurtet, atunci, in primul rand, ar treui sa recunosti ca aceastain!atatura !ine direct de la Dumne&eu. 0i in al doilea rand,

oiecti!itatea di!ina ti-ar f aparut atunci mai clar.21.31. #e treuie sa %aca ceasornicarii cu un ceas stricat pentru a-lrepara si a-l %ace din nou utili&ail" *e&i, ei il demontea&a in cele maimici piese, apoi oser!a cu constiincio&itate fecare ucatica, curatasi indreapta cea ce este indoit, pilesc cea ce este &grunturos,inlocuiesc cea ce lipseste si in fnal asamlea&a la loc toate pieseleceasului pentru ca el sa-si poata din nou indeplini %unctia in mode1cient+ #re&i tu ca un ceas complet stricat ar putea merge din noudaca ceasornicarul nu ar %ace decat sa-( curete sis a-( lustruiascapartea eterioara , dar ar lasa interiorul asa cum este "

21.32)ot ast%el si tu esti un ceas in care nici macar o rotita nu%unctionea&a + 2entru a de!eni mai un, treuie de asemeneademontata toata finta ta interioara care este stricata. )otul treuieadus la lumina &ilei, la lumina Ade!arului !esnic si incoruptiil, ast%elincat sa te poti oser!a tu insuti si sa-ti dai seama cat de putret estetotul in tine+21.333umai atunci cand iti !ei f recunoscut de%ectele !a !enimomentul sa utili&am raspelul, pila,penseta, si in fnal, o periepentru a curata si a lustrui, pentru a %ace din nou din tine o finta

umana potri!it legii di!ine. 0i aceasta finta !a f chiar complet noua,caci cea care esti tu acum este total inutili&aila +25.5 Aici in lumea spirituala, gandirea este cu totul alta decat pepamant. Acolo ea este constituita din idei si imagini imprumutate dela lucrurile lumesti, din miscarile sale, din modifcarile sale. Dar aici,gandirea este alcatuita din %acultatile spiritului pe care Dumne&eule-a depus in el, dar care treuie tre&ite prin sa!arsirea de opera deiuire %ata de /l si %ata de aproapele tau si laminate de 4uminadi!ina.

32.1 3oi nu am putea asolut deloc sa fm cea ce suntem, sianume fnite umane, si nu am putea nici sa-l iuim pe Dumne&eu ,daca nu ar f /l insusi o finta umana mai presus de toate celalalte.32.2 (uirea este unul nostru cel mai de pret, !iata si %ericireanoastra+ Dar la ce ar %olosi ea daca Dumne&eu nu ar f o fintaumana si noi nu am putea sa-4 iuim "

27


13/31

33.2. 4a inceput a %ost #u!antul, #u!antul era cu Dumne&eu siDumne&eu era #u!antul 5 #u!antul s-a %acut trup si s-a salasluit intrenoi 6 in (isus #ristos7+33.3 (n alta parte se mai spune plenitudinea di!initatii salasluieste

in trup in (isus #hristos si din nou #el care ma !ede, il !ede pe)atal, caci /u si )atal 8na suntem 9)atal este in ine si /u sunt in)atal+- si mai eista multe pasaje asemanatoare+33.4*e&i daca medite&i cu ade!arat asupra acestor #u!inte,precum si la intreg !echiul si 3oul )estament, reiese clar ca (isuseste unicul Domn si creator al cerurilor si al intregului 2amant+34.5Daca !in la !oi, cu ade!arat, !oi !a a'ati deja in eatitudine.#aci spiritele oscure %ug de ine si re%u&a !esnic ca /u sa !in la elepentru a le sal!a si a le %ace prea%ericite. De aceea, desarta esteteama !oastra %ata de ine, si slaa este lumina ratiunii !oastre.

34.6Aandonati tot ce nu se cu!ine, aici, in casa ea, in imparatiaea. #aci acolo unde sunt /u, acolo este imparatia ea si #erul celmai interior si cel mai inalt+ Dar acest #er nu este unul de tranda!iesi de lene!ie !esnica, ci unul de acti!itate %renetica.35.18 /ista o singura autonomie, care este in ine 9 si o singuraidee si o singura cunoastere, care sunt in ine si !in de la ine +Acolo unde lucrurile nu stau asa, nu gasesti decat inselaciune sidecepti!itate+36.10 Acolo unde iuirea, insotita de cea mai mare landete si

radare, nu poate nimic, acolo nici armele, nici o alta %orta nu poateajunge la nici un re&ultat+38.170a stiti ca in lume, fecare finta umana are o talaasemanatoare a constiintei sale, ridicata in camaruta inimii ei, si pecare este scrisa !oia ea, pentru ca aceasta sa fe fdel respectata.Dar putini sunt cei care o remarca, si %oarte numerosi sunt ceilalticare manjesc aceasta tala cu toate pacatele posiile, ast%el ca numai pot citi niciodata *oia ea.

40.27 3ici un ochi n-a !a&ut, nici o ureche n-a au&it, si nici o minteomeneasca nu si-a inchipui ce le-a pregatit Domnul celor care-4iuesc+43.5 Daca un om de talie mare !rea sa patrunda intr-o incaperepintr-o usita stramta si scunda, el treuie mai intai sa se %aca mic detot si sa se aplece cat mai mult, altmiteri nu ar putea asolute delocsa patrunda inauntru. )ot ast%el, 2amantul este o carare stramta si

