expresivit liniei

8/18/2019 expresivit liniei

1/37

METODE SI PROCEDEE DE INSUSIRE SI FOLOSIRE

EXPRESIVA A LINIEI , PUNCTULUI, FORMEI SI CULORII

IN INVATAMANTUL SCOLAR SI PRESCOLAR

IV. 1.PREMISE PSIHOLOGICE CARE STAU LA BAZA

EDUCATIEI PLASTICE.

Un fapt unanim reun!"ut e"te m!#u$ in are !pi$u$ perep

rea$itatea%"tiut fiin# faptu$ a e$ i"i reea&a pr!pria "a $ume in funtie

#e e'pierienta "a nemi($!ita%#e tre)uinte$e "i trairi$e pr!prii in p$an

afeti* "i m!ti*ati!na$%#an# !)iete$!r "i fen!mene$!r #in (uru$ "au a$te!n!tatii #eat e$e rea$e.

Inter*entia fat!ru$ui !n"tient "i #iri(at #e in"u"ire a $im)a(u$ui p$a"ti

tre)uie "a "e "pri(ine pe uri!&itatea "i "en"i)i$itatea afeti*a a !pi$u$ui%pe

#inami"mu$ "i pe "p!ntaneitatea $ui ima+inati*a.Ae"tea tre)uie u$ti*ate u

+ri(a in "!pu$ #e&*!$tarii pr!e"e$!r reat!are "i e$iminarii "im)!$uri$!r fi'e

!ferite #e,a +ata "i in"u"ite meani.

Pentru e-i$i)ru$ "au inte$etua$ "i afeti* e"te nee"ar a e$ "a fie atra" in

#i*er"e f!rme #e ati*itati% prin are "a nu fie f!rtat "a "e a#apte&e $a ! rea$itate

"traina $!r% i #imp!tri*a "a i "e fai$ite&e a"imi$area treptata a rea$u$ui.

A"emenea f!rme #e ati*itate "unt (!u$ "i #e"enu$ #upa um menti!nea&a

in $urari$e $!r ! "erie #e p"i-!$!+i remara)i$i /.Pia+et% E#.C$apar0#e ".a..

P"i-!$!+u$ /.Pia+et a arui aut!ritate in pr!)$eme$e #e p"i-!$!+ia !pi$u$ui

e"te reun!"uta pe p$an m!n#ia$% arata a #e"enu$ e"te ! f!rma a funtiei

"emi!tie are apare $a !pi$ in (uru$ *ar"tei #e 2 ani% "i are% e"te ! funtie

fun#amenta$a pentru e*!$utia p"i-ia a ae"tuia. 3untia "emi!tia !n"ta in

p!"i)i$itatea #e a repre&enta un $uru u a(ut!ru$ unui semnificant #iferentiat "i

e"te $e+ata #e aparitia repre&entarii minta$e pe )a&a urme$!r $a"ate #e pereptii$e

anteri!are.

De"enu$% #upa Pia+et% a $im)a( +rafi a$ !pi$u$ui% e"te un mi($! #e $uare

in "tapanire% #e atre ae"ta% a $umii e'teri!are $a are ei tre)uie "a "e a#apte&e "i

t!t!#ata un mi($! #e arm!ni&are a ae"tuia u $umea "a pr!prie.

Din ae"t punt #e *e#ere% #e"enu$ infanti$ "e a"eamana u (!u$ "im)!$i%

are apare apr!'imati* in aeea"i peri!a#a #e e'primare +rafia "i are a funtie

e"entia$a a"imi$area rea$u$ui $a eul !pi$u$ui. Aea"ta tre)uie "a "e rea$i&e&e fara


2/37

!n"tran+eri "au inter#itii #in afara% in "!pu$ $i-i#arii !nf$ite$!r "i

!mpen"arii tre)uinte$!r pr!prii% trairi$!r !+niti*e "i afeti*e a$e !pi$u$ui.

Spre #e!"e)ire #e (!% are,$ e$i)erea&a pe !pi$ #e rea$itatea e'teri!ara%

#e"enu$ e"te "i ! f!rma #e e-i$i)ru intre $umea $ui interi!ara "i "!$iitari$e $umiie'teri!are. Prin #e"en !pi$u$ auta "imu$tan "a "ati"faa atat erinte$e "a$e

pr!prii% at "i "a "e a#apte&e f!rme$!r #in afara. A"tfe$% #e"enu$ !n"tituie an# !

a$e #e pre+atire a ima+inii minta$e% an# ! re&u$tanta a ae"teia "tiut fiin# a

intre ima+inea +rafia "i ima+inea interi!ara ,minta$a,e'i"ta nenumarate

interatiuni. Ceea e e"te #e!"e)it #e imp!rtant e"te faptu$ a $a )a&a ae"tei

ima+ini "tau meani"me$e !mp$e'e #e a"imi$are a rea$u$ui $a eul pr!priu a$

!pi$u$ui "i #e a!m!#are a eului $a rea$. Operatii$e prin are "e rea$i&ea&a ae"te

pr!e"e "e rea$i&ea&a in "-eme "au "truturi !perat!rii minta$e% are "e #e&*!$ta%

"e im)!+ate" "i "e #iferentia&a treptat "u) inf$uenta "!$iitari$!r #in e in e mai

!mp$e'e a$e atiuni$!r #e a"imi$are a rea$u$ui "i #e a!m!#are $a rea$.

E-i$i)ru$ "piritua$ #intre ae"ti #!i p!$i e"te% #upa um "pune Pia+et%

inte$i+enta , e$ mai perfeti!nat in"trument a$ a#aptarii !mu$ui $a me#iu.

Cun!"an# ae"te pr!)$eme in e*!$utia p"i-ia a !pi$u$ui % "e inte$e+e a

#e"enu$% prin m!#u$ "peifi #e f!$!"ire a funtiei "emi!tie e"te ! f!rma

in#i"pen"a)i$a #e !n"truire a "im)!$uri$!r #upa #!rinta. E$ !fera !pi$u$ui

p!"i)i$itatea #e a e'prima t!t eea e% in e'perienta $ui traita% nu p!ate fi f!rmu$a

"i a"imi$at numai prin mi($!ae$e $im)a(u$ui *!r)it. T!t!#ata in #e"en "e p!ate

*e#ea "i ef!rtu$ #e a!m!#are a$ !pi$u$ui prin ra!r#area "im)!$u$ui% #e e$!n"truit% $a !n"en"uri$e !)ietu$ui rea$.

E"te un $uru !n"tatat a e*!$utia #e"enu$ui infanti$ e'prima% #e

a"emenea% "i pr!+re"e$e inre+i"trate in #e&*!$tarea p"i-ia a !pi$u$ui%

m!#a$itati$e "peifie prin are ae"ta "e inte+rea&a in me#iu$ "!ia$ "i

reati!nea&a $a "!$iitari$e $ui.

In e$e)re$e "a$e "tu#ii a"upra #e"enu$ui infanti$% G.H.Lu4uet a e*i#entiat

anumite "ta#ii in e*!$utia ae"tuia% are au f!"t a#aptate in $iteratura #e

"peia$itate "i !nfirmate #e eretari$e u$teri!are in ae"t #!meniu.

Pana $a Lu4uet% in eretari$e pri*it!are $a #e"enu$ !pi$u$ui au e'i"tat

#!ua punte #e *e#ere !ntra#it!rii "i anume5 unii eretat!ri "u"tin a prime$e

#e"ene a$e !pi$u$ui "unt in e"enta $!r rea$i"te intruat au $a )a&a m!#e$e

e'teri!are% iar !ntri)utii$e ima+inatiei apar mai tar&iu. A$tii #imp!tri*a

!n"i#era a prime$e ima+ini +rafie a$e !pi$u$ui !+$in#e" numai !ntinutu$

p"i-i interi!r a$ ae"tuia% fara "a ai)a nii ! !re"p!n#enta u rea$itatea

in!n(urat!are.


3/37

Lu4uet f!rmu$ea&a ! n!ua !neptie pri*in# +ene&e$e e'perientei

+rafie a

!pi$u$ui% #em!n"tran# a #e"enu$ e"te #e $a ineput rea$i"t a intentie% #ar

a e$ e'prima eea e !pi$u$ "tie #e"pre #iferite !)iete #in (uru$ $ui.

In ae"t fe$% !pi$u$ #a f!rma e'periente$!r "a$e "i i"i ri"ta$i&ea&a i#ei$e

#e"pre $umea in are traie"te "i numai mai tar&iu% #upa 6,17 ani% e$ e"te

pre!upat "a re#ea ima+inea +rafia a eea e "tie e$ #e"pre !)iet.

E*!$utia rea$i"mu$ui #e"enu$ui !pi$u$ui tree prin urmat!are$e fa&e5

a 3a&a rea$i"mu$ui f!rtuit "au fa&a ma&+a$e$i$!r.

Prime$e ma&+a$e$i a$e !pi$u$ui "unt $e+ate #e #e"en pitura in ae$a"i fe$in are prime$e +an+ure$i a$e $ui "unt $e+ate #e *!r)ire.

De"enu$ !pi$u$ui intre 2,8 ani are un arater in*!$untar. Intere"u$ $ui e"te

"timu$at #!ar #e urma pe are ! $a"a rei!nu$ "au pen"u$a pe !)iete$e

re"peti*e.

C!pi$u$ nu are !n"tiinta a mi"ari$e mainii "unt $e+ate #e urme$e pe ere

$e $a"a rei!nu$ pen"u$a. E$ #e"fa"!ara prin mi"ari$e ne !ntr!$ate a$e mainii !

ener+ie ne#ireti!nata% #ar are ii #e&*!$ta a)i$itatea #e a fae urme.

) 3a&a rea$i"mu$ui nei&)utit "au fa&a #e inapaitate "intetia.

E"te etapa in are !pi$u$ #e 8,9 ani i"i !ntr!$ea&a ma&+a$ituri$e

#e"fa"uran# ! ati*itate ima+inati*a #e tipu$ (!u$ui. E"te un pa" f!arte

imp!rtant% intruat !pi$u$ prin f!rme$e #eterminate a$e ma&+a$iturii "a$e in

$e+atura u f!rme$e anumit!r !)iete% inetea&a "a +an#ea"a prin atiune "i

inepe "a +an#ea"a prin ima+ini.

Un a$t pa" inainte apare an# !pi$u$ ineara printr,un m!#e$ intern "a#e"rie un anume e*eniment are $,a impre"i!nat mai mu$t. In aea"ta etapa

!pi$u$ are ne*!ie #e mu$ta inura(are #in partea in"titut!ru$ui.

3a&a rea$i"mu$ui inte$etua$ "au fa&a #e"enu$ui i#e!,p$a"ti.

Apare apr!'imati* $a *ar"ta #e 9,: ani "i tine pana $a apr!ape 6,17 ani.

E"te ! etapa f$utuanta% u re+re"uri "i u #e&*!$tari rapi#e% fiin# !n"i#erata a

ea mai pr!pie pentru #e&*!$tarea apaitatii #e #e"enare a !pi$u$ui. In aea"ta

etapa e$ i"i e'prima% prin #e"en% pr!prii$e trairi "i f!$!"e"te #e"enu$ a mi($! #e

!muniare u ei #in (ur.


4/37


5/37

IV. 2. PREVEDERI DE TEH;OLOGIE ARTISTICA I;

PROGRAMA DE EDUCATIE PLASTICA I; I;VATAMA;TUL

SCOLAR SI PRESCOLAR

E#uatia p$a"tia are un r!$ imp!rtant in #e&*!$tarea arm!ni!a"a a

!pi$u$ui% #e aeea "-im)ari$e atua$e #in "i"temu$ #e in*atamant au a*ut in

*e#ere "i atua$a #i"ip$ina.

Curriu$um,u$ #e e#uatie p$a"tia e"te #e"tinat atat pr!fe"!ri$!r%

in"titut!ri$!r% e$e*i$!r "i parinti$!r% at "i a a$t!r mem)rii ai !munitatii%

intere"ati #e e#uatia arti"tia a !pii$!r.

M!#ifiarea #e)utu$ui pre"!$aritatii imp$ia "-im)ari in eea e pri*e"te

!)ieti*e$e a#ru "i #e referinta% preum "i !ntinuturi$e% "-im)ari are "e

ref$eta $a ni*e$u$ "trate+ii$!r #i#atie. Deru$area ati*itati$!r in "a$a #e +rupa

*a "!$iita e-ipamente minime "peifie "i ! )a&a #e #!umentare. T!t!#ata%

!)ieti*e$e "unt a"tfe$ e$a)!rate inat !piii "a nu i"i in"u"ea"a n!tiuni$e

a)"trate #in #!meniu% i "a !pere&e u te-nii #e $uru% "a i"i u$ti*e +u"tu$

pentru frum!"u$ arti"ti% "a i"i e'prime $i)er% prin !mp!&itii p$a"tie% pr!prii$e

+an#uri "i "entimente in $e+atura u "patiu$ pereput "au u e$ ima+inar. De

a"emenea% prin !neperea !ntinuturi$!r% a !)ieti*e$!r "i a ati*itati$!r #e

in*atarea "e fai$itea&a #e&*!$tarea $e+aturi$!r inter#i"ip$inare% re$atii$e #intree#uatia p$a"tia "i e$e$a$te #i"ip$ine pe are $e "tu#ia&a !piii.

OBIECTIVE DE REFERINTA LA CICLUL PRESCOLAR

1.1. !re$area mi($!ae$!r "i pr!e#ee$!r #e $uru u pre"!$arii u !)ieti*e$e

Pr!+ramei in"truti*,e#uati*e in +ra#inita #e !pii<

1.2. e'p$iarea un!r mi($!ae "i pr!e#ee uti$i&ate in ati*itati$e u !piii #e*ar"ta pre"!$ara.

2.1. "e$etarea "!$utiei !ptime #e re&!$*are a "ituatii$!r #i#atie aparute in

pr!e"u$ #e pre#are,in*atare,e*a$uare a un!"tinte$!r !pii$!r #intr,un #!meniu

#e un!a"tere% pentru ! +rupa #e *ar"ta #ata<

2.2. uti$i&area un!"tinte$!r #e met!#ia in !nte'te *ariate< 2.8. rearea un!r

"ituatii #e in*atare inte+rata.

8.1. e$a)!rarea un!r !)ieti*e !perati!na$e $are "i !rente% in !n!r#anta u

!)ieti*e$e #e referinta a$e Pr!+ramei in"truti*,e#uati*e in +ra#inita #e !pii<8.2. pr!ietarea e*enimente$!r #i#atie in a!r# u tipu$ #e ati*itate


6/37

apreierea !reta a "trate+ii$!r #e pre#are,in*atare,e*a$uare pentru tipu$ #e

ati*itate "i +rupa #e *ar"ta a$e"e.

