PROIECT EXPLOATARI FORESTIERESEMESTRU I

Indrumător: Student: Ilie Covrig Pacurar Alin Liviu

DATE GENERALE PRIVIND OCOLUL SILVIC AIUD

1.1 Localizarea geografica si situatia administrativa a ocolului.

Ocolul Silvic Aiud face parte din Directia Silvica Alba si administreaza paduri situate in zona Muntilor Trascaului, Podisul Tarnavei, a Dealurilor Aiudului si a Depresiunii Alba Iulia – Turda, in bazinul mijlociu al raului Mures.

Limitele teritoriale ale ocolului silvic sunt naturale si artificiale evidente si bine conturate iar intreg fondul forestier este situat in judetul Alba.

Suprafata fondului forestier al oscolului silvic este de 9044,9 ha si este impartita in 7 unitati de productie, dupa cum urmeaza:

-U.P. I Veseus cu 1036,8 ha; -U.P. II Ocna Mures cu 1503,2 ha; -U.P. III Aiud cu 2087,9 ha; -U.P. IV Poiana Aiudului cu 1319,9 ha; -U.P. V Rimetea cu 786,4 ha; -U.P. VI Miraslau cu 1125,3 ha; -U.P. VII Geoagiu cu 1185,4 ha. Ocolul Silvic Aiud este un ocol silvic de stat.

Tabelul 1.1 Folosintele padurii

Folosinte

Suprafata(ha)Grupa I

Grupa II Total

1 2 3 4 5 A Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduriii

3036,8

5614,6

8651,4

A1

Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale (A1.1-

A1.7) din care: 447,05614,

66061,

6A1.1-A1.3

Paduri, plantatii cu reusita definitiva, regenerari pe cale artificiala sau naturala cu reusita partiala 447,0

5598,6

6036,6

A1.4Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a

doboraturilor de vant sau a altor cauze - - -A1.5 Poieni sau goluri destinate impaduririi - 16,0 16,0A1.6 Terenuri degradate prevazute a se impadurii - - -A1.7 Rachitarii naturale sau create prin culturi - - -

A2

Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale (A2.1-

A2.5) din care:2589,8 -

2589,8

A2.1-A2.2

Paduri, plantatii cu reusita definitiva, terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita

partiala

2589,8

-

2589,8

A2.3 Terenuri de impadurit in urma doboraturilor de vant sau altor cauze

- - -

A2.4 Poieni sau goluri destinate impaduririi - - -A2.5 Terenuri degradate destinate impaduririi - - - B Terenuri afectate gospodaririi silvice - - 82,5 C Terenuri neproductive (stancarii,nisipuri) - - 291,2 D Terenuri scoase temporar din fondul forestier - - 19,8D1 Transmise prin acte normative - - -D2 Ocupatii si litigii - - 19,8

Total ocol silvic 3036,8

5614,6

9044,9

ENCLAVE=101 117,9

Tabelul 1. 2 Unitati de gospodarire:

Unitatea A Q E K M TotalSuprafata(ha) 5910,3 135,3 83,4 13,1 2493,3 8635,4Ciclu(ani) 100,110 25 - - -

1.2 Studiul conditiilor stationale.

Geologice: Din punct de vedere geologic, in cuprinsul Ocolului Silvic Aiud se intalnesc

urmatoarele formatiuni geologice: - nisipuri, pietrisuri, argile, marne, gresii si marne nisipoase si argiloase intalnite

in U.P. I, II, in intregime si in partile inferioare ale U.P. III, VI, VII; - conglomerate si macrocalcare intalnite in cea mai mare parte din U.P. IV, V si

VII si in partile superioare ale U.P. III si VI; - calcare masive intalnite sub forma unor fasii inguste, ce traverseaza U.P. IV,

VI si VII, formand zona Muntilor Trascaului; - roci magmatice (basalt, riolit, granit, granodiorit) intalnite sub forma unor

fasii inguste ce strabat U.P. III, VI si VII. Substratul litologic a influentat in mare masura procesul de formare a

solurilor pe care s-a instalat vegetatia forestiera si implicit distributia spatiala a acesteia in zona.

In zona calcarelor, substratul litologic excedentar in calciu, a determinat orientarea proceselor pedologice spre o bazificare intense, conducand la formarea unor soluri cu reactie alcalina, cu un volum edafic mic si foarte mic.

Substratul litologic format din roci mai greu alterabile a condus la formarea unor soluri mai putin dezvoltate, cu continut scazut de argila, acide sau slab acide dar relative bogate in minerale.

Prezenta substraturilor de argila in U.P. I, II, III, VI, si VII mareste pericolul producerii degradarii solului prin rupture si alunecari de teren, fenomene intalnite frecvent in aceste zone.

Geomorfologice Formele de relief intalnite sunt dealurile mijlocii, mai rar inalte, de tip Secas

de structura cutata, cu panta mare, in dreapta Muresului si de tip Tarnave-Sarmas, pe o structura de domuri, cu vai largi, in stanga Muresului si muntii mici , calcarosi, cu pante mari,cu character specific Muntilor Apuseni.

Unitatea geomorfologica predominanta intalnita in cuprinsul ocolului silvic, este versantul cu pante moderate la repezi in zona dealurilor si pante repezi la foarte repezi si abrupte in zona muntilor.Mai intalnim si lunci si platouri cu o pondere mica.

Repartitia suprafetei fondului forestier in raport cu panta se prezinta astfel: - panta < 16 garade - 3098,5 ha (34%); - panta 16-30 grade - 3769,3 ha (42%); - panta 31-40 grade - 1711,9 ha (19%); - panta > 40 grade – 465,2 ha (5%). Pe categorii de altitudine situatia este urmatoarea: - 200-400 m: 2312,5 ha (25%); - 400-600 m: 2598,1 ha (29%); - 600-800 m: 1889,1 ha (21%); - 800-1000 m: 1602,9 ha (18%); - 1000-1200 m: 623,9 ha (7%); - 1200-1400 m: 18,1 ha. Altitudinea minima este de 230 m (U.P. I ) iar altitudinea maxima este de

1300 m (U.P. IV). Expozitia generala a ocolului silvic, determinate de pozitia geografica si

directia de curgere a principalelor cursuri de apa(Mures, V. Geoagiului, Aiud, Tarnava Mare si Mica) este vestica, nord-vestica pentru U.P. II si sudica, sud-estica pentru U.P. I, III-VI, in detalii existand toate expozitiile.

Pe categorii de expozitie situatia este urmatoarea: - versanti cu expozitie insorita: 2481,8 ha (27%); - versanti cu expozitie partial insorita: 4289,9 ha (48%); - versanti cu expozitie umbrita: 2273,2 ha (25%). Din punct de vedere geomorphologic, sunt oferite conditii prielnice de

vegetatie atat pentru speciile de umbra (fag) cat si pentru cele de lumina (gorun, stejar).

Hidrologie Fondul forestier al Ocolului Silvic Aiud este situate in bazinul mijlociu al

raului Mures.Aceata este domol, are debit mare si provoaca frecvent inundatii, care insa nu afecteaza direct padurile.

Fondul forestier se afla in bazinetele a patru cursuri principale de apa, afluenti ai raului Mures: Tarnava Mare, Valea Aiudului, Valea Geoagiului si Aries.

Regimul hidrografic al cursurilor de apa este neechilibrat, datorita faptului ca regimul de alimentare este, preponderant, pluvio-nival, in sensul ca ploile si zapezile contribuie cu o pondere de 65-70%.Restul este asigurat de apele subterane.

Acest regim al cursurilor de apa din zona de deal, este in general, partial torrential fapt ce face ca primavara dupa topirea zapezilor si in urma ploilor torentiale, apele ce strabat terenul descoperit din lunci sa transporte mari cantitati de material si sa provoace distrugerea constructiilor de pe firul vailor.Paraiele secundare au debite variabile, fiind posibila secarea lor in perioadele secetoase.

In zona montana majoritatea cursurilor de apa, inclusive cele secundare, au un debit constant alimentand cursurile principale de apa cu debit permanent.In aceasta zona se gasesc numeroase izvoare si paraie care nu seaca in sezonul estival.Tot in aceasta parte vaile au un profil ingust, cu maluri abrupte si stancoase.Se remarca prezenta unor chei (Cheile Geoagiului, Cheile Manastirii, Cheile Piatra Baltii, Cheile Pravului, Cheile Valisoarei), in zona traversarii braielor de calcar de catre cursurile de apa(V. Geoagiului, V. Aiudului, V. Manastirii, V. Pravului).Acestea confera unicitate peisajului,fiind obiective de importanta turistica.

Reteaua hidrografica fiind bogata, determina o variatie mare a reliefului si expozitiei.

Climatologie Climatul teritoriului ocolului silvic constituie rezultanta interactiunii

complexe dintre radiatia solara, circulatia atmosferica si particularitatile reliefului.Pentru caracterizarea teritoriului din punct de vedere climatic s-au interpretat datele climatice de la statiile meteorologice Alba Iulia, Turda, Blaj precum si datele extrase din Atlasul climatologic pentru altitudini intermediare.

