Ştiri expresLa armată, nu la plug

Începe încorporarea de toamnă. Potrivit unei decizii a Con-siliului raional din 4 august curent, pe durata întregii luni sep-tembrie, autorităţile administraţiei publice locale, în comun cuCentrul militar teritorial Ungheni, vor desfăşura acţiunile ce seimpun în vederea organizării încorporării. La 3 octombrie, vafi dat startul încorporării propriu-zise, care va finaliza pe 31 ianu -arie 2012. Pînă atunci, va fi organizată „Ziua recrutului”, va fiinstituită o comisie medicală raională care va activa atît cît va finevoie. Comisariatul de poliţie al raionului Ungheni va asiguracăutarea şi prezentarea recruţilor care se eschivează de la încor-porare, va studia şi selecta recruţii pentru încorporare în trupelede carabinieri, va asigura menţinerea ordinii publice la Centrulmilitar teritorial Ungheni în zilele desfăşurării încorporării. Pri-marii vor asigura prezentarea, în termenul stabilit, a recruţilorla comisia medicală şi la încorporare, organizînd şi petrecereasolemnă a acestora la serviciul militar în termen.

Un concurs de fotografie pentrutinerii din zona transfrontalieră

Centrul de Resurse pentru Adolescenţi şi Tineret din Bălţi aanunțat lansarea concursului de fotografie „Cross Border Pic -tures”, organizat în cadrul unui proiect cu același nume, finan -țat prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Re -publica Moldova 2007-2013. Fotografiile ce vizează obiectiveturistice, peisaje și viața rurală din zona transfrontalieră pot fiprezentate pînă la 25 august. Pot participa tineri cu vîrsta între18 și 39 de ani, cu domiciliul în zona transfrontalieră Româ-nia-Ucraina-Republica Moldova. Mai multe informații și Regu -lamentul concursului se gasesc pe www.cbc.asociatia-indeco.ro.Premierea este absolut impresionantă, şi prevede participareala un atelier de lucru de zece zile în România, Moldova şiUcraina. Cele mai bune imagini vor constitui baza unui ghidturistic și vor fi expuse în cadrul a trei expoziții. Cele mai reu -șite fotografii vor fi premiate cu articole foto și cărți de speciali -tate în valoare totală de 2000 euro.

Un sat minuscul captează atenţia unor oameni mari

După ani buni de uitare, Novaia Nicolaevca, un sat cu opopulaţie de ceva mai mult de 180 de locuitori, revine înatenţia autorităţilor publice din comuna Mănoileşti. Primarulnou ales, Grigore Popa, însoţit de consilierul raional GheorgheCiobanu, a mers „în popor”, la finele săptămînii trecute. Treichestiuni au fost puse în discuţie: crearea unei asociaţii obşteştice ar contribui la atragerea unor investiţii în localitate,conectarea satului la reţeaua de apă potabilă şi delegarea unuireprezentant al satului pentru a participa, cu vot consultativ, laşedinţele consiliului local. De notat că Novaia Nicolaevca nua avut niciodată un consilier al său în consiliul local. Este pen-tru prima dată cînd localnicii s-au arătat încrezători şimulţumiţi de atenţia primarului. Ei speră să li se schimbe viaţaîn anii următori, iar pentru aceasta sînt dispuşi să pună umărulla realizarea unor proiecte.

Au acumulat mai mult, au cheltuit mai puţin

În primele şase luni ale anului curent, în buget au fost acu-mulate venituri în sumă totală de 95726,7 mii lei sau 100,1% ,ceea ce înseamnă cu 137,8 mii lei mai mult decît se planificase.Veniturile proprii au constituit 117,1% faţă de prevederile peşase luni. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent,acumulările veniturilor proprii au înregistrat o creștere cu456,8 mii lei sau cu 13,8%. În schimb, cheltuielile bugetuluiraional, pe perioada menționată, au fost efectuate în sumătotală de 93731,8 mii lei sau 95,1% față de prevederi.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 12 august 2011 Anul IV, nr. 32 (187)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

O realizare de succes nu doara raionului, ci și a republicii

În realitate, este vorba de un adevărat centru cultural. Dupăaproape 30 de ani, copiii satului vor putea merge din nou ladrădiniţă. După aproape 30 de ani, tinerii vor avea un loc undesă se distreze, căci aici a fost prevăzută şi o sală specială, careva substitui căminul cultural.

„Îmi amintesc de anul 2008, cînd am fost invitat la primăriela Floriţoaia Veche. A venit acolo jumătate din satul Grozasca,învinuindu-mă că vreau să le închid şcoala. Atunci am promiscă acest edificiu va arăta altfel şi, iată, ceea ce ne-am propusatunci s-a realizat”, a subliniat Ion Harea, fost preşedinte alraionului, remarcînd că renovarea edificiului şi transformareagimnaziului în şcoală primară-grădiniţă este o realizare de suc-ces nu doar a raionului, ci chiar a republicii.

„Frumos lăcaş al educaţiei!”, a exclamat Alexandru Ciuvaga,şef interimar al Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport. „Nu mai pu -ţin importantă a fost investiţia de suflet, entuziasmul, dorin ţade a face frumos şi bine pentru satul natal”, a continuat dînsul.

Cea care a dat tonul, acum un an, pentru „a face frumos şibine pentru satul natal” a fost Nina Gorincioi-Cadoppi care,ori de cîte ori a fost nevoie, a sărit în ajutorul consătenilor. „Măbucur că un fir de nisip care s-a pus la temelia acestei instituţiieste şi din partea mea”, a spus dînsa cu modestie, aducînd la

cun oştinţa publicului şi unele aspecte din culise: „Îmi tele fo -nează domnul Harea şi îmi zice: Nina, toată speranţa e la tine”.Era nevoie de o contribuţie de 36 mii de lei, ca Fondul de In -vestiţii Sociale din Moldova să aloce suma de aproape un mili -on de lei. De unde să adune atîtea mii un sat cu oameni, înma re parte, bătrîni şi necăjiţi? Nina Gorincioi nu a stat nici oclipă pe gînduri şi a spus răspicat: jumătate din această sumăo ofer eu. Zis şi făcut. Exemplul ei a fost urmat de angajaţiişcolii, în frunte cu directoarea Victoria Cozari, care au dat dinpuţinul pe care-l au cîte 500-1000 de lei. Exemplul a fost urmatde alţi descendenţi din Grozasca. Alături de grozeşteni, în toatăaceastă perioadă, a fost şi primarul Margarita Baban.

„Acest exemplu al satului Grozasca îl vom promova, vomveni să le arătăm tuturor ce pot face nişte oameni inimoşi careşi-au pus un scop şi acest scop au ştiut să-l relizeze”, a datasigurări Alexandru Ciuvaga.

Şi, cum sfîrşitul încununează opera, Nina Gorincioi le-aoferit celor 25 de micuţi ce vor veni la 1 septembrie la şcoalăcîte un plic cu 100 de lei. Fostul preşedinte al raionului, IonHarea, a venit cu un frumos cadou constînd în echipamentsportiv, iar primarul Margarita Baban a oferit colectivului şcoliidin Grozasca un premiu în valoare de 2000 de lei.

Atenţie!Echipa „Expresului de Ungheni” anunţă omică vacanţă, de doar o săptămînă. Vomreveni pe 26 august, cu o ediţie specială,dedicată celor 20 de ani de independenţă aRepublicii Moldova. Urmăriţi-ne, va fi ceva inedit.

Pag. 2Patru fete talentate şi frumoase foc vor să cucerească lumea muzicală Zilele oraşului Ungheni, organizate la sfîrşitul luniiaugust, vor veni cu o mare premieră. În scenă îşi vaface aparţia o trupă în care oamenii de cultură auto-htoni îşi pun mari speranţe.

Pag. 5O națiune care-și caută istoria cu Grigore FidelschiȘi așa plîngea Crăciuneasa, încît pe obrajii ei se rosto-goleau lacrimi cît fasolea babană. Pînă și tovarășulStalin a început să lăcrimeze de ”mila moldovenilor”,dar și-a dat repede seama că unui gruzin nu-i șadebine să plîngă.

Oaspeţi peste oaspeţi, copii în haine de sărbătoare, bătrîni curioşi şi o armată întreagă de ziarişti. Satul Grozasca din nou s-a aflat în centrul atenţiei. Pe 7 august, într-o atmosferă festivă, aici a fost deschisă o şcoală primară-grădiniţă. Aşa se numeşte oficial noua instituţie.

Republica Moldova se plasează pe poziţia a 134-a din 222 după speranţa de viaţă, potrivit unui clasament elaborat de CNN efectuat în baza World Factbook al CIA. Durata medie de viaţă în R. Moldova, potrivit sursei citate, este, în medie, de 71,3 ani. Cel mai bun indice al speranţei de viaţă este în Monaco – 89,7 ani. În 29 de ţări de pe glob lumea trăieşte 80 de ani sau mai mult. Cea mai scăzută speranţă de viaţă este în Angola - 38 de ani, şi Afganistan - 45 de ani. (Hotnews.md)

Expresul de UngheniVineri, 12 august2

Oaspetele vesel

BasamaculMoş Nazare, ia o duşcăFă safteaua, ca un nunSă ne spui dacă e tare.- Mulţumesc, e tare... bun.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Într-o criză profundă a bunului-simţ şi a lipsei de răspundere

În Republica Moldova nu există criză constituţională şinici criză politică, ci o criză cronică a bunului-simţ, a obra-zului şi a lipsei de răspundere a patru persoane: Voronin,Filat, Lupu, Ghimpu. A spus-o chiar recent editorialistulConstantin Tănase de la ziarul „Timpul”. A spus un mareadevăr. Cu siguranţă, mulţi dintre colegii ziarişti din afaraChişinăului ar putea afirma fără nici o reţinere că există ocriză a bunului-simţ şi a lipsei de răspundere a altor zeci depersoane ce au acces în funcţii de răspundere în raioane.

Parcă văd cum strîmbă din nas clasa politică de pe la noi.Sînt, dragă Doamne, democraţi şi li se permite orice. Cumîndrăzneşte un oarecare să le pună la îndoială meritele, in-telectul, capacitatea de a analiza lucrurile, de a elabora stra-tegii viabile şi tot aşa mai departe? Mă trezesc într-o bunăzi cu un pretins intelectual liberal care, la modul cel mai se-rios, a început să dea lecţii presei. De fapt, o făcea şi anterior,avînd tupeul să stabilească (!) cine şi cîtă verticalitate are.Dar o făcea pe ascuns, pe la spate. Să-i plîngi de milă, nu alta.Chiar să nu ai curajul să-i spui în faţă omului ceea ce gîn-deşti? Cu argumentele de rigoare!

Acum, de cînd cu Alianţa pe la noi, iată că a prins la curajliberalul pretins intelectual. Aş vrea să-l văd la fel de harnicşi inimos la locul de muncă pe care-l are. Din păcate, se parecă a cam uitat că mai are o funcţie şi nişte angajamente deserviciu pe lîngă politichia, vorba lui Caragiale, pe care oface. Dacă doreşte cu adevărat o schimbare, despre care atot trîmbiţat în interminabilele campanii electorale, să seapuce de muncă şi să mai lase demagogia la o parte.

Să nu credeţi că ceilalţi sînt mai buni. Nici pe departe!Democrat, liberal-democrat, liberal – toţi sînt de-o teapă,toţi vin din comunism, vorba cîntecului.

Au început a călca prin străchini chiar din prima zi dupăalegeri. Două şedinţe ale consliului raional, în noua com-ponenţă, deja au avut loc. Două şedinţe la care s-a văzut cuochiul neînarmat că aleşii noştri scuipă pe lege, în primulrînd. În sfîrşit, unii dintre ei au primit „jucărica”, adică armacu care pot lovi în tot ce nu le convine. Cu argumente voiveni în unul dintre numerele următoare. Sînt argumente cedemonstrează foarte clar că, cu adevărat, sîntem într-o crizăprofundă a bunului-simţ şi a lipsei de răspundere.

