Explorarea Tradițiilor Populare Autohtone și Transmiterea Lor Generațiilor Viitoare

Album realizat prin programul Communities Connecting HeritageSM finanțat de Departamentul de Stat al SUA și administrat de World Learning

”Explorarea Tradițiilor Populare Autohtone și Transmiterea Lor Generațiilor Viitoare”, derulat în perioada ianuarie – iulie 2020, este un parteneriat între Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Oregon Folklife Network, SUA. Proiectul este finanțat de Departamentul de Stat al SUA prin programul Communities Connecting Heritage și este administrat de World Learning.

Obiectivele principale ale proiectului sunt de a susține colaborarea internațională prin realizarea de activități cultural-educative ce urmăresc promovarea și conservarea patrimoniului cultural și de a crea oportunităţi pentru colaborarea artistică și implicarea comunităţii. Activitățile proiectului includ demonstrații de tradiții populare, ateliere de creație, expoziții, vizite documentare.

În contextul pandemiei Covid-19, dialogul dintre meșterii populari, specialiștii în cultură și studenţii români și americani s-a desfășurat în plan virtual pe platforme de socializare, blog-uri sau prin interviuri online.

”Exploring Indigeneity, Place, Tradition, and Transmission” ( January – July, 2020) is a partnership between ”Alexandru Stefulescu” Gorj County Museum from Romania and Oregon Folklife Network, USA. The project is funded by the US State Department through the Communties Connecting Heritage program and is administered by World Learning.

The program supports international collaboration and mutual understanding between peoples through cultural and educational activities which preserve and promote the cultural heritage. It also creates opportunities for artistic collaboration and community engagement. The activities of the project include workshops, public exhibitions, site visits.

In the present context of the Covid-19 pandemic, the dialogue between the American and Romanian partners continued using modern technology tools, such as: social media platforms, online meetings, blogs or online exhibitions.

Activități periodice online realizate de cei doi parteneri

Periodic online activities carried out by the project partners

Filomela Tiștere & Claudia DrăghescuCele două surori, Filomela și

Claudia, sunt originare din comuna Tismana, județul Gorj. De mici, ele au învățat tainele cusutului și țesutului la război de la mama lor. Ambele sunt colaboratoare ale Școlii Populare de Arte din Târgu Jiu unde iniţiază tinerii interesați în meșteșugul și tradiţia războiului de ţesut.

Ca artiști populari, au participat la numeroase târguri de turism din țară și din străinătate, precum cele anuale de la București, Viena, Madrid, Israel, Varșovia, Paris și altele, fiind ambasadoare ale meșteșugurilor tradiţionale naţionale și locale. De asemenea, au colaborat cu numeroase muzee din România la evenimente de promovare a tradițiilor populare – ateliere de lucru, târguri de creație, târguri ale meșterilor populari: Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti” din București, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, etc.

The two sisters, Filomela and Claudia, were born in the village of Tismana, Gorj county, where, from an early age, they learned to sew and work at the weaving loom from their mother. Filomela and Claudia also collaborate with The Folk Arts School from Targu Jiu where they initiate interested young people in the craft and tradition of weaving.

As traditional artists, they have participated at various tourism fairs from Romania or abroad, such as those in Bucharest, Vienna, Madrid, Israel, Warsaw, Paris, being ambasadors for the national and local traditional crafts. They have collaborated with many Romanian museums to promote folk traditions through workshops, creation fairs, fairs of folk artists at: ”Dimitrie Gusti” Village Museum from Bucharest, The Museum of National Peasant, Astra Museum from Sibiu, Museum of Oltenia from Craiova, ”Alexandru Stefulescu” Gorj County Museum from Targu Jiu, etc.

Roberta KirkAre origini Wasco, Warm Springs

and Dine’, iar numele său amerinidian este H’Klumaiyat. Trăieste, alături de familia sa, în Rezervația Warm Springs a Triburilor Confederate din Oregon, SUA. Se ocupă cu meșteșugurile tradiționale ale cusutului și împletitului pe care le-a învățat de mică. Realizează costume pentru momentele importante din viața triburilor amerindiene – ceremonii pow-wow, nunţi, dansuri tradiționale.

Roberta a studiat muzeologia la Institutul de Arte Nativ Americane din Santa Fe, New Mexico, și a lucrat ca specialist la Muzeul Național al Amerindienilor din Washington DC. În prezent, colaborează cu Muzeul din Warm Springs pentru diverse proiecte.