29


14/31

spinoasa, o portita scunda catre !iata pentru toate spiritele careerau odinioara etreme de mari si !oiau sa de!ina si mai mari.43.6Dar aceste spirite nu au !rut sa accepte acest drum atat deumilitor pentru !echiul lor orgoliu, afrmand ca era prea stramt

pentru ele si argumentand ca nici un ele%ant nu se poate plima peun fr de ata ca o musculita, si nici o alena nu poate inota intr-opicatura de apa + De accea, ele au spus ca a urma o asemenea caleera ce!a nesauit si ca #el care daduse porunca respecti!e era lipsitde inteligenta si de ratiune.43.7 Atunci am luat #rucea, /u ,0piritul supreme si infnit de maresi, primul,am urmat aceasta cale pentru toti. Am aratat ast%el cadaca /u, cel mai mare si autoputernic 0pirit a lui Dumne&eu, puteams-o urme&, acelasi lucru le statea in puteri si tuturor celorlaltespirite, si ca ade!arata *iata, !esnica si pe deplin liera, le de!enea

ast%el accesiila.43.8 Acum, multi au urmat deja aceasta cale si au atins, gratie ei,scopul propus pe care si-l doreau, si anume5 ele!area la starea decopil a lui Dumne&eu si, ast%el, mostenirea !ietii !esnice in intreagasa putere, %orta si suprema per%ectiune. #eea ce inseamna ca ei seucura de toate calitatiile creatoare care-i sunt proprii din toata!esnicia. Dar acestea nu le sunt date spiritelor tuturor celorlaltestele si pamanturi. 4a %el cum nu poate memrele corpului posedaau&ul sau !a&ul, si cu atat mai putin sentimentul !i&iunii spirituale

interioare caci aceastea le permite de %apt fintelor sa otinaade!arata constiinta a propriei lor eistente si a celei care le estestraina, precum si capacitatea de a-4 !edea pe Dumne&eu si de a-lrecunoaste.44.7 )u treuie sa cresti si sa te maturi&e&i in spirit si sa te umpli deiuire pentru ine si, prin aceasta iuire, de iuire pentru toti %ratiisi surorile tale.45.5 Daca te cunosti per%ect pe tine insuti, cunosti de asemeneatot ceea ce se a'a in eteriorul tau, de !reme ce nimic nu se poatea'a in a%ara ta daca nu ar f %ost de mult timp deja in tine. 4a %el cumnimic nu poate eista in tot infnitul %ara sa f %ost deja pre&ent inine, din toata !esnicia si in cea mai mare claritate +45.6 #um /u sunt originea si suportul !esnic al tuturor fintelor,copiii ei sunt si ei, in ine insumi, materia de a&a a tot cea ceumple uni!ersul nes%arsit, in !ecii !ecilor. Dar cum infnitul este inine, tot ast%el el este si in !oi, potri!it randuielii stailite de ine.

2=


15/31

#aci copiii ei sunt incununarea ideilor ele eterne si a marilor eleganduri+49.13 #e %aceti !oi, finte umane de statura mare carora !-a %ostdata atata !iata " De ce !a ocupati atat de putin de ea" #and !ine

!remea semanatului granelor, samanta gratie careia finta umana isipoate pastra !iata pamanteasca hranindu-se atunci omul este plinde &el si munceste cat il tin puterile, %ara raga&, ca un !ierme intr-uncopac scoruros, si nici un ostacol nu-l poate opri. /l induracanicula, gerul, ploaia si taote celalalte intemperii. /l nu-si crutacorpul si adeseori isi epune scurta sa !iata care atarna de un fr depar celor mai mari primejdii pentru a-si procura o hrana mi&eraila.dar pentru mentinerea si per%ectionarea !ietii sala ade!arate careeste cea interioara, pentru eu-l real, !esnic, mare si s%ant, nu %acedecat putin sau aproape nimic+

49.14 #e-ai putea sa-( spui unui gradinar care a sadit pomi %ructi%eriin pamantul sau si care, atunci cand 'orile se deschid la %el ca si%run&isul lor protector, ar smulge toate 'orile si %run&ele de peramuri si ar impodoi cu ele usa de la intrare a casei " 3u incape nicio indoiala ca un asemenea gradinar ar f cel mai stupid si maineghio din cati eista, caci in timp ce !ecinul sau ar otine orecolta ogata, el ar treui sa moara de %oame de !reme ce pomiisai nu ar da nici un rod+49.15 Dar orice om nu este oare si mai nesauit %ata de el insusi

daca sa!urea&a, deja, ca pe un %ruct !iata sa pamanteasca, care nurepre&inta deocamdata decat 'orile si %run&ele ade!aratei sale !ietiinterioare " 2intr-un asemenea consum cotrar naturii si prematur, eldistruge ade!aratul %ruct care ar treui mai intai sa ia nastere5ade!arata !iata !esnica a spiritului. :are cine renaste la !iata ceanoua si nepieritoare 5 'orile, %run&isul sau samurele interior al%ructului de!enit copt" *e&i, numai samurele+49.164a %el stau lucrurile si cu fecare finta umana5 carnea sa,simturile sale, inteligenta sa orientata catre eterior, ratiunea sa,aceastea sunt 'orile si %run&isul. /le dau nastere unui su'et copt saumatur. 0i aceasta una si justa maturitate a su'etului poate atunciconcepe un samure copt. Acest samure este spiritul nemuritorcare, in deplina sa maturitate, cuprinde orice lucru si-l trans%ormapentru a-l integra in propria sa nemurire- la %el cum o ucata decarne perisaila, atunci cand este unsa cu uleiul eteric alnestricaciunii, ajunge si ea sa nu se mai altere&e niciodata.

2>


16/31

49.19 Animalele isi cunosc instincti! legile si se de&!olta in modulcel mai fresc dupa legile naturii, urmandu-si instinctul. Deasemenea, toate plantele treuie sa %aca sa in'oreasca cea ce estedepus in ele. 0i tocmai din aceasta cau&a, animalele si plantele sunt

judecate dupa cea ce sunt. Dimpotri!a, omul, ca finta liera, treuiemai intai sa primeasca toate aceste in sinea lui pintr-o in!ataturaeterioara, ca un receptacol complet gol. (ar #u!antul intelepciuniidi!ine treuie sa fe depus in inima lui ca un o de grau in pamantpentru ca el sa poata ajunge la cunoasterea lui Dumne&eu si alegilor 0ale. Dar daca finta umana nu primeste nici o in!atatura earamane la %el de stupida ca orice animal si la %el de necioplita ca unolo!an.

50.3Fiinta umana de pe fecare corp ceresc poarta deja in sinea sa

o comoara infnita de intelepciune+ 3u este ne!oie decat de mijloculadec!at pentru a o tre&i si apoi, in urma acelei tre&iri, !or decurgeroadele cele mai minunate. Dar acest mijloc de tre&ire esteprerogati!a 0piritului suprem a lui Dumne&eu.50.4Atunci, daca finta umana nu a respins acest misloc ci l-aeperimentat imediat in ea insasi, ea !a incepe sa se de&!olte prin%orta propriei sale seminte care !a germina in ea, !a creste si in fnalse !a coace. Ast%el, ea nu are ne!oie de o in!atatura eterioara , cinumai de cea care pro!ine din ea insasi.