OBIECTIVE DE REFERINTA - INVATAMANT PRIMAR

1.1 , "a f!$!"ea"a une$e materia$e tu)uri% pa"ti$e% ari!a% pa"te$%

p$a"ti$ina% -artie !$!rata "i te-nii$e "peifie auare$a% tempera%

+ua"a% !$a( "i mi'ta% m!#e$a(

1.1 , "a reun!a"a +rupe$e #e u$!ri primare% )inare% a$#e% rei "i a

n!nu$!ri$!r "i "emnifiatii$e ae"t!ra

1.2 , "a f!$!"ea"a ame"teuri$e #intre u$!ri$e *eine #in "teaua u$!ri$!r "i

u a#a!"uri$e #e a$) "i ne+ru

1.8 , "a !)tina ! #!minanta #e u$!are prin f!$!"irea unei u$!ri in antitate

mai mare% atat a ame"te% at "i a intin#ere pe "up!rt

1.9 , "a !mpuna un "patiu p$a"ti u ame"teuri$e !)tinute "i u t!nuri$e

ae"t!ra

8.1 , "a !)tina pata pitura$a prin f!$!"irea ame"teuri$!r #e u$!ri t!nuri%

nuante in te-nii #iferite

8.2 , "a un!a"a $inia a e$ement #e $im)a( p$a"ti u r!$ #e !n"trutie!ntur "i u r!$ #e!rati*

9.1 , "a !r+ani&e&e e-i$i)rat ! "uprafata f!$!"in# e$emente$e #e $im)a(

p$a"ti f!rma% pata% $inia

IV.8.METODE CLASICE SI METODE EURISTICE% ACTIVITATI

PARTICIPATIVE 3OLOSITE I; ACTIVITATEA DIDACTICA.TEH;ICI PLASTICE DE LUCRU% MATERIALE SI

I;STRUME;TE. TEH;ICI DE LUCRU 3OLOSITE I;A3ARA

ORELOR DI; SALA DE GRUPA

Pr!)$eme$e pri*in# met!#!$!+ia !r+ani&arii "i #e"fa"urarii ati*itati$!r

arti"ti!,p$a"tie $a $a"e$e I,IV %tinan# "eama #e partiu$aritati$e #e *ar"ta "i

in#i*i#ua$e a$e e$e*i$!r%"unt "tran" $e+ate #e #iferite$e met!#e #e un!a"tere "i #etran"f!rmare a per"!na$itati$!r.Prin ap$iarea ae"t!ra "e urmare"te atin+erea


7/37

"!pu$ui initia$5#e&*!$tarea "en"i)i$itatii%a +an#irii arti"ti!,p$a"tie "i a +u"tu$ui

e"teti "i arti"ti a$ e$e*i$!r.

Prin funtii$e pe are $e in#ep$ine"% met!#e$e #e in*atamant "e afirma a

unu$ #in e$emente$e #e !ptimi&are a ati*itatii in"truti*,e#uati*e. E$e #e"-i#!pii$!r ai$e #e ae" "pre u$tura% !ntri)uie $a "p!rirea efiientei f!rmati*e a

!ntinutu$ui in*atamantu$ui% prin antrenarea ae"t!ra $a ! partiipare ati*a in

pr!e"u$ in"truirii. A$e+erea "i uti$i&area met!#e$!r nu am faut,! $a intamp$are%

i int!t#eauna am a*ut in *e#ere anumite riterii )ine #eterminate.

A"tfe$% met!#e$e "i pr!e#ee$e f!$!"ite in a#ru$ ati*itati$!r #e e#uatie

arti"ti!,p$a"tia au *ariat in funtie #e5

• natura !)ieti*e$!r atin"e<

• arateri"tii$e !ntinutu$ui n!u pre#at<

• partiu$aritati$e #e *ar"ta "i in#i*i#ua$e<

• materia$u$ #i#ati "i mi($!ae$e #e in*atamant #i"p!ni)i$e<

In a#ru$ ati*itati$!r #e"fa"urate am inerat "a f!$!"e" met!#e *ariate "i

atrati*e% -iar #aa une!ri a f!"t mai #ifii$a ap$iarea $!r% +a"in# !m)inatia

!ptima intre #iferite$e met!#e.

Am p!rnit in e#uarea auitatii *i&ua$e a e$e*i$!r mei #e $a met!#a ea

mai ae"i)i$a%ea mai atra+at!are "i mai efiienta, jocul

/!uri$e #i#atie nu !n"tituie mi($! #e #i*erti"ment in "ine% i a*an# un

arater prati% nemi($!it ap$iati*% a"i+ura pr!fun#area e$emente$!r te!retie

are fun#amentea&a "i !rientea&a ati*itatea arti"ti!,p$a"tia% #e&*!$ta "piritu$

#e initiati*a% ra)#are% in#ra&nea$a% et.

/!u$ pune in fata !pii$!r "ituatii n!i pe are ei tre)uie "a $e re&!$*e#!*e#in# "pirit #e initiati*a% fante&ie% *!inta% "p!ntaneitate%et. E$ !fera !pii$!r

p!"i)i$itatea #e a,"i afirma per"!na$itatea% in rap!rt u atin+erea unui anumit

"!p "i "a "e )uure #e p$aerea (!u$ui a ati*itate,(!% at "i #e "tarea

interi!ara #e aut!afirmare.

Am !r+ani&at mai mu$te e'eritii,(! u anumite re+u$i%pra+uri "i auitati

*i&ua$e prin are am urmarit e#uarea un!r a"pete a$e aauitatii *i&ua$e.De

pi$#a5e$e*ii au a*ut a "arina "a #e"!pere !)iete e p!t fi re#ate in #e"en prin

punte%prin $inii%are "unt e+a$e a ina$time%+r!"ime et.


8/37

Prin ati*itati$e,(!% "e p!t rea$i&a prime$e e'periente pratie a$e !pii$!r%

prime$e e'eritii prin are ei "e !nfrunta u #iferite a"pete e"tetie a$e rea$itatii

"i prin are ei "e a#aptea&a $a aea"ta. E$e ii an+a(ea&a "i $e !fera p!"i)i$itatea #e

a fi ati*i $a $etii "i nu "imp$i "petat!ri. /!u$ an+a(ea&a% e$i)erea&a% a)"!ar)e

atentia !pii$!r% ii aptea&a% ii f!rmea&a% ii a(uta "a #e"!pere a#e*aru$ are $eantrenea&a apaitati$e $!r #e a ati!na% reati*% manife"tan#u,"i i"tetimea%

in*enti*itatea% initiati*a% in#ra&nea$a.

Am f!$!"it (!u$ #i#ati in anumite "!puri "i in #iferite fa&e a$e $etiei%

e$ putan# fi !r+ani&at atat in "!pu$ #e&*!$tarii "en"i)i$itatii arti"ti!,p$a"tie a

!pii$!r auitate *i&ua$a% reepti*itate fata #e rap!rturi$e arm!ni!a"e a$e un!r

f!rme% u$!ri% $inii% punte% et. at "i a mi($! #e a #!)an#i e'periente pratie

n!i#e e'emp$u5 te-nii n!i #e $uru "i #e fami$iari&are a e$e*i$!r u une$e

e$emente #e $im)a( p$a"ti e'emp$u5 e'pre"i*itatea puntu$ui %$iniei% a f!rmei

p$ane% a *!$umu$ui% a u$!rii% a *a$!rii% et..De a"emenea% p!ate fi f!$!"it "i a

mi($! #e #e"!perire a un!r efete p$a"tie n!i "i #e e'tin#ere a un!a"terii

a"upra $umii prin anumite e'eritii p$a"tie ap$iati*e% et.Le,am erut e$e*i$!r

mei "a a"e&e punte$e "i $inii$e a+$!merat "au #i"per"at%#e $a mare $a mi "i

in*er"%pe !ri&!nta$a "i pe *ertia$a%u aeea"i #i"tanta intre e$e "i marin#

#i"tan"a%#upa !ntra"tu$ #e u$!are "au #e *a$!are rean# ritmuri.Am mai #at

e$e*i$!r "arina #e a "uprapune pe -artie f!ite #e u$!ri #iferite #upa

riteriu$5u$!ri a$#e,rei%riteriu$ *a$!rii%riteriu$ a$itatiiu$!ri "tra$uit!are,

tu$)urate.Am ap$iat ae"te (!uri #e (u'tapunere "i #upa riteriu$

#e+ra#euri$!rt!nuri$!r%a$ u$!ri$!r *eine.

Dei %!#ata u #e&*!$tarea "en"i)i$itatii r!matie *i&ua$e am rea$i&at "i

im)!+atirea *!a)u$aru$ui p$a"ti prin intr!#uerea "i #i*er"ifiarea un!r te-nii

#e $uru%#ar "i prin f!rmarea #eprin#eri$!r #e amanui !ret une$e in"trumente.

Am !r+ani&at (!uri kim #e pipait #upa

riterii$e5a$une!"%intepat!r%ume#%tare%et.eran#u,$e e$e*i$!r "a "puna um a

f!"t !)ie*tu$ pipait prin a"!ierea "en&atii$!r tati$e u e$e *i&ua$e $e+ate #e

f!rma%te'tura "au u$!are.

Am !mp$iat ap!i (!u$ "!$iitan#u,i "a enumere mai intai in"utiri$e e'teri!are

a$eunui !)iet "i ap!i "a a$ature fiearuia in"u"iri a)"trate%faan# #iferite

a"!ierie'5u$!are intune!a"a%$umin!a"a%"au !mparatiie'5"tra$uit!r a

"!are$e.

La tema =$inia "i puntu$ a e$ement #e $im)a( p$a"ti= am #e"fa"urat (!u$=Cine

"tie "a "e (!ae e$ mai mu$t%mai *ariat%mai arm!ni!"= prin are $e,am erut

e$e*i$!r a #in punte%re"peti* $inii *ertia$e%!ri&!nta$e%!)$ie%ur)e%frante "a

a$atuia"a at mai mu$te e$emente pe are "a $e !$!re&e f!$!"in# nuante a$eae$ea"i u$!ri.


9/37

Pentru a a"i+ura inter#i"ip$inaritatea am erut e$e*i$!r "a #e"ene&e "i "a

!$!re&e anumite f!rme +e!metrie in funtie #e re&u$tatu$ un!r !peratii

matematie e "e +a"eau pe p$an"e$e #ate #e mine.C!pii au f!"t inantati %iar

re&u$tete$e uimit!are.

O a$ta met!#a #e e#uare a +an#irii #i*er+ente prin are am rea$i&at

ati*itatea p$a"tia e"te met!#a )rain"t!rmin+ >te-nia +an#irii reat!are

e$a)!rata #e Henr? O")!rnea"a$tu$ #e i#eiPrin ea "e !r+ani&ea&a ! "ituatie,

pr!)$ema are permite e$e*i$!r "a faa mai mu$tepr!puneri #e i#ei%e'$u&an#

!rie fe$ #e ritia.

De pi$#a am pu" pr!)$ema um putem fae ! fe$iitare pentru @ Martie "au 1

Iunie pe ! "uprafata #reptun+-iu$ara are "a fie in#!ita pe $atime5are "a fie

me"a(u$%#in ate e$ementeu$!ri%f!rme%et."i in e anume te-nia #e $uru "a fie

rea$i&ata pentru a "e !)tine ! anumita e'pre"i*itate.

Metoda exl!cat!e! - pre"upune re#area #e atre e#uat!r a n!te$!r

e"entia$e pr!prii pr!)$emei n!i pu"e in #i"utie "i inte+rarea ae"teia in "i"temu$

un!"tinte$!r anteri!are. De e'emp$u% une$e pr!)$eme #e !mp!&itie% fe$uri$e

!mp!&itiei p$a"tie !mp!&itie in-i"a% !mp!&itie #e"-i"a% !mp!&itie

#inamia et. entru$ #e intere"% pr!)$eme #e f!rma "i u$!are "i re$atii$e #intre

ae"tea% "patiu$ p$a"ti% u$!ri% et.

Am a*ut +ri(a permanent a $im)a(u$ f!$!"it "a fie $impe#e% $ar% ae"i)i$%"ue"i*% "a tre&ea"a intere"u$ prin pre&entarea% !n!mitent u e'p$iatia% a

un!r a$)ume% f!t!+rafii% p$an"e "au m!#e$e natura$e.

Am tinut "eama #e faptu$ a atentia *!$untara e"te re#u"a a *!$um% $a fe$

#i"tri)uti*itatea ei% #ei e'p$iatia pre$un+ita *a fi inefiienta "i *a #etermina

fen!menu$ #e !)!"ea$a. De aeea e"te )ine "a fie +an#ita anteri!r% !m)inata u

e$e$a$te met!#e% !ni"a pe at p!"i)i$% a"!iata u #iferiti e'itanti "eun#ari 5

me$!#ii a#e*ate #e inten"itate "a&uta% e'itanti au"tii ritmii&+!m!tu$ p$i!!%

f!"netu$ frun&e$!r% mi"ari ritmie a$e #e+ete$!r% et..

Metoda de"o#$t%at!e! - "e f!$!"e"te pin e'e$enta #e materia$e intuiti*e

preum i$u"trarea temei a)!r#ate% e*itan#u,"e a"tfe$ neinte$e+eri$e % preum "i

pentru $arifiarea "!pu$ui urmarit. Ea #e*ine efiienta #aa e#uat!ru$ "e

!r+ani&ea&a a"tfe$ inat !piii "a fie pu"i !n!mitent in "ituatia ap$iarii in

pratia a e$!r #em!n"trate.

Am f!$!"it aea"ta met!#a #in prima $etie tinuta #e e#uatie,p$a"tia

an# !piii ",au fami$iari&at u materia$e$e "i #i"ip$ina #e $uru. Le,am

#em!n"trat p!"i)i$itati$e #e intre)uintare "i% imp$iit% a$itati$e in"trumente$!r "imateria$e$!r pe are $e a*eam a$e -artiei% pen"u$ei% auare$ei < inaratura


10/37

pen"u$ei u apa "i u u$!are f$ui#a% #e"ararea pen"u$ei prin atin+ere% "ter+ere%

"tr!pire #iri(ata < inararea pen"u$ei mari u #!ua u$!ri #iferite #e!#ata% et.

tema ",a numit Facem cunostinta cu ceea ce lucram.

Le,am #em!n"trat um !n"truim f!rme "emne p$a"tie u pen"u$a%rei!nu$% "ti$!u$% mai prei" um p!t $a"a urme $iniare mai "u)tiri "au mai +r!a"e%

!ntinue "au intrerupte% u ! "in+ura u$!are "au u mai mu$te% m!#e$ate "au

unif!rme a *a$!are "i +r!"ime pe ae$a"i parur".

C!piii au rea$i&at #e"ene intitu$ate Drumul meu spre gradinita "au Pisica

si ghemul desirat.