Regimul termic

Tabelul 1.3 Temperatura medie lunara si anuala:

Statia meteorolo

gica

Temperatura medie lunara si anuala (grade C) Amplitudine

(grade C)I II

III IV V VI

VII

VIII IX X

XI

XII

Anuala

Alba Iulia

-3,3

-0,7

4,7

10,5

15,5

18,6

20,5

19,8

15,5

9,9

4,0

-0,5 9,3 23,8

Turda

-4,4

-2,2

3,4 9,4

14,4

17,6

19,3

18,5

14,7

9,1

3,1

-2,0 8,4 23,7

Temperatura medie anuala pentru zona de dealuri este cuprinsa intre 8,4-9,3 grade C, deosebit de favorabila dezvoltarii gorunului si stejarului iar in zona montana temperature medie anuala este in jur de 7,5 grade C, favorabila dezvoltarii fagului.

Pe anotimpuri temperature medie se prezinta astfel: - primavera: 9,1 - 10,2 grade C pentru zona de dealuri si 6 grade C pentru zona

montana;

- vara: 18,5 - 19,6 grade C pentru zona de dealuri si 14 grade C pentru zona montana;

- toamna: 9 - 9,8 grade C pentru zona de dealuri si 7 grade C pentru zona montana;

- iarna: -2,9 - -1,5 grade C pentru zona de dealuri si -4 grade C pentru zona montana.

In perioada de vegetatie temperature medie este cuprinsa intre 14,7-16,7 pentru zona de deal si in jurul a 11 grade C pentru zona montana.

Perioada bioactive cu temperature diurne mai mari sau egale cu 0 grade C este cuprinsa in medie intre 1 martie si 4 noiembrie iar durata medie a perioadei bioactive este de 275 de zile.Perioada de vegetatie cu temperature diurne mai mari sau egale cu 10 grade C este cuprinsa in medie intre 21 aprilie si 10 octombrie iar durata medie a perioadei de vegetatie este de 173 de zile.

Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 17 octombrie (cel mai timpuriu 24 septembrie si cel mai tarziu 17 noiembrie), iar ultimul inghet in jurul datei de 12 aprilie (cel mai timpuriu 14 martie sic el mai tarziu 22 mai).Numarul mediu al zilelor cu inghet la sol este intre 110-160 de zile.

Comparand datele medii ale primului inghet si ultimul inghet cu inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie rezulta ca intervalul de suprapunere este mica tat primavera cat si toamna.Acest fapt are implicatii directe asupra dezvoltarii normale a vegetatiei in sensul ca, primavera vegetatia nu este surprinsa de ingheturi tarzii, iar toamna ingheturile timpurii nu afecteaza cresterea anuala, acestea avand timp sa se lignifice.

Regimul pluviometric

Tabelul 1.4 Precipitatii medii lunare si anuale:

Statia meteorologi

ca

Precipitatii medii lunare si anuale (mm)

I II IIIIV V VI VII

VIII IX X XI XII

Anuala

Alba Iulia24

21,8

23,9

45

70

85,2

68,4

62,5

41,5

36

32,6

26,2 537,1

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 538,7 mm. Peculmile inalte ale Muntilor Trascaului cad anual peste 800-900 mm precipitatii, iar in restul teritoriului ocolului silvic acestea depasesc cu putin 500 mm.

Pe anotimpuri cantitatile medii de precipitatii cazute se prezinta astfel: - primavera: 138,9 mm pentru zona de dealuri si 255 mm pentru zona montana; - vara: 216,1 mm pentru zona de dealuri si 360 mm pentru zona montana; - toamna: 110,1 mm pentru zona de dealuri si 200 mm pentru zona montana; - iarna: 72 mm pentru zona de dealuri si 170 mm pentru zona montana. In perioada de vegetatie cantitatea medie a precipitatiilor atmosferice este de

372,6 mm pentru zona de dealuri si 600 mm pentru zona montana.Se apreciaza ca aceste cantitati satisfac cerintele de apa ale vegetatiei forestiere.

Numarul zilelor cu strat de zapada stabil este cuprins intre 60-120 de zile.Primele zapezi cad in prima jumatate a lunii noiembrie iar ultimele in luna

aprilie.Grosimea stratului de zapada este de 17 cm si se realizeaza in luna februarie, coincizand cu aparitia temperaturilor minime absolute; aceasta coincidenta duce la concluzia ca semintisurile tinere sunt in mai mare masura protejate impotriva gerurilor excessive.Zapezile moi pot provoca rupture la nivelul coronamentului in arboretele tinere cu consistenta mare.

Umiditatea relative a aerului Umiditatea relativa a aerului anuala este cuprinsa intre 70-81%.Uscaciunea

atmosferica este mai mare in partea sud-estica a ocolului silvic unde ea limiteaza extinderea fagetelor.

Tabelul 1.5 Umiditatea aerului lunara si anuala:

Caracteristici climatice

Umiditatea relativa a aerului lunara si anuala (%)I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala

Umiditatea relativa

71-89

70-85

61-76

67-80

69-81

71-85

70-84

63-80

65-81

71-83

74-85

77-89 70-81

Regimul eolian Regimul eolian este caracterizat de o circulatie generala a aerului, la nivelul

culmilor, din directia vest si nord-vest. In zona ocolului silvic nu sunt semnalate vanturi puternice care pot avea

efecte negative asupra vegetatiei forestiere.

Tabelul 1.6 Frecventa medie a vantului:

Statia meteorolog

ica

Frecventa medie a vantului pe directia principala (%)

I II III IV V VIVII

VIII IX x XI XII

Anuala

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Blaj16,5

13,2

10,7

12,4

14,8

10,5

9,6

11,3

14,4

17,4

14,9

18,7 31,8

1.5 Evolutia regenerarilor pe perioada aplicarii amenajamentului si modul de asigurare a necesarului de puieti

Tabelul 1.7 situatia regenerarilor:

AnnualRegenerari (ha) Nr puieti plantati (mii

bucati)Total Natural Impaduriri2009 13 11 2 152010 40 33 7 322011 34 22 12 61

DESCRIEREA GENERALA A UNITATII DE PRODUCTIE III AIUD

2.1 Localizarea geografica si situatia administrative Unitatea de productie III Aiud are o suprafata totala de 2087,9 si este

administrate de Ocolul Silvic Aiud din cadrul Directiei Silvice Alba.Geografic, unitatea de productie este situate pe dreapta tehtica a bazinului hidrografic al raului Mures, in zona Muntilor Trascaului, a Dealurilor Aiudului si Depresiunii Alba Iulia-Turda.

Principala cale de acces in cadrul unitatii de productie este drumul national D.E. 81 Alba Iulia-Turda.

Tabel cu vecinatatile, limitele si hotarele unitatii de productie:

Puncte cardinal

e Vecinatati

Limite U.P.Hotarele paduriiFelul Denumirea

Nord

U.P. IV Poiana

Aiudului

artificial Linie de inalta tensiune

liziera padurii, bornenatural Dl. Boului, Dl. Olteni

Sud O.S. Teiusnatural

eCulmea Chicerii, Culmea Plopului, Valea

Hadarusii, Valea Iepii, Valea Garbovei

liziera padurii, borne

Est

U.P. VI Miraslau

naturale

Valea Aiuduluiliziera

padurii, borne

U.P. II Ocna Mures Valea Muresului

Vest

O.S. Teius

naturale

Dl. Plesiiliziera

padurii, borne

U.P. IV Poiana Aiudului Culmea Olteni

Tabel cu organizarea administrativa din unitatea de productie:

District CantonSuprafata

ha %Teius Tifra 409,3 20

Aiud

Aiud 209,3 10Muchie 627 30Sloboda 842,3 40

Total U.P. 2087,9 100

2.2 Studiul conditiilor stationale

2.2.1Conditii geologice, geomorfologice si hidrografice Din punct de vedere geologic, intregul terioriu al acestei unitati de productie

este situate pe substrate constituite din gresii, marne-nisipoase, argile, pietrisuri si nisipuri.

Din punct de vedere geografic, unitatea de productie este situate in zona Muntilor Trascaului, a Dealurilor Aiudului si a Depresiunii Alba Iulia – Turda, pe partea dreapta a raului Mures.

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul cu inclinare moderata(15 grade) care ocupa aproape intreaga suprafata, mai putin lunca si platoul.Configuratia terenului este in general ondulata, mai rar framantata sau plana.

Repartitia suprafetelor pe categorii de inclinare se prezinta astfel: - inclinari mai mici de 16 grade - 974,6 ha (47%); - inclinari de 16 - 30 grade - 882,3 ha (42%); - inclinari de 31 - 40 grade - 225,9 ha (11%); - inclinari mai mari de 40 grade – 5,1 ha. Inclinarea medie sic ea mai frecventa este de 15 grade. Din punct de vedere altitudinal unitatea de productie este cuprinsa intre 250

m (u.a. 52F) si 940 m (u.a. 152).Altitudinea medie este de 500 m. Situatia pe categorii de altitudine se prezinta astfel:- altitudini de 201 – 400 m – 512,8 ha (25%); - altitudini de 401 – 600 m – 886,6 ha (42%); - altitudini de 601 – 800 m – 606,5 ha (29%); - altitudini de 801 – 1000 m – 82 ha (4%). Expozitia generala in functie de pozitia geografica si reteaua hidrologica este

estica, sud-estica, in detalii existand toate expozitiile. Pe categorii de expozitie situatia este urmatoarea:- versanti cu expozitie insorita: 681,1 ha (30%);- versanti cu expozitie partial insorita: 979,2 ha (47%);- versanti cu expozitie umbrita: 427,6 ha (20%). Sub aspectul expozitiei sunt oferite conditii prielnice de vegetatie atat pentru

speciile de lumina (gorun, stejar) cat si pentru cele de umbra(fag). Principalele paraie ce strabat unitatea de productie sunt Valea Garbovei si

Valea Aiudului, afluienti ai raului Mures.Aceste paraie au o multime de afluienti, impreuna formand o retea hidrografica bogata.