50.5#aci tot ce atinge finta umana din eterior ii este strain si asaramane intodeauna aceasta nu o poate aduce la o stare deintelepciune ade!arata si duraila, ci numai la cea a unei uruienicare niciodata nu %a!ori&ea&a !iata, ci nu %ace decat sa o slaeascasi sa piara pana la urma defniti!. #aci, find un lucru eterior,aceasta intelepciune se adresea&a neincetat catre eterior in loc sase intoarca spre interior, acolo unde se a'a !iata !esnica siade!arata a lui Dumne&eu, 0piritul suprem+50.6Acesta este calea prin care noi ajungem la intelepciuneanoastra, numai si numai din interior si nu din eterior+ Dar daca !oiceilalti a!eti ne!oie de o in!atatura eterioara, inseamna ca treuiesa fti niste oameni %oarte incapatanati, etrem de sen&uali si dinaceasta cau&a niste pacatosi grosolani asadar niste ad!ersari aiordinii di!ine si desigur, in !oi insi!a niste dusmani ai *ietii.50.13. #eea ce te in!ata iuirea, este sa %aci ine tuturor acestorfinte si sa le %aci cat mai %ericite. 8milinta te in!ata sa fi mic si sa

2?


17/31

nu te ridici niciodata plin de orgoliu deasupra cui!a, chiar dacapersoana respecti!a ti se pare dintre cele mai neinsemnate, cidimpotri!a sa te consideri mereu pe tine insuti drept cel ami micdintre toti. in s%arsit , in!atatura landetii te ajuta sa suporti orice

finta cu aceiasi una!ointa constanta si sa te straduiesti din adanculinimii sa o ajuti oricand si oriunde are ne!oie. (ar aceasta s-o %aciintodeauna prin mijlocul cel mai land, ast%el incat sa nu incalcicatusi de putin liertatea nimanui. Daca, din cand in cand , sedo!edeste necesar sa utili&e&i mijloace mai aspre, aceasta nutreuie niciodata sa se intample din dorinta de a pedepsi sau de a

judeca, nici chiar su imoldul unei manii justifcate, ci din potri!adin iuire pura si de&interesata +50.19 :mul are simturi eterioare pentru a percepe ceea ce esteeterior si simturi interioare pentru a intelege cea ce este interior.

(ntelepciunea %ace parte din simturile interioare ale spiritului si nudin simturile eterioare ale corpului, tocmai de aceea ea treuie safe in!atata de la interior catre eterior si nu in!ers.50.22 (n toata !esnicia, spiritul lui Dumne&eu nu i-a in!atat peoameni prin re!elatii eterioare, ci intodeauna numai din interiorprin 0pirit. 0i daca a eistat totusi o in!atatura care imracaaparenta unei re!elatii eterioare o%erite de catre o persoana, ea nua!ea nici un e%ect interior atat timp cat nu %usese dirijata insprepartea cea mai pro%unda a spiritulu omului prin %orta 0piritului Di!in.

50.26:rice finta umana treuie mai intai sa renasca in spiritinainte de a putea intra in imparatia lui Dumne&eu propriu-&isa,aceasta imparatie a ade!aratei liertati.51.10 A a uita inseamna a pierde *iata, precum si liertateacereasca, si a-ti atrage in schim judecata, moartea si in%ernul lacare se epune orice spirit atat timp cat nu este complet renascut in0piritul eu.55.1 Daca un spirit s-a indepartat o clipa de ine, el de!ine %oartecurand in%ometat si insetat.

60.2 )reuie sa %aci tot ce treuie, si numai apoi sa strigi5 Doamne,uite, am %ost un ser!itor ne!rednic+ :, Domane, ai mila de mine sidaruieste-mi ;ratia )a, mie care sunt cel mai netrenic dintreser!itorii )ai +60.3 3u prin meritul tau, ci numai prin ;ratia Domnului !ei ajungela %ericire+

2B


18/31

64.102rea%ericit !a f cel care crede si !a f ote&at+ #at deanticrestin este sa ote&i pe cine!a inainte ca el sa posede in modconstient credinta crestina+


19/31

le urmati,dar intotdeauna in mod lier.Atunci !eti putea ajunge acolounde fecare spirit creat de Dumne&eu este chemat sa ajunga.68.12 *eti !edea mii de /!e imiindu-!a cu marul tentatiei, dar nu!a treui sa !a atingeti de el,de dragul Domnului+68.13

*eti f !oriti de rau si !eti f atjocoriti,dar nu !a treuiniciodata sa !a maniati sau sa !a ganditi la ra&unare+68.14*eti f persecutati,!eti f %urati,a chiar si maltratati.Darapararea !oastra nu !a consta in nimic altce!a decat in (uire,desi!eti a!ea toate mijloacele de ra&unare la indemana+68.15 ;anditi-!a clipa de clipa la Domnul si la /!anghelia 0a, inacest %el !a !eti putea construi locuinta pentru !esnicie pe un terenstail,ast%el incat sa nu fe &druncinata din temelii+68.16#el care nu pune cu ade!arat in practica #u!antul luiDumne&eu nu poate nicicand intra in (mparatia 0a+

68.17 Fiecare treuie sa treaca prin poarta cea stramta a umilinteisi sa se incredinte&e intru totul Domnului.(n noi nu mai treuie saeiste nimic altce!a decat iuire si umilinta.3imic nu mai teruie sane o%ense&e.3u a!em dreptul sa spunem ca cutare sau cutare lucruni se cu!ine de drept.#aci noi nu treuie sa mai cunoastem alt dreptdecat cel pe care ni-l dictea&a (uirea si umilinta+)ot restul nu-lapartine decat Domnului+68.18Daca !rem sa ajungem acolo unde se a'a Domnul,treuie sane umilim pana la pamant,asa cum a %acut-o /l (nsusi+

68.19Daca cine!a iti da o palma, intoarce-( si celalalt ora&,pentruca pacea si unitatea sa domneasca printre !oi+ #elui care-ti cerehaine,da-( si camasa+(nsoteste-l doua ore pe cel care ti-a cerut sa !iicu el doar o ora,ca sa-( demonstre&i cu prisosinta iuirea ta.