Roberta is of Wasco, Warm Springs and Dine’ descent and her Native-American name is H’Klumaiyat. She is a member of the Confederated Tribes of the Warm Springs Reservation. Kirk started sewing and beading as a young girl and she creates traditional clothing for men, women, and children. She is known for her fine sewing and regalia outfits that friends and family wear for pow-wows, ceremonies and traditional dances.

She studied museology at the Institute of American Indian Arts from Santa Fe, New Mexico, and worked as a specialist at the National Museum of the American Indian in Washington DC. Currently, she collaborates with the Warm Springs Museum on various projects.

Florin GheorghiuAbsolvent al Universității de Arte

Plastice din Iași și membru al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Gorj, Florin lucrează ca profesor de desen la Școala Generală ”Constantin Săvoiu” din Târgu Jiu. A participat la diferite tabere de creație din România, Grecia, Austria sau Bulgaria și colaborează cu instituţii culturale locale (Muzeul Judeţean Gorj, Școala Populară de Artă) pentru promovarea tradiţiilor și meșteșugurilor.

Împreună cu soția sa, tot artist plastic, Florin deține un atelier unde realizează icoane bizantine, combinând arta cu religia și viața tradițională. De altfel, arta religioasă este una dintre principalele sale preocupări, lucru evidențiat prin lucrările sale: pictură murală la biserici din diferite zone ale țării, icoane, sculpturi religioase.

A graduate of the Fine Arts University from Iasi and a member of the Union of Plastic Artists from Romania, Florin teaches art at ”Constantin Savoiu” Primary School from Targu Jiu. He participated in various creation camps in Romania, Greece, Austria or Bulgaria and collaborates with local cultural institutions (Gorj County Museum, The Folk Arts School) to promote traditional arts and crafts.

Together with his wife, who is also an artist, Florin owns a workshop where they create Byzantine icons, combining art with religion and traditional Romanian life. Religious art is actually one of Florin’s passions - as revealed by his work: mural painting on churches from many areas of Romania, icons, religious sculptures.

Are origini Kalapuya și Coos, fiind membru al Triburilor Confederate Siletz din Oregon. Esther este specializată în arta tradițională a povestirii (storytelling), fiind astfel o păstrătoare a istoriei. Spune povești pe care le-a învățat de mică de la cei bătrâni. Are treisprezece povești pe care le împărtășește cu publicul și adesea ia cu ea o tobă de mână sau o tobă mare pentru a însoţi prezentarea cu muzică tradiţională.

Esther este implicată în diverse programe și tabere pentru tinerii amerindieni care îi încurajează să dezvolte o imagine pozitivă despre ei și le oferă mijloacele de a deveni la rândul lor lideri și purtători de cultură. Colaborează de asemenea cu muzeele, bibliotecile și organizațiile culturale din statul Oregon ca și consultant cultural.

With Kalapuya and Koos origins, Esther is a member of the Confederated Tribes of Siletz from Oregon state. She is specialized in storytelling and as such she is a history keeper. She tells stories which she learned when she was a little girl from her elders. She has thirteen stories she shares with the public and she often takes a hand drum or a big drum to do music at the presentations.

She is involved in various leadership programs and camps that offer Indian youth a positive self-image and the tools to become leaders and carriers of culture. Esther also collaborates with museums, libraries and other cultural organizations f rom Oregon as a cultural consultant.

Esther Stutzman

My name is Esther Stutzman and I am Kalapuya and Coos. I would like to talk about the beginnings of the Kalapuya people. One of the stories that I heard from my relatives was about the beginning and how it all came to be.

You see, the world was made of stone. There were stone mountains and stone valleys. At the very top of the stone mountain something came to life, and that life became known as Le-lu, First Woman, who walked down from that stone mountain with two babies clutched to her breast. As she walked, with every step she took the grass began to grow. And as she sat and as she touched the ground, the rivers began to flow.

And she walked until she came to the valley, the valley of the stone. And there she met Quartux, Mother Wolf, who looked at her and said, “Who are you?” And she said, “I am Le-lu, First Woman.” And Quartux said, “And where did the babies come from?” And Le-lu, First Woman said, “I dreamed of them and they came to me, but I need someone to watch them while I go out and look around in the world.”

Quartux looked at her and smiled and her teeth flashed in the sun. Mother Wolf said, “I will watch them.”

Le-lu was a bit afraid, but something inside of her made her trust Mother Wolf. So she wove a pack basket of wild iris, kliskwis. And put the babies in the pack basket and strapped them to the back of Mother Wolf and just to make sure the babies would be safe and would not fall out, Le-lu also wove a wide strap and strapped those babies around their head in that basket, to make sure they were safe and she went away to look around in the world.