Metoda exe%c!t!ulu! - e"te met!#a ea mai #e" f!$!"ita "i t!t!#ata ea mai

pr!#uti*a #intre met!#e$e tra#iti!na$e% in f!rme ati*i&ante% "t!pan# pr!e"u$#e *er)a$i&are% #e te!reti&are% #e&*!$ta apaitatea #e a muni !r+ani&at "i #e a

tran"pune in ima+ini +rafie !)"er*atii$e $!r.

O#ata u apaitatea #e a munii !r+ani&at !piii au pri$e(u$ #e a #!)an#i

#eprin#eri pratie #e un!a"tere a un!r pr!e#ee a$e #iferite$!r te-nii #e $uru5

f$ui#i&are% fu&i!narea u$!ri$!r% ame"teu$ r!mati.

Met!#a mentine trea& intere"u$ "i "p!re"te "piritu$ #e in#epen#enta% u atat

mai mu$t u at e'eritii$e "e pre&inta intr,! *arietate #e f!rme. Ae"te e'eritii

*!r fi +ra#ate% ina#ran#u,"e in aumu$ari$e anteri!are% iar #e fieare #ata *!r

pre&enta un p$u" #e n!utate% -iar #aa *i&ea&a ae$a"i "!p. De e'emp$u% prima

ati*itate a unui e'eritiu,(! p!ate "a urmarea"a a !piii "a in*ete um "a

tra"e&e $inii$e !ri&!nta$e% *ertia$e% !)$ie% #repte "au ur)e pe ! "uprafata

neume&ita% ap!i ume&ita. In a #!ua etapa ei *!r in*ata "a !r#!ne&e $inii u

ae$a"i "en"% #ar f!rme #iferite "u)tiri% +r!a"e% !ntinue "au intrerupte. Sau

#aa ! #ata au !n"truit $inii f!$!"in# ! "in+ura u$!are% a$ta #ata au #e"enat $inii

pe are $e,au !r#!nat #e $a u$!area #e"-i"a $a ea in-i"a.

Ae"te atiuni tre)uie "a "e #e"fa"!are intr,! anumita !r#ine "i "a "erea$i&e&e pe )a&a unui aut!!ntr!$ #in partea !pii$!r.

E'eritii$e !nur" in#i*i#ua$e% e'eritii pentru !)tinerea at mai mu$t!r

nuante "i t!nuri% pentru arm!ni&area u$!ri$!r% pentru *a$!rifiarea unei u$!ri "i

a "emnifiatiei ei !$eti*e% !n"tituie m!mente #e rea$a inantare "i intere".

E'eritii$e #e !)tinere ! un!r f!rme "p!ntane !n"tituie pri$e(u$ #e

"urpri&a atat prin !m)inatii$e e "e f!rmea&a% at "i prin f!rme$e pe mar+inea

ar!ra ei fa)u$ea&a "i !n"truie" u pen"u$a. In afara !n"truirii u pen"u$a amintr!#u" "i te-nia !$a(u$ui in e*i#entierea f!rme$!r re&u$tante. Pe )a&a mai


11/37

mu$t!r f!rme ai#enta$e ei au putut in*enta ! "erie intrea+a #e e$emente pe are

$e,au #eupat "i $e,au im)inat "u) f!rme$e "u+erate #e ae"tea.

C-iar #aa f$uturii "unt ei are "e i*e" $a prima impre"ie% in*itati $a

autari%

!piii au faut #e"!periri$e e$e mai nea"teptate% a(un+an# "a *a#a% "pre

"ati"fatia $!r% #i*er"e per"!na(e #e p!*e"te5 atei% ai% )ari% p!mi% et.

E'eritii$e p!t mentine intere"u$ !pii$!r prin +ra#u$ #e n!utate% fie in

$e+atura u tema p$a"tia a5 m!#u$area% m!#e$are% e'pre"i*itatea #!minantei

r!matie% fie in $e+atura u te-nii$e #e $uru5 !$a(u$% #e!$a(u$% auare$e$e%

+ua"a% #e!$!rarea u "!$utie pi% #e"enarea u $umanarea% et.

Met!#a e'eritiu$ui p!ate fi in$u"a intr,un "i"tem #e e'eritiia5

e'eritii #e !)"er*are a in"u"iri$!r e"tetie a$e un!r f!rme e nu "e #i"tin+

u"!r $a prima *e#ere<

e'eritii #e eretare "i #!umentare a"upra "!$utii$!r $e+ate #e

pr!)$eme$e #e $im)a( p$a"ti<

e'eritii #e #e&*!$tare a mem!riei *i&ua$e "i a ima+inatiei reat!aree'eritii #e a"!iere% #e #i"!iere% #e !m)inare a punte$!r "i $inii$!r

prin are "e #e"!pera m!#a$itati$e #e e'primare arti"ti!,p$a"tia a

i#ei$!r% "entimente$!r% em!tii$!r<

e'eritii #e #e&*!$tare a "piritu$ui #e in*entie "i reatie<

In#iferent #e tipu$ $!r% e'eritii$e apata p$u" #e efiienta #aa $,i "e imprima

! tenta pr!)$emati&ata% u e$ement reat!r.

Metoda o&$e%'at!e! , "e f!$!"e"te in !n#itii$e in are un!"tinte$e p!t fi

#e"prin"e #e !pii #in eretarea unui materia$ intuiti*% #in ana$i&a un!r

e'emp$e.

In e"enta% !n*er"atia e"te ! m!#a$itate "peifia #e in*e"ti+atie% pe )a&a

unui "-im) #e i#ei intre e#uat!r "i !pii% prin are ae"tia "unt a(utati "a

ana$i&e&e% "a !mente&e% "a #e"!pere a"pete n!i.

In rap!rt u !)ieti*e$e in"truti*,e#uati*e% !n*er"atia p!ate in#ep$ini

mu$tip$e funtii in #e"fa"urarea ei. A"tfe$5


12/37

!n*er"atia euri"tia are funtia #e a #e"!peri n!i a#e*aruri <

!n*er"atia #e apr!fun#are , funtia #e $a"ifiare% "inteti&are "i

apr!fun#are a un!"tinte$!r<

!n*er"atia #e !n"!$i#are , funtia #e !n"!$i#area "i "i"temati&area

un!"tinte$!r<

!n*er"atia #e *erifiare "au #e !ntr!$ a perf!rmante$!r in*atarii<

C!n*er"atia u t!ate *irtutii$e enuntate pre&inta anumite $imite. A"tfe$

une!ri

prin m!#u$ um aea"ta e"te !r+ani&ata "i !n#u"a% e#uat!ru$ i"i impune fe$u$$ui #e a !)"er*a "i #e a ana$i&a rea$itatea% m!#u$ $ui #e a +an#i% fara a #a

p!"i)i$itatea !pii$!r "a antiipe&e% "a emita ip!te&e% "a pr!puna a$ternati*e% "a

a$ea+a intre mai mu$te "!$utii% "a a(un+a $a #e"!perire < ei "unt !)$i+ati "a

urme&e un #rum prei"% "trit% (a$!nat #e "ue"iunea intre)ari$!r% fara a,"i putea

manife"ta initiati*a "i "p!ntaneitatea #e +an#ire.

O a"emenea #iri(are e'e"i*a +enerea&a pa"i*i"m "i !nf!rmi"m% !fera

#!ar i$u&ia partiiparii $a #e"!perirea efeti*a a a#e*aruri$!r.

In fata un!r !pere #e arta !ri+ina$e% in a#ru$ mu&eu$ui% e#uat!ru$ "au pr!fe"!ru$ p!arta #i"utii a"upra $urari$!r *i&i!nate% "e pun "i "e #e&*!$ta

pr!)$eme #iferite. E#uat!ru$ e'aminea&a )a+a(u$ #e un!"tinte aumu$ate.

In !ntatu$ #iret u !pere$e #e arta% !piii !)"er*a in#epen#ent% "e

apr!prie afeti*% u em!tie "i intere" #e $urari$e #e arta% "tu#ia&a r!matia%

!mp!&itia% te-nia in are "unt $urate% peri!a#a in are au trait arti"tii% in

!nte'tu$ #e e*enimente are au a*ut $!% ape$ea&a $a un!"tinte$e $!r "i #in a$te

#!menii a$e artei pentru a inte$e+e mai )ine eea e e'aminea&a.

Metoda d!alo(ulu! d!%!jat - f!rma m!#erna a !n*er"atiei tra#iti!na$e ,

#ep$a"ea&a entru$ #e +reutate #e $a intre)ari$e u arater #e !rientare $a e$e u

arater #e in*e"ti+are% eretare% #upa prinipiu$ !ne'iunii in*er"e%

funti!nan# #ei% a$aturi #e re$atia e#uat!r,!pi$ "i ea !pi$,e#uat!r. Aea"ta

met!#a !nfera !pii$!r ! anumita in#epen#enta in a)!r#area pr!)$eme$!r

p$a"tie manife"tata in +enera$ prin intre)area =#e e=% pre*enin#u,"e in*atarea

meania "i in$aturan# m!n!t!nia.


13/37

Pentru a #e$an"a aea"ta atitu#ine a !pii$!r% e#uat!ru$ tre)uie "a

pre&inte $ururi$e in a"a fe$ inat ea "a "tarnea"a uri!&itatea% intere"u$ "i

+an#irea !pii$!r "pre autarea #iferite$!r "!$utii.

E$ pre&inta !pii$!r p$an"e #in a$)ume u repr!#ueri reu"ite% #upa !pere#e

arta#iap!&iti*e "au #e"ene % in are !piii p!t "a #e"!pere #iferite "!$utii u

pri*ire $a pr!)$ema pr!pu"a in #i"utie. In ae"t fe$ ef!rturi$e inte$etua$e a$e

!pii$!r !)"er*atia% !mparatia% ana$!+ia%et. "unt in#rumate #e e#uat!r in

#iretii #i*er+ente% eea e $e #e&*!$ta #eprin#erea #e a pri*i pr!)$ema #in mai

mu$te un+-iuri #e *e#ere. Aea"ta fami$iari&ea&a !piii u une$e te-nii a$e

u$e+erii #e inf!rmatii "i #e f!$!"ire a $!r in !r+ani&area !mp!&itiei.

Aea"ta met!#a pe $an+a e$e$a$te met!#e% e"te una #in ai$e prin are "e p!ate in$atura in*atarea meania #e atre !pii a un!r pr!)$eme. E#uat!ru$

p!ate re#ue numaru$ intre)ari$!r $a una "au #!ua #ar are "a "!$iite ra"pun"uri

+an#ite% )a&ate pe n!i !)"er*atii "au pe n!i e'periente. Prin ae"te intre)ari

pr!*!aa pe !piii "a,"i ima+ine&e "i "a +an#ea"a reat!r intr,! per"peti*a mai

$ar+a.

Pentru rea$i&area !)ieti*e$!r in*atamantu$ui m!#ern "unt re!man#ate

intre)ari$e #e"-i"e are "!$iita inte$i+enta pr!#uti*a% in#eamna $a anumite

atiuni% $a"a !pii$!r mai mu$ta $i)ertate #e autare% #e eretare% #e f!rmu$are amai mu$t!r "!$utii p!"i)i$e.

E#uatia arti"ti!,p$a"tia a !pii$!r imp$ia ! pe#a+!+ie #e"-i"a "i

$i)era% are "a #etermine #!rinta !pii$!r #e a "e e'prima fire" prin $inii "i

u$!ri. Letia% a unitate #i#atia "i met!#ia nu "e p!ate rea$i&a #ep$in printr,!

"in+ura met!#a #e in*atamant% i mai t!t#eauna printr,un "i"tem met!#!$!+i

)ine re$ati!nat "i im)!+atit pe parur"u$ e'perientei #i#atie a e#uat!ru$ui.

Prin f!$!"irea "ti$u$ui met!#!$!+i a a*ut $! mi"area +an#irii !pii$!r e

a p$eat #e $a neun!a"terea a$fa)etu$ui arti"ti!,p$a"ti% $a un!a"terea $ui "i

ap!i $a reatia $!r arti"tia. Prin e$ ",a manife"tat "i $e+a$itatea pr!e"u$ui #e

#e&*!$tare a !ri&!nturi$!r #e u$tura arti"ti!,p$a"tia% inre#erea in f!rte$e

pr!prii% in"u"irea #i"ip$inei in muna% #e&*!$tarea "piritu$ui in*enti*% a "piritu$ui

#e !r#ine% #e initiati*a reat!are "i a "en"i)i$itati$!r arti"tie. Ae"tea au !n#u"

e$e*ii "pre )uurii$e reatiei "i a$e #!rintei #e un!a"tere arti"ti!,p$a"tia

e tin" "a fie t!t mai $ar+a% mai )!+ata "i mai pr!fun#a.


14/37


15/37

o p$ierea pe #ia+!na$a a $aturi$!r f!rmei.% in#iferent #e numaru$

"traturi$!r #e -artie<

o p$iere pe ! $atura "au pe ! $inie a a$tei p$ierie'emp$u5 )r!a"a<

o p$ierea "imetria<

Dupa in"u"irea temeinia a te-niii "e p!ate tree $a fa&a in are p$ieri$e "e

!m)ina u #i*er"e taieturi "i $ipituri% rea$i&an#u,"e a"tfe$ treerea $a f!rme$e

"patia$e #in -artie e'emp$u5 f$!ri% "!are$e% +an#au$% et..

C!piii p!t rea$i&a f!rme !ri+ami fara a primi in#iatii. Ei "unt pu"i in

"ituatia "a +an#ea"a "in+uri pr!e#ee% !n"truin#u,"i ima+inar f!rma pe are

ap!i "a ! rea$i&e&e prati. Aea"ta are un r!$ in"emnat p"i-!pe#a+!+i5 mare"te

!pii$!r intere"u$% inre#erea in f!rte$e pr!prii% $e !fera )uuria #e"!peririi. Prine'eritii$e #e p$iere , #ep$iere% !piii "unt pre+atiti pentru inte$e+ere ritmuri$!r

p$a"tie% a impartirii "uprafete$!r pe )a&a prinipiu$ui e-i$i)ru$ui% eea e ii *a

a(uta $a rea$i&area !mp!&itii$!r #e!rati*e.

Ta#(%a"

Ae"ta e"te un (! t!t #e !ri+ine (ap!ne&a. Termenu$ "e p!ate tra#ue prin=(!u$ e$!r "apte fi+uri= !)tinute prin impartirea patratu$ui #e -artie intr,un

anumit m!#. Cu ae"te "apte fi+uri "e p!t !mpune mai mu$te ima+ini5 "u+erari

#e f!rme #in natura in"pirate #in $umea p$ante$!r% a anima$e$!r% fiinte

"-emati&ate%!)iete "i $ururi.