20/31

68.22 Daca ei pot f puternici in toate aceastea, atunci de!in totallieri si pot intra in imparatia di!ina.68.24 #and !eti %ace toate cele poruncite !oua,sa &iceti5 suntemslugi netrenice+68.27

*edeti ca !i se cere in primul rand una!ointa si de aia apoi%aptele +68.28Fiti pline de una!ointa pentru ceea ce este un, si nu !eti ftratati prea se!er in ceea ce pri!este %aptele !oastre, caci !ointaeste deja o %apta una a spiritului.68.29Dar nenorocire celui dintre !oi care, siret si plin de rea !ointase pre%ace doar ca este docil. *a spun, in numele Domnului al caruiDuh su'a acum in mine ca un uragan 5 8n asemenea su'et !amerge drept in iad si !a f aruncat in mlastina putre&iciunii la%el ca opiatra care cade din cer in haul marii nu mai iese de acolo, ci

ramane in noroiul si in mocirla judecatii +68.31 3u cautati sa a'ati unde este locul in care !eti f pusi laincercare. *a spun 5 poate f ici sau colo, atunci cand !a !eti asteptamai putin, pentru ca liertatea !oastra sa nu fe ingradita.

70.242rocesul care permite sa te lepe&i de rau consta destul de desin al %ace sa iasa la i!eala din aceste su'ete su !eritaila sain%atisare, %acandu-l sa de!ina acti!.73.03Alunga din inima ta orice idee de a %ace sa se pogoare %ocul

cerului asupra cui!a, oricine ar f el.73.07)otul a luat nastere din iuirea )atalui 3ostru 2reas%ant + #re&itu ca in%ernul, cu gro&a!iile lui indescriptiile, este o ra&unare aDomnului si ca este a&at pe mania 0a !esnica " :, nicidecum, teasigur + Domnul este insasi iuirea chiar si in in%ernuri + #aciDumne&eu, in iuirea 0a, nu cunoaste nici manie, nici ra&unare, sitoate misloacele pe care le %oloseste pentru a-si reeduca creaturilenu sunt altce!a decat iuire.74.19Daca !rem sa fm niste ade!arati si intelepti copii ai luiDumne&eu. )reuie sa ne lapadam de orice tendinta egoista de a-(

judeca pe altii. #aci noi nu ne putem misca lier decat in propriulnostru camp de actiune. (ar cea ce se intampla in celalaltenenumarate sectoare ale ordinii di!ine nu ne pri!este, ci pri!estenumai pe Domnul si de aceea se spune ca fecare treuie sa maturein %ata propriei sale porti si nu in %ata celei a aproapelui.75.020ingurul lucru pe care-4 doresc este Domnul.

7E


21/31

75.05#ea ce-( place Domnului treuie sa ne placa si noua.76.22Fereste-te sa f prea curios + #aci, acolo unde eista o preamare curio&itate, apare intodeauna si o oarecare ucurie rautacioasa+ 3u f decat un oser!ator atent si cuminte pentru ca su'etul sa

etraga cat mai multe %oloase Dar sa te lepe&i de orice curio&itate.78.13*e&i, cel care nu munceste decat pentru recompensa este unser!itor netrenic si nu merita nici o simrie si cu atat mai putin sase indrepte catre Dumne&eu. #el care-si iueste tatal, mama, %ratele, sora etc mai mult decat pe ine, nu merita sa !ina la ine.79.08Atata timp cat pacatosul nu !a da semene de caintaade!arata si nu !a %ace cu ade!arat penitenta el nu !a primiiertarea.79.10#el care crede in ful si care pastrea&a in /l #u!antul 4uidoandeste *iata !esnica +

79.11(mparatia ea !ine %ara stralucire eterioara, caci ea se a'ain !oi.79.12#el care aude cu!intele ele, le pastrea&a in el si le pune inpractica este cel care ma iueste si eu !oi !eni la cel care maiueste si ma !oi re!ela lui.

80.17=adarea este disciplina numarul unu a !ietii. Fiecare lucrutreuie sa se petreaca la timpul sau. #ontinuati mai degraa satre&iti in inimile !oastre iuirea si ade!arata incredere in Domnul.

Ast%el, !eti putea sa parasiti in curand acest loc de su%erinta si saotineti ade!arata elierare.80.183imeni nu poate intra !reodata in cer prin asa &ise meriteplacute lui Dumne&eu incercand sa otina (ndurarea 0a in moddirect sau pintr-o inter!entie oarecare. 0ingurul drum care duceacolo este cel al iuirii resimtite in inima pentru Domnul (isus#ristos, singurul si unicul Dumne&eu al cerului si al tuturor lumilor, sial gratiei o%erita de Domnul (isus #ristos. )oate acestea sunt opera0a +80.19 4uati ine aminte la aceasta 5 3u eista alt cer decat in !oiinsi!a !oi treuie sa-l deschideti daca doriti sa intrati in /l + #aci!iata treuie sa fe plasa su sceptrul liertatii, o !iata plasa su

judecata nu este o !iata ade!arata , ci inseamna moartea +81.15


22/31

86.142e pamant, oamenii iau oul de grau si-l seamana inpamant. Aceeasi munca pregatitoare s-a sa!arsit si aici, atunci candtu le-ai dat s%aturi intelepte acestor su'ete, noi am semanat graul luiDumne&eu in ra&dele inimilor scu%undate in intuneric.86.15