She was gone a long time, but when she came back the babies were safe. Mother Wolf had taken good care of them. As Le-lu lifted those babies out of that basket she saw that something was different. As she unstrapped them from that basket, took the straps from their head, she noticed that their forehead was flattened. She said, “This is good. From now on our people will flatten the foreheads of the babies in honor of Mother Wolf, who took such very good care of the babies.”

The people of the Kalapuya did flatten the foreheads of babies to honor the Mother Wolf, who also has a forehead that is flattened. This was a practice that was kept until about a hundred years ago when it was considered to be cruel and it was outlawed by the government. Indeed, that’s how life came to this earth. So our people did come to earth and we honor the Mother Wolf. We honor Quartux and we believe that she is the protector of the babies.

Numele meu este Esther Stutzman şi sunt din tribul Kalapuya şi Coos. Aș dori să vă povestesc despre originile tribului Kalapuya. Una din poveștile pe care le-am auzit de la rudele mele este despre începuturi şi despre cum a luat fiinţă totul.

“Vedeţi voi, lumea era făcută din piatră. Erau munţi de piatră şi văi de piatră. Chiar în vârful muntelui de piatră, ceva a luat fiinţă şi acea viaţă a primit numele Le-lu, Prima Femeie, care a coborât de pe munte cu doi bebeluși la piept. Cu fiecare pas pe care îl făcea, iarba începea să crească. Unde se așeza şi atingea pământul, râurile începeau să curgă.

Şi așa a mers până a ajuns la vale, la valea de piatră. Acolo o întâlni pe Quartux, Mama Lup, care o privi şi o întrebă: “Cine ești?” “Sunt Le-lu, Prima Femeie.” Şi Quartux zise: “Şi de unde au venit pruncii?” Şi Le-lu, Prima Femeie, răspunse “I-am visat şi au apărut; dar am nevoie de cineva să aibă grijă de ei până mă duc să cutreier pământul.”

Quartux se uită la ea, zâmbi şi dinţii ei străluciră în soare. Mama Lup spuse “Voi avea eu grijă.”

Lui Le-lu îi era teamă, dar ceva în lăuntru o făcu să aibă încredere în Mama Lup. Așa că împleti un coșuleţ din iriși sălbatici, kliskwis. Puse copiii în coș şi îi legă de spatele Mamei Lup, apoi îi legă şi în jurul capului cu o împletitură, ca să fie sigură că nu vor cădea. Le-lu plecă să cutreiere lumea.

După mult timp, se întoarse şi găsi copiii în siguranţă. Mama Lup avusese grijă bine de ei. Însă când scoase copiii din coș şi le dezlegă împletitura, văzu că ceva era diferit – fruntea lor era plată. Îşi zise: “Este bine. De acum, poporul nostru va aplatiza fruntea bebelușilor în cinstea Mamei Lup care a avut grijă de copilași.”

Așa au şi făcut oamenii din Kalapuya în cinstea Mamei Lup, care are fruntea aplatizată la rândul ei. Acest obicei a fost practicat până acum o sută de ani când guvernul l-a interzis considerându-l crud. Cu adevărat, așa a apărut viaţa pe pământ. Poporul nostru o cinstește pe Quartux şi o consideră protectoarea pruncilor.”

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara este depozitarul unei istorii cu rădăcini de peste două milenii. Povestea pe care o spune este povestea satelor românești, în particular a celor din zona Subcarpaților Getici. Străvechi forme de conviețuire persistente până astăzi, acestea sunt o veritabilă moștenire a Bizanțului.

Trecând proba timpului, etimologia reprezintă o atestare documentară pertinentă. Termenii ”sat”, ”bătătură”, ”familie” sau ”biserică” se regăsesc în filonul lingvistic latin – fossatum, battuere, famiglia, basilica. Principiul cauzalității revendică vitalitatea acestor elemente la rădăcini agro-pastorale imemoriale. Astfel, numai priceperea arheologilor poate sprijini etnologii în deslușirea spre înțelesul nostru, al celor de azi, a bogăției de simboluri prezente în cultura populară pe lemn, ceramică sau țesături.