Ce$e "apte fi+uri are iau na"tere #in impartirea patratu$ui "unt #e marimi

"i f!rme #iferite. E$e p!t fi #i"pu"e a"tfe$ inat "a "u+ere&e f!rma unui )ra#% a

unei ma"ti% a unui pui"!r.

Fo%"ele $at!ale d!# )a%t!e

Se pre&inta a ! !mp$etare a mi($!ae$!r #e e'pre"ie pr!pu"e !pii$!r in

!re$e #e #e"en. Ea $e permite "a,"i f!$!"ea"a mai )ine imen"e$e p!"i)i$itati

manua$e "i p$a"tie.


16/37

In aea"ta te-nia t!tu$ p$eaa #e $a f!aia #e -artie areia i "e #a *iata

pentru a fae #in ea materia$u$ #e !n"trutie a*an# a "ur"a #e in"piratie% mai

intai% marea arte a naturii% ap!i +e!metria.

Aea"ta te-nia e"te "tran" $e+ata #e matematia% pentru a fae ape$ $amu$tip$e f!rme +e!metrie pe are $e a"am)$ea&a prin (u'tapunere% "uprapunere%

uti$i&an# anumite prinipii #e!rati*e5 repetitia% a$ternarea% "imetria. I$ !)$i+a pe

!pi$ "a re&!$*e pr!)$eme$e "ti$i&arii% pre$un+in# ur"u$ "tiinte$!r naturii prin

ana$i&a #iferite$!r "truturi a$e unei p$ante "au a$e unui anima$.

Te)#!ca colajulu! am f!$!"it,! in mai mu$te *ariante5

aTe-nia f!rme$!r rupte a#ue in fata termenii #e $inie *i)rata "i #e pata

pitura$a%an# "e rup )uati #e -artie #e #iferite f!rmefara a fi "-itate in

prea$a)i$ #in i$u"tratii !$!rate%afi"e et. Ruperea "e e'euta #iret% "p!ntan% faraa fi "-itat u rei!nu$ *reun #e"en "au a$ta ima+ine +rafia. Daa f!rme$e rupte

"unt #e u$!are #e"-i"a% e$e "e p!t ap$ia pe f!n# in-i"% "i in*er". Se p!t rea$i&a

!mp!&itii prin m!&ai% "ituatie in are f!rme$e "unt rea$i&ate #in mii )uate$e

#e -artie "au art!n !$!rat% a$aturate "i $ipite u araet "au a$ta "!$utie #e $ipit.

Su)iete$e p!t fi $a $i)era a$e+ere5 !mu$% !pau$% !)iete a"nie% f$!ri% anima$e%

et.

)Te-nia f!rme$!r taiate #in -artie e"te ! te-nia p$ata e "e p!ate f!$!"i in

$urari #e tip afi" "au +a&eta #e perete. 3!rme$e #e -artie "e taie intre+i "au "e"eti!nea&a in parti% #upa are "e a"ea&a intr,! anumita !mp!&itie. G!$uri$e

rama"e #upa #euparea f!rme$!r #e"enate #in -artie "e p!t $ipi pe un a$t "up!rt%

!)tinan#u,"e ima+ini n!i prin te-nia #e!$a(u$ui.

Te-nia f!rme$!r #in materia$e te'ti$e e"te t!t ! te-nia p$ata pe are am

f!$!"it,! $a rea$i&area un!r teme a#!minanta r!matia%$inia%puntu$ et. Gama

materia$e$!r te'ti$e e"te *a"ta. Se taie #in materia$u$ te'ti$% #iferit !$!rat% parti

"au f!rme intre+i are "e $ipe" pe un art!n. Se p!t initia !mp!&itii u

e$emente #in naturapa#urea% marea% !+!ru$.

Te)#!ca !"%!"a%!! te$atu%!lo% a'a#d textu%a %a%a

Dea"upra f!ii #e -artie "e a"a&a materia$u$ inmuiat in tu" ne+ru% )aituri

!$!rate "au auare$a #i$uataa te"atura "e p!ate f!$!"i *!a$u$% p$a"a #ea"a%

fi$eu$% et.. Materia$u$ tre)uie )ine "t!r". Ap!i% #ea"upra materia$u$ui "e a"terne

! a$ta -artie "i "e apa"a pe t!ata "uprafata#e preferinta u un ru$!u #e auiu.

Dupa e "e ri#ia f!aia "i te"atura f!$!"ita% pe f!aia #e )a&a ramane imprimarea%are !n"tituie f!n#u$ pe are e$e*ii p!t #e"ena u pen"u$a% )eti"!ru$ "au a$t


17/37

in"trument. M!ti*e$e are "e reea&a "p!ntan prin imprimare "unt *ariate. Se p!t

#e&*!$ta !nfi+uratii #e anima$e% f$!ri% pei"a(e fanta"tie% t!tu$ #epin&an# #e

ima+inatia !pi$u$ui "i #e m!#u$ um e"te in#rumat.

Dupa e te-nia e"te )ine "tapanita% "e p!ate tree $a imprimarea prin!m)inarea #iferite$!r materia$e in aeea"i !mp!&itie.

Te)#!ca !ctu%!! e $t!cla

Se re!man#a !pii$!r a mai intai "a a"e&e )uati #e "ti$a pe f!aia #e

#e"en% !nturan# f!rma $!r u rei!nu$ "au u pen"u$a "u)tire pe aea"ta f!aie.

Ap!i e#uat!ru$ in#ruma !piii "a #e"ene&e pe ! a$ta f!aie #e #e"en mai mu$te

"-ite u tema a$ea"a #e ei "au are a f!"t #ata. Se a$e+e "-ita ea mai )una "i

"e tran"pune in f!rmatu$ !nturat pe f!aia #e #e"en. Ap!i "e !$!rea&a in u$!ri

pentru afi"e u ! pen"u$a "u)tire inepan#u,"e mai intai u #eta$ii$e "i nu u pete$e mai mari. Ae"tea *!r fi !$!rate #iret pe "ti$a. Se a"a&a )uata #e "ti$a

#ea"upra #e"enu$ui inainte a aea"ta "a fie !mp$et !$!rata% #ar perfet u"at.

Aum !piii tre)uie "a pite&e u mare atentie in u$!ri #e u$ei% inepan# mai

intai u #eta$ii$e #e"enu$ui. Se $a"a $urari$e "a "e u"ue pana !ra *iit!are an# "e

!ntinua "a "e #e"ene&e pete$e mai mari. Dupa e "i ae"tea au f!"t u"ate% "e

!$!rea&a pe"te t!ata "uprafata "ti$ei u u$!ri$e !re"pun&at!are #e"enu$ui.

INSTRUMENTARUL NECESAR LECTIILOR DE DESEN

Daa *rem a #e"ene$e !pii$!r "a fie #e )una a$itate% "a !+$in#ea"a

rea$a *a$!are a p!tentia$u$ui $!r reati*% tre)uie "a,i fami$iari&am mai intai u

une$te$e #e $uru% u materia$u$ pe are "e tran"pun ima+ini$e p$a"tie "i u

te-niitatea impu"a #e "peifiu$ $!r. S,a "imtit ne*!ia a prima !ra "a !

#e"fa"!r "u) f!rma unui -e"ti!nar a"upra =prieteni$!r n!"tri #ra+i= are ne,au

*i&itat $a !ra #e e#uatie p$a"tia%reu"in# a"tfe$ "a af$u are in"trumente $e "unt

un!"ute "i are nu.Au faut a"tfe$ un!"tinta u f!aia #e $uru%ri!ane$e

!$!rate%rei!nu$ ne+ru%auare$e$e%p$an"eta #e p$a"ti%meta$%$emn%art!n%pen"u$a #e #iferite +r!"imi. I,am fami$iari&at $a

ineput #!ar u in"trumentaru$ are p!ate fi u"!r pr!urat "i are nu !mp$ia

te-niitatea reatiei.

Lurarea #e fata i"i pr!pune in primu$ ran# "a !fere nee"aru$ #e

inf!rmatii pentru u$tura +enera$a% #ar "a "i tre&ea"a intere"u$ tineri$!r are,"i

#!re" "i "pera "a #e*ina arti"ti pr!fe"i!ni"ti. Creioanele "unt in"trumente$e

e$e mai ae"i)i$e pentru #e"en. Sunt u"!r #e manuit% nu mur#are" mana

!pi$u$ui "i p!t fi +a"ite pana "i in ma+a&inu$ e$ui mai in#epartat "at. Dere+u$a% in +ra#inita "i "!$i% "e f!$!"e" pentru #e"en ae$ea"i rei!ane u are


18/37

"riem.Mina rei!nu$ui "e fa)ria in#u"tria$ #in +rafit "inteti% prin ina$&irea

prafu$ui #e !" $a temperaturi ina$te% in (uru$ a 8777 #e +ra#e. Imp!rtanta

pentru n!i% mina pre$urata #in ae"t +rafit p!ate a*ea #!ua a"pete5 in f!rma

un!r )are "u)tiri a an#reaua are% pr!te(ate u $emn pe t!ata $un+imea $!r%

repre&inta un!"ute$e rei!ane ne+re "au in f!rma un!r )at!ane u pr!fi$ patrat !ri r!tun#e% numite ar)une% u ! +r!"ime apr!piata #e ea a rei!nu$ui.

Cu ar)une "e pratia #e"ene$e #e $ar+a "uprafata. Urma $a"ata #e e$ nu p!ate

fi "u)tire at urma $a"ata #e +rafitu$ rei!nu$ui #ar p!ate fi m!#e$ata pana $a

ma"ura pr!priei +r!"imi iar &!ne$e mari um)rite "e p!t re#a prin -a"urare u

intrea+a "a $atura u$ata pe f!aia #e -artie. Crei!ane$e !$!rate au mina

a$atuita #intr,un ame"te #e +rafit u anumiti pi+menti. De natura ae"t!r

pi+menti #epin#e u$!area minei. C!piii mii tre u"!r #e $a prime$e $!r "emne

+rafie faute u rei!nu$ ne+ru% $a pereperea "i re#area un!r "emne

r!matie f!$!"in# t!t rei!ane% #ar u mina !$!rata. Si pana "a p!ata $ura u

auare$e% pre"!$ari$!r $e *ine mai u"!r "a #e"ene&e !$!rat u ae"te rei!ane.

O)"er*am a in prime$e $!r #e"ene r!matie "unt pre!upati #e re#area

!$!rata #!ar a !nturu$ui% a"a um initia$ ! faeau u rei!nu$ ne+ru. A)ia in

(uru$ *ar"tei #e ani min!rii reu"e" prin -a"urari "a re#ea pete !$!rate iar

pre"!$arii #in +rupe$e mari a(un+ -iar $a frearea p$an"ei u un mi peti #e

-artie pentru !m!+eni&area petei #e u$!are !)tinuta prin ae"te -a"uri. Mai

tar&iu% $a *ar"ta "!$ara% an# a(un+ "a #e"!pere p!"i)i$itati$e #e e'pre"ie a$e

auare$ei% !pi$u$ a)an#!nea&a rei!ane$e !$!rate %iarari!a e f!$!"ita #!ar

pentru amu&ament.

Sanguina e"te un rei!n "peia$ a arui mina e"te fauta #in "an+uina% un

minera$ !$!rat natura$ in r!"u,)run #at!rita !'i#u$ui feri #in "trutura "a.

Amintin# #e u$!area "an+e$ui% ma(!ritatea arti"ti$!r rena"terii #e"enau in

"an+uina pentru a erau mai apr!ape #e ima+inea !$!rata a *iit!are$!r pan&e%

#ar "i pentru a "u+erau mai )ine ten"iunea timpu$ui marata #e mu$te ra&)!aie.

A"ta&i e f!$!"it f!arte rar% #e un numar re"tran" #e arti"ti

Carbunele de desen p!ate fi "inteti,in#u"tria$% a"a um ",a inte$e" #in

e'p$iatia anteri!ara% "u) f!rma )at!ane$!r #e +rafit% pre"at mai tare "au maim!a$e% !ri mai p!ate fi !nfeti!nat prin ar#erea ina)u"ita a un!r )eti"!are

"u)tiri #in $emn #e e"enta m!a$e , "a$ie% p$!p% #ar mai a$e" tei , a"a um "tim a

"e fa)ria man+a$u$. T!t "u) f!rma #e )at!n "e pre&inta "i era!$!ru$ are #a un

!$!rit !pa %#en""au riat.Car)une$e #e $emn e"te f!$!"it #e pit!ri $a

tran"punerea pe -artie "au pe perete a #e"ene$!r mari. 3iin#a are ! "trutura

m!a$e are a(uta treerea $e(era #e $a ne+ru$ e$ mai inten" $a um)ra "u)ti$a%

"u+erata a pierin# #i"ret in a$)% ar)une$e #e tei e"te apreiat atat pentru

mu$timea p!"i)i$itati$!r #e e'pre"ie% a $e(eritatii manuirii at "i pentru fe$u$

"imp$u in are "e fa)ria. Pana "i a"ta&i% an# in upt!are "e f!$!"e"tee$etriitatea% $a"eru$ "au -iar ener+ia nu$eara% arti"tii "unt !)i"nuiti "a,"i faa


19/37

"in+uri ar)une$e u are #e"enea&a a#unan# ate*a )eti"!are !(ite #e $emn pe

are% $e+ate u"!r u ata "i in+r!pate in ni"ip u"at intr,! utie #e !n"er*a% $e ar#

ina)u"it pe ara+a&. Dupa ate*a inerari in are "e #!)an#e" "ufiiente

un!"tinte #e"pre temperatura nee"ara% #urata f!u$ui "i a$itatea $emnu$ui%

e'perienta #a $a i*ea$a un ar)une #e rea$a *a$!are% +reu #e e+a$at inrafinamente arti"tie #e e$ in#u"tria$.

Tocul cu penita "e +a"e"te in mu$te *ariante. A"a um rei!ane$e #ifera

intre e$e #upa a$itatea +rafitu$ui% $a fe$ "i t!uri$e #ifera in funtie #e penita pe

are ! p!arta. E'i"ta t!uri u penite a#aptate numai pentru "rierea "!$area"a%

u ernea$a. 3!$!"ite #e pe"te un mi$eniu% e$e antiipea&a "ti$!u$% numit toc-

rezervor % aparut in "e!$u$ a$ I , $ea. A$te t!uri% u penite #e #iferite +r!"imi

"i terminate u ! ta$pa% "e f!$!"e" $a "rieri$e u tu" #in +rafia "tan#ar#i&ata. In

afara ae"t!ra% +rafiienii f!$!"e" $a #e"ene$e $!r arti"tie "i t!uri u penita

$un+a "i f!arte "u)tire% pentru m$a#ierea $iniei. T!tu"i% prime$e t!uri u are

!amenii *e-iu$ui E+ipt "i ei #in C-ina antia "riau "i #e"enau% nu a*eau

ata"ate penite "peia$e% i erau faute u t!tu$ #in tre"tii a"utite $a un apat in V.