Regimul hidrografic al paraielor ce strabat unitatea de productie se caracterizeaza prin ape mari primavera si nivel scazut in perioada de seceta prelungita.Alimentarea cursurilor de apa este mixta, atat supraterana cat si subterana.Apa freatica se gaseste la adancimi ce variaza intre 6-10 m, iar spre culmi la adancimi mai mari.

2.2.2Conditii climatice

Pentru caracterizarea teritoriului din punct de vedere climatic s-au interpretat datele climatice de la statiile meteorologice Alba Iulia si Deva precum si datele extrase din Atlasul climatologic pentru altitudini intermediare.

Temperatura medie anuala nu prezinta variatii mari in cuprinsul unitatii de productie datorita diferentei mici intre altitudinea maxima sic ea minima, mentinandu-se in jurul valorii de 9 grade C.

Amplitudinea medie anuala a temperaturilor se situeaza in jurul valorii de 20,5 grade C ceea ce indica o scadere atemperaturii in timpul iernii si o crestere mai mare in timpul verii.Temperatura lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,5 grade C, iar temperature lunii celei mai calde (iulie) este 18 grade C.

Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 1 noiembrie in mod exceptional in luna septembrie, iar ultimul inghet in 1 mai.

Comparand datele medii ale primului inghet si ultimul inghet cu inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie rezulta ca intervalul de suprapunere este mic

atat primavera (1-15 aprilie) cat si toamna (1-10 octombrie), acest fapt are implicatii directe asupra dezvoltarii normale a vegetatiei.

Perioada bioactive este de circa 10 luni. Cantitatea anuala de precipitatii variaza in jurul a 800 mm.Cel mai secetos

anotimp este iarna, iar cel mai polios anotimp este vara.In perioada de vegetatie cantitatea medie a precipitatiilor atmosferice este de 520 mm.

Pe anotimpuri precipitatiile medii anuale inregistreaza urmatoarele valori:- primavera – 240 mm; - vara – 250 mm; - toamna – 190 mm; - iarna – 150 mm. Primele zapezi cad in prima jumatatea a lunii noiembrie, iar ultimele la

sfarsitul lunii martie.Grosimea cea mai mare a stratului de zapada se realizeaza in luna februarie de 17 cm, coincizand cu aparitia temperaturilor minime absolute.

Tabel cu frecventa si intensitatea medie a vanturilor:

Puncte cardinaleFrecventa medie a vantului (%)

Viteza medie a vantului (m/s)

N 10 4N-E 16 5

E 4 3

S-E 4 4

S 12 4

S-V 18 9

V 4 4

N-V 5

4

Viteza medie a vanturilor este redusa.Vanturile tari sau furtunile se produc relative rar, in timpul verii, insotite de averse de ploaie.Dat fiind sistemul de inradacinare al speciilor principale din unitatea de productie, precum si de profunzimea solurilor, doboraturile si rupturile de vant se produc cu totul izolat, la arbori deperisati sau putregaiosi.

Tabelul 1: Valorile medii lunare si anuale ale temperaturiilor si precipitatiilor

Specificări Valori medii lunare

media anuală

I II III IV V VI VII

VIII IX X XI XII

temperatura aerului

-3,3

-0,7 4,7

10,5

15,5

18,6

20,5 19,8

15,5

9,9 4,0

-0,5 9,3

cantitate precipitaţii 24

21,8

23,9 45 70

85,2

68,4 62,5

41,5 36

32,6

26,2

537,1

indici de ariditate Tabelul 2:

Date medii şi extreme ale îngheţurilor

Date medii Durata medie a zilelor fără îngheţ

Date extreme

primul îngheţ

ultimul îngheţ

primul îngheţ ultimul îngheţ

cel mai timpuriu

cel mai târziu

cel mai timpuriu

cel mai târziu

17 X 12 IV 110-160 24 IX 17 XI 14 III 22 V

2.2.3 Conditii edafice si stationale

Tabelul 3: Repartizarea suprafeţei U.P.-ului pe tipuri şi subtipuri de sol

Nr crtTipul si subtipul genetic de

solPonderea in suprafata Raspandirea in

u.a.ha %1 Preluvosol Tipic 701 34 1102 Luvosol Tipic 900,7 43 151

Stagnic 266,2 13 51Litic 19,2 1 10

3Eutricambosol

Tipic 53,7 3 16Litic 22,3 1 3

4Districambosol

Tipic 42,5 2 15Litic 63,6 3 12

Total U.P. 2069,2 100 368

Preluvosolurile Sunt raspandite pe suprafete mari, pe versanti moderat inclinati, alternand cu

eutricambosolurile.Materialele parentale ale acestor soluri sunt foarte variate ca origine, granulometrie si compozitie mineralogical: depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile, conglomerate.Caracteristica foarte importanta a acestor materiale este continutul bogat in calciu sau alte elemente bazice.

Vegetatia naturala sub care s-au format este reprezentata prin paduri de: gorun, stejar si fag sau amestec intre acestea, cu o vegetatie ierboasa neacidofila.

Preluvosolurile au profil de tipul Ao-Bt-C.Orizontul Ao este gros de 20-30 cm, fiind de culoare brun, brun deschisa, orizontul Bt este gros, uneori peste 100 cm si are in partea lui superioara, cel putin in pete, culori in nuante de 10YR si mai galbene, cu valori si crome => 3,5 la materialul in stare umeda si urmeaza materialul parental reprezentat printr-o roca neconsolidata C.

Structura este grauntoasa in orizontul superior si columnoida-prismatica, bine dezvoltata in Bt.Restul proprietatilor fizice, fizico-mecanice, hidro-fizice si de aeratie sunt relative favorabile.

Continutul in humus este de 2-3%, iar rezerva, 120-160 t/ha in stratul 0-50 cm.V% si pH au valori relative ridicate; reactia este slab acida si neutral sau slab alcalina spre baza profilului, iar V% are valori relative ridicate chiar de la suprafata (70-80%).

Subtipul intalnit in cadrul ocolului silvic este cel tipic. Desi proprietatile acestor soluri nu sunt din cele mai favorabile, prezinta

avantajul ca ele asigura o buna aprovizionare cu apa.Fiind situate pe versanti, sunt supuse adesea eroziunii.De acest fapt trebuie sa se tina cont la modul de aplicare a masurilor silvotehnice.

Luvosolurile Luvosolurile sunt raspandite pe suprafete mari, fiind raspandite impreuna cu

preluvosolurile, pe versanti cu inclinare slaba. Materialele parentale ale acestor soluri sunt foarte variabile ca origine,

granulometrie si compozitie mineralogical: luturi, nisipuri, argile, loessuri, depozite loessoide, conglomerate.De obicei materialele de formare sunt sarace in calciu sau materiale feromagneziene.

Vegetatia este reprezentata prin paduri de gorun, cu specii ierboase acidofile. Luvosolul tipic are un profil de tip Ao-El-Bt-C.Orizontul superior este brun,

brun-deschis la culoare si are grosimi de 10-20 cm.Urmeaza un orizont El, gros de 10-20 cm, cu nuanta galbuie, saracit partial in argila si sexvioxizi.Orizontul Bt are o grosime de 60-80 cm cu nuante brune galbui sau ruginii.

Structura este in orizontul superior grauntoasa; orizontul El este nestructurat ori cu o structura poliedrica sau lamelara, iar orizontul bt are o structura prismatica, bine evidentiata.

Luvosolul are un regim aerohidric defectuos, apa din precipitatii strabate usor orizonturile superioare, dar greu pe cel argiloiluvial; in perioadele umede prezinta exces, iar in cele secetoase deficit de apa.

Continutul de humus este de circa 2%, iar rezerva 60-120 t/ha, de calitate inferioara.

Subtipurile intalnite sunt: tipic 43%, stagnic 13% si litic 34%.Caracteristicila luvosolului tipic sunt prezentate mai sus.Luvosolul stagnic este asemanator celui tipic dar cu proprietati stagnice intre 50-100 cm si are un profil de tipul Ao-El-Btw-C, iar cel litic prezinta o roca masiva R a carei limita superioara este situata in 20-50cm adancime si are un profil de tipul Ao-El-Bt-Rli.

Desi au un regim de umiditate favorabil, fertilitatea naturala a luvosolurilor este scazuta sau mijlocie datorita rezervelor relative reduse de humus si de elemente nutritive si conditiilor de reactie a solului.Statiunile de pe aceste soluri sunt de bonitate mijlocie pentru stejar, gorun si fag. Tabelul 4:

Repartitia tipurilor de statiuni in suprafata U.P.-ului

Nr. Crt

.

Tip de statiune SuprafataFormula stationalacod denumire ha %

F.M.1+F.D.4 - Etaj montan - premontan de fagete

14.4.1.0.

Montan-premontan de fagete Bi, brun edafic mic, cu Asperula-Dentaria 63,6 3

FM1+FD4 Pi T2 H2 Ue2

24.4.2.0.

Montan-premontan de fagete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria 42,5 2

FM1+FD4 Pm T3 H3 Ue2

F.D.3 - Deluros de gorunete, fagete si gorunete-fagete

35.1.3.1.

Deluros de gorunete Bi, podzolit si podzolic, edafic mic cu Vaccinium-Calluna 27,3 1

FD3 go Pi T1-m H1 Ue1

45.1.3.2.

Deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic argiolilu-vial cu flora de tip mezofit cu graminee 364,9 18

FD3 go Pm T2/3 H3+ Ue3-2

55.1.4.2.