Potrivit lui Alexandru Ciu-vaga, şef-interimar al DirecţieiÎnvăţămînt, Tineret şi Sport,cele mai pregătite instituţiisînt liceele din oraşul Ungheni,mai puţin „Alexandru Puşkin”.

Avem şi o instituţie nouă: şcoa -la primară-grădiniţă de la Gro -zasca, care a fost deschisă re -cent, după o reconstrucţie ca -pitală. Dar, ca să activeze în con-diţii optime, e nevoie de mo-

bilier. Alte instituţii, în schimb,au mobilier bun, dar nu sîntrenovate. În concluzie, ofici a -lul a subliniat: „Nici o insti tu -ţie nu este pregătiă totalmentepentru noul an de studii”. Darmai este puţin timp. Data limi -tă pentru finalizarea lucrăriloreste 15 august.

În aceeaşi zi, o echipă deluc ru, formată din specialiştiîn domeniu, vor inspecta,

timp de trei zile, toate insti -tuţiile pentru a verifica nivelullor de pregătire. Numai dupăaceasta se va putea spune cuexactitate ce s-a făcut şi ce amai rămas de făcut.

În raionul Ungheni, la mo-mentul actual, sînt 12 licee, 3şcoli primare, 47 gimnazii şigrădiniţe.

Natalia Chiosa

Pregătirea instituţiilor şcolare mai durează Pregătirea instituţiilor şcolare şi preşcolare din raionul Ungheni către noul an de studii este încă în plină desfăşurare. În unele școli mai sînt încă multe de făcut, altele sînt, practic, gata de a-şi deschide uşile pentru un nou an de studii.

Este aproape gata piesa delansare, care îi aparţine tînă ru -lui compozitor Ion Lincovs -chi Jr. „Nu a fost complicat,fiindcă fetele mi-au spus: „Noivrem dance”. Astfel, am reușitsă fac piesa în două săptămîni.Fetele au ascultat-o, le-a plă -cut și, ulterior, în cîteva zile, aapărut și textul”, povesteştecompozitorul. Urmează și unvideoclip la piesa respectivă.Acesta va fi realizat în Azer-baidjan.

Deocamdată, cele patrufete de la „Hot girls” au reuşito sesiune foto excepţională.Fotografiile au fost realizatede acelaşi Ion Lincovschi Jr. şideja sînt plasate pe reţelele desocializare din internet. “M-amgîndit să facem niște poze însubsolul Palatului de culturădin Ungheni. Acum, să foto -gra fiezi undeva, la natură, numai este interesant”, spunedînsul. Ideea iniţială însă nu aputut fi realizată. În acele încă -peri din subsol apa e pînă lage nunchi. S-a găsit o soluţietotuşi. Una originală. Tot însubsolul Palatului culturii exis -tă o cameră în care se află toa -te țevile. Iată aici s-a hotărît săfie făcută prima sesiune foto.Ce a ieşit, vedeţi în fotografiaalăturată. (Mai multe fotogra -

fii puteţi vedea pe site-ul Ex-presul.com). “Sesiunea foto aavut loc în spaţiu real şi nupre zintă un produs de foto -mon taj”, a ţinut să subliniezeIon Lincovschi Jr.

Ideea creării trupei „Hotgirls” aparţine însăşi fetelor.Deja de cinci ani, ele frecven -tea ză Studioul „Do-Re-Micii”al Palatului culturii din Un -gheni. Între timp, au crescut şidenumirea respectivă nu lemai reprezintă. „Pot să zic căsînt cele mai bune fete de lastudiou. Acum, lucrăm inten-siv cu ele pentru a le promovatrupa”, a remarcat Aliona Po -povici, conducătoarea studi -oului.

Nu e simplu deloc. Şi Alio -na Popovici, şi Ion LincovschiJr. muncesc mai mult din en-tuziasm. Costumele sceniceînsă trebuie cumpărate, cusu -te, iar pentru aceasta e nevoiede bani. O piesă costă aproxi-mativ 4000 de lei. Un video-clip costă îndoit, uneori şi în -treit, dacă se doreşte cu adevă -rat să fie de calitate. Iar la lan -sare totul trebuie să fie la celmai înalt nivel. Cheltuilile şi leasumă în totalitate părinţiifetelor.

“La momentul actual, tru -pa mai are de lucrat, dar cred

că la anul viitor vor apărea şirezultatele”, a menţionat IonLincovschi Jr., remarcînd căfetele vor trebui pînă atunci sădecidă ce stil îşi doresc cuadevărat. “Vrem să obținemun produs neordinar, care înMoldova nu se prea practică.Vom încerca să facem cevanou şi să reuşim să ajungem înfinala naţională a “Eurovi-sion”, a spus dînsul. Potrivitmuzicianului, anume “Eurovi-sion”-ul este unica treaptă pecare trebuie s-o treci, dacă vreisă te afirmi pe piața show-bizului moldovenesc.

Aliona Popovici şi Ion Lin-covschi Jr. pregătesc şi altesuprize, despre care se va vor -bi foarte curînd.

Ina Landa

Cine-s fetele de la „Hot girls”?

Daniela Niculaevici. Estedin satul Cetireni, are 16 ani, eo domnişoară foarte sîrguin -

cioa să, știe ce vrea şi munceş -te foarte mult pentru a-şi atin -ge scopurile.

Alexandra Pisnic. Este ele -vă la la Liceul „Gheorghe Asa -chi” La cei 16 ani ai săi are înpalmares numeroase premii şitrofee de la diverse concursurimuzicale naționale și inter na -ționale, fiind laureată a presti-giosului festival “Steaua Chi -şinăului”.

Mirela Șeptelici. Are 15ani şi este elevă la Liceul ”Va -sile Alecsandri” din Ungheni.Este o domnişoară foarte ta -len tată şi cu perspectivă.

Adriana Popovici. Deşiare doar 14 ani, este deja cu -nos cută atît la Ungheni, cît şila Chişinău. Pirntre cele maimari realizări ale sale este ac-cederea în finala naţională aconcursului “Eurovision” pen -tru copii. Pe lîngă faptul că fa -ce parte din trupa ”Hot girls”,mai urmează și cariera solo.

Patru fete talentate şi frumoase foc vor să cucerească lumea muzicalăZilele oraşului Ungheni, organizate la sfîrşitul lunii august, vor veni cu o mare premieră. În scenă îşi va face aparţia o trupă în care oamenii de culturăautohtoni îşi pun mari speranţe. Patru domnişoare,foarte talentate şi foarte frumoase, vor cînta, de acumînainte, împreună, numindu-se „Hot girls”, adică „Fetele fierbinţi”.

Experţii susţin că unica so -lu ţie de a-i proteja este stro pi -rea castanilor cu soluţii spe -ciale. Potrivit lui Mihai Osipov,director adjunct al Secţiei con -trol ecologic Ungheni, deja aufost întreprinse măsurile deprotecţie a copacilor. “Noi amavertizat toate întreprinderilerăspunzătoare de spaţiile verzi,agenţii economici care au peteritoriul lor copaci de castanisă ia toate măsurile de com-batere a insectelor şi larvelorce au împînzit castanii”, a ac -cen tuat dînsul. În acest sens,

acum cîteva zile, pe timp denoapte, castanii au fost trataţicu soluţii speciale. În caz denecesitate, procedura va fi re -petată.

Dar, recunoaşte Mihai Osi -pov, măsurile de protecţie acastanilor şi combatere a in-sectelor au fost începute cuîntîrziere, astfel că larvele auavut timp suficient să se dez-volte sub frunze. “Poate ar fitrebuit să intervenim cu celpu ţin o săptămînă mai înain -te”, a remarcat dînsul.

Ecologiştii bat alarma: pen -

tru anii viitori măsurile de pro -tecţie a castanilor vor trebuisă fie luate din timp, la în-ceputul lunii iulie. În caz con-trar, ne putem pomeni fărăcastani. “Trebuie să menţi nemaceastă alee, pentru că esteuna dintre cele mai frumoasedin republică”, a subliniat Mi -

hai Osipov. Molia minieră a în - ceput atacul asupra castani lordin Moldova în urmă cu şapteani. Fenomenul este pre zentşi pe continentul european demai bine de 30 de ani. Prin ur -mare, există riscul dispariţieiacestor copaci frumoşi.

Natalia Chiosa

S-au îmbolnăvit castanii. De şapte ani tot suferăAleea de castani din Ungheni, cu o lungime de pestecinci kilometri, care este şi mîndria unghenenilor, ar putea să dispară într-o bună zi. Sub frunzele celor 650 de copaci se ascund sute şi sute de larve ale moliei miniere. Deja de ani buni, în plină vară, castanii “ruginesc”.

3Expresul de UngheniVineri, 12 august

Știri din Primăria Ungheni

Despre oraşul Ungheni – peste ocean

Autorităţile Ungheniului ar putea semna în curînd unnou acord de colaborare şi fraternitate cu un oraş din SUA.Potrivit site-ului mankatofreepress.com, administraţia ora-şului Mankato din statul Minnisota a pus în discuţie o even-tuală înfrăţire. “Pat Hendges, administratorul oraşului, aanunţat consiliul local despre această iniţiativă, subliniindcă un asemenea pas nu va implica nici un cost”, scrie site-ulrespectiv.

De notat că iniţiativa aparţine unei unghenence care-şiface studiile în prezent la Universitatea de Stat din Minni-sota. Este vorba de Liliana Tincu, fostă angajată a Consiliu-lui raional Ungheni. Cele două oraşe au multe în comun:ambele au acelaşi număr de populaţie, ambele sînt centreregionale.

Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, a salutat ini-ţiativa, menţionînd că orice acord de înfrăţire este un pasînainte în promovarea imaginii oraşului Ungheni în lume.

Ungheniul mai are semnat un acord de colaborare cu unoraş american – Winston Salem din Carolina de Nord. Gra-ţie acestuia, anual, copiii ungheneni participă la un impor-tant concurs de desene din SUA. Graţie aceluiaşi acord,acum cîţiva ani, numeroase persoane cu dizabilităţi din Un-gheni au beneficiat de scaune cu rotile, dar şi de alte aju-toare.

La finele lunii august, consiliul local din Mankato ar tre-bui să ia decizia finală: dacă se înfrăţeşte sau ba cu Unghe-niul. Pînă în prezent, Mankato are semnat doar un singuracord de fraternitate, iar Ungheniul – şase.

Stimaţi lucrători din sistemul financiar,Vă adresez cele mai sincere şi călduroase urări de bine şi

sănătate. Îmi exprim recunoştinţa pentru contribuţia dum-neavoastră remarcabilă la edificarea şi prosperarea statuluinostru.

Prin activitatea prodigioasă şi profesionalismul înalt aldumneavoastră, contribuiţi în mod esenţial la funcţionareala nivel înalt a instituţiilor bugetare din oraş şi, implicit, ladezvoltarea sferei sociale, a îmbunătăţirii modului de viaţăal populaţiei. Succese mari şi realizări frumoase în viaţa pro-fesională şi personală.

Cu profund respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Stimaţi lucrători din domeniul construcţiilor,Profesia de constructor este una dintre cele mai notorii

şi mai nobile, o adevărată artă ce impune talent şi sacrificiu,iar fiecare constructor s-a bucurat, din cele mai vechi tim-puri, de stimă şi apreciere. Munca dumneavoastră în dome-niul proiectării, construcţiilor, producerii materialelor deconstrucţie cere răbdare, abnegaţie, consecvenţă, devota-ment şi profesionalism. Prin tot ceea ce faceţi, contribuiţi,în adevăratul sens al cuvîntului, la crearea imaginii de azi şide mîine a oraşului Ungheni şi a întregii republici.