A*em !n*in+erea a t!u$ #in tu) #e tre"tie a in"pirat pana #e "ri"% are% #e

apr!ape #!ua mi$enii , !#ata u aparitia -artiei% #e*ine prinipa$u$ in"trument #e

"ri" "i #e #e"enat. Se f!$!"eau in "en"u$ ae"ta pene$e mari #e $a aripa #e +a"a%

#e #r!pie% uran% pe"aru"% pe$ian "au -iar #e !r). Apreiin# p!"i)i$itatea #e

m$a#iere "en"i)i$a a $iniei% #ar "i faptu$ a "e p!ate a"uti% preum rei!nu$ #e

a"ta&i% pana $a !n"umarea "a t!ta$a% pana a f!"t mu$te "e!$e , "i ina mai e"te%

in"trumentu$ preferat a$ arti"ti$!r are #e"enea&a in tu"% in "epia "au in #iferiteerne$uri. 3!$!"ita u aeea"i u"urinta "i in "rierea ur"i*a #e mana% nu tre)uie

"a mire a pana e pri*ita pretutin#eni "i a "im)!$ a$ $iteraturii arti"tie.

Toc mai p!ate fi numit "i un "imp$u )at #e $emn u are% a"utit "i muiat in

tu"% in $ip"a a$tui in"trument% "e p!t tra"a $inii% "e p!ate impr!*i&a ! "riere "au

"e p!ate fae un #e"en pe ! f!aie #e -artie. De&*!$tarea te-niitatii #in u$time$e

#eenii ne mai pune $a #i"p!&itie "i ! "erie #e t!uri,re&er*!r #e tip Flaumaster,

carioca, "ti$!uri u *arfuri #e pa"$a #e #iferite +r!"imi% !n#eie #in eara% #in

reta pre"ata% pi'uri u pa"ta et.

Pensulele "unt in"trumente$e e$e mai un!"ute "i f!$!"ite mu$t in

ati*itatea $!r #e pit!ri% #e e$e*ii,arti"ti% #e "!$ari "i -iar #e pre"!$ari.

Diferin#u,"e intre e$e prin marimi% #ar in primu$ ran#% prin "peifiu$ materiei

u are $urea&a% $e +a"im impartite in #!ua ate+!rii. Une$e au f!rma a#aptata

pentru pitatu$ u u$!ri "!$u)i$e in u$eiuri "au in "!$*enti #eri*ati #in petr!$%

a$te$e pentru pitatu$ in u$!ri #i$uate in apa. Prime$e% numite u&ua$ pensule de

ulei% au pamatufu$ faut #in par a"pru% ap$ati&at "i tun" #rept% perpen#iu$ar pe

#iretia fire$!r% um "e p!arta pe frunte tun"!area breton. Ce$e #in a #!ua

ate+!rie% numite de acuarele, au un "m! r!tun# are% u#at% i"i a#una fire$e


20/37

"pre un *arf entra$. Paru$ ae"t!ra e f!arte fin% m!a$e% pr!*enit #in !&i #e

*e*erite "au #e $a ure-i$e #e )i*!$i. Pensula de ulei a"terne u$!area in tu"e

e+a$e u $atimea ei% eea e impune pit!ru$ui "a ai)a in tru"a "a at mai mu$te

pen"u$e% "!rtate pe marimi% in timp e ! pensula de acuarele% prin f!rma

"m!u$ui #e par "i prin a$itatea firu$ui% "e p!ate f!$!"i atat $a rearea pete$!r mari #e u$!are% $a tra"area tu"e$!r $ar+i% at "i a e$!r mai "u)tiri $inii% apr!piate

-iar #e #imen"iunea firu$ui #e par. Cu a$te u*inte% #aa pitam #!ar in

auare$e% ne e"te "ufiienta ! "in+ura pen"u$a #e marime me#ie.

MATERIALE FOLOSITE IN PICTURA

Cerneala "e +a"e"te in ate*a *arietati. Mai un!"uta e"te ea a$)a"tra,

in-i"% f$ui#a% are "e f!$!"e"te mai mu$t in "rierea u t!u$ "au u "ti$!u$% #ar

mai e'i"ta "i erne$uri #e a$te u$!ri. S!$*entu$ erne$ii fiin# apa% u"atu$

#e"enu$ui ere atentie. Di$uata% ernea$a !fera t!nuri mai #e"-i"e% )une inm!#e$area r!matia a ima+inii.

Tusul e"te ! *arietate #e ernea$a mai #en"a% #e !)iei nea+ra. Are in

!mpunere +ra"imi "i eter are !n#ue $a u"area rapi#a a #e"enu$ui. Urma

tu"u$ui pe -artie p!ate fi !paa "au $ui!a"a% #upa antitatea #e +ra"ime #in

!mpunere% are ! mare putere #e a!perire "i% u"ata% e re&i"tenta $a apa. Di$uat%

i"i pier#e #in pr!prietati. A*an# t!nu$ e$ mai inten" a$ ne+ru$ui% e"te f!$!"it mai

mu$t #e +rafiieni% une!ri "i #e pit!ri% $a rearea pe a$)u$ -artiei a un!r ima+ini

u mare putere #e "u+e"tie. De"ene$e faute in tu" "i penita #e Gri+!re"u intimpu$ ampaniei #in 1@% "unt #e ! mare *a$!are arti"tia.

Sepia e"te un !$!rant "!$u)i$ in apa% #e u$!are afenie% e'tra" #in

*i"ere$e m!$u"tei marine u ae$a"i nume "au preparat pe a$e artifiia$a. Cu

pr!prietati a"emanat!are tu"u$ui% "epia e"te apreiata pentru nuanta "a a$#a% #ar

"i pentru !n"er*area in timp. Su)tiata u apa% "e p!ate !)tine ! *arietate #e

t!nuri are,i $ar+e" p!"i)i$itati$e #e e'pre"ie.

cuarelele repre&inta "etu$ e$ mai ieftin #e u$!ri pe are !piii "i,$ p!t

pr!ura. A"a um in#ia "i nume$e% e"te *!r)a #e u$!ri are "e f!$!"e" #!ar

#i$uate in apa% #ar f!rma $!r anteri!ara% a"a um "e af$a in tru"a% e"te "!$i#a.

3!$!"irea ae"t!r u$!ri e"te re$ati* u"!ara "i atrati*a. In timpu$ $uru$ui

te-niitatea !fera mereu "urpri&e p$aute !-iu$ui "i "ati"fatii e"tetie atat $a

ni*e$u$ #e pereptie a$ !pi$u$ui at "i a$ a#u$tu$ui pr!fe"i!ni"t. Va$!area piturii

in auare$a "e e*i#entia&a prin "p!ntaneitate% pr!"petimea "i $impe&imea

u$!ri$!r% atm!"fera aerata a "i a"petu$ #e eretare% #e $urare in "tu#iu. 3iin#

*!r)a #e u$!ri are "e $urea&a numai "i numai u apa% u$!ri tran"parente , u

a$te u*inte% e$e nu p!t fi *a&ute )ine #eat a"ternute pe -artie a$)a "i nu pe e$e

!$!rate. In "ituatia aea"ta t!nuri$e #e"-i"e nu "e !)tin prin ame"te u a$)u$#in tru"a% i prin #i$uarea u$!rii u mai mu$ta apa. Pa"ti$a a$)a #in utie nu are


21/37

"en"% ai ame"teu$ ei in !rie u$!are reea&a +ri&ari !pae% mur#are% $ip"ite u

t!tu$ #e pr!"petimea "peifia auare$ei. 3!$!"irea ae"tei pa"ti$e #aunea&a

pereperea firea"a a nuante$!r "i t!nuri$!r $impe&i% iar e'i"tenta ei in tru"a

#!*e#e"te nu neaparat neun!a"tere% at mai a$e" +an#ire ne+u"t!rea"a in "fera

"peia$i"ti$!r are pr!#u "i $i*rea&a auare$e.

Tempera repre&inta un "et #e u$!ri "!$u)i$e in apa are "e +a"e" in "tare

pa"t!a"a in tu)uri a"emanat!are e$!r are !ntin pa"ta #e #inti. Se f!$!"e"

#i$uate% #ar% "pre #e!"e)ire #e auare$a% pa"ta #e tempera ! #ata u"ata nu mai

p!ate fi reuperata prin ame"te u apa% m!ti* pentru are% #upa e'tra+erea #in

tu) a !riarei antitati #e u$!are% tre)uie "a,i punem $a $! #!pu$ pentru a

re&er*a #e pa"ta "a,"i pa"tre&e +ra#u$ #e umi#itate. Cu$!ri$e tempera "unt t!ate

!pae% "e intin# unif!rm pe intrea+a "uprafata a petei "i a"e&ate una pe"te a$ta%

nu tran"par intre e$e. Ramane e*i#enta #!ar ea #e #ea"upra. Un a$t a"pet a$

ae"t!r u$!ri e"te a prin u"are i"i re#u #in $aritatea pe are ! a*eau in

timpu$ $uru$ui% an# erau ume#e. E$e tre prin u"are #in t!nu$ pe are,$

un!"team $a ineput intr,unu$ mai #e"-i" "i putin +ri&at% eea e,i "-im)a

u"!r "i nuante$e. Arti"tu$ nu p!ate a*ea nii!#ata ertitu#inea a arm!nii$e

r!matie "ta)i$ite #e e$ in timpu$ reatiei% raman #efiniti*e. Surpri&a !ferita a

#!ua &i #e $urare e'p$ia re&er*a #e a $ura permanent u inre#ere in culori

tempera. Re*enirea "i !n"er*area in timp a pr!"petimii r!matie "e p!ate

re&!$*a #!ar prin a#au+area unei pe$iu$e #e $a pe"te "uprafata u"ata a $urarii.

Operatia e"te p!"i)i$a #!ar $a pituri$e pe $emn "i #a re&u$tate remara)i$e in

#!meniu$ i!ane$!r. Dei a#aptan#u,ne e'i+ente$e $a apriii$e ae"tui "et!r #eu$!ri% "e p!t rea "i *a$!ri autentie. T!tu"i% m!ti*at% tempera "e f!$!"e"te mai

mu$t in $urari$e artei #e!rati*e. A"petu$ ae"t!r u$!ri ne !fera e'emp$u$ e$

mai +rait!r a eea e "tim #e"pre pata plata de culoare.

!uasa repre&inta t!t u$!ri "!$u)i$e in apa% intr,! "tare pa"t!a"a mai #en"a

#eat ea a temperei in"a mu$t mai fina a aea"ta% u putina tran"parenta% eea

e permite !)tinerea un!r efete r!matie *i)rate u mu$ta "en"i)i$itate. Se

$i*rea&a in mii utiute r!tun#e #e p$a"ti #!tate u apae$e etan"e%

a"emanat!are e$!r farmaeutie in are "e pa"trea&a un+uenti. C!mparan#u,$eu tempera% u$!ri$e +ua"ei a"ti+a prin pa"trarea permanenta a pr!"petimii "i a

preti!&itatii. Se f!$!"e" $a pitarea i!ane$!r pe $emn% $a rea$i&area pr!iete$!r

pentru pituri$e mari mura$e% a pr!iete$!r pentru m!&aiuri% a e$!r pentru afi"e%

a !perte$!r #e arte "au -iar a *iit!are$!r pituri in u$ei pe pan&a. In ae$a"i

timp% $urari$e pitate in +ua"a p!t fi "!!tite *a$!ri autentie "i pa"trate a atare.

Se u*ine "a retinem a atat u$!ri$e +ua"ei% at "i e$e a$e temperei% prin

a$itatea $!r #e a!perire% "e p!t ap$ia "i pe "up!rturi !$!rate% nu neaparat a$)e%

a in a&u$ auare$ei. Pa"trata pe a$!uri neatin"a% u$!area "up!rtu$ui p!ate

re&er*a% in une$e "ituatii% efete p$a"tie "au #e!rati*e p$aute.


22/37

Pastelul e un )at!n !$!rat% a"emanat!r unei rete pre"ate% faut #in

pi+menti natura$i ame"teati% in a"!ierea +umei ara)ie% u ta$. Se f!$!"e"te

prin freare #e "up!rt , #e !)iei% -artie +r!a"a !ri art!n% pe are $a"a urme a"a

um $a"a reta pe ta)$a. C!n#itia "up!rtu$ui e "a nu fie *e$in% iar !$!rat p!ate

a(uta -iar $a rearea unei atm!"fere r!matie in !mp!&itie. La "far"it% pr!te(ate prin pu$*eri&area unui fi'ati*% u$!ri$e raman "ta)i$e. Pitura in pa"te$

e"te arateri&ata prin treerea "u)ti$a #e $a un t!n $a a$tu$% prin "en"i)i$itatea

#e!"e)ita a nuante$!r% prin a"petu$ i#i$i a$ $urarii% a "i prin u"urinta

te-niitatii. Une!ri "e p!t !)tine efete are "u+erea&a eata "au $umea feeria

#in "patiu$ !niri. ;e$ip"it #in tru"a pit!ri$!r #in a #!ua (umatate a "e!$u$ui a$

I,$ea "i ineput #e "e!$ % pa"te$u$ a a(utat $a rearea un!r ima+ini aparte

in reatia pitura$a% um ",ar mai "pune% $a ! "ti$i"tia a +enu$ui. La n!i in tara%

mu$te #in pei"a(e$e $ui Stefan Lu-ian% Stefan Dumitre"u "au Sirat! au f!"t

faute in pa"te$.

Culorile de ulei. Ae"t "et #e u$!ri i"i "u)tia&a pa"ta prin ame"teu$ $!r pe

pa$eta u u$ei #e in fiert. Preparatu$ $!r nee"ita ! te-n!$!+ie aparte% "peifia

fiearei u$!ri% a"a inat "e $i*rea&a u )uata% in tu)uri% #ar $a preturi are #ifera

intre e$e. In u$!ri #e u$ei "e pitea&a% #e !)iei% pe pan&a !ri pe art!n. Une!ri

"e mai intre)uintea&a "i $a pitura pe $emn% !ri #iret pe perete. In am)e$e

"ituatii% atat "an#ura at "i perete$e *!r fi "upu"e in prea$a)i$ unui tratament

"peia$% u $ei #e !a"e !ri , in a&u$ perete$ui , u -uma.