Deluros de gorunete Bm, podzolit pseudogleizat, cu Carex pilosa 32 1

FD3 go Pm T2-3 H(E)-4 Ue 3-2

65.1.5.2.

Deluros de gorunete Bm, brun slab-mediu podzolit, edafic mijlociu 245 12

FD3 go Pm T3/4 H3 Ue2

75.1.5.3.

Deluros de gorunete Bs, brun edafic mare, cu Asarum-Stellaria 16,1 1

FD3 go Ps T4 Ue3-2

85.2.4.1. Deluros de fagete Bi, brun edafic mic 22,3 1

FD3 fa Pi T2 H2 Ue2

95.2.4.2.

Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum 282,7 14

FD3 fa Pm T3-4 H3 Ue2

F.D.2 - Deluros de cvercete si sleauri de deal

106.1.3.2.

Deluros de cvercete Bm, podzolit edafic mic cu acidofile mezoxerofite 3,3

FD2 go ce gi Pm T3 H2 Ue2-1

116.1.4.2.

Deluros de cvercete Bm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu 234,2 11

FD2 ce gi Pi T2 HE-1 Ue1

126.1.5.2.

Deluros de cvercete Bm, brun slab- mediu podzolit edafic mijlociu 625,4 31

136.2.5.2.

Deluros de cvercete cu fagete de limita inferioara Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum 109,9 5

FD2 fa Pm T3-4 H3 Ue2

Total U.P.2069,2

100

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus se constata ca cele mai raspandite tipuri de statiuni pe teritoriul Unitatii de productie sunt: 6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab- mediu podzolit edafic mijlociu, 5.1.3.2. Deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic argiolilu-vial cu flora de tip mezofit cu graminee, 5.2.4.2. Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum, 5.1.5.2. Deluros de gorunete Bm, brun slab-mediu podzolit, edafic mijlociu si 6.1.4.2. Deluros de cvercete Bm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu.

2.3 Studiul Vegetatiei 2.3.1 Formatii si tipuri de padure

Tabelul 5: Ponderea tipurilor naturale de padure in suprafata unitatii de productie

Nr. Crt

.

Tip de padure Suprafata

cod denumire ha %

1411

7Faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull de productivitate inferioara (i) 63,6 3

2411

4 Faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull (m) 42,5 2

3515

1 Gorunet cu Luzula Iuzuloides (i) 27,3 1

4513

1 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula Iuzuloides (m) 367,4 18

5512

1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 76,8 1

6511

3 Gorunet cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) 294,8 15

7521

2Goruneto-faget cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) 176,7 8

8531

4 Sleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie (m) 185,6 9

9511

1 Gorunet normal cu flora de mull (s) 16,1 1

10421

3 Faget de deal pe soluri schelete (i) 22,3 1

11421

2 Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m) 8,5 1

12421

4 Faget de deal cu flora de mull (m) 376,5 17

13431

2Fageto-carpinet cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) 7,6 1

14742

1 Amestec de stejar pedunculat cu cer si garnita (m) 0,8 -

15514

1 Gorunet de platou cu sol greu (m) 9,5 1

16532

3 Goruneto-sleau de productivitate mijlocie (m) 30,9 1

17532

4 Sleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m) 19,9 1

18541

1 Goruneto-stejaret de productivitate mijlocie (m) 101,6 5

19613

2Stejaret de coasta si platouri din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie (m) 27,5 1

20531

3 Goruneto-sleau cu fag de productivitate mijlocie (m) 61,4 3

21551

3 Stejareto-goruneto-sleau de productivitate mijlocie (m) 151,9 8

Total U.P. 2069,210

0

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus se observa ca cele mai intalnite tipuri de paduri pe teritoriul unitatii de productie sunt: 5131 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula luzuloides(m), 4214 Faget de deal cu flora de mull (m) si 5113 Gorunet cu flora de mull de productivitate mijlocie (m).

2.3.2. Starea actuala a padurilor Tabelul 6:

Structura fondului de productie in raport cu tipul natural fundamental de padure

Nr.Crt. Tipul de padure Caracterul actual al tipului de padure

Suprafata totala

co denumire Nat. Partial Total Artifici Terenu ha %

d fund.derivat

derivat al

ri goale

1 41Fagete pure montane 58,6 - - 47,5 - 106,1 5

2 42Fagete pure de dealuri 374,9 1,6 - 30,8 - 407,3 20

3 43Fagete amestecate 3,6 1,2 - 2,8 - 7,6

4 51 Gorunete pure 720,3 - 1,1 70,5 - 791,9 385 52 Goruneto-fagete 160,2 - - 16,5 - 176,7 9

6 53Sleauri de deal cu gorun 281,6 8,5 0,7 7 - 297,8 15

7 54Goruneto-stejarete 88,2 3,5 - 4,1 5,8 101,6 5

8 55Sleauri de deal cu GO, ST 138,4 - 5,9 7,6 - 151,9 7

9 61Stejarete pure de stejarete 27,5 - - - - 27,5 1

10 74Amestecuri CI, CE cu St mezofil 0,8 - - - - 0,8

Total1854,1 14,8 7,7 186,8 5,8

2069,2

100

Tabelul 8: Structura fondului forestier pe specii

Semnificatie

SpeciiTotal U.P.GO FA CA ST SC

MO PI ME CE DM DT

Suprafata (ha)

955,17

528,63

232,02

100,2

53,44

37,3

49,9

19,16

14,74

12,97

39,33

2042,71

Ponderea (%) 46 26 11 5 3 2 2 1 1 1 2 100

Tabelul 9:

Structura fondului forestier pe categorii de consistenta

SemnificatieArborete cu indicele de consistenta

Total U.P.0,7-1,0 0,4-0,6 0,1-0,3Ponderea (%) 83 12 5 100

Tabelul 10: Structura fondului forestier pe clase de varsta

SemnificatieClasa de varsta Total

U.P.I II III IV V VI

Suprafata(ha) 107,20 287,80 542,60 425 185 514,9 2062,5Ponderea(%) 5 14 26 21 9 25 100

Carnet inventar material lemons(arbori)

Ocolul silvic Aiud, partida 1020, ciocan marcat PS01-01AB, Vopsea albastra, u.a. 140C,Data 13/08/2012

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report1 FA II 30 26 SC III 18

2 TE I 28 27 SC III 46

3 TE I 18 28 SC I 22

4 CA IV 12 29 PA IV 32

5 TE I 28 30 SC II 32

6 CA II 32 31 CA II 22

7 TE IV 20 32 CA II 36

8 SC III 20 33 CA III 20

9 SC III 18 34 CA II 30

10 TE I 22 35 CA II 12

11 TE I 20 36 CA II 10

12 TE II 34 37 CA II 12

13 TE I 28 38 SC II 38

14 CA III 26 39 TE III 30

15 CA III 26 40 CA II 26

16 PA II 38 41 CA II 18

17 PA III 26 42 CA II 22

18 CA III 12 43 CA II 12

19 SC II 40 44 SC IV 34

20 SC IV 40 45 SC II 30

21 CA III 28 46 TE II 24

22 CA IV 18 47 SC II 2423 SC II 46 48 TE III 4424 SC II 22 49 TE II 20

25 TE II 32 50 TE III 18

Conducator lucrare: Marius Zaharie Padurar gestionar: Roman OvidiuN

r.cr

t

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report1 SC II 30 26 SC I 32

2 TE II 28 27 FA II 20

3 TE II 24 28 FA III 22

4 TE II 18 29 SC I 40

5 TE II 22 30 CA I 30

6 TE I 28 31 SC I 30

7 TE II 16 32 TE II 18

8 TE II 18 33 TE II 18

9 TE II 10 34 TE II 16

10 TE II 14 35 TE I 26

11 TE III 18 36 TE I 20

12 TE II 10 37 TE I 18

13 FA I 12 38 TE III 14

14 FA I 16 39 TE III 34

15 FA II 14 40 TE I 24

16 TE I 24 41 TE II 10

17 TE I 20 42 TE II 18

18 TE II 20 43 SC IV 28

19 TE II 20 44 SC IV 28

20 TE II 22 45 SC II 20

21 TE II 16 46 SC II 22

22 TE IV 10 47 SC II 4223 SC II 42 48 CA III 1624 TE I 24 49 TE II 22

25 FA I 16 50 TE II 24

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report1 TE II 16 26 GO II 14

2 TE II 20 27 GO I 26

3 CA III 26 28 GO II 28

4 CA III 18 29 CA IV 14

5 SC II 38 30 GO II 28

6 CA II 16 31 GO II 24

7 CA II 26 32 GO I 28

8 SC I 32 33 CA IV 16

9 SC I 36 34 CA III 24

10 SC I 26 35 CA II 18

11 CA III 12 36 CA III 12

12 CA II 20 37 CA II 22

13 SC II 20 38 CA III 14

14 CA III 20 39 CA II 24

15 CA III 16 40 CA II 18

16 SC II 38 41 CA III 12

17 SC III 20 42 TE I 22

18 CA III 12 43 TE II 14

19 SC II 40 44 TE II 14

20 SC III 14 45 TE II 20

21 CA III 14 46 GO II 34

22 CA III 18 47 GO II 3023 GO II 22 48 CA III 1824 GO II 26 49 TE I 24

25 GO II 26 50 SC III 24

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report1 SC IV 24 26 SC II 30