Cu prilejul Zilei profesionale, vă adresez cele mai sincerefelicitări şi urări de bine. Îmi exprim recunoştinţa pentrusubstanţiala dumneavoastră contribuţie la construirea şiprosperarea ţării.

Cu stimă, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

DISPOZIŢIE nr. 121-02/1-06din 08.08.2011Cu privire la convocarea Consiliului OrăşenescÎn temeiul art. 16 alin. (3) al Legii privind administraţia

publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, DISPUN:Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă ordi -

nară, pe data de 19.08.2011, la orele 15:00, în sala de şedin -ţe a Primăriei oraşului Ungheni, cu următoarea ordine de zi:

1. Cu privire la nivelul de pregătire al complexului social-economic al oraşului Ungheni către perioada rece a anului2011-2012.

Raportor: Dumitru Radu, viceprimar.Coraportor: Iurie Marcoci, director SA ,,Comgaz-Plus”.2. Cu privire la execuţia bugetului oraşului Ungheni în

semestrul I al anului 2011.Informează: Tatiana Pavliuc, contabil-şef.3. Diverse.Primar, Alexandru AMBROS

P

Nu regretă dispariţia col-hozurilor. Regretă că agricul-tura se duce de rîpă. „Cu pă re-re de rău, agricultura este con -dusă de oameni incompetenţila ora actuală. Cei ce muncescîn acest domeniu au fost lăsaţide izbelişte. Toate subvenţiilecare se dau nimersec nu ştiuunde şi nu ştiu la cine. Noi, ceidin agricultură, sîntem dis cri -minaţi”, spune cu tristeţe. „Ştiţicare e deosebirea între mine,care am muncit 40 de ani înagricultură, şi cel care a stat înbirouri toată viaţa? Lui i seplăteşte o pensie în valoare de75% din salariu, iar mie – de35%”. De aceea, la cei 65 deani pe care i-a împlinit chiarsîmbăta trecută, mai mun ceş -te. „Nu spun nimănui ce pen-sie am, pentru că o să rîdătoa tă lumea. Dacă aş avea opensie bună, nu aş mai lucraazi. Ar trebui să stau acum cuo undiţă pe malul unui lac, săprind un carp, să stau cu ne -po ţii. Da’ eu vin dimineaţa, laora 7.00, în cîmp şi plec acasăla ora 21.00”.

Imediat însă îi dispare tris -teţea şi faţa i se luminează, cîndîncepe a povesti despre plan -ta ţiile de viţă-de-vie pe care leare în gestiune. Sînt 120 dehectare, unul lîngă unul, bineîngrijite şi care deja dau roadăbună. „Cred că nu există ase -menea plantaţii în republică,darmite în raion”, spune. A în-ceput lucrul asupra ei în anul2003, chiar de la prima braz -dă. Era un teren în pîrloagă.

Cîndva, au fost cotele corneş -te nilor, dar, pentru că se aflaula o distanţă de aproape zecekilometri, chiar lîngă satulTeşcureni, nimeni nu a avutposibilitatea să le îngrijească.Atunci cînd a apărut un cum -pă rător - SRl „Agro-audit”, cusediul la Chişinău - le-au vîn-dut fără nici un regret. TudorBrăguţă era şi continuă să fieangajatul întreprinderii res -pective, îndeplinind funcţiade şef de sector.

Benefiiciile sînt evidente,spune dînsul. Au fost deschi -se 75 de locuri de muncă, iaroamenii primesc salariul re -gu lat, fără întărzieri. Nimeninu munceşte la negru. „Avem40 hectare de Shardone, dincare iese un vin extraordinar.Ne-au vizitat vinificatori fran -cezi şi au rămas uimiţi de acestsector al nostru. Avem Aligo -te – 25 ha, avem Feteasca re -gală – 17 ha, avem MuscatOttonel – 20 ha”, povesteşte.Pe la 15 septembrie va începerecoltarea Muscat-ului. Se aş -teaptă o roadă de 8-10 tone lahectar. „Să fi fost pe vremealui Brejnev, pentru o aseme-nea roadă primeam titilul deerou al muncii socialiste”, zîm -beşte.

Apropo, în acest an, estepentru prima oară cînd sîntrecoltaţi, de pe plantaţiile din

preajma satului Teşcureni,strugurii de Muscat. „Se vorface vinuri ca pe vremuri”,spune Tudor Brăguţă cu unpic de nostalgie în glas, dupăcare declară absolut oficial:„Îmi pare foarte rău că viticul-tura, care poate aduce veni-turi mari ţării, iar oamenilorlocuri de muncă, este lăsatăuitării. Am trecut la culturilede cîmp, dar acestea-s pentruconsum intern. Noi aproapecă nu exportăm. Iar ţara carenu exportă dă faliment”.

Referindu-se la consumulde vin în Republica Moldova,dînsul a subliniat: „Am 65 deani şi le spun tuturor să beaatî ta vin cît a băut Tudor Bră -gu ţă. Eu nu fac exces, dar unpahar de vin bun, natural, îlbeau zilnic, înainte de masăsau cînd îmi vin prietenii. Lespun şi tinerilor ce stau prinbaruri: beţi un vin bun, dacăvreţi să fiţi bărbaţi la casă”.

După o mică pauză, face oincursiune în istorie: „Ce s-aîntîmplat acum? O mulţimede beţivi, beau orice le iese încale. Unde a dispărut tradiţiaseculară a moldovenilor de abea un pahar de vin bun? Da -că era vorba de tărie, luau cîteun degetar. Vinul îl beau cupaharul mic, nu cu „sta ka ne -le” cu brîu, ca acum. Adu ceauvin în burlui, mîncau sărmălu -

ţe, jumere, miez de nucă şi tră -iau 90 de ani moldovenii noş - tri. Acum, toate spitalele-s pli -ne cu bolnavi de ciroză. Pen-tru că se bea rachiu, şi acelade cea mai proastă calitate”.Regretă că ne merge vestea deţară cu cei mai mulţi beţivi.„Nu sînterm cei mai beţivi. Nis-a făcut antireclamă, ca să nedistrugă ramura. Nimeni nuare nevoie de noi”, conchide.

Îl întreb cum vede agricul-tura peste 20 de ani? Zîm beş -te şmecher şi face o remarcă:„Să dea Dumnezeu să ajung.Dar cred că ajung”. Apoi, de -vi ne serios şi spune: „Să nucredeţi că sînt nostalgic. Darîntreprinderea pe care o con-duceam la începutul anilor 90dădea producţie cît dă acumtot raionul Ungheni. Obţi neam7 mii de tone de struguri,3000-4000 tone de fructe,1200 tone de lapte, 1000 tonede legume şi 300 tone decarne. În anii 90! De atunci autrecut 20 de ani şi ce avem?”.

Care e soluţia? „Oameni cucarte trebuie să vină la con -ducere, inclusiv a raionului,oameni care plîng pentru po -porul acesta, care îşi iubescpoporul”, e de părere TudorBrăguţă, care a cochetat anibuni şi cu politica.

Lucia Bacalu

Tatăl său a fost ultimul„edinolicinik” din satul Cornești. S-a opus dinrăsputeri colectivizării, trecînd prin încercăridintre cele mai dure. El a fost președinte de kolhoz. Este vorba de Tudor Brăguţă care,ani la rîndul a condus o gospodărie agricolăcolectivă din Măgurele, apoi renumitul sovhoz-fabrică din Cornești,„Codri”.

Odă agriculturii, odă vinului şi celor ce-l consumă cu cap

Datele statistice arată că aproximativ 93% din populaţia Moldovei utilizează telefonul mobil. În şase luni ale anului 2011 acest indicator a crescut cu 4% faţă de prima jumătate a anului trecut. În primul semestru, în Moldova erau 3 milioane 306 mii de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă. Volumul vânzărilor pe această piaţă s-a majorat cu peste 5% şi a ajuns la 1,7 miliarde de lei. (Publika.md)

Nu a fost o excepţie nici acestan. Părinţii din cele două sateale comunei, Grăseni şi Todi -reşti, s-au organizat pentru ada o mînă de ajutor la zugră -vi tul grădiniţei, al bordurilor,

copacilor din curte. Graţiepar teneriatului dintre grădini -ţă, primăire, asociaţiile obşteştişi părinţi, aici au fost realizatefoarte multe lucruri frumoa -se. Timp de mai bine de doi

ani de la redeschidere, din 19martie 2009, a fost amenajatterenul de joc, a fost renovatăsala de festivităţi, a fost orga -ni zată sfinţirea grădiniţei, aufost plantaţi arbori, flori încur tea grădiniţei. Şirul lucru -rilor frumoase poate fi con-tinuat. Personalul grădiniţei,împreună cu părinţii şi admi -nistraţia publică locală, de puntoate eforturile pentru a creacele mai bune condiţii pentru

educaţia şi instruirea copiilor.În perspectivă, se planifică

reparaţia a două săli de grupă,renovarea faţadei, construireacăsuţelor pe terenul de joc, con-struirea gardului. Sîntem fermconvinşi că numai împreună,unindu-ne eforturile, vomputea realiza cele planificate.

Tamara Rahmistriuc, manager

creşa-grădiniţă Grăseni

Parteneriat înseamnă realizarea scopuluiLa grădiniţa din satul Grăseni s-a format o tradiţie frumoasă. În fiecare an, părinţii celor 140 copii ce frecventează grădiniţa, se implică, alături de cadrele didactice, la pregătirea instituţiei către noul an de învăţămînt.

Expresul de UngheniVineri, 12 august4

În prima jumătate a anului 2011, vînzările automobilelor de lux au crescut cu 45%, în comparație cu aceiași perioadă a anului precedent. Cele mai populare mărci printre moldoveni sunt: BMW, Mercedes-Benz și Porsche. „Mercedes”-urile sînt în topul preferințelor - de la începutul anului au fostcumpărate peste 100. Cele mai scumpe automobile cumpărate de moldovenii bogați, de la începutul anului, sînt Rolls Royce Ghost – 250.000 euro și Bentley Mulsanne – 300.000 de euro. (Hotnews.md)

O viață pentru zborCu mulți ani în urmă, am avut norocul să vizitezcelebrele pivnițe din Masandra, Crimeea și să gustun strop din cel mai medaliat vin din lume. Era unmuscat alb desert, produs din strugurii unei viiunice de lîngă satul Crasnokamenka, nu departe de Ialta.

Așa s-a întîmplat că în cu totul alt sat, dar cu un numeasemănător, Kamenskoe, raionul Arțiz, regiunea Odesa, avăzut lumina zilei, la 22 august 1935, un viitor mare vinifi-cator moldovean, autor al multor vinuri minunate din stru -gurii noștri, ungheneni.

A visat să devină aviator. Era pe atunci visul tuturorbăieților. Azi, copiii noștri se visează capitaliști, bogătaşi ceși-ar petrece viața în trîndăvie. Tudor Topor, căci despredumnealui este vorba, a muncit toată viața, dar bogătaș totn-a ajuns. Răsfoind însă cartea pe care a scris-o acum cîțivaani în urmă, numită foarte sugestiv „O soartă”, îți dai seamacît de bogat e acest om. Are o lume întreagă de prieteni, arecele mai înalte distincții de stat, inclusiv Ordinul Republicii,este autorul unor vinuri cunoscute și apreciate pe multemeridiane ale lumii.

Visul de a zbura, în sensul propriu al cuvîntului, nu s-a spul -berat. L-a realizat, în locul tatălui, feciorul Sergiu Topor, care adevenit aviator. Poate îl va repeta nepoțica Svetlana, cea maimare comoară a sufletului zbuciumat al lui Tudor Topor.