Cu$!ri$e #e u$ei "e impart $a ran#u$ $!r in culori decorative "i culorie"trafine. Prime$e "unt f!$!"ite in $urari$e #e!rati*e #ar% #in au&a preturi$!r

mai mii% "unt f!$!"ite "i #e "tu#entii "i e$e*ii,arti"ti $a in*atatu$ me"eriei. E$e

"unt p$aute *a&u$ui #!ar in pituri$e pr!a"pete. Dupa ati*a ani !$!ritu$

ta)$!u$ui #e*ine intuneat "i,"i pier#e u t!tu$ "tra$uirea "peifia piturii

tra#iti!na$e in u$ei. Culorile de ulei e"trafine intra in #!tarea !riarui pit!r

pr!fe"i!ni"t. E$e% -iar u"ate% i"i pa"trea&a pe"te "e!$e aeea"i pr!"petime pe

are ! a*eau an# au f!"t a"ternute pe pan&a. Ve#em a&i pituri$e $ui E$ Gre!%

Ti&ian% Rafae$% Gri+!re"u "au Lu-ian u aeea"i em!tie u are erau pri*ite $a

*remea an# au f!"t reate.

Culorile acrilice "unt intr!#u"e #e uran# in iruit% a pr!a"pete in*entii

in r!matia #at!rate n!i$!r eretari -imie. S,au remarat #e(a mai mu$te

"eturi #e u$!ri a5 #eocolor, C$berlu", %umen, Tutocolor, Stabilcolor, Ceramik,

%aste" et. Difera intre e$e prin +rupa "u)"tante$!r -imie pe )a&a ar!ra au

f!"t preparate% #ar in a$atuirea $!r au a numit!r !mun apa. Ca$itatea $!r ea

mai imp!rtanta e a #e*in $a*a)i$e #upa u"are% au ! e'e$enta re&i"tenta $a

e'teri!r% "unt prati #e ne"ter" "i "unt f!arte "ta)i$e in timp. Bre*etate pe )a&a

ap!a"a% t!ate u$!ri$e ari$ie nu "unt inf$ama)i$e "au n!i*e. P!t fi ap$iate u


23/37


24/37

pa"trarea $a!$a$ta a #e"ene$!r% in#iferent #e a$itatea $!r. A"ta a(uta "tu#iu$

e*!$utiei in timp a$ "i"temu$ui p"i-i a$ !pi$u$ui "au a aptitu#ini$!r #e are

#i"pune. E"te )ine "a n!tam a min!ru$% an# "e"i&ea&a a a faut pana "i e$

mai mi pr!+re" in rearea un!r ima+ini% #i"tru+e p$an"e$e rea$i&ate anteri!r. In

+rupu$ -artiei a$)e *e$ine% &artia de "ero" e #e a$itate "uperi!ara% in"a ni*e$u$e$ mai ina$t a$ a$)u$ui imau$at i$ atin+e hartia cretata. De"i a$)e% t!ate ae"te

-artii nu "unt "up!rturi )une pentru auare$e pentru a apa $e m!#e$ea&a

ire*er"i)i$ f!rma.

&artia de ambala'% pentru nuanta "a +a$)uie "au mar!nie% pentru p!r!&itate%

re&i"tenta "i +r!"imea re$ati* "p!rita% e"te une!ri preferata #e arti"ti pentru "-ite

"au r!-iuri in ar)une% in tu" !ri in pa"te$. C!$!ritu$ ei "u+erea&a un a#ru

intim #e"enu$ui.

(locul de desen ne !fera -artie )una atat pentru #e"en% tran"pu" u !riein"trument% at "i pentru auare$a. Gr!"imea "i p!r!&itatea f!ii permit% in "far"it%

a)"!rtia unei mari antitati #e apa "i e*ap!rarea "a in timp% fara "a,i m!#ifie

f!rma p$ana.

Cartonul duple" repre&inta #!ua "traturi #e -artie +r!a"a $ipite intre e$e prin

pre"are. Urman# ae$a"i pr!e#eu% #ar $ipin# intre e$e trei "traturi #e -artie "au

#e art!n% "e +a"e"te "i cartonul triple". Gr!"imea ae"t!r #!ua art!ane permite

pitatu$ in tempera "au in +ua"a.

)ucavaua e"te un art!n mai +r!" #eat trip$e'u$% intre)uintat mai mu$t $a

fa)riarea un!r utii% am)a$a(e "au a !perte$!r re&i"tente #e arte. Spre

#e!"e)ire #e #up$e' "au trip$e'% are au maar una #in "uprafete a$)a% mua*aua

e"te +ri% #ar !fera% prin re&i"tenta "truturii% inre#ere #ep$ina pit!ri$!r are

f!$!"e" u$!ri tempera "au -iar u$!ri in u$ei. Mu$ti #intre ei% #in #iferite

m!ti*e% prefera "up!rtu$ #e art!n pentru tran"punerea un!r !pere #efiniti*e.

Pa"trate in !n#itii )une #e !n"er*are% pituri$e pe art!n,mua*a re&i"ta in

timp $a fe$ #e )ine a e$e pitate pe pan&a. In a&u$ piturii in u$ei% atat

art!nu$% at "i pan&a% "e er mai intai tratate u un +run# a$atuit #in $ei #e

!a"e in ame"te u alb de zinc. 3ara ae"t $iant% u$eiu$ #in u$!ri e "upt #e art!n"au #e pan&a "i pi+mentii i"i pier# u t!tu$ a$itati$e. Dintre t!ate !pere$e

p$a"tie reate pe art!n% f!arte apreiate pentru autentiitatea te-niitatii "i

*a$!area $!r arti"tia "unt Cartoanele lui %eonardo da *inci.

Panza de pictura e"te fauta #in in% iar pentru $urari mai mari% #in anepa.

Te"atura pan&ei #e in e fina% iar a pan&ei #e anepa e rara% u firu$ +r!"% a"a um

! *e#em $a "aii pentru tran"p!rtu$ $e+ume$!r. Materia$u$ $!r te'ti$ nu "e p!ate

pita a"e&at "imp$u pe ! "uprafata p$ana% a eareafu$ pe pat. Se fae mai intai

un a#ru ri+i# retan+u$ar #in $emn% #e #imen"iunea *iit!ru$ui ta)$!u% numit"a"iu. Intin"a u t!ata puterea% pan&a "e fi'ea&a in ui"!are pe ae"t "up!rt% #upa


25/37

are "e pen"u$ea&a amintita "!$utie #e $ei pe intrea+a "a "uprafata , in"i"tan#

un#e atin+e $emnu$% pentru a#erenta. Ume&ita% pan&a "e inm!aie% #ar prin u"are

"e intare"te% a(un+an# "a "une a t!)a. Impin"i #e uri!&itate "i tentati #e

f!rmu$e mai "imp$e% arti"tii au te"tat "i pitatu$ pe te"aturi "intetie% #ar n,au

a(un" $a re&u$tate mu$tumit!are% nii in af$area unui $iant are "a $e+e u$!area #en!u$ "up!rt "i nii in !n"er*area !reta in timp a fi)re$!r #e p$a"ti. Te"aturi$e

"intetie au f!"t #!ar partia$ aeptate in "et!ru$ te'ti$ a$ arti&anatu$ui atua$.

Pentru pitura ",a #em!n"trat $impe#e a pan&a )una e"te #!ar ea tra#iti!na$a%

#in fi)re natura$e. De!am#ata. Si mai tre)uie "a n!tam a% #e !)iei% pe !rie

materia$ te'ti$ tra#iti!na$ "e pitea&a #!ar in u$!ri #e u$ei% nu u e$e "!$*ente

in apa. Auare$a% tempera "au +ua"a% inm!aie "!$utia u are a f!"t impre+nata

pan&a% "i pitarea unei "uprafete neri+i#e% e #ifii$a. C-iar "i ! "imp$a -artie%

an# #e"enam pe ea% "e ere a"e&ata pe "uprafata p$ana a me"ei !ri a )anii #in

"a$a #e $a"a.

%emnul, in f!rma #e "an#ura% p!ate fi un )un "up!rt pentru pitura #aa "e

f!$!"e" #!ar p!rtiuni$e u fi)re #repte% fara n!#uri. Pentru a pa"tra permanent

"uprafata $emnu$ui p$ana% "e armea&a partea "a #!r"a$a% $a #!ua ni*e$uri% u #!ua

"ipi !rientate tran"*er"a$ pe #iretia fi)re$!r. Sipi$e p!t fi prin"e u "uru)uri%

#ar met!#a $a"ia e"te patrun#erea $!r prin #!ua "anturi "apate in f!rma

numita coada de randunica, in +r!"imea "an#urii. Si"temu$ permite -iar

ata"area mai mu$t!r "an#uri% eea e a(uta $a rearea un!r "uprafete mai mari.

Dupa in$eiere% -ituire "i "$efuirea p$ana a "uprafetei #e pitat $emnu$ "e

tratea&a% #aa *rem "a pitam in u$!ri #e u$ei% u aeea"i "!$utie #in $ei #e!a"e u are am *a&ut a "e prepara pan&a. Pe $emn "e mai p!ate pita "i in

tempera "au +ua"a. In aea"ta "ituatie $iantu$ pentru u$!ri e"te ! pa"ta a$)a%

numita a"eina% re&u$tata #in ame"teu$ a$)u"u$ui #e !u "i )ran&a #u$e #e *aa.

Pitura pe $emn "e f!$!"e"te in m!# urent $a rearea i!ane$!r% $a a$tare$e #in

)i"erii$e re"tine "au $a para*ane$e are "epara "et!are in interi!ru$ un!r

$!uinte #e ep!a. De a"emenea a f!"t f!arte apreiata in Rena"tere. Le!nar#!

#a Vini a pitat pe $emn mu$te $urari #e #imen"iuni mari% intre

are +nchinarea magilor are ma"!ara 29: 298 m.

idul. Pitura pe perete "e p!ate pratia in tempera% in u$!ri$e "!$u)i$e in

apa f!$!"ite $a &u+ra*it "au -iar in u$!ri #e u$ei. Cea mai apreiata #intre

pituri$e ap$iate #iret pe perete e"te fresca. Pentru aea"ta &i#u$ nee"ita !

pre+atire "peia$a. Pe"te "tratu$ #e m!rtar "e tenuie" 9 , "traturi #e *ar "tin"

in are ",au ame"teat a$ti #e anepa t!at marunt. Sup!rtu$ pr!priu,&i" a$

piturii e"te pa"ta #e *ar% iar a$tii !n"tituie armatura interi!ara a intre+ii

tenuie$i% a"a um reteaua #in "arma #e fier repre&inta armatura p$an"eu$ui #e

)et!n. Pe u$timu$ "trat #e tenuia$a% u"!r intarit% #ar neu"at% "e #e"enea&a "i "e

pitea&a repe#e ima+inea in u$!ri ieftine #e &u+ra*. T!ata !peratia #urea&a !"in+ura &i% a"a inat pit!ru$ #e )i"erii e !n"tran" "a,"i imparta intrea+a


26/37

"uprafata a munii in &ei #e fra+mente% nu mai mari #e 2 metri patrati% atat at

"a p!ata termina un "et!r pana "eara. Cai a #!ua &i% u"ata% tenuia$a nu mai

in+a#uie a#erenta a$t!r u$!ri nii maar "u) f!rma un!r !returi. Tempera

nu e"te )una pentru fresca. Cu$!ri$e "!$*ente in apa a$e &u+ra*u$ui intra in

u$timu$ "trat #e *ar "i "e pietrifia prin u"are. A"a "e e'p$ia #e e fresca p!ate#ura mai mu$te "e!$e% une!ri -iar mi$enii% um "unt e$e #in m!rminte$e

e+iptene "au #in pa$ate$e min!ie. Tempera a!pera "uprafata pitata u !

pe$iu$a are% u"ata% "e "utura in timp.

In a&u$ an# *rem "a pitam perete$e in u$!ri #e u$ei% pentru a#erenta% "e

impune a ae"ta "a fie mai intai &u+ra*it u patru "traturi #e -uma% #intre are

#!ar primu$ e"te in "tare pura% iar e$e$a$te trei "unt ame"teuri #e -uma "i u$ei

#e in fiert. Cantitatea #e u$ei re"te pr!+re"i* pentru fieare "trat in urmat!area

pr!p!rtie5 27F% 97F "i :7F. Preparat in fe$u$ ae"ta% !rie perete% #upa u"are%

p!ate fi pitat in u$!ri #e u$ei fara a ae"tea "a,"i piar#a a$itati$e in timp. A"a

a pitat G-e!r+-e Tattare"u mai mu$te )i"erii in tara% iar Lu-ian una $a

A$e'an#ria.

In !nte't% *!m aminti "i #e pitura e'eutata pe peretii #e piatra #in +r!te

"au -iar pe peretii un!r *er"anti munt!"i% in e'teri!r. Ae"te ima+ini% pratiate

in urma u mii #e ani% une!ri -iar in ep!i prei"t!rie% erau +rafiate prin ini&ie

"i pitate u pi+menti natura$i e'tra"i #in minera$e "i p$ante. Ame"teate u

u$eiuri "i +ra"imi% !$!rantii ",au putut !n"er*a pana a"ta&i.

TEH;ICI DE LUCRU 3OLOSITE I; A3ARA ORELOR DE CLASA

Te)#!ca "odelajulu!

In e#uatia arti"tia,p$a"tia% m!#e$a(u$ !upa un $! t!t atat #e imp!rtant

a "i pitura% mu&ia "au #an"u$. Prin m!#e$a(% !pi$u$ perepe rea$itatea in m!#

tri#imen"i!na$% "e"i&ea&a pentru prima #ata *!$umu$% #!)an#e"te #eprin#eri

pratie% reat!are% pr!#uti*e. Pentru m!#e$a( p!t fi f!$!"ite #iferite materia$e

a5 $ut% ar+i$a%p$a"ti$ina.

%utul. Un materia$ are "e uti$i&ea&a pe "ara $ar+a in m!#e$a( e"te $utu$.

Se p!ate pr!ura "u) f!rma #e )u$+ari% p$ai "au praf. Bu$+arii "au p$ai$e "e

pi"ea&a marunt "i "e pre+ate" in m!#u$ urmat!r5prafu$ #e $ut "e pune intr,un *a"

inapat!r "i "e t!arna atata apa at p!ate "a a)"!ar)a. Se $a"a un timp% #upa are

"e framanta f!arte )ine pe ! p$an"eta #e $emn% pana "e !)tine ! pa"ta are nu "e$ipe"te #e mana. Pa"ta tre)uie "a fie e$a"tia "i f!arte !m!+ena. O)iete$e


27/37

m!#e$ate #in $ut p!t fi ar"e "au "ma$tuite% in upt!are eramie% pentru a #e*eni

mai re&i"tente. La !)iete$e #in $ut "imp$u tre)uie "a "e ai)a in *e#ere a in

!mp!&itie "a nu ramana )a"ii #e aer #e!aree% in timpu$ ar#erii% #in au&a

a$#urii% prin #i$atarea aeru$ui% m!#e$a(u$ "e p!ate "par+e. Pentru in$aturarea

ae"tui in!n*enient% "e ame"tea #e $a ineput $utu$ u praf #e "am!ta. Dupa e$utu$ a f!"t pre+atit% "e pa"trea&a pana $a intre)uintare in arpe u#e "au in f!$ie #e

p$a"ti% iar intrea+a !mp!&itie tre)uie pu"e in *a"e a!perite u apa. C!pii p!t

$ua parte $a prepararea $utu$ui %turnan# apa% framantan#u,$.