2 SC III 26 27 GO II 14

3 SC II 14 28 GO I 14

4 SC IV 18 29 GO I 20

5 GO II 20 30 GO I 18

6 TE II 18 31 GO II 22

7 SC II 30 32 GO II 20

8 GO I 16 33 SC II 28

9 GO I 14 34 SC II 22

10 SC II 30 35 SC II 20

11 SC II 28 36 SC II 26

12 GO I 24 37 SC II 22

13 GO II 20 38 GO II 14

14 SC III 20 39 GO II 16

15 SC III 22 40 SC II 22

16 TE II 22 41 SC II 22

17 TE III 34 42 SC II 26

18 SC II 24 43 SC I 26

19 SC II 22 44 TE II 18

20 SC II 26 45 TE II 14

21 GO II 16 46 TE II 14

22 GO II 14 47 SC I 1623 SC II 30 48 SC II 2024 SC II 24 49 SC II 24

25 SC II 20 50 SC II 16

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report

1 SC II 22 26 SC II 26

2 SC II 24 27 GO II 16

3 SC IV 26 28 TE I 16

4 SC IV 18 29 TE II 26

5 GO II 22 30 TE I 16

6 SC II 20 31 TE III 22

7 SC II 18 32 TE I 28

8 GO II 18 33 TE I 18

9 GO III 16 34 TE I 26

10 GO II 12 35 SC III 28

11 GO II 14 36 TE II 36

12 GO II 28 37 TE II 16

13 GO I 34 38 GO II 18

14 GO I 26 39 TE II 18

15 GO I 26 40 TE II 12

16 GO I 14 41 TE II 16

17 SC II 26 42 FA II 34

18 SC III 20 43 FA II 14

19 SC IV 26 44 GO I 36

20 SC IV 20 45 GO I 24

21 GO I 30 46 TE I 16

22 GO I 20 47 SC I 2823 GO I 22 48 SC II 2224 SC II 26 49 SC II 16

25 GO III 16 50 SC II 46

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report1 TE II 18 26 GO I 24

2 GO I 24 27 GO II 28

3 GO I 22 28 GO I 24

4 TE III 14 29 TE II 12

5 TE I 28 30 TE III 12

6 GO I 16 31 GO I 28

7 GO II 12 32 GO I 26

8 SC II 48 33 GO I 24

9 SC II 44 34 GO I 18

10 SC II 44 35 GO I 30

11 GO I 20 36 GO I 26

12 GO II 18 37 GO I 32

13 GO II 18 38 GO I 22

14 GO II 10 39 SC III 32

15 SC II 40 40 TE I 18

16 GO I 38 41 TE II 18

17 SC I 34 42 SC III 18

18 CA III 20 43 TE II 18

19 CA III 16 44 TE II 24

20 TE I 18 45 TE II 12

21 GO I 12 46 TE II 24

22 GO I 20 47 TE II 1623 TE I 24 48 GO I 3624 TE I 22 49 GO I 22

25 GO I 26 50 GO I 28

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report1 GO I 24 26 TE I 20

2 GO II 18 27 TE I 18

3 GO II 20 28 TE I 22

4 SC III 2630 29 TE I 16

5 SC II 12 30 TE I 14

6 GO II 20 31 SC I 38

7 TE II 28 32 CA I 28

8 SC III 14 33 CA I 14

9 GO III 38 34 CA I 22

10 SC III 18 35 PA I 14

11 GO III 18 36 TE I 18

12 SC I 26 37 TE I 22

13 GO I 12 38 TE I 24

14 GO I 26 39 TE I 22

15 TE I 18 40 SC I 32

16 SC I 10 41 SC I 52

17 TE I 18 42 SC I 38

18 TE I 26 43 SC I 28

19 TE I 14 44 CA I 30

20 CA I 14 45 SC I 22

21 TE I 18 46 SC I 36

22 TE I 12 47 SC I 2223 SC I 32 48 SC I 3224 TE I 22 49 SC I 18

25 TE I 14 50 SC I 16

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

Nr.

crt

Sp

ecia

Cla

sa

cali

tate

DimensiuniCantitati

d h d h

cm m cm m

Report Report1 SC III 28 26 TE II 16

2 TE II 26 27 SC II 12

3 SC I 26 28 TE II 16

4 SC II 38 29 TE II 14

5 TE II 18 30 SC III 46

6 TE II 14 31 TE III 12

7 TE I 22 32 TE III 14

8 SC I 24 33 TE III 12

9 SC I 32 34 TE III 12

10 SC II 30 35 TE III 38

11 SC I 30 36 TE III 38

12 SC II 30 37 CA IV 20

13 SC II 30 38 CA IV 22

14 SC II 30 39 SC II 12

15 SC II 12 40 SC II 10

16 SC II 30 41

17 SC II 28 42

18 SC II 30 43

19 SC II 16 44

20 SC II 28 45

21 SC II 32 46

22 GO IV 14 4723 SC I 26 4824 SC I 18 49

25 GO III 12 50

Verificarea actului de punere in valoare

Verificarea diametrelor arborilor masurati

Categoria dediametre

Nr. de arboridin carnetul

de

Suprafatade

baza

Nr. de arboriinventariatipe teren la

Suprafatade

baza

inventariere d*d*0.785/10000 verificare

10 8 0.007 8 0.00712 28 0.011 28 0.01114 33 0.015 33 0.01516 34 0.02 34 0.0218 46 0.025 46 0.02520 36 0.031 36 0.03122 38 0.038 38 0.03824 29 0.045 29 0.04526 36 0.053 36 0.05328 27 0.062 27 0.06230 23 0.071 23 0.07132 12 0.08 12 0.0834 8 0.091 8 0.09136 6 0.102 6 0.10238 11 0.113 11 0.11340 5 0.125 5 0.12542 2 0.138 2 0.13844 3 0.152 3 0.15246 3 0.166 3 0.16648 1 0.18 1 0.1852 1 0.212 1 0.212

TOTAL 390 1.737 390 1.737

Coeficienti de echivalenta

Grupa de specii Clasa de calitate Coeficienti de echivalentafoioase I 1

II 0.81III 0.57IV 0.18

Verificarea inaltimii medii

Verificarea inaltimii medii a arborilor se face tinand seama de diametru mediu de 33.2 cm.Se stabileste valoarea medie a inaltimii arborilor verificati si se compara cu cea stabilita la intocmirea actului de punere in valore. Daca diferenta dintre cele doua valori este mai mare de 1,5 m ,atunci actul de punere in valoare se respinge.

Datele din carnetul de inventariere

Datele culese la verificare

Nr. arb. Diam. H Nr. arb. Diam. H4 24 17 4 24 173 22 17.5 3 22 17.52 23 16.5 2 23 16.51 25 17 1 25 176 26 18.5 6 26 18.56 32 18.5 6 32 18.55 30 18 5 30 18

D. med 26   D. med 26  H.

med  17.5 H.

med  17.5

Deoarece diferenta dintre inaltimea medie a arborilor folosita la intocmirea A.P.V. si ce-a masurata la verificarea acestuia nu depaseste 1.5m se considera ca inaltimea este corecta ,deci actul se accepta.

Structura masei lemnoase de exploatat din partida 1020

Nr. crt.

Specificatii UM Total Specia

        FAG STEJARI CARPEN PALTIN SALCAM TEI1 Vol. Brut

cu coajam.c. 149 2 31 15 2

62 372 Coaja m.c. 20 0 4 1 0

10 5

lemnului de lucru

3 Vol. brut fara coaja

m.c. 129 2

27

14 2

52 32a) lemn lucru gros

m.c. 61 1

16

6 1

26 11b) lemn lucru subtire

m.c. 20 0

4

2 0

6 8c) lemn de foc d>5 cm

m.c. 48 1

7

6 1

20 13d) craci d< 5 cm

m.c. 11 0

2

1 0

5 34 Vol, brut la

ham.c. 126  

62   

64  5 Nr.arbori: -

totalm.c. 390 9

80

52 4

127 118 -la ha

m.c. 130 3

27

17 1

43 396 Vol.

Arborelui mediu

m.c. 0.47 0.22 0.39 0.43 0.43

0.43 0.317 Taxa

forestiera:-totala

lei 8214.53 94.43

2794

375.9 163.9

3947 838.97 - la m.c.

lei 330,67 47.22

90.14

25.06 81.93

63.66 22.678 Consumuri

tehnologice si pierderi

% 2.98 0.04

0.62

0.3 0.04

1.24 0.74m.c. 2.98 0.04 0.62 0.3 0.04 1.24 0.74

9 Vol.Brut cu coaja pentru productie

m.c. 146.02 1.96 30.38 14.7 1.96

60.76 36.2610 Vol.

Lemnului marunt

% 38.77  34.74 26.42   45.69 41.43

m.c. 50.02 -0.04 9.38 3.7 -0.04 23.76 13.2611 Vol.Brut cu

coaja gros si subtire

m.c. 96 2

21

11 2

37 23a) lemn

grosm.c. 72.42 2 16.8 8.25 2 30.06 13.31

b)lemn subtire

m.c. 23.57 0

4.2 2.75 0 6.94 9.6812 Vol.net

gros si subtire comercial

m.c.    