:data ce samanta odihneste in pamant, nimeni nu o poate%ace sa creasca pentru a da rod. 3umai Domnul poate %ace astaactionand direct asupra spiritelor naturii care atunci treuie sa deado!ada de o acti!itate etrem de intensa pentru a se ocupa decresterea animalelor si a plantelor.86.16Dupa ce aceasta munca este terminata, si atunci candsamanta a de!enit coapta, ea este data inapoi omului pentru ca el s-o recolte&e si s-o duca in hamar.86.17 ai intai noi am semanat #u!antul lui Dumne&eu in inimilelor, unde el s-a odihnit ca in ra&dele ogorului. (n aceasta liniste, a

inceput munca Domnului, caci noi nu puteam %ace nimic altce!adecat sa pri!im ce %ace /l, 4a %el stau lucrurile si pentru semanatorulde pe 2amant, care nu poate decat sa pri!easca cum samanta pecare a sadit-o creste si se coace pentru seceris.88.5 0a-4 iuim pe acest )ata unic si 0%ant in !ecii !ecilor, din toateputerile noastre si %ara nici o retinere. #aci numai /l a creat tot ceeace eista si /l 0e regaseste in orice lucru. 3umai 4ui ( se cu!inesla!a si marirea si toata recunostinta noastra.88.7 Deschideti-!a larg inimile, pentru a-( permite Domnului intregii

;lorii sa intre pe deplin in !oi si sa ramana acolo pe !ecie +

90.1 /u nu sunt un Domn decat pentru cei care reneaga #u!inteleele si in plus se considera mari in intelepciunea lor. (nsa pentru ceicare si-au umplut inima de iuire, eu nu sunt Domn, ci doar un %rateatotputernic, si eu le daruiesc, ca )ata, tot ceea ce am+90.2 2e pamant, daca un print puternic merge la inteleptii saiministri, acestia cad la picioarele sale din pura consideratie. 0i esteine sa %aca ast%el, caci atat timp cat sunt ser!itorii lui, si el estedomnul lor+ Dar daca asemenea ser!itori il iuesc pe domnul lor maipresus de orice si-( spun5 Doamne, tu esti cel mai un dintre printi+

)u nu meriti numai stima noastra, ci toata iuirea noastra + De aceeaiti cerem ca de acum inainte sa accepti ser!icile noastre %ara sa neplatesti + 0i, dat find ca te iuim mai mult decat !iata noastra, noi!rem sa te slujim din toate puterile noastre + Daca ne-ai cere sa-ti

77


23/31

daruim de o suta de ori !iata noastra, am %ace-o, caci tu ai de!enitade!aratul print al inimilor noastre+90.3 *e&i, o asemenea iuire il !a misca pana in stra%undurile finteisale si el !a spune 5 : dragii mei prieteni, de !reme ce mi-ati

inaltat un tron atat de minunat nu numai in capul !ostru, ci si ininimile !oastre, sa stiti ca eu nu mai domnesc asupra !oastra prin%orta si puterea mea, ci prin marea mea iuire pe care mi-o do!editisi care se gaseste in !oi + Acum !oi ma purtati cu totii in inimile!oastre, care sunt sfntite de pre&enta mea. *oi purtati ast%el in !oicea ce eu insumi port in mine. De aceea si !oi toti sunteti ceea cesunt eu insumi, adica sunteti %ratii mei cei mai apropiati. 0i de aceeatreuie sa a!eti parte de tot ceea ce posed eu.90.4*e&i, la %el cum un print intelept le-ar putea spune aceastaser!itorilor lui si ar !rea sa-( innoile&e deoarece ei l-au primit in

inimile lor, tot ast%el le !oresc si /u celor care, la %el ca si tine apoarta in inima lor. 2entru cei care a iuesc mai presus de orice sicare au %acut din inima lor casa ea, care a %ost sfntita de pre&entaea, /u nu mai sunt un Domn, la %el de putin pe cat sunt ast%el %atade ine insumi, ci, in !eci, un %rate+ 0i ceea ce posed /u, poseda siei, caci ei a poseda in sinea lor, prin marea iuire +

"mparatia misterioasa a spiritelor # Episcopul Martin $ partea "" de Jakob Lorber

91.13 2entru toti discipolii, !iata !esnica consta in a-4 recunoastepe #el pe care )u, )ata preas%ant, 4-ai trimis in lume.

96.03 Ade!aratul umor- cel care pro!ine din inima nu treuie salipseasca nici in #er.96.11 (uirea sta la a&a a tot ceea ce eista in #eruri si repre&intainsusi #erul.

102.13 3u te gandi la ce !ei spune, ci cheama-4 pe Domnul inajutor in inima ta si /l iti !a dicta cu!intele cele mai potri!ite +

79


24/31

105.01 A trai in Dumne&eu inseamna a trai de-a pururi in iuire.(uirea te elierea&a de orice si nu cunoaste, in a%ara de ea insasinici o lege, care in %ond nu este o lege in sine, ci mai degraaliertatea totala si eterna a tuturor fintelor.105.03

4a ce poate f una toata stralucirea soarelui atunci candcaldura se risipeste" #e inseamna tot aurul si toate pietrelepretioase, daca cei care le poseda au o inima de gheata "105.06 intea nu este un judecator prea se!er acolo unde inimadomneste in cea mai mare parte, si se delectea&a din plin cu ceeace !ine de la ea.105.09 8rmea&a-ti !ocea inimii, si ast%el totul !a f cum se poatemai ine.108.02 2e 2amant copiii sunt %oarte lacomi si a!i&i de cunostinte. /isunt aproape mereu insetati de cunoastere, ar dori sa inteleaga totul

pana la esenta lucrurilor si pun neincetat intreari celor din jurul lor.)u cre&i ca ar f ine sa le ingadui acestor micuti sa-si um'e urta cutot ceea ce reclama po%ta lor nesatioasa " 0i sa le satis%acicurio&itatea raspun&andu-le la tot ceea ce !or ei sa a'e "108.03 2arintii intelepti cunosc limitele care le sunt necesarecopiilor si-( calau&esc in mod fresc si re&onail pe calea maturitatii+2arinti neghioi, care le dau copiilor lor tot ceea ce le place, %ac dinei maimute, nu finte umane. )rupul lor, hranit din elsug, cadeprada sen&ualitatii si le %ace mintea lenesa si inchisa %ata de tot ceea

ce este ele!at, un si ade!arat, asa cum ai a!ut desigur oca&ia saconstati de mii de ori pe pamant, si mai ales in tara ta.108.04 3u ar f ine pentru nimeni sa a'e imediat orice si sa seucure de orice lucru dimpotri!a, treuie ca acest proces sa aia locincetul cu incetul, in mod adec!at in&estrarilor fecaruia. Daca suntghidati ast%el, copilasii de!in din ce in ce mai puternici si cu timpul,pot asimila mai multe cunostinte, pana cand de!in capaili sa feniste receptacole per%ecte ale ade!arurilor supreme.109.02 *oi f ca o 'oare de camp care se deschide la lumina sicaldura soarelui lui Dumne&eu, si care, dupa ce s-a hranit cu rouaiuirii 0ale, poate in s%arsit sa-si umple pistilul cu ogatele seminteale !ietii.109.07 0adeste in gradina ta doua 'ori asemanatoare, una larasarit- pe care o !ei consacra lui Dumne&eu si cealalta la apus pecare o !ei dedica oamenilor. Daca 'oarea de la apus o duce mai inedecat cea de la rasarit, inseamna ca iuesti mai mult lumea decat