În lunga și frumoasa lui viață a degustat toate tipurile devinuri din lume, a călătorit în multe țări. Ar avea ce spuneîn acest sens. Dînsul însă vorbeşte în cartea sa, într-un modabsolut impresionant, despre primul vin produs de el dupăabsolvirea colegiului de vinificație din Chișinău, vin produscu mîinile proprii, împreună cu colegii de lucru, la o micăfabrică de vinuri din Dereneu, Călărași. „Nicăieri și nicioda -tă nu am mai gustat așa vin de Fetească, precum a fost celprodus de noi în anul 1956”, spune Tudor Topor.

Ne cunoaștem demult. De prin anii 80 ai secolului trecut,cînd mă invita să particip, ca reporter, la tradiționalele tre-ceri în revistă a pregătirii fabricilor de vinuri pentru sezonulde prelucrare a strugurilor. Pe atunci, Tudor Topor era res -ponsabil de toate întreprinderile vinicole din raion:Ungheni, Sculeni, Pîrlița, Cornești, Hîrcești, Năpădeni. Întoate domnea o curățenie ca la farmacie, găseai ordine idealăși oameni minunați, majoritatea dintre care – foști colegi sauucenici ai lui. Astăzi, în biroul lui de la fabrica de vinuri dinUngheni, Tudor Topor, adjunct și sfetnic al directoruluigeneral al SA „Ungheni-Vin”, nu mai este optimistul de altădată. „Greu se desfăşoară comercializarea vinului. Oameniistau fără lucru. Odinioară, munceam zi și noapte la prelu-crarea strugurilor, primeam mii de tone. Acum ne-am reîn-tors la căruțele cu poamă și teascurile din mijloculogrăzilor...”, spune cu tristeţe.

Dar zbuciumul și obișnuința de nu a sta în loc nu l-au pă -ră sit. Săptămîna trecută, am încercat să-l găsesc. Nu era acasă.Plecase spre sud. Mi s-a spus că e la Cahul. De acolo, pînăla gurile Dunării, pînă în satul natal, e o azvîrlitură de băţ.Cred că a plecat să-și mai vadă o dată casa părintească, rude -le, să alerge desculț prin iarbă. La Ungheni, la cei 76 de aniai săi, mai aleargă diminețile prin parc. Nu vrea să-l întreacăprea mult nepoțica. Setea de zbor în sufletul lui mai există.

Ion Mardari

Ca replică, colectivul Direc -ţi ei Asistenţă Socială şi Pro tec -ţie a Familiei Ungheni aduceDeclaraţia adoptată la Adu na -rea Generală a Sindicatelor din04.08.2011, semnată de 147 deangajaţi, prin care se confirmă„comportamentul incompati-bil al dnei A.Varvariuc cu func -ţia deţinută, acesta fiind expri -mat prin acţiuni neadecvate:terorizarea permanentă a co -lec tivului, utilizarea cuvintelornecenzurate, ameninţări cu con -cedierea sau aplicarea sancţi u -nilor disciplinare, discri mina-rea din motive politice, astfelfiind nerespectată demnitateaîn muncă a angajaţilor”.

Pe balanţă sînt puse 147 devoci ale angajaţilor împotrivaunei singure voci (dna Varvari -uc). Oare unde e dreptatea?

Reparaţia sediului Direcţieis-a datorat unui proiect imple-mentat de OO „Everychild”, laînceputul anului 2003, cînd con -ducător şi iniţiator era TudorRădeanu - aşa că dna Varvariucîşi atribuie pe nedrept meritelealtcuiva.

Referitor la afirmaţiile pre-cum că, „colectivul ar fi influ -en ţat de cîteva persoane pentrua-şi menţine funcţiile”, dec la rămcă acele „cîteva persoane” carenu au mai activat de când dnaVarvariuc era şefă, şi-au găsit

alte locuri de muncă, dar nu auatacat patru ani la rînd în ju de -cată, deşi ar fi putut contesta lafel de bine numirea dnei Varva -riuc în funcţie în anul 2003.

Cum e posibil ca o persoanăcare nu a activat niciodată îndomeniul social şi, mai ales, înfuncţii de conducere (A. Varva -riuc), să cîştige, în acel an 2003,concursul în detrimentul uneipersoane care, timp de 17 ani,a fost şef al Direcţiei şi a pus ba -zele sistemului de protecţie so -ci ală în raion (T. Rădeanu)?

Se pare că dna Varvariuc es -te singura care îşi doreşte func -ţia acum. Fiind pedagog, pro fe-sor de istorie, afirmînd că „sesufocă, îi place să fie în activi-tate”, ne întrebăm: de ce nu aactivat după specialitate aceştipatru ani?

În concluzie, lupul părul îşischimbă, iar năravul ba. Aşa căun colectiv întreg nu mai vreasă treacă prin ani de teroare,discriminare, învrăjbire a unuiaîmpotriva altuia, sancţionărineîntemeiate, concedieri. Patruani de teroare ne sînt de ajuns.

În numele colectivului, Svetlana Nemţanu,

preşedintele comitetuluisindical, Vitalie Olaru,

Viorica Ciobanu, Marina Croitoru,

Viorica Său, Larisa Bubnova

Experienţe de groazăale colectivuluiDASPF condus de A. Varvariuc(2003 – 2007)

Vitalie Olaru, pe atunci şefserviciu ajutor social la domi-ciliu: Timp de 4 ani a fost nu mitde şefa Secţiei cu o mulţime decuvinte jignitoare: „handica-pat”, „bolnav psihic”, „prost”,„calic” etc. A fost ameninţat cuviolenţa fizică, cînd dna Var-variuc a ridicat un scaun spu -nîndu-i „că îi va sparge capul”.Erau chemaţi beneficiari dinteritoriu să depună periodic plîn -geri ce, într-un final, nu eraudemonstrate. În 2004, dna Var-variuc a încercat să-l eliberezepe motiv că este invalid de gr.II şi nu corespunde funcţiei.Angajatului i-au fost aplicate 2avertismente, 2 mustrări, 2 mus -trări aspre şi concediere, aces-tea fiind anulate prin hotărîreainstanţei de judecată.

În procesul de judecată din-tre A. Varvariuc şi V. Olaru, an -gajaţii (S. Nemţanu, şefa servi -ciului ajutor social la domiciliu,preşedintele comitetului sindi-cal, V. Ciobanu, felcer protezistşi responsabilă de cadre în 2003-2007, lucrătorii sociali: E. Casi -an, V. Beleniuc, Z. Pazi uc, N.

Butnaru, N. Oleinicova, M. Ar-manu) au fost impuşi, prin ame -ninţări, să depună mărturii fal -se împotriva colegului Olaru.

Gheorghe Vrabie, specialistcoordonator fondul local desus ţinere a populaţiei: Apogeulpersecutării a fost înscenareaaplicării violenţei fizice de cătredl Vrabie faţă de dna Varvariuc.Dna Varvariuc a înscenat unatac asupra sa, atunci cînd el aintrat în biroul ei, a chemat po -li ţia, a găsit un martor care sădepună mărturie falsă precumcă a fost agresată fizic. În urmaanchetei, faptele nu au fostdemonstrate, în schimb Gh.Vra bie a demisionat, nemai pu -tînd rezista terorii.

Lucrători sociali care acti-vau la Bogheni, Ungheni, Nă -pă deni, din motive politice saualte motive, erau persecutaţiprin controale nemotivate,aplicarea sancţiunilor discpli-nare, în urma cărora persoaneleau fost nevoite să demisionezenerezistînd presiunilor.

O mare parte dintre angajaţierau lipsiţi nemotivat, în totali -tate sau parţial, de sporuri lasalarii şi premii, iar preşe din te -le comitetului sindical era im -pus să contrasemneze, fără drep -tul la replică. Angajaţii rezistaucu salarii între 300 şi 1000 leimaxim.

Replică la interviul acordat de Aurica Varvariucziarului „Expresul de Ungheni” din 05.08.2011

Pentru început, v-aş rugasă ne vorbiţi despre scopul vi -zitei în Bosnia şi Herţe go vi -na?

A fost o vizită de studiu, pen -tru a ne familiariza cu structu -ra sistemului de sănătate min -tală de aici, mai ales că Bosniaşi Herţegovina are multe încomun cu R. Moldova: nu -mă rul populaţiei, structura,mentalitatea şi chiar, aş zice,cultura. Am avut întîlniri laMinisterul Sănătăţii, am vizi -tat diverse instituţii sociale,de stat şi de sănătate mintală.

La nivel de centre comuni -tare, care sînt deosebirile şiasemănările?

În Bosnia şi Herţegovina,inclusiv Republica Srpska,centrele comunitare sînt par -te componentă a sistemuluimedical. Echipa multidis cip -li nară are în componenţa saun psihiatru, un psiholog, unasistent social şi un asistentmedical. La noi însă accentuleste pus pe terapia ocupa ţio -na lă, numită ergoterapie. Laei acest sistem nu este dezvol -

tat. Din punctul meu de ve -dere, ceea ce nu este bine la eie faptul că asistenţa neu ro lo -gică nu este separată de asis -tenţa psihiatrică. Nu au nicispecialişti narcologi, deşi per-soanele cu aderenţă alcoolicăşi narcologică vin după ajutorla centrul comunitar. Deci, laei un centru comunitar clasicnu este aşa cum ar trebui să fieîn viziunea noastră. Un piceste mai bine dezvoltat sis-temul de sănătate mintală înRepublica Srpska. Acolo sepu ne un accent mai mare peterapia ocupaţională. Sînt cen -tre de zi care se ocupă şi cu er-goterapia. Există şi apar ta -mente protejate, în care bene -ficiarii se autodeservesc. Lanoi în Moldova, aşa ceva estedoar în oraşul Bălţi. Ceea ceam înţeles noi, este că nu tre-buie să organizăm sistemulaşa cum e la ei.

Bine, atunci ce aţi luat po -zitiv din vizita în Bosnia şiHerţegovină? Ce aţi puteaimplementa pentru îmbu nă -tă ţirea sistemului de sănă ta -

te mintală de la noi?Ceea ce mi-a plăcut e fap-

tul că acolo persoanele cuprobleme de sănătate mintalăse adresează singure la centrulcomunitar: pentru tratament,pentru a-şi dezvolta aptitudi -nile, pentru terapie ocupa ţi o -nală. Aceşti oameni fac oriceca să nu ajungă într-un spitalspecializat. Încearcă la noi săexplici unei persoane că prindesen sau muzică îşi dezvoltăaptitudinile! Atît în Bosnia şiHerţegovina, cît şi în Repub-lica Srpska, am vizitat orga ni -zaţii de beneficiari. Acolo, be -neficiarii serviciilor de sănă -ta te mintală se unesc în orga -ni zaţii neguvernamentale bi -ne puse la punct. Ei lucreazăpentru propriile interese, im-plementînd diverse proiecteşi dezvoltînd diverse servicii.

Ei fac orice ca să devină ce tă -ţeni cu drepturi depline.

Cum se implică beneficia-rii noştri moldoveni, cum sîntei?

Ai noştri lasă mîinile în josşi aşteaptă să li se dea, să li seacorde anumite beneficii, pen -tru că ei sînt persoane cuprobleme de sănătate. Ei vorpensie de invaliditate, ei vorgrad de invaliditate. De fapt,ei nici nu conştientizează fap-tul cît de important este trata-mentul medical sau ergo tera-pia.

Aţi revenit acasă. Acum,după ceva timp, ce concluziiv-aţi făcut urmare a acesteideplasări?

Din punct de vedere al sis-temului de asistenţă psihi at ri -că, mai dezvoltată este Bosniaşi Herţegovina. Acolo se mer -ge pe includerea asistenţeipsi hiatrice la nivel de comu-nitate, ceea ce la noi încă nuexistă. Dacă la ei sînt deschise56 de centre comunitare, lanoi, în Republica Moldova,sînt doar 6. Astfel, ei sînt maiaproape de cetăţenii cu prob-leme de sănătate mintală. Darşi noi avem deja o experienţăbună în acest domeniu şi credcă specialiştii de acolo ar tre-bui să vină într-o vizită destudiu şi la noi pentru a pre-lua ce-i bun.