Arta populară, transmisă prin ”viu grai” din generație în generație, este doar o parte a culturii tradiționale, de fapt, exprimarea fizică a unei spiritualități profunde. Formele de transmitere au caracter lucrativ ori sărbătoresc și reprezintă mijloace originale și performante de învățare. Având o capacitate de adaptare uimitoare, meșteșugarul, deținătorul unor astfel de cunoștinte, conservator și inovator în același timp, este artizanul unei opere ce străbate timpul. Simțul practic și ingeniozitatea conferă statornicia lucrului bine așezat. Locuințele acestor țărani, indiferent de materialele utilizate, sunt întocmite potrivit acestor principii. Țăranul,

el însuși rod al pământului, se îngrijește de toate cele trebuincioase cu nestrămutată recunoștiință: mori, pive de bătut dimii sau joagăre pe apă sunt elementele tehnice a căror deplină performanță izvorăște din încadrarea perfectă în mediul natural.

Cu toate acestea, cunoștințele de tehnică ce includ utilitatea, originalitatea, geometria și cromatica sunt doar o parte a ceea ce astăzi numim, poate puțin pretențios, patrimoniu imaterial.

Aflate în permanentă evoluție, acestea completează spiritualitatea ritualică, alături de care întregesc imaginea civilizației sătești. Sisteme precreștine și creștine de rit oriental, cu binefacerile unei limbi latine închegate și virtuțile cunoașterii grafiilor chirilică și latină, alcătuiesc un sincretism cultural, cuprins și rezistent, o veritabilă poartă între Orient și Occident.

Marile momente ale vieții sunt împlinite prin fastul ospitalității (masa rituală), al cântecului și al jocului ritual dar și prin nestrămutata credință a renașterii. Toate acestea conferă țăranului român, adesea definit de filosofi ca fire contemplativă, o aură astrală care îl așează în universalitate.

Dr. Albinel Victor Firescu

Șef secție Artă și Etnografie, Muzeul Județean Gorj

The Museum of Folk Architecture in Curtișoara is custodian of a history which draws its roots from over two millennia. The story it tells is the story of Romanian villages, specifically those in the southern sub-Carpathians. Forms of cohabitation from the old days until today, these villages are a true legacy of Byzantium.

Passing the test of time, the etiology itself - of words like sat, bătătură, familie, biserică (village, barnyard, family, church) - represents a pertinent documentary validation by their Latin linguistic origins - fossatum, battuere, famiglia, basilica. The principle of causality asserts the vitality of these elements to immemorial agro-pastoral beginnings. Thus, it is only with the help of skilled archaeologists that ethnologists can decipher, for the benefit of us all today, the wealth of symbols present in the folk culture on wood, ceramic and textiles.

Folk art, transmitted through word-of-mouth from generation to generation, is only one aspect of traditional culture, namely the physical expression of a profound spirituality. The channels of transmission have either an industrious or a festive character and represent means of learning that are original and proficient. With amazing adaptation skills, the craftsman – possessor of such knowledge and at the same time custodian and innovator – is the artisan of handiworks that endure in time. Common sense and creativity provide the stability of a thing well-made. The dwelling places of these peasants, regardless of the materials used, are designed according to

such principles. The peasant, himself a fruit of the earth, takes care of everything that is needed; grinders, fulling mills (used for felting fabrics), sawmills are technical elements whose complete performance stems from their perfect integration into the environment.

Nevertheless, the technical knowledge regarding utility, originality, geometry and chromatics are but one aspect of what today we call, maybe a little pretentiously, immaterial patrimony. Set in a permanent state of evolution, such practical knowledge perfects the ritualistic spirituality and together they complete the image of the village culture. Pre-Christian and Christian systems of oriental ritual, the benefit of a well-formed Latin language and the virtue of having used a Cyrillic alphabet, all make up a cultural syncretism, robust and resilient, a proper doorway between the East and the West.

The great moments of life are fulfilled through the richness of hospitality (the ritualistic meal) and of ceremonial singing and dancing as well as through the steadfast belief in rebirth. All these bestow on the Romanian peasant, often described by philosophers as a pensive spirit, an astral aura which sets him/her within universality.

Dr. Albinel Victor Firescu

Arts and Ethnography Manager, Gorj County Museum

Cuvânt Înainte Foreword

Cula prim-ministrului Gheorghe Tătărescu, prima jumătate a secolului XX - Gorj

Detaliu cu leu funerar roman de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana

Detalii de interior

The Fortified-house of Prime Minister Gheorghe Tatarescu, first half of the 20th century, Gorj

Detail – Roman funerary lion from Sarmizegetusa Ulpia Traiana

Interior details

Ansamblul arhitectural Tătărescu compus din Cula Tătărescu, Casa Antonie Mogoș, clopotniță, mormintele înaintașilor și Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe au fost strămutate la Muzeul Curtișoara de la Poiana - Rovinari (Gorj).