 

   

   a) lemn gros comerciabil

m.c. 53.45 0

13.6

7.5

0 21.93 10.42b) lemn subtire comerciabil

m.c. 18.53 0

3.4 2.5 0 5.06 7.57c) lemn steri

m.c. 39.1  7.38

2.7  18.76 10.26

d) craci m.c. 11 0 2 1 0 5 3

Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare

In parchetul Mahaceni cu suprafata de 3.00 ha se aplica taieri de conservare . Metoda de exploatare adoptata este trunchiuri si catarge. Procedeul de inventariere este fir cu fir , s-au inventariat 390 de fire. Volumul total al partizii este de 149 mc din care 81mc lemn de lucru, 20mc coaja lemnului de lucru si 48mc lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0.38mc iar elajajul pe 52 % din fusul arboreului.Valoare totala a parchetului este de 8214.53.La alegerea variantei de exploatare cel mai important in acest caz este volumul arborelui mediu care este de 0,38 mc are rol decisiv in alegere variatei tehnogice mai ales ca panta terenul este de 40 g.si distanta de colectere aproximativ 500 de metrii.

Parchetul este constituit din foioase 100%.Stabilirea cheltuielilor de colecta aferente mijloacelor folosite in parchetul Mahaceni, mijloace alese in concordanta cu conditiile impuse, se analizeaza prin compararea consturilor total de colectare corespunzatoare fiecarei variante propuse. Vom analiza fiecare varianta de colectare propusa urmand a alege acea varianta care corespunde din punct de vedere economic ,adica care reclama cele mai mici costuri.

Costul tehnologic pentru apropiat cu atelaje

Mijloc operatii Specia Volum Dist N.T F.T Salar Valori lei

mc M Orar Partiale Totale     

Caii Pregatit si dat dupa cai

R              

F 149   0.32 47.68 4.70 224.096  

Scos R             765.562F 149 500 0.79 117.71 4.60 541.466  

Costul estimat pentru amenajarea drumului de vite(cai) in lei ora

Cc=0.14*500*3.2=224 leiCostul furajelor La o productivitate de 10 mc in 8 ore pe atelaj, la un volum de 149 mc rezulta 15 zileFuraje concentrate 3.5kg/zi /cal=52.5kg*1.5lei/kg=79.275leiFan 12kg/zi=180kg*0.5lei/kg=90leiIn total=169.275 lei

Costul total pentru apropiat cu atelaje

Specificatii Valoarea totala lei

Costul tehnologiei 765.562

Amenajarea caii 224

Costur furaja 169.275

Total 1158.837

Costul tehnologic la apropiat cu TAF-650

Mijloc Operatii Specia Volum Distanta N.T. F.T. Salar Valori- lei Mc m. orar Partiale Totale

TAF-650

adunat cu

R              

cablu F 149 0.17 25.33 4.79 121.33    Formarea

siR              

  legarea sarcini

F 149 0.06 8.94 4.555 40.72 468.81

  Apropiat R                F 149 0.35 52.15 5.56 289.95    dezlegare R                sarcina F 149 0.024 3.576 4.7 16.81  

Costul carburantlor la TAF650

Traseu Felul comb,tip utilaj

Prestatia efectuata

Norma consum cantitatea Valoare lei

total

A-1

UM Totala l/mc l Unitara totalaMotorina

255.05

TAF-650

tras cu cablu mc 149 0.112 16.688 6.1 101.796Apropiat km 0.5 1.067 0.5335 6.1 3.254

UleiTAF-650 0.048 15 10 150

Costul total cu tractorul TAF 650

Specifificatii Lei

Costuri tehnologice 468.81

Carburanti 255.05

Total 723.86

Evaluarea costurilor lucrarilor de exploatare

Devizul de executie pentru procesele tehnologice

Procesul tehnologic

Operatii-faze

Simbolul normei

Grupa

U.M

Volum Distanta medie m

N.TFond de Salariu Valoare manopera

de specii Mc ore/mc

timp nec.

orar lei/h Unitara Unitara

A.proces tehnologic de doborare

1.doborat cu FMHQ262 D.62.a.10 Foioase mc 149 * 0.12 17.88 5.5 0.66 98.34

2.curatat de craci cu FMHQ262 D.62.b.10 Foioase mc 149 * 0.13 19.37

5.5

0.715 106.535

3.sectionat cu FMHQ262 D.62.c.10 Foioase mc 90 * 0.08 7.2

5.5

0.44 39.6

B. proces tehnologic de colectat

1. adunat m.l. cu tapina J.3.I.b Foioase mc

 50

  0.74 37 4.5 3.33 166.5

2.pregatit m.l. si dat dupa vite J.1.II.c Foioase mc

75

* 0.32 24

4.5

1.44 108

3.adunat m.l. cu atelaje proprii J.2.VI.b Foioase mc

75

  0.51 38.25

4.5

2.295 172.125

4.formarea si legarea sarcinii pt apropiat cu TAF-ul J.7 Foioase mc 60 * 0.06 3.6 4.5 0.27 16.2

5.adunat m.l.cu troliu pe TAF J.9.b Foioase mc 60 0 0.14 8.4 3.5 0.49 29.4

6.adunat prin semitarare cu TAF-ul J.8.III Foioase mc 60 500 0.22 13.2 3 0.66 39.6

7.dezlegarea sarciniide la TAF J.7 Foioase mc 60 * 0.02 1.2 2.5 0.05 3

C.proces tehnologic pe platforma primara

1.receptia, sortarea, expedierea m.l. J.11 Foioase mc 149 * 0.08 11.92 2.3 0.184 27.416

D.proces tehnologic de transport

1.pregatit pt incarcat lemn gros+subtire J.22.b.I Foioase mc 149 * 0.3 44.7 2.2 0.66 98.34

2incarcat lemn rotund cu Trolii NecCapIII55 Foioase mc 20 * 0.28 5.6 3 0.84 16.8

TOTAL 921.856

Caculul necesarului de carburanti

Nr. crt U.M SpecificatiiGrupa de specii

Cantitatea –mc-

Norma de consum l/mc

Cantitatea necesara (l)

Pretul

unitar Total

A.Benzina

1 Mc

Doborat arbori cu FMHQR262

Foioase 149 0.05 7.45 5.9 43.95rasinoase 0 0 0 0 0

2 Mc

Curatat de craci cu FMHQR262

foioase 149 0.11 16.39

5.9

96.7rasinoase 0 0 0   0

3 Mc

Sectionat in parchet cu FMHQR262

foioase 90 0.08 7,2

5.9

42.48rasinoase 0 0 0 0 0

TOTAL.A     31.04 5.9 183.13B.Motorina

1 Mc

Apropiat lemn cu troliu pe TAF 650

foioase

60

0.57

34.2 6.1 208.62

l/tona

rasinoase Km

2 Mc

Incarcat lemn cu Trolii

foioase

200.31

6.2 6.1 37.82rasinoase l/mcTOTAL B     40.4 6.1 246.44TOTAL CARBURANTI 71.44   429.57

Calculul consumului de lubrifianti

Nr. crt

Denumirea utilajului si a operatiilor tehnologice operate

Lubrifiant folosit

Carburantul consumat -l-

Cantit.de lubrifiant necesara(l)

Pretul

Locul de Tipul de lubrifiant

Coeficientul de ungere unitar TotalUngere

1

Motofierastrau HQ262doborat curatat de craci sectionat

MotorUlei amestec 0.02 25 0.5 23 12

Aparat Ulei pt ungere 0.42 25 10.5 8.5 89 Taiere

2

Tractor TAF650 Motor

Ulei motor 0.02 35 0.7 10 7

-adunat cu troliu Transmisie Valvolina 0.02

35

0.7 8 5.6

-apropiat lemn HidraulicUlei hidr-lic 0.01

35

2.83 11 31.13

3Incarcator Trolii Motor

Ulei motor 0.02 24 0.48 10 4.8

-incarcat lemn Transmisie Valvolina 0.01 24 0.24 8 1.92

  HidraulicUlei hidr-lic 0 0 0 11 0

TOTAL 151

Fisa de lucrari si activitati de deservire a procesului de productie si de munca necuprinse in devizele de executie

Nr. Categoria de lucrari

U.M Cantitate Norma de timp

Fond de timp necesar

Pretcrt unitar total

A.LUCRARI DE PROTECTIA MUNCII

1 Identificat si semnat iescari

Mc 0 0 00 0

2 Doborat iescari Mc 0 0 0 0 03 Indepartat

iescariMc 0 0 0

0 04 Amenajat

poteci accesMl 20 0.36

36 0.6 125 Amenajat

izvoare pt apa potabila

Buc 2 4,00

8 12 246 Amenajare

cabina WCBuc 1 23,90

24 22.1 22.17 Impartit parchet

in sectiuni si postate

Km 0 1,50

0 2,3 08 Instructaj

protectia muncii

muncitor 2 8

16 2.3 4.69 Montat tablite

avertizoareBuc 5 1,00

5 2.3 11.510 Delimitat locuri

periculoaseBuc 1 4,00

4 25.7 25.7TOTAL A 99.9B. LUCRARI P.S.I.1 Amenajat loc

fumatBuc 2 4,00

824.1

48.22 Amenajat

pichet de incendiu

Buc 1 8,00

8

24.5

24.53 Amenajat

depozit de carburanti

Buc 1 16,00

16

26

26TOTAL B 98.7C. ACTIVITATI DE INTRETINERE A MIJLOACELOR DE MUNCA1 Intretinere F.M. Buc/luna 2 3 6 22.22 133.322 Intretinere

FPU500odata/luna 0 0

0

0

03 IntretinereTAF-

uriBuc/luna 1 8,00

024.5

24.5TOTAL C 157.82D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV

1 Forjor Ore 8 1,00 8 4,63 37.042 Ingrijitor baraca muncitor 5 3.81

19.05

3.52

67.056(om/zile)3 Ingrijitor atelaje muncitor 5 0.67

3.35

22.1

74.035(om/zile)TOTAL D 178E. ALTE LUCRARI 1 Curatit parchet Ha 3.0 10 30 5.6   168

   TOTAL E 168TOTAL 702.42

Fisa de calcul pentru materiale necesare, in Parchetul Mahacenivolumul de 149 mc pentru stabilirea normelor de consum

Nr.crt Denumirea materialelor utilizate

U.M. Norma de consu /U.M.