Natalia Chiosa

Mariana Balmuş:“Avem deja o experienţă bună în domeniul sănătăţii mintale”

Timp de o săptămînă, Mariana Balmuş, directoareaCentrului comunitar de sănătate mintală Ungheni, s-aaflat într-o vizită de studiu în Bosnia şi Herţegovina,împreună cu alţi patru specialişti ai Ministerului Sănă-tăţii şi din domeniul sănătăţii mintale din RepublicaMoldova. La întoarcere, i-am solicitat un interviu, dorind să aflăm ce a luat din această deplasare.

5Expresul de UngheniVineri, 12 august

Începînd cu acest an de studii, elevii vor studia un singur obiect - Istoria, și nu două cum era pînăacum. Asta, pentru că s-a decis cumularea curriculumului de la disciplina Istoria românilor și ceauniversală. Potrivit ministrului Educației, Mihai Șleahtițchi, „aceste modificări în programulșcolar sînt în strictă concordanță cu standardele europene și punctul de vedere al organismelorinternaționale. Manuale, de asemenea, se vor numi manuale de Istorie”. (Unimedia.md)

Cu Grigore Fidelschi

Drăgă cititorule al „Expre-sului de Ungheni”,

Permiteți-mi să măprezint: mă numesc Grigo -re Fidelschi, pensionar de”doi bani”. Am activat, timpde 40 de ani, în presă, ma-joritatea covîrșitoare dinaceştia - în cea electronică(radiodifuziune și televizi -une). Obișnuința, bat-ovina, e cea de-a douanatură a omului, zice o vorbă înțeleaptă.

Chiar şi acum, cînd m-amașezat la masa de scris pentrua aşterne nişte cugetări desprenoi, românii basarabeni (deunde venim, ce căutăm pe acestpămînt, încotro mergem și un -de dorim să ajungem), bles te -mata de obișnuință mi-a jucatfesta.

Mi-am imaginat imediat că,în loc de pix, țin în mîini o ca -

meră de luat vederi cu micro -fon cu tot; că mă aflu în cur -tea Liceului teoretic “DmitrieCantemir” din tîrgușorul Cor -neşti; că în jurul meu s-a adu -nat repede- repede o ceată deelevi, curioși, mama-focului -doar pe la ei, cei de la sate,mai rar dau reporterii TV. Escumpă benzina.

Şi, aşa cum imaginaţia e cîtun univers (nu are margini),mi-am zis pe loc: să le fac otestare cu privire la identi-tatea noastră.

- Copii! - am rostit autori-tar, de parcă le-aș fi fost euprofesorul lor de istorie, și nuun venit oarecare din stradă.Ştiți ceva istorie ce ține deneamul nostru?

- Știm!, au răspuns gălă gios.- Ce zi e azi?, i-am întrebat,

bucurîndu-mă că, parcă, „tes -tarea” are sorţi de izbîndă.

- Azi e 2 august, ziua for -mă rii Republicii Moldove nești,mi-a răspuns unul îmbrăcat înșorturi, cu capul gol, pîrjolitde soare și foarte energic.

- În ce clasă înveți și de undeai aceste ”vaste” cunoștințe înistorie?, l-am întrebat.

- În clasa a șasea!, zise cudemnitate. Știu că la 2 august1940 s-a născut bunelul meu șia fost deportat apoi de copil.

- Nu la 2 august, ci la 28iunie a fost formată RepublicaMoldovenească!, încercă să-l

contrazică altul mai micuț.- Da de unde știi și în ce cla -

să înveți?, îl întreb și pe acesta.- În clasa a patra. Ştiu, pen-

tru că tata mi-a spus că atunciau venit rușii la noi cu tan-curile.

- Nu-i drept, mă!, sări unulîn tricou cu inscripții în cîtevalimbi europene, cu un tatuajpe brațul stîng, mai sus de cot,și cu un telefon mobil agățatde gît, în loc de amuletă. Uniiconsideră că o astfel de amu -letă le poate aduce noroc laexamenul de bac.

Alții merg cu gîndul maideparte:

- Republica Sovietică Soci -a listă Moldovenească a fostformată juridic la 2 august 1940,în cadrul ședinței Sesiunii a 7-aa Sovietului Suprem al URSS.Acolo a fost prezentă o dele -ga ție de coate-goale din par teamoldovenilor de pe ambelemaluri ale Nistrului, în fruntecu un oarecare Constantinov,președintele Comisarilor po -porului... Ei, comisarii iștea,aveau atunci în mînă și ”turtadulce”, și ”biciul”. Mai era înacea delegație o învățătoarepe nume Crăciunescu. În une -le izvoare se zice că purta nu-mele Valentina și era învă ță- toare din Orhei. Din alte sur -se aflăm că i se zicea Zinaidași că era educatoare la o grădi -niță de copii din Chișinău. Nu

contează cum o fi chemat-o,Valentina sau Zinaida. Princi-palul e că, muiere fiind, tare amai ”plîns” în fața deputațilorși a tovarășului Stalin, rugîn -du-i să-i primească și pe mol -doveni în componența URSS,că mult jaf și chin au înduratdin partea burghezilor și mo -și erilor români timp de 22 deani. Și așa plîngea Crăciu nea -sa, încît pe obrajii ei se rosto-goleau lacrimi cît fasolea ba -bană. Pînă și tovarășul Stalina început să lăcrimeze de ”mi -la moldovenilor”, dar și-a datrepede seama că unui gruzinnu-i șade bine să plîngă. Şi-așters lacrimile cu pistolul și arostit, cu accent caucazian,cuvîntul rusesc: „prineati”. Amai zis el ceva în limba sa, darnimeni nu a tradus.

Abia peste un an, în iunie1941, cînd au început în Ba sa -rabia deportările în masă, ci -ne va a tălmăcit cuvintele ros -tite de „împăratul roșu” atunci:„Să-i primim, sînt ascultători,nu-s violenți... Cei buni demuncă - în „gulag”; cei slabi șibolnavi – la săpun!”.

- De unde le știi pe toateacestea?, l-am întrerupt.

- Cel ce are ochi – știe dincîte a citit; cel ce are urechi -știe din cîte a auzit. Dar celcare are și ochi, și urechi?

(Va urma)

O națiune care-și caută istoria O biserică după 20 de ani de la deschidere

Biserica de la Semeni s-a îmbrăcat în straie noi. „Nepregătim pentru sărbătorirea a 20 de ani de la des-chidere”, ne-a spus părintele Valentin Gavriliţă,după care a subliniat: „Întotdeauna, la aniversare,vrem să facem ceva deosebit, să rămînă în istorie”.

De data aceasta, s-a făcut o reparaţie capitală în exterior.S-au pus pavelele în curte, s-a vopsit acoperişul, pereţii. Dinalbă, biserica a devenit roşie. „Şi-a îmbrăcat veşmîntul ei, fi-indcă aşa se cuvine: în cinstea mucenicilor se îmbracă înroşu”, a făcut explicaţiile de rigoare preotul. Lăcaşul sfîntde la Semeni poartă hramul „Sf. Mucenic Dumitru”. Pe loculunde se înalţă deja de 20 de ani, cîndva a fost o altă biserică.Se ştie doar că aceasta fusese construită la 1813, fiind dis-trusă în timpul celui de-al doilea război mondial.

În 1989, creştinii din Semeni şi Zagarancea au hotărît săpună temelia noii biserici exact pe acelaşi loc. A fost păstratăşi aceeaşi arhitectură. În 1991, noua biserică a fost sfinţită.„Iată că se împlinesc în curînd 20 de ani de la acel eveni-ment”, spune cu bucurie părintele Valentin.

Multe lucruri frumoase s-au făcut împreună cu creştinii.Potrivit preotului, în fiecare an a fost organizat cîte ceva.Domnia sa îşi aminteşte cum, la aniversarea a zecea, s-a reîn-noit pictura din interior. Apoi, cînd părintele a împlinit 40de ani, a fost adus un set de clopote din Rusia. Dangătulacestora ajunge pînă la sufletul oricui ştie să-l asculte. „Cîndl-am auzit prima dată, am şi plîns”, spune părintele Valentin.A fost un vis al său. Vizitînd numeroase locuri sfinte, mă-năstiri, a văzut un set de clopote armonios cîntînd. L-a im-presionat atît de mult, încît şi-a zis: pînă cînd nu instaleazăunul la fel şi la Semeni, nu se lasă. În ziua de 24 ianuarie,cînd a împlinit 40 de ani, le-a sfinţit. Atunci a răsunat pestesat primul dangăt.

„Orice lucru l-am izbutit cu foarte mari greutăţi. Gîn-deam că nu voi reuşi, dar cu ajutorul Domnului, cu răbdare,am dus la bun sfîrşit tot ce mi-am pus în gînd”, spune părin-tele, menţionînd că e nevoie „să duci orice lucru cu sinceri-tate”.

Acum, părintele mai are un vis: să scrie istoria bisericii.„Puţini dintre creştinii care au deschis această biserică aumai rămas în viaţă, să spună cum a fost. Peste zece ani poatenu va mai fi nici unul. De aceea trebuie să-i ascultăm, să-iîntrebăm acum”, zice dînsul. A plecat la cele veşnice şi pri-mul paroh al bisericii, părintele Alexandru Jomir.

În toamnă, la 8 septembrie, actualul paroh, părintele Va-lentin Gavriliţă, va marca 16 ani de cînd e la Semeni. Dînsulrecunoaşte că tot mai puţini creştini păşesc pragul bisericii:„Încearcă să vină unii, dar trebuie să lucrăm foarte mult casă-i readucem la credinţă. Trebuie s-o luăm de jos, de la orugăciune mică, ca mai apoi să-i învăţăm ceva mai detaliatdespre credinţă. Am început să predau religia în şcoală. Sîntdeja primele rezultate. Copiii se interesează, cunosc cîteceva despre sărbători, ce înseamnă binecuvîntare, biserică,evanghelie... Trebuie să-i deprindem să vină la biserică”.Apoi, după o mică pauză, pune punctul final: „Sper să poteduca o nouă generaţie de creştini adevăraţi. Cu răbdare, cucredinţă statorinică”.

Lucia Bacalu

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheniîn format text, video, audio şi foto

„Aceasta e meseria lor: dea vinde, de a trăda”, a declaratdînsul după şedinţă. Dacă nutrădau, susţine HaralambieChirilov, azi conducerea rai o -nului era cu totul alta. Preşe -din te îl aveam pe comunistulGheorghe Raţă, fost repre -zen tant al Guvernului în teri-toriu, iar în calitate de vi ce pre-şedinţi erau trei membri aiPD: Petru Langa, Oleg Mala -chi şi Sergiu Caţer.

„Au apelat la noi, pentru amerge împreună la guvernare,şi conducerea locală a PLDM,şi cea a PD. Noi nu am avutîncredere nici în unii, nici înalţii. Ştim care sînt principiileşi valorile lor. Toţi se vroiaupreşedinţi de raion”, spuneHa ralambie Chirilov.

