Expertiza judiciara psihologica

  • View
    107

  • Download
    10

Embed Size (px)

DESCRIPTION

expertiza judiciara

Text of Expertiza judiciara psihologica

Capitolul VIII

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea de DreptCatedra de Drept Procesual Penal i Criminologie RAPORT

Esena i posibilitile Expertizei PsihologiceElaborat: Daniela CEBOTARI, masterand gr.IV,

anul I,ciclul II.

Conductor tiinific: Mihai Gheorghi

Doctor habilitat,

Profesor universitar

CHIINU,2014

CUPRINS:1. Constituirea i afirmarea expertizei psihologice ;

2. Notiuni generale despre EP in procedura penal i civil: obiecte i obiective, importan ;

3. Organizarea expertizei psihologic-judiciare in procesul penal;4. Bibliografie . Efectuarea expertizei psihologic-judiciare este o verig

care asigur stabilirea circumstanelor de importan juridic

cu coninut obiectiv, in baza crora poate fi realizat

o calificare corect a evenimentului juridic,

deci i respectarea dreptului subiectului.

T.V. Sachnova, Osnovy sudebno-psichologiceskoj

expertizy po grazdanskim delam, 1997.

1. Constituirea i afirmarea expertizei psihologiceExpertiza psihologic-judiciar actualmente are statut de domeniu aplicat autonom al psihologiei in general i al psihologiei judiciare in particular. In dezvoltarea acestui institut juridic pot fi remarcate citeva perioade.Prima jumtate a secolului XIX. Dei psihologia inc nu avea statut de domeniu tiinific, tendina de aplicare practic a cunotinelor despre sistemul psihic uman incepuse s se afirme. C. Lavater (1751-1801) elaboreaz teoria despre fizionomie (fiziognomica), incercind s explice dependena dintre calitile exteriorului i cele interne. Tot in aceeai perioad apare i un curent psihologic de stabilire a caracterului i

trsturilor de personalitate pe baza reliefului exterior al craniului - frenologia. Iniial aceast teorie a fost promovat de Fr. J. Gall (1758-1828), care a elaborat o hart a creierului, indicind zonele i funciile lor.

Dup prerea lui Gall, deoarece dezoltarea scoarei cerebrale i a creierului influeneaz forma craniului, cercetarea celui din urm ar putea s ofere date despre aptitudinile individului uman. La aceast teorie a aderat mai tirziu i C. Lombroso, care a emis ideea despre decodificarea calitilor psihice dezoltate sau atrofiate dup forma craniului. Teoria frenologic s-a bucurat de popularitate in prima jumtate a secolului XIX. Tot de aceast perioad in incercrile de diagnosticare a comportamentului infractorului prin aplicarea metodei observaiei. Prin inregistrarea i decidificarea mimicii, gesturilor, altor conduite expresive, manifestate de ctre inculpat in timpul dezbaterilor judectoreti, psihologii cercetau schimbrile pe care le produc aciunile din timpul judecii in comportamentul subiectului i explicau semnificaia lor. Aadar, primele investigaii practice au avut drept scop i studiul personalitii infractoriale, reliefind un inceput al expertizei psihologic-judiciare.In cea de a doua jumtate a secolului XIX - inceputul secolului XX are loc dezvoltarea i afirmarea psihologiei in calitate de tiin autonom. Sint realizate un ir de cercetri empirice care pot fi considerate pe drept cuvint expertize psihologice ale fenomenului criminalitii, ale mrturiei, victimei. Ele sint legate de numele lui A. Binet, W. Stern, C. Marbe. Cel din urm se refer i la utilizarea expertizei psihologic judiciare in procesul civil. In Rusia V. M. Bechterev creaz in 1902 la Sankt Peterburg Institutul de Psihoneurologie, unde pentru prima dat se ine un curs de expertiz psihologic-judiciar, este studiat experiena cercettorilor din alte ri in acest domeniu. Pe parcursul secolului XX expertiza psihologic-judiciar s-a afirmat in rile lumii.In Uniunea Sovietic expertiza psihologic-judiciar a avut o soart tragic. Din cauze obiective: sporire neintemeiat a competenelor expertului-psiholog, pin la momentul c acesta ii asuma dreptul de a

decide asupra invinuirii sau a caracterului depoziiilor; dar i subiective - negarea unui ir de discipline tiinifice i etichetarea lor cu calificativul burgheze, expertiza psihologic-judiciari este interzis. Acest institut este revigorat doar in 1968.

Astzi expertiza psihologic-judiciar are un statut inalt in procesul penal i civil in majoritatea rilor din lume. Ea i-a format cadrul su conceptual, metodologic, a adaptat metodele psihologice cerinelor cercetrii juridice. Concluziile expertului-psiholog sint recunoscute in calitate de probe. In diverse state din lume, Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovacia, Suedia, Ungaria, expertiza psihologic-judiciar se realizeaz nu numai in procesul penal, ci i in cel civil. Expertiza este aplicat in judecarea litigiilor cu diverse subiecte: declararea capacitii de exerciiu limitate sau a incapacitii totale, adoptarea infierii, litigiile provocate de transmiterea dreptului de proprietate sau mai larg, de certificarea greit a unor documente de transmitere i altele.