Cantitate de control

Total necesar

Pretul

unitar Total1 Lant HQ

doborat+sectonatbuc. 4/1000mc 46 1 80

802 Lant HQ curatat

cracibuc. 2/1000mc 26 1 80

803 Lant

antiderapant pt FPU500(6X19)

kg 64/TAF 0 0 0

04 Sapun kg 0,2/om/luna 5 1 3.7

3.75 Petrol l 0,5l/zi 5 2.5 3.5 68,46 Trusa sanitara buc. 2 2 2 25

507 Potcoave buc. 4/cal/luna 8 8 10 808 Caiele buc. 8/potcoava 64 64 0.23

14.729 Pile pr

motof.HQ232buc. 2buc/lant 1 1 12

1210 Instinctor PSI buc. 2 - 2 150

30011 Fan pt cabaline buc. 12kg/cal/zi 180 180 0.5

90

12 Lama HQ buc. 1/1000mc 1 1 110144

13 Pile late buc. 1/lant 2 2 6.5 1314 Topoare buc.   2 2 23 4615 Lopeti buc.   1 1 24 2416 Sape de munte buc.   2 2 25 5017 Tarnacoape buc.   1 1 30

3018 Manusi de

protectia munciibuc.   8 8 11.2

89.619 Furaje

concentratekg 3,5kg/cal/zi 52.5 52.5 1.5

27TOTAL 1185.75

Total 8214.53C.A.S. 31.00% 2546,5

5668.03TVA 24% 1360.33Neprevazute si rotunjiri 200Total deviz 4107.7

Autorizarea spre exploatare a masei lemnoase din partida 1020 parchetul Mahaceni

Exploatare masei lemnoase din partida 1020, parchetul Mahaceni se efectueaza in baza autorizatiei de exploatare numarul 181 din 15 .08.2012, in cadrul perioadelor si ter- menelor prevazute de aceasta,15 08.2012-15.09 2012.R.N.P.REGIA NATIONALA A PADURILOR

DIRETIA SILVICA ALBAOcolul silvic Aiud Seful ocolului

Crizboi Ioan

AUTORIZATIE DE EXPLOATARE

Nr181 din 15 08 2012 1 Subsemnatul ING. Crizboi Ioan , seful Ocolului Silvic Aiud autorizez agentul silvic Ocolul silvic Aiud reprezentat prin ING. Pavel Adrian imputernicit, in baza inputerniciri nr 2669 din 16.10.2012 emisa de R.N.P Directia silvica Alba .in conformitate cu Normele aprobate cu Ord.R.N.P sa exploateze masa lemnoasa din partida 1020,U.P.III Aiud.Ua140C avand un volum brut de 149 mc pe o suprafata de 3.00ha si un numar de 390 arbori marcati cu ciocanul rotund PS01-01AB pentru efectuarea unei taiei de conservare. Parchetul este delimitat prin :linii parcelare si subparcelare, iar arborii de limita sunt insemnati inel de var sau vopea alba la inaltimea pieptului si marcati pe cioplaj la 1.30m de la sol si pe radacina proeminenta cu ciocanu patrat nr ......-....... cu ocazia lucrari de evaluare a masei lemnoase, conform schitei de pe verso a.p.v. 2 In intervalul 15 08 2012-20.09.20.12 unitatea de exploatare poate sa execute lucrari de pregatire a parchetului cu respectarea prevederilor art....pct...din Nrmele aprobate cu Ord. R.N.P:-asigurarea conditilor pentru respectare normelor de tehnica securitatii muncii-doborarea

Cu ocazia predari parchetului se vor materializa caile de scos apropiat si a platformei primare. Se vor respecta OM635/2002,Normele de N.T.S.si P.S.I. precum si tehnologia de exploatare TRUNCHIURI SI CATARGE.-amenajarea cailor de acces pentru tactoare conform schitei de pe verso apv cu respectare prevederilor art....pct...din Normele aprobate cuOrd.R.N.P precizand nr si lungimea traseelor materializarea lor realizandu-se cu vopsea alba.-constructii de cabane pentru muncitori, adaposturi pentru animale,depozite de carburanti etc.cu respectarea amplasamentului din schita de pe dosul apv si a prevederilor din NormeleR.N.P(enumerare suprafata).-realizarea mijloacelor de protejare a regenerarii prinRespectarea OM635/2002 a drumurilor de scos apropiat si a tehnologiei de exploatare-realizarea mijloacelor de protejare a arborilor dea lungul traseelor de scos-apropiat prin : mansoane,lungoane etc-materializarea pe teren a platforei primare cu respectarea prevederilor din Normele aprobate de R.N.P. in suprafata de 500mp. in u.a 3 Activitatea deexploatarea parchetului se va organiza si desfasura cu respectarea stricta a prevederilor din Normele aprobate de R.N.P 4 Tehnologia de exploatare admisa este Trunchiuri si catarge 5 Parchetul se va expoata in termenele de recoltare si colectare de la 18 10 2012 pana 20.11.2012. 6 Reprimirea parchetului se va face la data de 20 11 2012

7 Nerespectarea regulilor de exploatare si a termenelor acorate prin prezenta autorizatia va atrage, dupa caz, raspunderea persoanei juridice sau fizice vinovate, conform reglementarilor legale in vigoare. 8 Autrizat pentru prestari servicii.

Seful ocoluluiING.Crizboi Ioan

Ridicat autorizatie azi 15.08.2012 Imputernicit ING. Pavel Adrian

Preadarea parchetului Mahaceni,partida 1020

Dupa emitere autorizotiei de exploatare urmeaza predarea parchetului pe teren cu intocmirea Procesului-Verbal de predare a parchetului. REGIA NATIONALA A PADURI-ROMSILVA DIRECTIA SILVICA ALBA AGENT ECONOMICOCOLUL SILVIC AIUD S.C SILANAS.R.L

Proces verbal De predare a parchetului Mahaceni, partida nr.1020 incheiat astazi 15.08.2012

Subsemnati Marius Zaharie si Roman Ovidiu padurar , din parte ocolului silvic Aiud si Bocor Andrei din parte cumparatorului, titularul imputernicirii nr. 110346/2012, emisa de reprezentatul legal al D.S.Alba , am procedat la predarea-primirea partizii nr.1020, conform autorizatiei de exploatare nr181/15.05.2012 din U.P.III Aiud,u.a.140C, delimitata prin limite parcelere si subparcelare. Limitele parchetului, marcate conform autorizatiei de exploatare, au fost parcurse si imputermicitul cumpartorului desemnat sa raspunda de respecarea regulilor silvice de exploatare. Pe suprafata parchetului se afla un nr 390 arbori identificati conform inventarului in baza careia s-a construit aceasta partida. Intalatiile asagere de scos-apropiat sunt/nu sunt avizate, sunt/nu sunt executate. Caile de scos-apropiat material lemnos din parchet s-au materializat pe teren limita arborilor insemnati cu vopsea alba la nivelul pietului, conform schitei anexate, pe traseele stabilite de specialistii ocolului silvic impreuna cu cei ai agentului economic care face exploatarea. In vederea evitarii prejudicirii arborilor din vecinatatea cailor de acces, se vor lua masuri de protejare a acestora prin mansoane de cauciuc, lungoane etc.Sunt executate urmatoarele constructii ,cabane pntru muncitori, adaposturi pentru animale, depozite de carburanti ,coform aprobarii date, care sunt necesare activitatii de exploatare.Platforma primara in suprafata de 500 mpn este materializata pe teren prin limite de tarusi cu placute de avertizoare.Sa se respecte OM635/2002 normale N.T.S. si P.SI precum si tehnologia de exploatare Trunchiuri si catarge.

Controlul activitati de exploatearea

Modul de desfasurare a lucrarilor, gestionarea materialui lemnos, respectarea prevederilor proiectului tehnico-economic aprobat, a regululor generale de desfasurare a lucrarilor , s-au constatat cu ocazia controlului de exploatare efectuat in parchet , ocazie cu care s-a intocmit Procesul verbal prezentat mai jos:

M. A. A. P. Se aprobaREGIA NATIONALA A PADURILOR

Directia Silvica ALBAOcol Silvic Aiud

PROCES VERBALde control al exploatarii

Data 23 08 2012

Subsemnati Marius Zaharie si Roman Ovidiu padurar, din parte ocolului si Bocor Andrei din parte cumparatorului,am efectuat controlul parchetului 1020 U.P III Aiud, u.a 140C de produse P1 ,taieri de conservare cu volum brut pe picior de 149 mc, obiect al contractului cu nr. de livrare 2423 din data de 15.08.2012 a carei exploatare s-a facut in baza autorizatiei 181 din 15.08.2012 avand termen de exploatare intre 15.08 2012 si 20.09.2012 facand urmatoarele constatari: 1Modul cum s-au executat lucrarile de exploatare:-volumul recoltat 149 mc din care livrat 149 mc-cautiune achitata 300 lei-plati efectuate 2480 lei aferent volumului de 149 mc-constatari cu privire la modul cum se respecta O.M nr. 635/2002 Nu s-au constatat abateri privind normele de exploatre.Momentan in parchet se lucreaza cu o echipa de lucru formata dintr-un TAF si 5 muncitori forestieri.De asemenea se respecta tehnologia de exploatare in trunchiuri si catarge. Drumurile de scos ,apropiat sunt respectate.