Plastilina. M!#e$a(u$ in p$a"ti$ina e"te e$ mai fre*ent% #e!aree aea"ta

i"i pa"trea&a e$a"tiitatea timp in#e$un+at . "e f!$!"e"te $a m!#e$area $ururi$!r

marunte "i a #eta$ii$!r. P$a"ti$ina i"i pier#e ma$ea)i$itatea $a fri+. E#uat!ru$ #e

arta *a a"e&a p$a"ti$ina $an+a ! "ur"a #e a$#ura% ap!i ! *a framanta% ! *a

frati!na "i ! *a imparti !pii$!r.

C!pii$!r tre)uie "a $,i "e f!rme&e anumite #eprin#eri te-nie e$ementare

#e m!#e$are% um ar fi m!#e$area prin mi"ari tran"$at!rii% mi"ari iru$are%

ap$ati&are% apa"are% et.

In pr!e"u$ m!#e$arii% f!rte$e% ten"iuni$e% pre"iuni$e are iau na"tere "unt

re$atii #inamie. Dat!rita un!r f!rte e'teri!are "au interi!are% au $! !mpre"ii

"au #i$atari a$e materia$u$ui% mi"ari% tran"f!rmari a$e f!rmei . ae"te f!rte #au

na"tere $a ten"iuni% materia$u$ ia f!rma #!rita #e n!i% f!rma na"uta #in #!rinta "i

ima+inatia n!a"tra.

In prime$e $etii "e p!t m!#e$a )a"t!na"e #in $ut. Ae"tea "e p!t "eti!na "i

!m)ina prin $ipire #an# na"tere $a f!rme n!i. De a"emenea% "e p!t m!#e$a "fere

#e #iferite #imen"iuni. Pe ma"ura e !piii "e fami$iari&ea&a u $utu$% "e p!t

m!#e$a5 $e+ume% frute% anima$e% !)iete fami$iare% f!rme +e!metrie% et. "e p!t

fae e'eritii #e m!#e$are u #e+ete$e% pa$me$e% #e r!tun(ire% a$un+ire% imp$etire%

et."e initia&a e$e*ii in te-nia re$iefu$ui u a(ut!ru$ unei p$aute #e $ut.

Prin te-nia m!#e$a(u$ui% !piii !n"truie" eea e au pereput % au +an#it

"i au ima+inat% intr,! n!ua #imen"iune "patia$a. Ei !)"er*a f!rme #in natura%

ap!i e'tra+ eea e e"te arateri"ti "i e'pre"i*% "imtin# frum!"u$ "i

pr!#uan#u,$ in $urari$e $!r. E"te f!arte imp!rtant a !piii "a fie in#rumati

in#i*i#ua$ prin "u+e"tii "i "faturi fara a inter*eni #iret in reatia $!r.

M!#e$a(u$ !ntri)uie in mare ma"ura $a f!rmarea +an#irii "patia$e.

Te)#!ca *&at!+ulu!* $au "o#ot!!e!

In a#ru$ ae"tei te-nii "unt prefera)i$e teme$e #e iarna #in au&aefete$!r p$a"tie #intre pete$e a$)e "i f!n#u$ !$!rat. Ap!i "e ere !pii$!r a


28/37

mai intai "a e'eute u pen"u$a mai mu$te "-ite a$e !mp!&itiei. In e'eutia

!mp!&itiei e"te )ine "a "e e*ite pete$e !mpate "i "a "e f!$!"ea"a mai mu$t

$inii$e% punte$e% et. a"tfe$ e#uat!ru$ *a e'p$ia !pii$!r a pe -artia urata%

a$)a% tre)uie "a "e e'eute #e"enu$ #iret u pen"u$a inmuiata in $ei in!$!r.

Atuni an# "e !n"tata a unii !pii nu au ura(u$ "a ineapa #e"enu$ u pen"u$a% $i "e *a permite t!tu"i "a tra"e&e f!arte "u)tire u rei!nu$ $inii$e e$e

mai +enera$e% an# #e"enu$ e"te +ata% "e $a"a "a "e u"ue !mp$et% pana $a $etia

urmat!are. A$ti !pii a!pera intrea+a "uprafata a -artiei u a$ta u$!are.

A!perirea "e fae intr,! "in+ura #iretie. Can# "i tu"u$ "au u$!area "au u"at

!mp$et "e a"ea&a -artia pe un art!n "i "e "pa$a u atentie intre+u$ #e"en $a

r!)inet f!$!"in#u,"e ! pen"u$a m!a$e "au ! )uata #e *ata. Ae"t m!ment e"te

e$ mai feriit pentru !pii% ai atuni ei *a# um #e pe -artia in-i" !$!rata

apare% pe ma"ura e tu"u$ "e "pa$a #e"enu$ a$) #e un efet p$a"ti #e!"e)it.

Can# "e urmare"te a #e"enu$ "a apara #iferit !$!rat% "i nu numai a$)% "e

!$!rea&a mai intai #e"enu$ u #iferite tu"uri !$!rate "i ap!i "e a!pera u $ei

t!ate pete$e !$!rate. Dupa e #e"enu$ ",a u"at )ine "e a!pera t!tu$ u tu"

ne+ru "au !$!rat #iferit #e e$e$a$te u$!ri are au f!"t f!$!"ite. Aea"ta te-nia

repre&inta "i une$e efete "urpri&a mai a$e" a!$! un#e tu"u$ a patrun" prin

rapaturi$e $eiu$ui.

Te)#!ca l!#o%!tulu! $au l!#ot!!e! e"te ! te-nia mai +re!aie are nee"ita

! anumita in#emanare "i ra)#are

Te)#!ca "oa!culu!

E'i"ta mai mu$te m!#a$itati #e e'eutare a ae"tei te-nii% #ar mi($!u$ e$

mai u"!r e"te ae$a a ei% mai intai% "a pre+atea"a $iantu$. Se #i&!$*a $ei intr,

un *a" "i ap!i "e pre"ara ni"ip fin me"tean#u,"e pana "e !)tine ! ma"a #e"tu$ #e

unif!rma "i #e #en"a.

E$e*ii tre)uie "a ai)a pre+atit #e mai inainte urmat!ru$ materia$5 ! p$auta

#e $emn "au art!n "i ate*a utii u p$aute % mii #e eramia "au i!)uri mii%

a"!rtate #upa u$!are "i materia$. Pe ! -artie a$aturata #e marimea p$autei #e

$emn e$e*ii a$atuie" !mp!&iti #in a$aturarea mii$!r p$aute "au i!)uri

a$e+an#u,$e pe e$e mai p!tri*ite #in punt #e *e#ere a$ materia$u$ui"ti$a%

p!rte$an% pietrie$e% et. at "i a$ u$!ri$!r. Dupa terminarea !mp!&itiei "e

intin#e pe p$auta #e $emnart!n un "trat +r!" #e 1 2 m #in preparatu$ u $ei

"i ni"ip pe are "e tran"pun pe ran# mii$e i!)uri% fieare $a $!u$ !re"pun&at!r%

apa"an#u,$a pentru a $e fi'a )ine in preparatu$ m!a$e "i a nu ramane $e "uprafata.

A"tfe$ m!&aiu$ apare treptat pe ma"ura e i!)uri$e #in !mp!&itia rea$i&ata pe

-artie au f!"t tran"pu"e. Aea"ta te-nia% #e mare efet p$a"ti% are a$itatii

e#uati*e prin muna in !mun e ! #e"fa"!ara e$e*ii atat pentru !$etareamateria$u$ui nee"ar% at "i prin emu$atia munii in timpu$ rea$i&arii $urari$!r.


29/37

CONCLUII

=Spiritu$ !pii$!r nu e"te un *a" pe are a*em "a,$ ump$em%i e"te ! *atra pe

are tre)uie "a ! ina$&im=

O. Grear#

S!pu$ ae"tei $urari e"te #e a a"i+ura !pii$!r #in in*atamantu$ "!$ar !

inte$e+ere ati*a a $im)a(u$ui arti"ti!,p$a"ti% a f!rme$!r #e !muniare "i

e'pre"ie p$a"tia% tinan# !nt #e erinte$e atua$e a$e reatiei p$a"tie "i a$e

te!riei arte$!r p$a"tie% inat $a "far"itu$ ae"tui i$u #e in"truire% un !pi$ "a

p!ata fae #iferenta intre e$emente$e #e $im)a( p$a"ti% "a e'er"e&e $i)er% "a puna

in pratia t!ate pr!e#ee$e% met!#e$e "i te-nii$e #e $uru% #em!n"tran# a"tfe$a)i$itate% apaitati reati*e% perfeti!narea !+niti*a in arte$e p$a"tie.

Limbajul artistic-plastic este un limbaj metaforic, ce introduce valori in viata spirituala a elevilor si ledezvolta entuziasmul pentru cultura artistica, dar este totodata si un sistem de relatii stabilite conventionalintre anumite semne. Elementele plastice: punctul, linia, forma plana, volumul, culoarea, devin semne delimbaj plastic numai in perspectiva unei semnificatii si atunci cand sunt structurate expresiv. Relatiile dintresemnele plastice prin limbajul lor specific definesc expresivitatea compozitiei.

T!t e ne in!n(!ara are ! f!rma. Cu$!area "i f!rma repre&inta prinipa$e$e

mi($!ae #e e'pre"ie "i #e !muniare arti"tia. E$e f!rmea&a un t!t unitar #e"i

"unt re$ati* "!$itare "i !n"tituie e$emente !mune a$e tutur!r !)iete$!r $umiimateria$e.

Ca semne si stimuli , culoarea si forma au nu numai o functie impresiva ci si o functie expresiva. Culoareadetermina efecte subiective in legatura cu specificitatea configuratiei si a semanticii fiecarui obiect; formacontribuie la transmiterea unor ganduri si stari psiologice atat in arta cat si in afara ei. !aca pete deculoare provoaca pe plan subiectiv, reactii afective, forma implica participarea intelectului.

Pu#ctul $! l!#!a #efine" f!rma "i "unt e$emente$e are fa !)ietu$

"tu#iu$ui "i e'eritiu$ui in in*atamantu$ primar% "unt teme$ia inte$e+erii artei "i

!mp$etarea a#u"a pr!)$eme$!r #e culoa%e.

In"u"irea !reta a e$!r #!ua e$emente a$e $im)a(u$ui p$a"ti 5 $inia "i

puntu$% a(uta !piii in !)"er*area mai rapi#a a puntu$ui #e p$eare "au !ri+inea

unei $urari #e arta. Ce$e #!ua e$emente repre&inta intrea+a *iata a unei

!mp!&itii% "unt mi($!ae #e #inami&are a *ietii arti"tie a !pi$u$ui% are #in

primii ani #e *iata nu "tie "a ree&e a$te*a #eat $inii "i punte. Prin $inii "i

punte !pi$u$ i"i #e&*!$ta apaitatea #e a re#a frum!"u$ #in natura "i *iata% iar

pe #e a$ta parte% #e&*!$tarea apaitatii #e inte$e+ere "i ana$i&a a unei $urari.

E#uatia p$a"tia nu !n"tran+e !pi$u$% i #in !ntra i$ a(uta "a,"i ree&eun uni*er" ima+inati*% i$ a(uta "a "e e$i)ere&e. Met!#e$e "i te-nii$e a)!r#ate au


30/37

menirea #e a "timu$a intere"u$ pentru ati*itate% #e rea ! "tare afeti*a

fa*!ra)i$a #e"fa"urarii ati*itatii% #e a pre+ati mi"area are !n"tituie )a&a unei

#eprin#eri te-nie.

Lurarea a urmarit% prin teme$e a)!r#ate% inte$e+erea at mai pr!fun#a "iati*a a $im)a(u$ui p$a"ti% a premi"e$!r p"i-!$!+i+e are "tau $a )a&a e#uatiei

p$a"tie% a met!#e$!r $a"ie "i met!#e$!r euri"tie% a te-nii$!r #e $uru f!$!"ite

in e#uatia p$a"tia atua$a%#ar nu in u$timu$ ran# imp!rtanta "i "!pu$

in"truti*,e#uati* a$ artei p$a"tie a e#uatie "i"tematia in in*atamantu$

pre"!$ar.

BIBLIO/RAFIE CONSULTATA

A)ate M. A. Desenul familiei, E#itura Pr!fe'% Timi"!ara% 2778.

A)ra-am A. %e dessin dune personne , $e te"t #e Ma-!*er% EAP% Pari"%

16.

- "citei, #., Frumosul dincolo de arta, Ed. $eridiane,

Buure"ti% 16@@

"gan #iulio C., Arta moderna, Ed. $eridiane, %ucuresti, &'();

A*ermaete R.% Despre gust si culoare% E#itura Meri#iane% Buure"ti%161<

Bar)u$e"u Di#ina%G-ia atiu"a,;anu , +nfluenta imaginii din pictura in

stimularea receptivitatiiestetice a copilului prescolar.Culegere metodica

editata de evista de pedagogie,/012

Bri!n M. rta abstracta% E#itura Meri#iane% Buure"ti% 162<

B!$$en)a- C. Desenul-pe scurt despre tehnici% E#itura Meri#iane% 16:9<

Ber+er% R.% Descoperirea picturii, *!$umu$ I% E#itura Meri#iane%

Buure"ti%16<

Cer+-it I!an% Cercetarea pedagogica in spri'inul

autoperfectionarii, Re*i"ta #e pe#a+!+ie nr.12%16@@

C!n"tantin Pau$% rta /033 in omania% E#itura Meri#iane% 162<

4Curriculum pentru invatamantul prescolar "% Mini"teru$ E#uatiei%Ceretarii "i Tineretu$ui% Buure"ti% 277@


31/37

Ene"u T-e!#!r Scrieri despre arta5 Stefan %uchian si spiritul modern in

pictura romaneasca, E#itura Meri#iane% Buure"ti% 2777<

3i$!teanu ;.% Marian% D!ina% Desen artistic% E#itura Di#atia "i

Pe#a+!+ia% 166@<

H!fmann% .% Fundamentele artei moderne, *!$ume$e I,II% E#itura

Meri#iane% Buure"ti% 16<

Ha"an *!nne% Paul 6lee si pictura moderna5 studii despre te"tele

teoretice E#itura Meri#iane% Buure"ti% 1666<

I$i!aia% Maria% )etodica predarii desenului% clasele +-+* % E#itura

Di#atia "i Pe#a+!+ia% Buure"ti% 16@1<

$ee Pau$ Teoria de la forma e de la figurazione% E#itura 3e$trine$i%

R!ma.