Dacă PLDM, potrivit li de -rului comunist, insista asuprafuncţiei de preşedinte pentruIurie Toma şi a unui vice pre -şe dinte pentru Alexandru Ciu -vaga, cedînd două funcţii devicepreşedinţi Partidului Co -muniştilor, PD a fost, în nego -cieri, mai modest. De mocra -ţii se mulţumeau doar cu func -

ţiile de vicepreşedinte, cedîndcomuniştilor funcţia de pre şe -dinte. „Pe noi ne aranja aceastăconfiguraţie, căci preşedintelede raion nu poate fi destituitdecît cu 2/3 din voturile con-silierilor, ceea ce însemna căera o funcţie si gură pentrunoi”, afirmă Ha ra lambie Chiri -lov, care ne-a descris şi filmulultimei ore înainte de istoricaşedinţă din 29 iulie curent,cînd la Un gheni s-a constituitAlianţa pentru Integrare Eu -ro peană, fiind aleasă actualaconducere a raionului:

„Seara, am bătut palma cuPD, deşi anterior avusesem oînţelegere cu PLDM. Dimi -nea ţa, la ora 9.00, îmi tele fo -nează Petru Langa şi mă în -trea bă dacă totul rămîne învigoare. Îi răspund că da. Deşiconvenisem cu PLDM să neîntîlnim la ora 9.30 în sala deconferinţe a Consiliului raio -nal, nu ne-am prezentat la aceaîntîlnire, căci nu mai avea rost,din moment ce ultima deciziea fost să mergem împreună cuPD. La ora 9.50, îmi tele fo -nea ză Iurie Toma şi mă în trea -

bă: ce facem? Îmi cer scuze dela el şi-i zic că Partidul Demo-crat a acceptat condiţiile noas -tre: să votăm un preşedintede la PCRM, şi că mergemîmpreună cu ei.

În cîteva minute situaţia s-aschimbat radical. Iurie Tomaa ştiut ce face. Petru Langa nua mai răspuns la telefon, astfelcă ne-am dat seama că sepregăteşte o altă alianţă. Par-tidul Democrat a mai doveditodată că sînt trădători”.

În replică, Petru Langa,pre şedintele organizaţiei teri-toriale a Partidului Democrat,a spus că afirmaţiile comu niş -

tilor cu privire la meseria de atrăda sînt „aberaţii curate”.„Nu-mi rămîne decît să regretaceastă ieşire a consilierilorPCRM, mai ales că ei au pur-tat discuţii şi într-o parte, şi înalta”, a mai spus dînsul, sub-liniind, totodată, că, atuncicînd faci anumite afrimaţii,trebuie să te bazezi şi pe nişteargumente serioase. „Nu amavut angajamente reciproce,nu am semnat nici un acord.Oamenii sînt cei ce vor apre-cia gesturile şi comportamen-tul fiecărei formaţiuni înparte”, a opinat Petru Langa.

Lucia Bacalu

Comuniştii atacă şi scandează: „Jos trădătorii!”La şedinţa Consiliului raional din 4 august curent, fracţiunea comunistă, cea mai numeroasă de altfel din consiliu (14 consilieri), a scandat: „Jos trădătorii!”, referindu-se, potrivit lui Haralambie Chirilov, preşedintele acesteia, la colegii săi din Partidul Democrat.

Luni, 15 augustTVM6.00, 6.30, 11.30, 18.05, 23.50Documentar 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10,8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10,20.40 “Două decenii deindependenţă” 9.25 Abraziv 9.55,13.10 Desene animate 10.20 Re-porter de gardă 10.40 Baştina13.40 “Vincent şi el” 17.10 Eruditcafe 17.55, 21.40 Independenţa 2018.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.45 “Chemareastrăbunilor”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 16.00 Teleshopping 10.30„Bărbaţi în negru II” 12.15, 16.15„Tînăr şi neliniştit” 14.00 „În-credere zdruncinată” 17.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău18.00 “Dansul dragostei 2” 19.50,22.25 Profit 20.30 “Operaţiuneriscantă” 23.00 „Doi bărbaţi şijumătate”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Феде-ральный судья" 12.20 "Модныйприговор" 13.20 "Детективы"14.00 Другие новости 14.25"Понять. Простить" 15.30 "Хочузнать" 16.00 "Обручальноекольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15"След" 18.55 "Давай поженимся!"19.50 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело было на Ку-бани” 22.25 "Замри, умри, вос-кресни" 23.25 "Побег".

Marți, 16 augustTVM6.00, 23.50 Documentar 6.45Recital 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20Bună dimineaţa! 9.10, 20.40“Două decenii de independenţă”9.25, 19.45 “Chemareastrăbunilor” 10.15, 13.10 Deseneanimate 10.40, 21.40Independenţa 20 12.40 Spectacol13.40 Accente economice 14.15Vedete la bis 17.10 CuvinteleCrendinţei 17.55 CînteceleIndependenţei 18.05 UndaBugeacului 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 16.00 Teleshopping 10.30”Încredere zdruncinată” 12.15,16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00„În rol de avocat” 17.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău18.00 “Dansul dragostei 2” 19.50,22.25 Profit 20.30 Serviţi, vă rog!23.00 „Doi bărbaţi şi jumătate”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Феде-ральный судья" 12.20 "Модныйприговор" 13.20 "Детективы"14.00 Другие новости 14.25

"Понять. Простить" 15.30 "Хочузнать" 16.00 "Обручальноекольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15"След" 18.55 "Давай поженимся!"19.50 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело было на Ку-бани” 22.30 "Свидетели" 23.25"Побег".

Miercuri, 17 augustTVM6.00 Natura în obiectiv 6.30Portrete în timp 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10,8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10,20.40 “Două decenii deindependenţă” 9.25, 19.45“Chemarea străbunilor” 10.15,13.10 Desene animate 10.40,21.40 Independenţa 20 12.40Medalion muzical 13.40 O searăîn familie 14.40 Focus TV 15.10Legendele muzicii 17.10 Culturaazi 17.55 Cîntecele Independenţei18.05 Svitanok 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 23.50Documentar.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 16.00 Teleshopping 10.30„În rol de avocat” 12.15, 16.15“Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Na-dine” 17.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro Tv Chişinău 17.45, 20.30Serviţi, vă rog 19.50, 22.25 Profit23.00 “Doi bărbaţi şi jumătate”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Феде-ральный судья" 12.20 "Модныйприговор" 13.20 "Детективы"14.00 Другие новости 14.25"Понять. Простить" 15.30 "Хочузнать" 16.00 "Обручальноекольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15"След" 18.55 "Давай поженимся!"19.50 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело было на Ку-бани” 23.25 „Побег”.

Joi, 18 augustTVM6.00 Focus TV 6.30 Documentar7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bunădimineaţa! 9.10, 20.40 “Douădecenii de independenţă” 9.20“Chemarea străbunilor” 10.10,13.10 Desene animate 10.35,21.40 Independenţa 20 12.35Portrete în timp 13.40 “Rino Gae-tano” 17.10 Natura în obiectiv17.45 Evantai folcloric 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 20.10 Reporter de gardă20.35 Super-loto 5 din 35 23.50Documentar.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 16.00 Teleshopping 10.30„Nadine” 12.15, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 „Vacanţă cuperipeţii” 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Serviţi, vă rog! 19.50, 22.25 Profit20.30 „Celularul” 23.00 „Doi

bărbaţi şi jumătate”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Феде-ральный судья" 12.20 "Модныйприговор" 13.20 "Детективы"14.00 Другие новости 14.25"Понять. Простить" 15.30 "Хочузнать" 16.00 "Обручальноекольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15"След" 18.55 "Давай поженимся!"20.00 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело было на Ку-бани” 22.30 "Человек и закон"23.25 "Побег".

Vineri, 19 augustTVM6.05 Film-spectacol TV 6.15Evantai folcloric 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10,8.15, 15.50 Bună dimineaţa! 8.30Domnului să ne rugăm 9.30, 20.40“Două decenii de independenţă”9.40 Casa mea 10.10, 13.10 De-sene animate 10.35, 21.40Independenţa 20 12.40 Fiindcăiubesc... 13.40 “Rino Gaetano”15.15 Moldovenii de pretutindeni17.10 Artelier 17.40 Romanţe,romanţe... 18.00 Accente econom-ice 18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.45 “Chemareastrăbunilor” 23.50 Fii tînăr.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 16.00 Teleshopping 10.30„Vacanţă cu peripeţii” 12.15, 16.15„Tînăr şi neliniştit” 14.00 „O lumeuitată în timp” 17.00, 20.00 ŞtirilePro Tv Chişinău 17.45 Serviţi, vărog! 19.50 Profit 20.30 „Sportsîngeros” 22.30 „Stare de asediu”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Феде-ральный судья" 12.20 "Модныйприговор" 13.20 "Детективы"14.00 Другие новости 14.25"Понять. Простить" 15.30 "Хочузнать" 16.00 "Обручальноекольцо" 16.50 "Жди меня" 18.15"Поле чудес" 19.10 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пусть говорят”21.00 "Время" 21.30 „Завтра всёбудет по другому” 22.40 "Сатис-факция".

Sîmbătă, 20 augustTVM6.05, 9.10, 15.00 Documentar6.45 “Luna şi lacul” 8.20 Mono-spectacol 9.00, 20.45 “Douădecenii de independenţă” 10.00Magazinul copiilor 10.30 Naturaîn obiectiv 11.00 Ghidul sănătăţiitale 11.30 Dor 12.00 “Chemareastrăbunilor” 12.50 Videotecacopiilor 13.10 Desen animat 14.00Cuvintele Credinţei 14.45 Cînte-cele Independenţei 16.00 StudioArt Plus 16.30 La mulţi ani! 17.00,23.15 Ştiri 17.10 Templul muzicii17.55 Erudit cafe 18.35

Independenţa 20 18.40 Povesteade seară 19.00, 21.00 Mesager19.35 O seară în familie 21.35“Frate şi soră” 23.25 Spectacol demuzică clasică.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 15.00 Teleshopping 10.30„O lume uitată în timp” 12.15 ProMotor 13.05 „Academia depoliţie” 15.15 „Minele regeluiSolomon” 17.00 „Alex Rider –Micul spion” 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 20.30 „Supermanrevine” 23.45 „Ultima oprire”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Он, она и дети" 7.25 "Сказ прото, как царь Петр арапа женил"9.05 "Играй, гармонь любимая!"9.45 "Слово пастыря" 10.15"Смак" 10.50 "Нонна Мордю-кова. Её никто такой не знал"12.15 "Среда обитания" 13.05"Приговор" 13.50 "Свидетели"

14.45 Человек и закон 15.35"Убойная сила" 17.20 "Любовьбез правил" 19.10 "Мальтийскийкрест" 21.00 "Время" 21.15 "Че-ловек-паук" 23.15 "Что скрываетложь".

Duminică, 21 augustTVM6.05, 12.00 Documentar 6.35“Frate şi soră” 8.15 Erudit cafe9.00, 20.40 “Două decenii deindependenţă” 9.10 Desene ani-mate 10.00 Ring Star 11.10 La da-torie 11.30 Portrete în timp 12.50Program de circ 13.30 Focus TV14.00 Baştina 14.30 Din fondulTV Moldova 1 14.55 “Luna şilacul” 16.30 La mulţi ani! 17.00,23.10 Ştiri 17.10 Cultura azi 18.00La noi în sat 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.40Vedete la bis 21.40 “Comoara luiButch Cassidy” 23.20 O seară înfamilie.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 15.00 Teleshoping 10.30„Magica legendă a spiriduşilor”11.15 „Minele regelui Solomon”13.05 „Academia de poliţie” 15.15„Alex Rider – Micul spion” 17.00„Tăntălăul şi gogomanul” 20.00Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30„Eraser” 23.00 „Festivalul berii”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 6.35 "Аты-баты,шли солдаты..." 8.00 "Смак" 8.35"Служу Отчизне" 9.20 "Здоровье"10.15 "Непутёвые заметки"10.30 "Пока все дома" 11.20 "Фа-зенда" 12.25 "Удовольствие иболь" 15.15 "И примкнувший кним Шепилов" 16.00 "ЛегендаЗорро" 18.05 Концерт СофииРотару 21.00 Воскресное "Вре -мя" 21.20 "Большая разница" 22.20"Yesterday live" 23.10 "Какие на -ши годы".