The Tatarescu architectural complex is made up of the Tatarescu fortified-house, the Antonie Mogos house, belfry, ancestors’ tombs, St. George’s Church – all brought over to Curtisoara Museum from Poiana, Rovinari (Gorj)

Covoare din interiorul Culei Tătărescu țesute în atelierele de la Tismana. Se observă Mănăstirea Tismana stilizată.

Președinta Ligii Femeilor Gorjene, Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului Gheorghe Tătărescu, este cea care a înființat după Primul Război Mondial, atelierele de la Tismana - Gorj.

Carpets from Tatarescu fortified-house woven at Tismana, with stylized designs of the Tismana Monastery

The workshops at Tismana were established after WWI by the president of Gorj Women’s League, Arethia Tatarescu, wife of Prime Minister Gheorghe Tatarescu

Casa Antonie Mogoș din Ceauru - Gorj cumpărată de către prim-ministrul Gheorghe Tătărescu.

Detaliu cu stâlp crestat cu motivul funiei și al soarelui.

Detaliu cu semnătura meșterului și anul construcției (1878).

Antonie Mogos house from Ceauru, Gorj, bought by Prime Minister Gheorghe Tatarescu

Detail – pillar carved with the rope and the sun motives

Detail – the signature of the craftsman and the year of completion (1878)

Biserica familiei Tătărescu cu hramul Sfântul Gheorghe (începutul secolului al XIX-lea)

Detaliu cu catapeteasma (pictură pe lemn)

The Tatarescu family church, dedicated to St. George (beginning of the 19th century)

Detail – iconostasis, painting on wood

Porțile ansamblului Tătărescu

Detalii cu motive solare și păuni afrontați. Anul 1846

The gates of the Tatarescu Complex

Detail – solar motives and affronted peacocks (1846)

Poartă monumentală de la Ansamblul Tătărescu cu motive romboidale, solare și antropomorfe

Monumental gateway of the Tatarescu Complex with diamond-shaped, solar and anthropomorphic motives

Casă de la Cărbunești Sat - Gorj, secol XIX

Detaliu cu tinda casei și motive romboidale traforate

Interioare specifice perioadei

House from Carbunesti Village, Gorj (19th century)

Detail – the porch with diamond-shaped fretwork

Interiors specific to the period

Casă de la Brădiceni - Gorj (secol XIX)

Detalii de interior din camera „cu foc” (vatră) și camera „bună” (de locuit)

House from Bradiceni, Gorj (19th century)

Interior details from the room with the hearth and the living-room

Motive arhitecturale ale casei de la Brădiceni - stâlpi crestați

Poarta casei de la Brădiceni. Detaliu - stâlp cu motive romboidale.

The gateway of the Bradiceni house. Detail – pillar with diamond-shaped motives

Architectural motives of the Bradiceni house – carved pillars

Culă de lemn de la Țicleni - Gorj (secolul XIX).

Detalii cu tehnică de îmbinare a grinzilor și scară interioară

The wooden fortified-house from Ticleni, Gorj (19 th century)

Details – beam joining technique and interior staircase

Casa de la Țicleni - camera cu vatră și camera „bună”

The Ticleni house - the room with the hearth and the living-room

Pivnița casei cu teasc pentru struguri și diferite recipiente pentru depozitarea proviziilor realizate din nuiele împletite și lipite cu lut, din trunchiuri de copac scobite (buduroaie) și din doage cu cercuri de lemn.

Cellar with winepress and different containers for storing provisions, made of wickerwork glued with clay, of carved tree trunks and of staves held by wooden rings.

Poarta monumentală a casei de la Țicleni decorată cu motive geometrice, dinte de lup, spirală.

The monumental gateway of the Ticleni house, decorated with “wolf ’s fang”, spirals and geometric motives

Șopru și pătul de la Racoți - Gorj (început de secol XIX) cu unelte agricole și diferite recipiente

Shed and corn loft from Racoti, Gorj (beginning of 19th century), with agricultural tools and various containers

Stâlpi de casă și detalii de gard de la casa Racoți cu motive antropomorfe

Racoti House - pillars and fence details with anthropomorphic motives

Casă de la Romanești - Gorj (secol XIX). Detalii de construcție cu tindă și pridvor traforat

House from Romanesti, Gorj (19th century).