7=


25/31

pe Dumne&eu. Dar daca remarci contrariul, atunci inseamna caiuirea ta pentru Dumne&eu este mai mare decat pe cea care o portioamenilor.109.09 *e&i tu, Dumne&eul care locuieste in lumina inaccesiila, a

!rut sa-ti arate ca tu nu-4 poti iui mai presus de orice %ara a-( iuipe oameni la %el cum te iuesti pe tine insati. #aci, daca nu-( potiiui pe cei pe care ii !e&i, atunci cum ai putea sa-4 iuesti peDumne&eu, care este in!i&iil "109.10 Dupa aceea am stropit 'oarea de la apus mai des decat pecea de la rasarit, si !e&i, 'oarea de la rasarit a crescut mai maredecat cealalta+

110.10 A %ace !oia lui Dumne&eu constituie intodeauna cea maimare placere si cea mai desa!arsita %ericire.

111.03 4a %el cum ai sadit tu 'orile tale, arele Dumne&eu a saditdoua finte in gradina nes%arsita a iuirii 0ale una la rasarit- pentruinima 0a, iar cealalta la apus- pentru intelepciunea 0a+ /l a hranit-ope prima cu toata Di!initatea 0a, pentru ca ea sa de!ina la %el deglorioasa ca si Dumne&eu insusi si sa-( fe pe plac+ Dar din aceastacau&a, prima finta a de!enit aroganta si neputand prospera s-aintors de la Dumne&eu si 4-a dispretuit la culme si continua s-o %acasi acum 9 desi Dumne&eu ar f gata s-o primeasca la pieptul sau curatele larg deschise+

111.04 Dat findca ca aceasta prima finta o apucase pe cai gresite,in curand Dumne&eu a sadit-o pe a doua la apus, adica lumea, si aingrijit-o la%el de ine. Dar si aceasta s-a incapatanat sa se ofleasca.Atunci lui Dumne&eu i-a parut rau ca a creat finta umana /l a !rutsa-si distruga opera, asa cum %ace un olar cu un oiect care nu i-aiesit ine.111.05 Dar s-a intamplat ca Dumne&eu sa-si intree iuirea , siaceasta a luat partea celor care ca&usera in greseala /l insusi s-a%acut om pentru a le da o pilda dreapta si !ie oamenilor.111.06 Dar oamenii care apucasera pe cai gresite 4-au prins si auucis :mul di!in, desi n-au putut ucide Di!initatea care 0e a'a in /l.Foarte putini 4-au recunoscut si au pastrat in!atatura 0a in inimilelor. 3enumarati altii, desi aud !orindu-se despre /l, nu cred in /l sire%u&a sa urme&e legile 0ale care urmaresc sa %aca din ei copiii 0ai,/l findu-le de-a pururi )ata+

7>


26/31

111.08 *e&i 5 iuirea 0a este atat de mare incat /l ar muri inca de omie de ori pentru ei, daca ar f posiil si necesar+ 0i totusi, ei nu !orsa-4 iueasca mai mult decat iuesc lumea trecatoare ei pre%era sa-4 uite de tot pentru a se atasa cu atat mai mult de aceasta din urma,

%ara nici un scrupul.112.05 Alaturi de ine,sunteti intodeauna in siguranta, caci nici oputere nu se poate masura cu a ea+112.25 Domnul tau, care este Domnul tuturor, nu este unDumne&eu inaccesiil, ci un )ata plin de iuire, nespus de ine!oitorcu copiii 0ai si care se poarta cu ei intocmai ca cel mai modestdintre %rati+113.05 3oi !edem in %aptul de a ser!i cea mai inalta epresie aiuirii, a intelepciunii si de asemenea a puterii. #aci acolo undeiuirea lipseste, !ointa de a actiona este asenta- aceasta !ointa

care este , cu siguranta, principala calitate a celui care !rea sa feser!itorul tuturor + =e&ulta deci ca aceasta din urma treuie sa fein&estrat cu o mare intelepciune5 #aci daca aceasta i-ar lipsi, i-ar fgreu sa-si indeplineasca misiunea.113.08 Daca iei din nou initiati!e, asa, de capul tau, s-ar putea sapatesti ca in po!estea mustei la arat, care necaja calul inhamat laplug, andu-( sudoarea5 pana la urma a ajuns sa creada ca ea eracea care tragea plugul. Dar atunci cand calul s-a oprit ca sa seodihneasca, ea a treuit sa recunoasca,spre marea ei rusine, ca

propria sa %orta era deri&orie, %ata de cea a animalului. De aceea, itirepet5 (ntoarce-te la #el care poseda cea mai mare putere5 impreunacu /l, iti !ei putea trage plugul, dar %ara /l, nu !ei reusi niciodata +115.05 *ocea constiintei este !ocea lui Dumne&eu din noi.117.07 #el care incepe o treaa treuie s-o si duca la un s%arsit +

121.08 3imeni nu a poate iui indeajuns + #ea mai intensa iuiretreuie sa mearga mana in mana cu intelepciunea, daca !rei sa otii%ericirea cea mai pura+121.09 #aci iuirea este un %oc mistuitor+ Dat findca ea sta latemelia a tot cea ce eista, singurul lucru care o poate stapani esteo intelepciune adec!ata.121.10 3u a considera drept Fiinta Di!ina 0uprema siAtotputernica de care nimeni nu se poate apropia %ara a-si pierde!iata. Dimpotri!a pri!este-a ca pe )atal tau cel ade!arat sidesa!arsit, a chiar, in ceea ce este uman in ine, ca pe %ratele tau+

7?