Stimați lucrători din sistemul financiar!Sistemul financiar public joacă un rol important în dez-

voltarea și consolidarea economiei naționale. Statul v-aîncredințat exercitarea uneia dintre cele mai principalefuncții – asigurarea securității financiare. Un sistem financiardezvoltat și stabil reprezintă o condiție necesară pentru ocreștere economică durabilă.

În această zi semnificativă, vă dorim multă sănătate,succes în activitatea pe care o desfășurați, zilnic săcontribuiți la funcționalitatea economiei naționale, iar rezul-tatele obținute să vă inspire spre stabilirea unor noi scopuri,să vă conducă spre noi orizonturi și performanțe majore.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului

Universitatea de StudiiEuropene din Moldova

Acreditată de stat, anunţă admiterea pentruanul de studii 2011-2012, la următoarele spe ci -a lităţi:

DreptEconomiePsihologieAsistenţă socială.Forma de învăţămînt: frecvenţă redusă. Pentru admitere sînt necesare următoarele

acte: - Actul de studii în original plus trei copii- 3 copii ale buletinului de identitae (originalul

se prezintă) - Certificatul medical-tip (Nr. 086-U)- 6 fotografii 3 x 4 cm.Centru consultativ – în oraşul Ungheni.

Pentru detalii contactaţi: 0 (236) 25725, 068115512, 33400, 069277127

6 UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂCel mai puternic bărbat poate fi înghiţit de o simplă gropiţă din obrazul femeii.Grigore Vieru PROGRAME TV

Luni 13.40 „Игла”. Film (NIT)20.45 „Cabinetul din umbră”(Jurnal TV)21.30 „Онг Бак”. Film (СТС)

Marţi21.00 „Ещё одна история оЗолушке”. Film (ТНТ)21.30 „Самоволка”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (Jur-nal TV)

Miercuri13.40 „По ту сторону кро-вати”. Film (NIT)21.00 „Свадебный перепо-лох”. Film (ТНТ)21.30 „Сломанные цветы”.Film (СТС)

Joi13.40 „Нортенгерское аббат-ство”. Film (NIT)21.00 „Блондинка в законе”.Film (ТНТ)21.30 „Во имя мести”. Film (СТС)

Vineri13.40 „Приятного аппетита”.Film (NIT)20.30 „Суперзвезда”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. TalkShow (Jurnal TV)19.00 „Жандарм женится”.Film (СТС).21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică14.00 „Мгновения любви”.Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).23.00 „Что скрывает любовь”.Film (РТР „Планета”)

VĂ RECOMANDĂM!

Vînd casă la Ungheni

(Kurkuliovka). Toate

comodităţile. Tel.:

34614,069647097

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

Pierdut atestatul de absolvire a şcolii medii Gherman,ACG 018424, eliberat la 22 iunie 1996, pe numele BelbasAlexandru. Se declară nevalabil.

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10ari – viţă de vie). Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797.

Vînd casă în

Zagarancea. Tel.:

068212158,069507341

Primesc în gazdă, la Iaşi, uncuplu familial (tineri) sau doi

tineri. Tel.: 61470

1300 de persoane pe săptămînă îți vor vedea anunțul

Expresul.com – cel mai vizitat site din Ungheni

Publicitate: (0 236) 28575, 079461811 // unexpres@gmail.com

7Capitala Japoniei ar putea fi tranferată în alt oraș, în caz de catastrofă naturală (cutremur sau tsunami). Guvernul nipon a creat o comisie pe lângă Ministerul pământurilor, infrastructurii, transportului și turismului. Potențiala a doua capitală ar putea fi Osaka, iar în prezent, autoritățile analizează posibilitatea transferării unor instituții în acest oraș. (Hotnews.md)

Expresul de UngheniVineri, 12 august

Potrivit Eugeniei Baroncea,şefa Secţiei cultură Ungheni, sco-pul acestui festivalul-concurseste renaşterea obiceiuri lor şitradiţiilor naţionale, valorifi-carea tezaurului folcloric spe-cific locului de trai, lansarea şipromovarea noilor formaţii ar -tistice.

La festival au participat for -maţii folclorice din satele Mă gu -

rele, Teşcureni, Zăzulenii Vechi,Boghenii Vechi şi Corneşti. „Amtelefonat la toate căminele cul-turale din zona Corneşti şi i-aminvitat pe toţi să particpe la fes-tival. Cu părere de rău, am avutceea ce am avut: prea puţini par -ticipanţi. Majoritatea nu au ve -nit invocînd motivul că nu sîntsusţinuţi de adiministraţia pub -lică locală”, a subliniat Eugenia

Baroncea. Dînsa şi-a exprimatsperanţa că, totuşi, pe viitor, in-teresul pentru asemenea festi-valuri va fi mai mare.

Din cele 17 obiceiuri reco-mandate de Secţia cultură, for -maţiile folclorice s-au oprit la:„Strivitul poamei”, „Un buchetde cîntece autentice”, „ObiceiulSfîntului Andrei”, piesa de teat -ru „Mătuşa Angheluş”, „Juca reagăinii”. „Cel mai mult bucurăfaptul că am văzut în scenă mulţitineri, aceştia vor fi promotoriiobiceiurilor şi tradiţiilor noas-tre populare în viitor”, a accen-tuat şefa Secţiei cultură.

Juriul a decis ca la finala fes-

tivalului, care va avea loc pe 20noiembrie, la Casa de cultură dinPîrliţa, să participe formaţiiledin satele Corneşti, BogheniiVechi şi Măgurele. Reamintimcă la 17 iulie a avut loc etapa zo -nală Pîrliţa. Pe 18 septembrieşi, respectiv, 16 octombrie, se vordesfăşura ultimele două etapezonale ale festivalului respec-tiv: la Valea Mare şi Sculeni.

La Corneşti, în afara con-cursului, s-a produs formaţia„Codreanca” din Mînzăteşti,care a servit drept model pen-tru toţi participanţii la festival.

Natalia Chiosa

Renasc obiceiurile şi tradiţiile naţionaleCinci formaţii folclorice de amatori s-au adunat, în ziua de duminică, 7 august, la casa de cultură din satul Corneşti, pentru a aduce în scenă obiceiurile şi tradiţiile locului. Evenimentul a avut loc în cadruletapei zonale a festivalului-concurs „Din moşi-strămoşi”,aflat la ediţia a doua.

În discuţie au fost puse un şirde subiecte importante din punctde vedere istoric. Spre exemplu,„Stat şi societate în spaţiul româ-nesc în sec. XI-XVI”, „Românii în -tre Occident şi Orient”, „Civi li za-ţia dacică în contextul european”,„Republica Moldova în căutareapropriei identitaţi”, „Regimul co-munist din România şi scrierea is-toriei naţionale”. S-au produs înfaţa profesorilor de istorie veniţidin Republica Moldova, Serbia,

Ungaria, Ucraina: academicianulIoan-Aurel Pop, prof.univ.dr. Du-mitru Protase, Maria Berenei de laInstitutul de Cercetări al Ro -mânilor din Ungaria, profesoriiuniversitari din R. Moldova Ana-tol Petrenco şi Ion Negrei etc.

La deschiderea oficială a cur-surilor a fost prezent şi prefectuljudeţului Mureş, Marius Paşcan,care a insistat pe valorile pe caretrebuie să le promoveze istoria atîtca ştiinţă, cît şi ca disciplină de stu -

diu. „Deşi, în aceste momente, oducem greu din punct de vederesocio-economic, trebuie totuşi cafiecare dintre noi să ne raportămîn mod pozitiv la istoria noastră.Trebuie să ne regăsim şi să ne pro -movăm istoria cu orice ocazie”, aspus dînsul.

„Foarte importante pentru noi,ca profesori de istorie, au fost şiactivităţile cu caracter didactic-aplicativ de la Liceul „AlexandruPapiu Ilarion” din Tîrgu-Mureş.Am vizitat cabinetul şcolar de is-torie, am participat la simulareaunor activităţi practice extracur-riculare în domeniul istoriei şieducaţiei civice, am luat cunoş tin -ţă de specificul predării istoriei înjudeţul Mureş, de managementullecţiilor de istorie în contextul unuiînvăţămînt centrat pe compe ten -ţe”, a spus Corneliu Prepeliţă, men -

ţionînd, totodată, că foarte utileau fost şi excursiile la un şir demo numente ale culturii şi istorieiromâneşti, printre care: cetateamedievală Sighişoara, mănăstireaTopliţa, monumentul lui Mihai Vi -teazu de pe Cîmpia Turzii, SalinaTurda, Sovata, Muzeul etnograficdin Reghin.

„Consider că Şcoala de vară, ca -re a fost organizată cu atîta dăruireşi suflet de colegii noştri de la Cen -trul de Studii Transilvane, alături decare au fost şi istoricii din Tîrgu-Mureş, şi-a atins din plin scopulpropus. Am revenit acasă plini denoi impresii şi cunoştinţe, pe carele vom valorifica în folosul nea-mului nostru românesc. Le mul -ţu mesc din toată inima pentruinvitaţia pe care mi-au facut-o”, aspus, în final Corneliu Prepeliţă.

Marin Gîncu, student stagiar

A revenit acasă plin de noi impresii şi cunoştinţeCorneliu Prepeliţă, inspector de istorie la DirecţiaGenerală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni,a participat, recent, la o şcoală de vară, organizată laTîrgu-Mureş (România), de către Centrul de StudiiTransilvane din cadrul Academiei Române. Tema acesteişcoli a fost, potrivit profesorului, una foarte actuală:„Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţămîntla începutul mileniului trei”.

Direcţia Generală Raională Învățămînt, Tineret și Sport Unghenianunță concurs pentru ocuparea funcţiei de directori ai urmă toa -re lor instituții de învățămînt, după cum urmează: gimnaziul Bu-ciumeni, gimnaziul Medeleni, gimnaziul Stolniceni, şcoalapri mară-grădiniță Grozasca, grădinița-creșă Măgurele, grădini -ța-cre șă Cetireni, grădinița-creșă Sinești.La concurs pot participa cetățeni ai Republicii Moldova, cu studii su-perioare pedagogice, care au desfășurat activitatea pedagogică peparcursul ultimilor 5 ani, posedă limba română, ce nu au împlinitvîrsta necesară obținerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă,sînt apți din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției, nuau antecedente penale.La cerere vor fi anexate:- Cererea de înscriere la concurs; - Copia actului de identitate; - Copiile legalizate ale actelor de studii; - Curriculum Vitae; - Copia legalizată a carnetului de muncă; - Programul de activitate în viitoarea funcție, pentru o perioadă de5 ani; - Certificatul medical din care rezultă că este apt medical, fizic șineuropsihic; - Certificatul de cazier judiciar; - Cuprinsul dosarului, în două exemplare.Documentele urmează a fi prezentate în termen de 30 de zile dinziua publicării în ziar a avizului, pe adresa: or. Ungheni, str.Nați o -nală 9; DGRÎTS Ungheni, comisia de concurs. Relații la telefon: (236) 26917; 22748.

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferăconsultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate şi profesionalism.

Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie,experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Vînd apartament cu trei odăi, etajul 1, în cartierulTineretului, or. Ungheni.

Telefon: 28743, 060322579

Familie tînără (fără copii) închiriază apartament la Ungheni.

Tel.: 069292319

Vînd antenă parabolică, bicicletă. Tel.: 28743; Mob: 060322579.

Vînd autovehicol „Gaz 53”. Tel.: 95410

Vînd casă, 100 m.p., 12 ari. Teren – 29 ari în preajmă,

or. Corneşti, str. Mateevici 7. Tel.: 61346, 078119091.

Pe data de 16 august 2011, ora 10.00, în incintaConsiliului raional Ungheni (str. Națională 11),

sala de ședințe, va avea loc întîlnirea directoruluiCentrului pentru Combaterea Crimelor Economice

și Corupției al Republicii Moldova, Viorel Chetraru, cu factorii de decizie din raion.