2.Curatarea parchetului:Parchetul se curata concomitent cu exploatarea.

3.Prejudicii(prezentare si calculul valoric):-arbori taiati nemarcati Nu s-au gasit taiati arbori nemarcati-arbori vatamati Nu s-au gasit arbori vatamati-semintis prejudiciat Nu este cazul-alte prejudicii Nu s-au constatat

4 Penalitati:Nu propunem penalitati

5. Sanctiuni aplicate:Nu se aplica sanctiuni

6.Alte constatari,alte precizari,concluzii: Sa se respecte Om 635/2002 normele N.T.S si P.S.I precum si tehnologia de exploatare Trunchiuri si Catarge.Sa se urmareasca incadrarea in termenele de exploatare.sa se mentina permanent curatate santierele aferente parchetului dar mai ale a platformei primare.Sa se urmareasca mai atent sortarea lemnului pe categorii de calitate.

Semnaturi:

Organ de control Asistenti, din partea : S.CSILANAS.R.L Bocor Andrei

Reprimirea parchetului

La expirarea termenului prevazut in autorizatia de exploatare s-a facut reprimirea parchetul. Aceasta s-a consemnat in Procesul –Verbal de reprimire a pachetului.

REGIA NATIONALA A PADURILORDirectia silvica ALBA Se aproba

Ocolul Silvic Aiud

Proces verbal a parchetului Data 20. 09. 2012 Subsemnati Marius Zaharie si Roman Ovidiu padurar, din parte ocolului si Bocor Andrei din parte cumparatorului,am efectuat controlul parchetului 1020 U.P III Aiud, u.a 140C de produse P1 ,taieri de conservare cu volum brut pe picior de 149 mc, obiect al contractului cu nr. de livrare 2423 din data de 15.08.2012 a carei exploatare s-a facut in baza autorizatiei 181 din 15.08.2012 avand termen de exploatare intre 15.08 2012 si 20.09.2012 facand urmatoarele constatari: 1Modul cum s-au executat lucrarile de exploatare:-volumul recoltat 149 mc din care livrat 149 mc-cautiune achitata 300 lei-plati efectuate 2480 lei aferent volumului de 149 mc-constatari cu privire la modul cum se respecta O.M nr. 635/2002 Nu s-au constatat abateri privind normele de exploatre.Momentan in parchet se lucreaza cu o echipa de lucru formata din un atelaj si 5 muncitori forestieri.De asemenea se respecta tehnologia de exploatare in trunchiuri si catarge. Drumurile de scos ,apropiat sunt respectate.

2.Curatarea parchetului:Parchetul se curata concomitent cu exploatarea.

3.Prejudicii(prezentare si calculul valoric):-arbori taiati nemarcati Nu s-au gasit taiati arbori nemarcati-arbori vatamati Nu s-au gasit arbori vatamati-semintis prejudiciat Nu este cazul-alte prejudicii Nu s-au constatat

4 Penalitati:Nu propunem penalitati

5. Sanctiuni aplicate:Nu se aplica sanctiuni

6.Alte constatari,alte precizari,concluzii: Sa se respecte Om 635/2002 normele N.T.S si P.S.I precum si tehnologia de exploatare Trunchiuri si Catarge.Sa se urmareasca incadrarea in termenele de exploatare.sa se

mentina permanent curatate santierele aferente parchetului dar mai ale a platformei primare.Sa se urmareasca mai atent sortarea lemnului pe categorii de calitate.

Semnaturi:

Organ de control Asistenti, din partea: S.CSILANAS.R.L Bocor Andrei

PROTECŢIA MUNCII

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanţă

pentru întregul personal muncitor şi în primul rând a personalului de conducere din

întreprinderi, unităţi, secţii sectoare şi parchete de exploatare. Reducerea numărului şi

a gravităţii accidentelor de muncă prin ridicarea nivelului general al activităţii de

protecţie a muncii, este o obligaţie prevăzută în legislaţia în vigoare Legea 90/1996

(Legea protecţiei muncii).

Măsuri cu caracter general de protecţie a muncii în exploatări forestiere au în

vedere următoarele:

instruirea muncitorilor se va face prin demonstraţii practice, iar introducerea lor în

lucru se va face numai după ce s-a constatat că şi-au însuşit normele de protecţie a

muncii

la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le

deservească

la repartizarea muncitorilor în procesul de producţie se va ţine seama de pregătirea

profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea

operaţiilor şi de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă operaţia respectivă

purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie prevăzut în NTS (cască, palmare)

de către toţi muncitorii în timpul procesului de producţie

delimitarea şi marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă

conducătorul procesului de producţie nu va părăsi locul de muncă până nu stabileşte

precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipseşte din parchet.

Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la

următoarele aspecte:

1. Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă

care constă în:

tăierea vegetaţiei lemnoase din subetaj, a tufărişului, curăţirea crăcilor

bătătorirea zăpezii în jurul arborilor

formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori.

2. Direcţia de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine şi

să nu cadă peste alţi arbori doborâţi:

tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de răşinoase şi de

1/3 până la foioase

când arborele dă semne de mişcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură şi

vor da semnalele convenţionale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se

vor îndepărta la o distanţă de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcţie laterală şi

înapoi faţă de direcţia de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi

loviţi de arborii în cădere ori de bucăţi de lemn sau crăci

3. Este interzisă doborârea arborilor înclinaţi sau a celor cu coronamentul într-o parte, în

direcţia opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul.

4. La începutul tăierii ferăstrăul se reazămă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui.

Nesprijinirea ferăstrăului şi introducerea bruscă a lanţului tăietor în lemn produc

izbituri periculoase atât pentru utilaj cât şi pentru muncitor.

5. Pentru a nu bloca lanţul tăietor al ferăstrăului cât şi pentru o mai bună dirijare a

căderii arborelui, se vor folosi pene din lemn.

6. În cazul ruperii lanţului tăietor se opreşte imediat motorul ferăstrăului.

7. Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârşitul tăierii, trebuie să se facă lin, fără

smucituri, pentru a se evita căderea sau ruperea lanţului.

8. În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu

motorul oprit sau cu turaţie redusă.

9. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul

oprit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eşapament să nu se atingă

de hainele sau de părţi ale corpului muncitorului.

10. Dezaninarea arborilor agăţaţi se face de către o echipă instruită în mod special,

condusă de maistrul sau gestionarul de parchet şi dotată cu dispozitive (tirfor,

cabluri).

11. Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz

afirmativ, se va înlătura arcuirea şi se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii,

iar numai după aceea se va trece la fasonare.

12. Secţionarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându-se fiecare secţiune

contra rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, acestea se va ancora cu

un cablu şi se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este

necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.

13. Crăcile se curăţă începând cu cele de la baza trunchiului şi terminând cu cele de la

vârf. Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părţii arborelui de pe care se curăţă

crăcile.

14. Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă,

operaţia făcându-se cu tăişul toporului.

15. Curăţirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu pante

mari se va asigura arborele cu ţăruşi împotriva rostogolirii, interzicându-se orice

activitate în partea din aval a locului unde se curăţă arborii de crăci.

16. La secţionarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ţine seama de

următoarele :

înainte de începerea operaţiei de secţionat truchiurile vor fi sprijinite cu ţăruşi sau

proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secţionare;

este interzis a se sprijini buşteanul cu corpul sau cu picioarele;

pe terenuri în pantă secţionarea trunchiurilor se va face numai din amonte.

A. Colectarea lemnului cu tractoare

la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistenţă la

răsturnare, cu plasă de protecţie şi anexe necesare (sapă şi troliu);

este interzis transportul de persoane pe tractor;

este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat

este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recolatare nu au fost

terminate. Distanţa până la postaţele în care se doboară va fi de minimum 50m;

se interzice:

- lucrul cu cablul troliului şi cu ciorchinarele fără mănuşi sau fără palmare;

- trecerea peste buştenii aflaţi în mişcare, peste cablu în timpul funcţionării

acestuia;

- mersul în faţa sau în aval de buştenii care se retrag cu troliu;

- mersul în faţa sau lângă buştenii care se scot prin semitârâre cu tractoare;

- urcarea pe buşteni în timpul mişcării acestora;

trasul buştenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când sapa

tractorului este fixată la sol;

cablu de pe troliu va fi de construcţie indicată de cartea tehnică a utilajului;

este interzisă legarea buştenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea

de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanţ sau za;

legarea se va face la 50cm de la capătul buştenilor, cu zaua sau lanţul în partea de jos,

spre pământ, pentru ca buştenii, la punerea în mişcare să se rotească parţial în jurul

axei lor;

după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aştepte semnalul din parte ajutorului de

tractorist sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul. Nu va trage până nu se

va convinge personal că muncitorii s-au retras din zona periculoasă;

este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de

tracţiune care se pot rupe şi produc accidente;

manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;

în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în amonte

de buştean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu cel puţin 3m

înainte de a ajunge la el;

la sfârşitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special destinate.

D. Măsuri de protecţie a muncii la lucrările din platforma primară

secţionarea arborilor sau trunchiurilor, funcţie de capacitate mijlocului de transport se

face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile şi trunchiurile

aşezate stabil pe sol;

pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu ţapina sau

prin manipularea materialului lemnos şi muncitorii care lucrează în platforma

primară.