27/31

122.05 (ueste-a din toate puterile tale si nu te teme de nimic.(uirea ta pentru ine iti !a darui si intelepciunea, iar aceasta iti !alargi inima, pentru ca sa a poti iui din ce in ce mai mult.122.09 Domnul ii daruieste fecaruia din iuirea si intelepciunea 0a

asa cum ( se cu!ine.123.03 4asati ca inima !oastra sa !a calau&easca ratiunea. Ast%el!eti urma calea cea mai sigura si cea mai scurta+123.15 #ine doreste iuirea treuie mai intai sa iueasca, caciiuirea nu se otine niciodata alt%el decat prin iuire + De aceeaiuiti-4 pe Domnul si ast%el !eti putea a!ea un loc la pieptul 0au+124.04 ;elo&ia este o planta para&ita a iuirii, pe care osuminea&a. Daca acest para&it de!ine prea puternic pe aroreledatator de !iata al iuirii, cu timpul, el ajunge sa distruga inintregime acest arore. De aceea, daca !rei sa-l ingrijesti si sa-l

intaresti, treuie sa urmaresti, prin mijloace adec!ate, sa-l cureti inintregime de mladitele straine.124.06 Daca pe !iitor, !ei mai a!ea de-a %ace cu spirite geloase, !atreui sa actione&i ast%el5 considera intodeauna gelo&ia drept un!lastar al iuirii si gandeste-te ca acolo unde ea domneste, eista siiuire+ (mlan&este gelo&ia prin iuire si ast%el !ei !edea in curandluand nastere cea mai ferinte iuire+124.07 Acolo unde nu eista nici urma de gelo&ie, nu eista niciiuire+ Ati !a&ut !reodata in lume, salcii, moli&i, ra&i, pini si mii de

alti copaci care nu poarta %ructe atinsi de plante para&ite" #usiguranta, nu i-ati !a&ut niciodata atinsi de o asemenea oala, care,dimpotri!a, este %oarte %rec!enta la noilii pomi %ructi%eri.124.08 Aici, lucrurile stau la %el, in special in pri!inta acestor%emei. /le au multa iuire in ele, precum un noil pom %ructi%er careascunde in el insusi cea mai una se!a. Asadar, treuie ca, priniuire, sa urmariti sa le curatati inima de !lastarele rele si, ast%el !etirecolta minunile celei mai %ructoase iuiri.125.21 #e ochi omenesc de pe 2amant poate sa-4 !ada peDumne&eu " *edeti, in acest ca& , orice ochi carnal este or dar ininima si-4 poate inchipui pe Dumne&eu si il poate iui. Da, ea poatechiar sa de!ina pentru /l, pentru Domnul, un templu !iu in care /l isi%ace salasul+125.23 )otul nu are !aloare decat daca trece prin inima+126.06 #el care nu %ace decat sa las%emie&e nu %ace decat sa-siarate, ast%el neputinta. Daca ar a!ea o oarecare putere, el ar actiona

7B


28/31

imediat si nu ar %olosi deloc cu!inte &adarnice, care nu sunt decatprecum o coaja goala, %ara mie&. #el care nu are putere si !reatotusi sa se comporte ca si cum ar a!ea, isi atriuie rolul de %als

judecator si incalca ast%el in mod constient si plin de rea credinta

legile eclusi!e ale lui Dumne&eu. /l le incalca pe acestea, desitoata puterea si taria, precum si dreptul eclusi! de a judeca, nu-(apartin si nu treuie sa-( apartina decat lui Dumne&eu, pentru apastra ordinea indispensaila a lucrurilor.126.08 Di!initatea ar su%eri daca fe si cea mai mica creatura- caresi ea a %ost creata tot de /a- ar f distrusa.126.12 :rice trans%ormare este legata de su%erinta intr-o masuracorespun&atoare, atat timp cat finta este transmutata catre o ordinedi%erita si in totalitatea sa trece la alte legi, superioare. 0u%erintaeste indispensaila. Daca ea nu ar eista, nu ar eista %ericire, dat

find ca o finta insensiila la durere ar f de asemenea insensiila%ata de %ericire.126.13 Aceasta semnifca pentru ele un proces de trans%ormare%oarte !iolent, legat de numeroase su%erinte, care le indeamna limasa le arunce in a%ara su %orma de las%emii. Daca, cu timpul, ele se!or apropia de legi noi si statornice, atunci durerile lor !or scadeasimtitor. (ar lima lor !a f complet de&legata de ne!oia de a sudui si!a incepe sa rosteasca cu!inte ele!ate, pline de cainta , care !orde!eni o punte inspre iuire si inspre !iata.

127.07 Ade!arata acti!itate incepe de-aia in 4umina. (nainte de ao f primit, fecare actiune nu tinde decat spre otinerea ei. Dar dupaotinerea acestei 4umini, dupa deschiderea templului 0oarelui,numai atunci incepe marea acti!itate a spiritului nou nascut +127.08 Ai !a&ut !reodata pe 2amant ca un post administrati! sa-(fe dat unui scolar "Acesta treuie mai intai sa doandeasca, prin studiu laorios,cunoasterea deplina si limpede care-( !a f indispensaila pentru aprimi un post potri!it cunoasterii sale. Daca el si-a terminat studiilesi a atins un grad sufcient de cunoastere, urmea&a oare sa seintinda intr-un pat moale si sa inceapa sa doarma linistit, in loc samunceasca potri!it luminii doandite " :, nu, de-aia atunci incepeel sa munceasca cu ade!arat, caci toata %osta sa munca de studentnu a!ea alt scop decat de a-l lumina, in noaptea fintei sale.127.12 /u sunt 0oarele tuturor sorilor, 4umina oricarei lumini. #elcare a poarta in inima sa, se misca si actionea&a in cea mai mare