In Republica Moldova expertiza psihologic-judiciar nu se bucur inc de popularitate. Cauzele sint diverse, constind atit in lipsa unor laboratoare specializate i birouri, unde ar putea fi solicitai experii-psihologi, cit i in cunotinele psihologice limitate ale specialitilor din organele de anchet i a judectorilor. Sperm c aceste dificulti de moment vor fi depite, pentru ca utilizarea expertizei psihologic-judiciare s devin o necesitate i o cerin a efecturii justiiei.

2. Notiuni generale despre EP in procedura penal i civil: obiecte i obiective, importan Noiunea de expertiz psihologic-judiciar nu este prevzut in legislaia procesual-penal i procesual-civil. Ea este o parte component a unei noiuni mai largi, cea de expertiz judiciar. In literatur aceast noiune cunoate mai multe accepiuni:1. cercetare special;

2. aciune procesual.

Realizarea expertizei judiciare este reglamentat de legislaia cu privire la procedura penal.

Articolul 142. Temeiurile pentru dispunerea i efectuarea expertizei1) Expertiza se dispune in cazurile in care pentru constatarea circumstanelor ce pot avea importan probatorie pentru cauza penal sint necesare cunotine speciale in domeniul tiinei,tehnicii, artei sau meteugului. Posedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre persoana care efectueaz urmrirea penal sau de ctre judector nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire penal.2) Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, sint in drept s inainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanelor care, in opinia lor, vor putea fi utilizate in aprarea intereselor lor. Raportul expertului care a efectuat expertiza la cererea prilor se prezint organului de urmrire penal, se anexeaz la materialele cauzei penale i urmeaz a fi apreciat o dat cu alte probe. 3) In calitate de expert poate fi numit orice persoan care posed cunotine necesare pentru a prezenta concluzii referitoare la circumstanele aprute in legtur cu cauza penal i pot avea importan probatorie pentru cauza penal. Fiecare dintre pri are dreptul s recomande un expert pentru a participa la efectuarea expertizei.

Articolul 144. Procedura dispunerii expertizei1) Considerind c este necesar efectuarea expertizei, organul de urmrire penal, prin ordonan, iar instana de judecat, prin incheiere, dispune efectuarea expertizei. In ordonan sau in incheiere se indic: cine a iniiat numirea expertizei; temeiurile pentru care se dispune expertiza; obiectele, documentele i alte materiale prezentate expertului cu meniunea cind i in ce imprejurri au fost descoperite i ridicate; intrebrile formulate expertului; denumirea instituiei de expertiz, numele i prenumele persoanei creia i se pune in sarcin efectuarea expertizei.2) Ordonana sau incheierea de dispunere a expertizei este obligatorie pentru instituia sau persoana abilitat s efectueze expertize.3) La efectuarea expertizei din iniiativ i pe contul propriu al prilor, expertului i se remite lista intrebrilor, obiectele i materialele de care dispun prile sau sint prezentate, la cererea lor, de ctre organul de urmrire penal. Despre aceasta se intocmete un proces-verbal.Expertiza psihologic judiciar contribuie la diminuarea riscului unei erori judiciare in calicarea aciunilor subiectului, a comportamentului impus de o situaie afectiv tensionat, de necontientizarea motivului i caracterului aciunilor svarite. Sarcina principal a expertizei psihologice judiciare este de a ajuta organele de judecat i de urmrire penal in cercetarea,problemelor specice cu coninut psihologic importante pentru rezolvarea cazurilor penale i civile; de a obine informaii obiective, aprecieri neprtinitoare i principiale, importante pentru analiza situaiei.Competenele expertizei psihologice judiciare sunt urmtoarele:

1. Stabilirea particularitilor psihologice individuale ale persoanelor participante la procesul penal (inculpat, victim, martor) care ar putut s inueneze esenial comportamentul lor intr-o situaie extremal sau psihotraumatizant;2. Nivelul dezvoltrii intelectuale;3. Prezena anumitor stri psihoziologice (anxietate, sugestibilitate inalt, impulsivitate etc.) care pot inuena considerabil comportamentul i mrturiile depuse;4. Diagnosticul strilor de tensiune psihic nepatologic (anxietate, fobie, stres, afect etc.), care au cauzat comiterea crimei, comportamentul inadecvat manifestat in situaii extreme etc.

5. Evaluarea sferei motivaionale a personalitii, a tendinelor care au stimulat svarirea faptelor criminale.

6. Evaluarea capacitii subiectului de a contientiza importana aciunilor proprii i de a le controla (in special, in cazul minorilor inculpai i al persoanelor cu semne de retard mental);7. Evaluarea capacitii victimelor, martorilor de a percepe corect circumstanele importante pentru dosar i de a depune mrturii corecte (pe dosare penale i civile).

Obiectivitatea cercetrilo