Începînd cu ora 11.00 – audiența cetățenilor

(sala de conferințe, str. Națională 9).

Se realizează scîndură netivită, uscată, din fag (buc).Grosimea 25 mm, lungimea 2,20-3,75 m,cantitatea 7,0 metri cubi;

Grosimea 30 mm, lungimea 2,40-3,30 m,cantitatea 28,0 metri cubi

Grosimea 32 mm, lungimea 3,25 m, cantita-tea 3,0 metri cubi.

Costul 1 m cub – 1800 lei

Adresa: Ungheni, UCOOPTel.: (0236) 25483, 25530Mob.: 069404782

Vînd mobilă moale, dormitor, set de bucătărie. Telefon: 28743, 060322579

Изготовление деревяных лесниц. Обшиваю деревом металлические, бетонные.

Ременяк Виталие.Тел.: 43318; Моб: 069758328

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂMurăturile în saramură prezintă avantajul că păstreaza unele vitamine rezistente la fermentaţie şi sînt cele mai sănătoase. Pentru saramură, la 1 litru de apă se adaugă 30-65 grame de sare grunjoasă, în funcţie de reţetă. Cu cît se va pune mai mult hrean, cu atît murăturile vor fi mai tari.

BerbecVeţi petrece marea parte a săptămînii încercînd să vă rezolvaţi im-

pasul financiar în care aţi intrat. În plan personal nimic nu pare să văumbrească fericirea, partenerul de viaţă este foarte îndrăgostit.

TaurVeţi trece printr-o perioadă de revigorare sentimentală. Veţi

hotărî să-i mai acordaţi o şansă unei persoane dragi. În carieră,aveţi toate şansele să avansaţi ori să primiţi o mărire de salariu.

GemeniVeţi avea de înfruntat o serie de acuzaţii în plan profesional.

În ultima perioadă aţi fost foarte stresaţi din cauza problemelorpersonale, dar nu ar trebui să neglijaţi îndatoririle de la serviciu.

RacUrmează o perioadă favorabilă călătoriilor. Din punct de

vedere al sănătăţii totul este bine. Aveţi o energie de invidiat,pe care o veţi fructifica în activităţi fizice, dar şi intelectuale.

LeuTreceţi printr-o perioadă mai puţin favorabilă din punct de ve-

dere financiar. Evitaţi cheltuielile inutile. În plan personal veţi aveade înfruntat o problemă mai veche cu un membru din familie.

FecioaraO decizie importantă pentru viitor va trebui să luaţi într-

un timp scurt. Urmează o perioadă plină de stres. O mai mareatenţie trebuie acordată planului profesional, care a luat o tur-nură neaşteptată.

BalanţaSînteţi entuziasmaţi de o nouă perspectivă profesională în care

şi beneficiile de care vă veţi bucura vor fi substanţial ridicate. Înplan personal, lucrurile stau bine, nu există decît probleme minore.

ScorpionSe anunţă o perioadă cu multe reuşite în plan personal. Relaţia

cu persoana iubită este foarte bună. E posibil să primiţi o vesteneaşteptată. Pe plan profesional nu se întrevăd schimbări majore.

SăgetătorSăptămîna va fi plină de evenimente plăcute. Nici planul finan-

ciar nu va fi mai prejos. Canalizaţi-vă surplusul de energie spre re-zolvarea problemelor de la serviciu, care au trecut în plan secund.

CapricornSînteţi puşi pe treabă, aveţi multe de rezolvat la serviciu. O

altă chestiune ce ar trebui rezolvată este cea a banilor, pentrucă veţi avea de suportat consecinţele unei decizii greşite.

VărsătorVeţi avea multe obstacole de înfruntat în carieră şi starea

permanentă de alertă în care vă veţi afla în zilele următoare vaavea consecinţe negative asupra sănătăţii.

PeştiO săptămînă cu multe realizări profesionale. Pot avea loc

discuţii interesante legate de viitorul carierei. În plan senti-mental, nu aveţi nimic de pierdut dacă vă arătaţi mai îngădui-tori cu partenerul.

Horoscop 15 – 21 august

15-21 augustLuni Sf. Mc. şi Arhidiacon Ştefan; Sf. Vasile; Sf. Drept. Ni-

codim.Marţi Cuv. Isaachie, Dalmat, Faust; Cuv. Antonie Roma-

nul; Cuv. Cosma.Miercuri Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Evdochia, Elefterie.Joi Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona.Vineri Schimbarea la Faţă a Domnului.Sîmbătă Sf. Mc. Domentie Persul; Sf. Irh. Mitrofan; Cu-

vioşii Pimen, Antonie.Duminică Duminica X. Sf. Irh. Emilian; Cuv. Grigorie,

Zosima, Savatie, Gherman, Sf. Mc. Elefterie şi Leonid.

Expres ortodox

Fotografia săptămînii

Satule, cîntec de dor.

Bancuri Cum este privită viaţa într-un

cuplu?În primul an de căsătorie:

bărbatul vorbeşte şi femeia as-cultă.

În al doilea an: femeia vor-beşte şi bărbatul e cel care as-cultă.

Începînd cu al treilea an:vorbesc amîndoi şi vecinii as-cultă.

O tînără aflată la volanulunei maşini decapotabile lo-veşte un bărbat care mergeape bicicletă, zgîrîind seriosvopseaua de pe aripa maşinii,dar fără alte urmări deosebitepentru integritatea biciclistu-lui. Un trecător aflat pe tro-tuar s-a oprit, urmărind sce -na. Cei doi îl abordează:

- Aţi văzut ce s-a întîmplat.Noi am căzut la înţelegere.Vrei să ne fii martor?

- Cum adică, abia v-aţiciocnit şi vreţi deja să vă căsă-toriţi?

VALERIU BOLOCAN, BĂRBATUL CAREESTE ÎNCREZUTÎN FORŢELE PROPRIIFuncţia actuală: director SRL “Dru-

muntex”.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: corectitudinea, ambiţia şi perseverenţa.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: punctualitatea, corectitudinea şibăr băţia.

Calitatea pe care o prefer la o femeie:feminitatea, gingăşia, înţelepciunea.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: omenia, modestia, sinceritatea.

Ocupaţia mea preferată: îmi placesă călătoresc mult, să cunosc alte culturi,alte tradiţii. Am fost în Grecia, Lituania,România, Rusia, Polonia.

Principalul meu defect: uneori amprea multă încredere în oameni.

Visul meu de fericire: am două feteşi cel mai mult mi-aş dori să le văd reali-zate în viaţă.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să văd durerea celor din jur.

Ce-aş fi vrut să fiu: ca şi orice copil, demic am visat să zbor. Acum sînt construc - tor, şi nu îmi pare rău de ceea ce sînt.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: părin-ţii şi ţara nu o poţi alege. Oriunde ne vomafla, e tot mai bine în ţara ta. Eu mă mîn-dresc că trăiesc în Republica Moldova.

Culoarea preferată: albul, pentru căreprezintă puritatea şi curăţenia.

Floarea preferată: lăcrămioarele dingrădina mea.

Pasărea preferată: mă fascinează pă -u nii, ei sînt păsările nobleţei.

Scriitorii preferaţi: aceiaşi MihaiEminescu, Grigore Vieru, Ion Creangă.

Eroul preferat: nu am un erou anume.

Eroina preferată: la fel, nu am oeroină.

Eroii din viaţa reală: Ştefan cel Ma -re, un domnitor de care ar avea nevoieţara noastră în ziua de astăzi.

Băutura şi mîncarea preferată: mîn-carea tradiţională moldovenească, iar dinbăuturi, vinul roşu – iarna şi vinul alb -vara.

Ce detest cel mai mult: falsitatea, fă-ţărnicia, laşitatea.

Calitatea care aş vrea s-o am din naş-tere: aş vrea să am mai multă fermitate.

Cum aş vrea să mor: împlinit.

Starea de spirit actuală: încrezut înforţele proprii şi plin de speranţă.

Greşeli care îmi inspiră cea maimultă indulgenţă: cele minore.

Deviza mea: cu paşi mărunţi spresuccese mari.

Are două specialităţi: inginer-con-structor şi business-administrare.Acestea îl ajută în ceea ce face la ora actuală. Lucrează în business de maibine de douăzeci de ani. Nu i-a părutrău nici o pentru clipă de ceea ce a de-venit în viaţă. Este constructor şi estemîndru de aceasta, cu atît mai mult că a păşit pe urmele tatălui său. Munca pentru el înseamnă tot.Contactat telefonic, a acceptat imediatprovocarea noastră de a răspunde la în-trebările “Chestionarului...”. A răspunsclar, ferm şi bine gîndit la fiecare întrebare. Pe data de 14 august, în acestan, în întreaga republică se sărbătoreşte Ziua lucrătorului din construcţii.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

Începe școala. Zece sfaturi de organizare pentru părniți

Iată 10 sfaturi importante pentru părinţii ai căror copilaşimerg la şcoală. Evident, lista e deschisă şi le puteţi oricîndadăuga pe ale dumneavoastră.

1. Organizaţi-vă! Lipiţi pe frigider un calendar lunar pentru a puneîn evidenţă evenimentele ce urmează. Stabiliţi împreună cu copiiiprogramul de dimineaţă: ora de trezire, micul dejun etc.

2. Discutaţi problemele împreună. Organizaţi o „discuţie planifi-cată” cu fiecare dintre copii pentru a stabili obiectivele şcolare pentrunoul an. Amintiţi-le că ceea ce aşteptaţi de la ei e să muncească multşi să se străduiască, indiferent care îi va fi media generală la sfîrşitulanului.

3. Discutaţi mai mult cu copilul. Care îi sînt obiectivele sociale.Ce fel de haine, pantofi, rucsac, tunsori se poartă? Nu îi subestimaţisentimentele şi dorinţa de a se integra social.

4. Discutaţi şi planificaţi măsurile de siguranţă privind mersul laşcoală. Amintiţi-i regulile de circulaţie pe care trebuie sa le respecte.

5. Atrăgeţi-i atenţia asupra modului în care trebuie să le răspundăstrăinilor care îl abordează.

6. În cazul în care copilul merge la școală cu mijloacele de trans-port în comun, pericolul cel mai mare este reprezentat de urcări şicoborîri. Mergeţi împreună cel puţin o dată şi arătaţi-i cum să aştepteîn staţie la cîţiva paşi distanţă de marginea trotuarului, cum să se po-ziţioneze în aşa fel încît să fie mereu în zona de vizibilitate a şoferului(şi niciodată în spatele autobuzului!), cum să fie foarte atent şi să nutraverseze prin faţă sau prin spatele autobuzului, riscînd să fie acci-dentat.

7. Nu-i supraîncărcaţi rucsacul de şcoală! Copilul nu ar trebui săaibă în rucsac mai mult de 10-15% din greutatea corpului său.

8. Discutaţi despre potenţialele experienţe neplăcute în care alţicopii răuvoitori se pot lua de el. Amintiţi-i că se poate întîmpla şi asta,dar este un lucru rău şi inacceptabil, care nu trebuie încurajat.

9. Discutaţi şi despre lucrurile delicate: toaletele din şcoală. Pen-tru un număr mare de copii, acesta este lucrul care provoacă cea maimare anxietate în timpul în care este la şcoală. Mulţi dintre ei suportămarele disconfort de a se abţine să se ducă la toaletă, pentru că setem să se confrunte cu ce i-ar aştepta acolo.

10. Bucuraţi-vă de copii! Bucuraţi-vă de aventura şcolii! Într-o bună zi vă veţi minuna cît de repede a trecut perioada şco-

lară şi poate veţi regreta că nu v-aţi bucurat mai mult de tot ce se în-tîmplă. (După Desprecopii.com)