L!*ine"u% A.% V.% Ap!"t!$ , C.% Gurau% V.% Datu% A., Desenul, modela'ul

si lucrul manual in gradinita pentru copii%E#itura Di#atia "i

Pe#a+!+ia% Buure"ti% 16:<

L-!te A. Tratate despre peisa' si pictura% E#itura Meri#iane% Buure"ti%

16:6<

Lu4uet G. %es Dessins enfantins% 3. A$an% Pari"% 162<

Le!nar#! #a Vini Tratat despre pictura% E#itura Meri#iane% Buure"ti%

161<

Mu$$er /!"ep- Emi$e , rta moderna% E#itura Stiintifia% Buure"ti% 16:9<

Petre"u Arit!n% De"en,Manua$ pentru $a"a a VIII,a%Buure"ti%16:

P!"te$niu C,tin Fundamente ale didacticii scolare, E#itura Arami"%

Buure"ti% 2772<

Pa*e$% Vit!r% 7ra de desen% Su+e"tii% E#itura Muntenia% C!n"tanta% 1669<

P!p Traian% Sistemul e"perimental de predare cu profesoti la clasele +-

+*,EDP%Buure"ti%16:@

Ra#in"-i C.% Desen artistic% E#itura Di#atia "i Pe#a+!+ia% 16@7<

Re""u C. +nsemnari% E#itura Meri#iane% Buure"ti%16:


32/37

Ra#u A#rian% 8ducatia plastica la orice varsta,8diturars Docendia

9niversitatii din (ucuresti, :332;

Rea# H.% Semnificatia artei% E#itura Meri#iane% Buure"ti% 16:6<

Su"a$a I!n% O*i#iu Bar)u$e"u% Dictionar de arta% E#itura

Si+ma%Buure"ti%1668<

Su"a$a I!n% Ga*ri$a%T% Caiet de arte plastice% E#itura C!re"i% Buure"ti%

1662<

Su"a$a I!n% Curs de desen% E#itura 3un#atiei =R!mania #e maine=%

Buure"ti 166:<

S-i!pu Ur"u$a% Ver&a E. Psihologia varstelor, E#itura Di#atia "i

Pe#a+!+ia% 166.

Copiii, darul cel mai de preţ al părinţilor. Mângâierea vieţiilor. Sprijin şi speranţă. Universul copilăriei, o lume aparte, cutotul deosebită. Aceiaşi copii, adevăraţi artişti, creatori aiprimului album de artă al copiilor editat vreodată în ţară,cunoscut sub titlul de !raşul în"iat # !raşul înviat$.Coordonatorul proiectului, care a mobili%at "orţa creatoare,e&presivitatea plastică, originalitatea şi sensibilitatea a peste'(.((( de copii din capitală, este Maria Cosmina )ragomir,pro"esor de arte plastice, un om cu totul deosebit, la rândulsău mamă a patru copii. Albumul, care încântă pe oricine la osimplă răs"oire, concentrea%ă *.((( de lucrări de artă, pictatesau desenate de către artişti cu vârsta cuprinsă între doi şişapte ani. Selecţia muncii micuţilor s#a "ăcut în patru ani deactivitate în grădiniţe din toate sectoarele capitalei, alături depro"esori şi educatori colaboratori. Albumul se doreşte a "i omonogra"ie a oraşului, cu toate aspectele lui, vi%ibile şi

invi%ibile. ! carte cu imagini şi poveşti despre +ucureşti.

•

Albumul „Oraşul înfiat - Oraşul înviat“ a fost lansat la 14 decembrie 2007


33/37

Ideea albumului „Oraşul înfiat - Oraşul înviat“ a pornit de la un vis alautoarei înc din facultate! devenit realitate prin "arul creator almicu#ilor preşcolari$ Aceştia din urm au fost supuşi unui test!nscut din curio%itatea profesoarei de arte plastice &aria 'osmina

(ra)omir de a vedea de ce sunt capabili! ştiut fiind faptul c nimicdin ceea ce este le)at de ima)ina#ie şi ori)inalitate nu le este strin$*e%ultatul „e+perimentului“ desfşurat în perioada 200,-2007! în)rdini#e apar#innd fiecrui sector al capitalei! a fost aşteptat cunerbdare cu att mai mult cu ct artiştii selecta#i s-au încadrat încate)oria de vrst de la doi la şapte ani$

Mărturia unui vis împlinit

.nainte de a pune pe "rtie propriile crea#ii! copiii au fcut o e+cursie în oraş! unde au observat realitatea oraşului prin oc"ii lor limpe%i!nevicia#i$ /ducatorii şi profesorii colaboratori le-au pre%entatmicu#ilor cele mai importante repere ale oraşului! printre carebiserici! parcuri! mu%ee! str%i! diverse institu#ii etc$ (up ce s-aufamiliari%at cu subiectele lucrrilor pe care aveau s le sc"i#e%e maitr%iu! copiii au fost împr#i#i pe )rupe şi li s-a dat ca muncindependent s portreti%e%e capitala! cu toate aspectele surprinse

în e+cursie$ .n func#ie de ima)inile nscute de mina creionului saude a celei de la carioca! ori de culoarea pastelat creat de mnu#ele

dibace! albumul a putut fi împr#it pe capitole „Oamenii“! „omii“! „iet#ile mrunte“! „'ldirile“! „3isericile“! „erestrele“! „srile“! „5rdinile“! „Artiştii“! „'astelele“! „oveştile“! „rietenii“! „6impul“! „rbtoarea“! „fin#ii“! „.n)erii oraşului“$

.n final! au fost selectate 1$000 de lucrri de art pictate saudesenate de ctre artişti între doi şi şapte ani! concentrate în ,00 depa)ini color$ Albumul se doreşte a fi o mono)rafie a oraşului! cutoate aspectele lui! vi%ibile şi invi%ibile! ca urmare a unei munci de

ec"ip de durat şi atent suprave)"eat$Albumul, un nou#născut în scutecele coperţilor$

„orbind cu micu#ii mei! am încercat s ne )ndim sub ce form spre%entm colec#ia de lucrri$ 8ucrarea trebuia s fie o instala#ieartistic! adic un ansamblu care s aib un mesa9$ 'artea noastreste un manifest şi trebuia îmbrcat într-un fel$ iind mono)rafiaoraşului! am )ndit acest album ca pe un bebeluş! pe care copilaşii îl)sesc! îl adopt şi-l vindec de toate traumele lui$ Albumul epre%entat ca pe un copil nou-nscut în scutecele coper#ilor$ 'rticica


34/37

aceasta a fost lucrat în acelaşi timp de mami şi de bebeluşul &ina:n$r$ cel de-al patrulea copil al artistei;! care se afla sub roc"i# lamomentul respectiv$ .n condi#iile acelea! a fost un efort ieşit dincomun! fi%ic şi psi"ic$ ceam drumuri lun)i! cu laptopul în bra#e! în

metrou$ &ult lume a spus c acest album a fost cel de-al cincileabe-beluş al meu“! mrturiseşte cu un entu%iasm debordant &aria(ra)omir$


35/37

(umne%eu face la fel cu fiecare din noi! cnd şi ct ne pstrmcondi#ia de prunci ai 8ui“$

Copiii au cea mai mare concentraţie a arului divin$

Ini#iativa profesoarei nu s-a redus doar la editarea acestui album deart al copiilor! ci şi la derularea Olimpiadei de arte plastice pentrucopiii preşcolari! a crei prim edi#ie a debutat în acest an şi care seva desfşura în fiecare an de acum înainte$ /ste o şans care li se dcopiilor din toat #ara$ otrivit aprecierilor specialiştilor care au v%utalbumul! cei mici pot fr comentariu s dea lec#ii celor mai mari!şcolarilor! liceenilor şi c"iar studen#ilor de la =niversitatea de Art$Aceştia din urm aprecia% de9a materialul editat ca pe o sursori)inal de elaborare a unor proiecte pentru licen#$ .n vi%iuneaprofesoarei de arte plastice! crea#iile copiilor se bucur de apreciere!tocmai pentru c în mod deosebit „copiii au cea mai mareconcentra#ie a "arului divin$ /i nu copia% realitatea! ei au vi%iune$/ste mai mult dect transpunerea realit#ii într-o po%! aşa cum ofacem noi! absolven#ii cu diplom de art plastice$ 6o#i copiii lumii senasc cu dar creator$“

.n aceeaşi ordine de idei! &aria 'osmina (ra)omir #ine s aprecie%ec „primul cerc de arte plastice! înfiin#at în oraş! a fost cel )%duit!

începnd cu anul 200,! de =niversitatea olite"nic 3ucureşti! cuacei copilaşi ai araclisului universitar „fntul 5ri)orie“ alama!desfşurat cu îndemnul şi spri9inul prin#ilor du"ovnici ai celor mici!pr$ &arian &i"ai şi pr$ &aricel opa$“

Am încercat o vindecare, pe care am găsit#o în su"leţelelecelor mici$

(incolo de cre%ul profesiei care a animat-o pe tnra profesoar în

concreti%area propriului vis! se )seşte un motiv cu totul personal! împrtşit c"iar de domnia sa „Am încercat o vindecare! o splareprintr-o cufundare în alt lume! pe care am )sit-o cu adevrat însufle#elele celor mici$ /u sunt cumva un om înfrnt de acest oraşdestul de corupt! anost şi nervos$ /u m-am retras în lumea copiilor!ca s m pot sim#i o persoan întrea)$“

(e asemenea! 'osmina &aria (ra)omir sper ca munca artiştilor sfie dus mai departe! s fie cunoscut şi s foloseasc copiilor dintoat #ar! „pentru c ei sunt în)rdi#i foarte mult de metodelevec"i$ Acolo unde se spune c un copil nu este capabil s


36/37

svrşeasc o lucrare! trebuie s vedem cu oc"i limpede ce pot ei!de fapt! s fac$ avem rbdare$ &ul#i pictori moderni ar dori sa9un) la unele dintre rafinamentele lucrrilor copiilor care au creatalbumul“$ &ai mult! lucrarea poate fi folosit în scop didactic de

ctre educatori sau profesori$'ei care doresc s ac"i%i#ione%e albumul „Oraşul înfiat - Oraşul

înviat“ îl pot )si la librriile (alles! 'rtureşti sau op"ia etc$ 'upre#ul de tipar îns! @0 *O! se poate ac"i%i#iona de la 3iserica rus:„fntul icolae“; sau din olite"nic! de la 3iserica „fntul5ri)orie alama“$ (e asemenea! cei care doresc! pot face comen%ionline pe adresa de e-mail olimpiadaBcopiilorCDa"oo$com$

)umne%eu şi lumea prin ocii copiilor

8umea e frumoas pentru c nu poate fi dect frumoas! aşa cum afcut-o (umne%euE dac adesea o vedem astfel! ur#it adic! estepentru c tocmai oc"iul nostru s-a îmbolnvit! sau dac o vedemnumai urt! înseamn c oc"iul ce o priveşte s-a întunecat$

'el pu#in o dat în via#! cred! ne-am dorit s mai sim#im! s maitrim şi s mai vedem cu oc"ii copilului de odinioar! care a a9uns!

în vreme! adult sau btrn$ Atunci cnd privim un copil ne

înseninm! împrtşindu-ne din candoarea şi din nevinov#ia luiEcnd îl privim 9ucndu-se sau modelnd ceva parc-i vedem lumea

întrea) în mnu#ele plpnde! dar în care pulsea% cel mai vi)urosvia#aE cnd îl vedem în )enunc"i! cu mnu#ele înl#ate în ru)ciuneşi cu oc"ii pironi#i la runcul Iisus şi la &aica 8ui sfnt ce-8 #ine cudra)oste în bra#e! parc ni se desc"id cerurile şi oc"ii ni se ume%escşi apoi se cur# în baia lacrimilor$ (ac ar fi s scrie şi copiii o

„ilocalie“! aceasta ar fi o colec#ie de ima)ini ale lui (umne%eu v%utde ei! ale &aicii (omnului! sfin#ilor şi ale lumii v%ute de ei$ 'red c

tocmai o astfel de FilocalieG ne pun în mn autorii acestui volumbinecuvntat de (umne%eu! pentru ru)ciunile celor ce petrec înFcntulG sau în Ftcerea în)erilorG$ :pr$ asile 5avril! araclisuluniversitar „fntul icolae“! 3ucureşti;

-rimul album de artă al copiilor editat vreodată în ţară

*sfoind pa)inile albumului! vom descoperi c aceast lucrare nueste dedicat doar celor mici! ci fiecruia dintre noi! copii înadncurile fiin#ei noastre! atta timp ct avem r)a%ul şi sinceritateas recunoaştem şi s ne pstrm astfel$ ici un cuvnt adresat din


37/37

afar nu poate fi mai potrivit dect cel al autoarei! atins de aripileinspira#iei creatoare a copiilor-în)eri$

„rimul album de art al copiilor se doreşte a fi! la prima vedere! o

mono)rafie a oraşului$ (ar! în acelaşi timp! este o eco)rafie! o)eo)rafie! o "a)io)rafie şi o cali)rafie a lui$ piritual! e re%ultatulunei core)rafii :balet al )ra#ioaselor min#i curate;! iar vi%ual! seconcreti%ea% într-un mare portret$ O instala#ie de ima)ini! te+te şinev%uta nde9de care vin s între)easc! precum un mo%aic! '"ipul'et#ii$ entru c el! copilul! i%buteşte s o)lindeasc în FlucrareaGlui şi oraşul din noi! nu doar pe cel din prea9ma noastr$ /l conservşi parfumul! şi rotirea! şi foşnetul! şi mn)ierea$ 'opilul de%vluiec"ipul oraşului-or)anism! al oraşului-embrion din pntecele timpului$'etatea noastr nu s-a nscut de fapt! înc se divide$ (ata probabila naşterii! îmi şoptesc ei! este ast%i$$$ acum! cnd domniile voastrel-a#i primit în scutecele coper#ilor şi îl cerceta#i$$$

u uita s cau#i în fiecare fereastr colorat şi desc"is lar) înaceste pa)ini? viul din toate$ u uita! cnd vei rsfoi! s cau#i oc"ii$Oc"ii acestui viu$ (ac reuşeşti s priveşti mcar în treact O'HII!miile de oc"i picta#i de ctre prunci :cei ai lor! cei ai mamei! cei ainorilor! ai soarelui! ai pomilor! ai cailor! ai psrilor! ai în)erilor;! tevei întoarce din aceast cltorie cu un dar însemnat$ ei afla Fceea

ce este mai de pre#G$ &iracolul spuselor lor e fierbinte şi tecutremur$ u trebuie dect colindat cu privirea$

'opiii oraşului meu sunt primii pe care i-am întlnit şi care s fireuşit s dea via# siluetei cr#ii-lup! a cr#ii-binoclu! a cr#ii-pasreşi a cr#ii-arc în acelaşi timp“$ :&aria 'osmina (ra)omir;

Documents

expresivit liniei