7


29/31

lumina. )otusi, intrucat fecare finta umana i&!orata din ine este ocreatura indi!iduala si liera, isi are si ea propria lumina. Aceastatreuie sa straluceasca la %el de lier in sinea ei precum straluceste0oarele in marele spatiu al planetelor sale, la %el de lier precum

stralucesc ochii fecarei finte umane si precum fecare inima ateneincetat intru noi si noi ganduri. Din acestea i&!orasc apoi ideiliere, iar dupa aceea, din aceste idei, apare cunoasterea a ceea cesunt ele, si in s%arsit din aceasta din urma ia nastere cunostiintasuprema a Fiintei ele Di!ine, a iuirii si a intelepciunii ele.127.14 #aci acolo unde se a'a copilasii se a'a si )atal 9 iar acolounde este )atal se a'a si copilasii + Dar tu stii ine ca mare este%amilia ea, si imensa este turma oilor ele. 4e !om conduce petoate acestea intr-o casa si !a f o singura turma si un singur pastor+dar mai este necesara inca multa munca pentru a i&uti +

138.05 Domnul Dumne&eu ii daruieste fecarei finte !iata care ( sepotri!este cel mai ine.

150.013u treuie niciodata sa iei o hotarare in %ocul maniei 9 chiarsi intemeiata- inainte de a f adus la lumina ade!aratul moti!.152.118nde !om gasi alinare "152.12(n ade!arata umilinta, in supunerea si iuirea pentru ine+154.08Daca 0atan ra!neste sa inroeasca pe cine!a, el il prinde in

capcana pintr-un anumit orgoliu care se ascunde su %aldurileintelepciunii, iar apoi prin des%ranare.155.053iste legi ade!arate treuie sa fe concepute ast%el incat sa-(ceara fintei umane o mare renuntare la sine, pana cand !a reusi sase con%orme&e ei, tocmai opunandu-se !iolentelor sale instinctenaturale. Daca ea %ace aceasta in mod lier, lasand deoparte toatea!antajele naturale, numai atunci, ca un spirit lier se !a ridicadeasupra mortii si a materiei e%emere. Ast%el, ea isi !a in!ingepropria sa moarte, care este inerenta naturii sale. 0i atunci, !a puteasa intre in stadiul superior al !ietii !esnice a 0piritului si sa traiascastarea de copil al 0piritului 0uprem, prin ;ratia Acestuia +155.06Acolo unde nu eista lupta, nu poate eista nici i&anda. 0idaca nu eista i&anda nu eista nici rasplata+155.07(ntelepciunea !oastra nu este decat o nalucire, iar%rumusetea !oastra- desarta inchipuire+

7


30/31

156.06Acolo unde oamenii se preocupa atat de mult de stralucireaeterioara, nimeni nu se mai gandeste la renuntare si cu atat maiputin, la anegatie, care sunt mijloacele prin care spiritul nemuritorpoate f tre&it si unit din nou cu #reatorul sau.159.08

(n numele Domnului %a un legamant cu tine insuti si nu telasa ispitit de lucruri ne!rednice de spiritul tau + Atunci, !i&iunea ta!a de!eni din ce in ce mai clara si nu !ei mai rosti decat cu!inteinspirate de ade!arata intelepciune. Dar daca nu !ei %ace in modserios acest e>ort, nu !ei scapa niciodata de nero&ia ta.159.11Daca o %rumusete prea mare incearca sa te seduca,indreapta-ti pri!irea spre Domnul si-ti !ei a'a imediat pacea +

)reuie sa ajungi la stadiul in care poti re&ista la %rumuseti si maimari, iar aceasta din simplul moti! ca tu esti si !rei sa fi de-a pururinumai al Domnului.

161.42#eea ce !eti lasa in 3umele eu, !eti primi inapoi insutit+161.43 #eea ce !ei %ace sau !ei lepada in 3umele Domnului nostru,cu ade!arat, !ei primi inapoi inmiit. *ei parasi o stare mi&erailapentru a otine alta, dintre cele mai ele!ate. (n locul unei eistentefcti!e, !ei cunoaste ade!arata !iata. (n schimul a ceea ce este %als,!ei primi ceea ce este ade!arat si intelepciunea, %orta si puterea !orinlocui prostia, slaiciunea si neputinta ta. (n schimul renuntarii la!anitatea ta, !ei putea primi, din elsug, mangaierea harurilor

Di!ine+162.032entru ca spusele noastre sa-ti fe utile, treuie sa le cre&ipe deplin si sa le primesti plin de una!ointa si %ara nici o umra deindoiala. Daca-ti lipseste credinta in afrmatiile mele, ar f o pierderede timp sa mai incercam sa-ti !orim+162.04(ntr-ade!ar, tu spui in sinea ta5 Daca mi se dau do!e&i suntde acord sa cred tot ce mi se spune+ )otusi iti atrag atentia caatunci n-ar mai f !ora de credinta, ci numai despre o !eritailacunoastere, care nu i-ar f decat in %oarte mica masura- a chiardeloc- utila fintei tale spirituale.162.05#aci cunoasterea a&ata pe do!e&i nu este liera ci su

judecata. /a nu elierea&a spiritul, ci dimpotri!a, il tine adeseoripri&onier, in masura in care a %ost ne!oie sa ( se aduca do!e&i pentrua-l con!inge+162.06Ade!arata este numai credinta care decurge dintr-o lierasupunere a inimii, care nu intreaa de ce, cand si cum. 3umai ea

9E


31/31

paote eliera spiritul, caci o asemenea credinta repre&inta o liera sitotala acceptare a ceea ce-ti este !estit de un mesager celest pecare numai iuirea ta este in stare sa-l recunoasca.

?@. BC Daca, Dumne&eu, Domnul #el *esnic, ar !rea sa le anuntepe creaturile 0ale, prin do!e&i &droitoare, ca /l eista, si cum si prince mijloace, (-ar f nespus de usor sa %aca asta. 3-ar a!ea decat sa leia oamenilor lierul lor alitru, ceea ce ar insemna ca ei sa fe supusiunei judecati care i-ar %ace incapaili sa aleaga intre ine si rau.Aceasta stare ar putea f comparata cu cea a animalului care estesupus instinctelor sale si treuie sa actione&e potri!it lor. (nsaDomnul nu doreste automate, ci creaturi liere. (ar inimile noastretreuie sa fe si ele liere, indeosei in ceea ce pri!este in!atatura0a, altmiteri ele n-ar putea niciodata sa ajunga la liertatea

spiritului.

Documents

Extrase principale Jakob Lorber