Details of building with porch and threshold, fretwork

Pivniță de deal de la Bălănești - Gorj, cu stâlp cu reprezentare antropomorfă. Detaliu cu un alt stâlp similar din aceeași zonă. Material de construcție - stejar.

Hill-type cellar from Balanesti, Gorj, featuring pillars with anthropomorphic representation. Detail of a similar pillar from the area. Building material: oak wood.

Cruce de hotar secol XIX - Scoarța - Gorj Boundary cross, 19th century, Scoarta, Gorj

Casă de la Găleșoaia - Gorj (sat de meșteri olari) - secol XIX.

Detalii de construcție cu stâlpi crestați, motive romboidale, antropomorfe și „bot de cal”

House from Galesoaia, Gorj (19th century) – a pottery village

Details of building with chiseled pillars and diamond-shaped, anthropomorphic and “horse mouth” motives

Casă de preot de la Olari - Gorj - sfârșit de secol XVIII

Detalii de construcție cu sâlpi de la intrarea în pivniță, ancadramentul ușii, imagine cu proprietarii și pisania casei.

Priest’s house from Olari, Gorj (end of 18th century)

Details – pillars from the entrance into the cellar, doorway, owner’s picture and the house votive

Casă și odaie de haine de la Cârligei - Gorj

Sistem de încălzire cu sobă de tip occidental

Tehnică de îmbinare a grinzilor coadă de rândunică

House and clothes-room from Carligei, Gorj

Heating system with stove, western European type

Crossbeam joining, the dove-tail technique

Beciul casei de la Cârligei cu diferite vase pentru păstrarea vinului

The cellar of Carligei house with various vessels for wine-keeping

Pivniță de deal de la Boroșteni care atestă importanța cultivării viței de vie

Hill-type cellar from Borosteni which confirms the importance of vineyard cultivation

Casă de la Dobrița - Gorj

Detaliu cu tehnici de îmbinare și stâlp crestat după tradiție

House from Dobrita, Gorj

Detail – wood joinery techniques and traditionally carved pillar

Fântănă cu cumpănăDetaliu cu șerpi afrontați

Poarta casei de la Dobrița

Detail – affronted snakes

The gate of the Dobrita house

Dug well with balance-pole

Casă de la Pârâul de Pripor - Gorj, cu poartă monumentală în față și gard lateral din stobori

Detalii pe ușă cu abundență de motive solare

House from Paraul de Pripor, Gorj, with monumental gateway and lath fence

Front door details with solar motives

Poartă de la Bălănești - început de secol XX

Detalii cu motive crestate

Gate from Balanesti, Gorj (beginning of the 20th century)

Details of notched motives

Casă Bumbești Jiu - Gorj - secol XIX

Detalii de stâlpi cu motive geometrice și antropomorfe

House from Bumbesti-Jiu, Gorj (19th century)

Details of pillars with geometric and anthropomorphic motives

Moară de la Padeș - Gorj - început de secol XIX Water mill from Pades, Gorj (beginning of the 20th century)

Piuă de bătut dimii - Gorj

Detalii cu piese din angrenajul hidraulic

Fulling mill for felting fabric, Gorj area

Details of parts of the hydraulic machinery

Șopru Bumbești Jiu cu moară acționată manual - secol XIX-XX

Shed from Bumbesti-Jiu with a manual milling machine (19th -20th century)

Conac de plai - Bumbești Jiu având în față mai multe tipuri de stupi

Hill Mansion from Bumbesti-Jiu, with different types of beehives on the porch

Biserica cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (Curtișoara), ctitorie Bălașa Cornoiu și Ianache - 1821

Church of St. John the Baptist, Curtisoara – founded by Balasa, Cornoiu and Ianache, 1821

Catapeteasma bisericii Sfântul Ioan Botezătorul

Detalii din altarul bisericii

The iconostasis of St. John The Baptist Church

Details of the altar

Costume populare - prima jumătate a secolului XX Traditional costumes – first half of the 20th century

Țesături de interior cu motive geometrice și florale

Costume cu marame de borangic

Ladă de zestre crestată și pictată

Woven household items with floral and geometric motives

Women’s costumes with gossamer head-coverings

Dowry chest, chiseled and painted

© 2020 Muzeul Județean Gorj Consultant științific - dr. Albinel Victor Firescu Traducere - Emanuela Tulpan Manager de proiect - Eugenia Alina Tița Coperta - Florin Gheorghiu Foto & Layout - Best Memories SRL