20
S ăptămâna trecută, Jurnalul de Argeș a publicat știrea că Primă- ria Ștefănești intenționează să cum- pere de la Dacia Groupe Renault o fostă creșă și o fostă bază sportivă. Înainte de a intra în miezul proble- mei, pregătesc terenul. Î n decembrie anul trecut, statul român s-a scociorât prin buzu- nare și a găsit vreo 25 milioane de euro, bani de bani, pe care i-a dăruit cu mărinimoasă inconștiență fran- cezilor de la Dacia Groupe Rena- ult, pentru un „proiect de investiții ce vizează extinderea capacității de producție vehicule”. De parcă mări- rea profitului unei firme private e în grija statului român. Statul român (adică tu, și eu, și orașul Pitești, și orașul Ștefănești, și…) a dat, fără să ceară nimic în schimb, cantități impresionante de milioane de euro sau de facilități, care înseamnă alte multe milioane de euro. Exemplu, un pic mai înainte, alte „ajutoare de stat de 125 milioane de euro pen- tru Dacia-Renault și furnizorii săi”, după cum scrie în România Liberă. Nu mai caut pe internet, că cine știe ce mai găsesc. Plus programul „Ra- bla”, plus, plus, plus… alte multe cadouri, tehnic intitulate „ajutoare de stat”, din partea statului român către francezii de la Dacia Groupe Renault. Întotdeauna statul român a dat, fără să ceară nimic în schimb. O fi bine? O fi rău? Până când? În- trebări fără răspuns! T oți acești bani dați de către statul român către francezii de la Dacia Group Renault au o însușire din care derivă alte multe obligații. Sunt bani publici! Odată primiți, acești bani publici aproape că transformă multinaționala Re- nault aflată pe teritoriul României într-o instituție publică, cu toate obligațiile care derivă din această situație. Iar informațiile care au le- gătură cu „creșterea și descreșterea imperiului” Dacia (ca să parafrazăm frumoasa zicere a lui Dimitrie Can- temir despre multinaționala otoma- nă) și modul în care este influențată economia românească sunt pur și simplu informații publice. A cestea fiind zise, să intrăm în miezul problemei. Săptămâ- na trecută, Jurnalul de Argeș a pu- blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la Uzina Dacia o fostă creșă și o fostă bază sportivă. Cert este că Groupe Renault, după ce a cumpărat Dacia, a arătat că nu are nevoie nici de baza sportivă, nici de creșă, ba, mai mult, a arătat că nici nu știe ce să facă cu ele. Așa că le-a lăsat în paragină. Fos- ta uzină folosea respectivele obiec- tive exact pentru ce au fost create, adică pentru creșterea capacității de efort a propriilor angajați. Bineînțeles, mai întâi a angajaților din Ștefănești, care deloc întâmplă- tor sunt la fel de mulți și acum ca și atunci. Exact trendul care este acum la toate multinaționalele, de a inte- gra în apropierea angajaților cele ne- cesare, de la creșă sau bază sportivă până la școală și îngrijire medicală. A șadar, Primăria Ștefănești oferă 1,36 milioane de euro pentru o bază sportivă părăginită, iar france- zii se lasă greu, că vor 1,45 milioane de euro. La fel și cu grădinița, tot în paragină, Ștefăneștiul oferă o sumă, iar francezii de la Dacia Groupe Re- nault vor mai mult. Poate vor mai mult pentru că știu că românii sunt proști și dau, de parcă n-ar da tot de la ei. Nu-mi place deloc propoziția, dar nu știu ce să cred. Sau, luân- du-se după multinaționala Petrom, poate le vine francezilor ideea să doneze comunității din Ștefănești, unde are foarte mulți angajați, cele două paragini. Sau, poate mai bine, se pune de un parteneriat pu- blic-privat, așa cum a fost gândit inițial, unde francezii aduc aport terenul și construcțiile, iar Primăria Ștefănești vine cu modernizarea și darea în folosință. Asta până nu le vine românilor mintea de pe urmă, să-i amendeze pe proprietarii celor două părăginături (care or fi ei!) cu maxim-maximorum, pe oră, și să le dea termen două zile să reme- dieze situația, să nu mai strice fața orașului. Cristian VASILE P.S. - Glumind, ar mai fi o soluție. Românii din Ștefănești să apeleze direct la președintele Carlos Ghosn, pentru care 2-3 milioane de euro reprezintă un mizilic. Punctul pe Y În relaţia cu statul român, Uzina Dacia are numai mână de luat! pag. 20 NR. 1284 FONDAT ÎN 1994 Săptămânal de informaţii diverse 27 februarie - 5 martie 2019 20 pagini 1 leu Cine şi ce are de ascuns? Concursul câştigat de senatoarea Stocheci, şters de pe site-ul Spitalului Judeţean Argeş pag. 4 Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construcţii în dosarul ”Blocuri făr ă aprobare lângă unit ăţi militare” 1. Proiectul Maia Căpitan Cuţui. Macaraua scanează curtea Batalionului 49 Apărare Chimică SRI Argeş 2. Proiectul Maia Victoriei. Trei blocuri P+6 se vor ridica în vecinătatea sediului SRI Argeş 3. Proiectul Maia Craiovei. În loc de 35 de locuri de parcare, e spaţiu comercial la parter Trei proiecte imobiliare cu probleme şi un singur dezvoltator - familia fraţilor Rădulescu pag. 10 Greşeli şi omisiuni agrante în actele eliberate de către Primăria Piteşti Prefectura a atacat în instanţă şi construcţia blocului din strada Cozia pag. 11 Fostului primar Frătică i-a fost amputat un deget de la piciorul stâng Creditorul „Marinuş” are de primit bani pe 5 etaje din Muntenia Lavinia Năstase, amendată pentru injurii de Poliţia Ştefăneşti Editura Trend e în trend cu... banul public Ce ziceţi de telemedicină la Mioveni, domnule primar? Dacă tot faceţi spitalul viitorului, implementaţi şi un sistem la fel! pag. 7 pag. 4 pag. 5 pag. 17 pag. 3

Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

  • Upload
    others

  • View
    23

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Săptămâna trecută, Jurnalul de Argeș a publicat știrea că Primă-

ria Ștefănești intenționează să cum-pere de la Dacia Groupe Renault o fostă creșă și o fostă bază sportivă. Înainte de a intra în miezul proble-mei, pregătesc terenul.

În decembrie anul trecut, statul român s-a scociorât prin buzu-

nare și a găsit vreo 25 milioane de euro, bani de bani, pe care i-a dăruit cu mărinimoasă inconștiență fran-cezilor de la Dacia Groupe Rena-ult, pentru un „proiect de investiții ce vizează extinderea capacității de producție vehicule”. De parcă mări-rea profi tului unei fi rme private e în grija statului român. Statul român (adică tu, și eu, și orașul Pitești, și orașul Ștefănești, și…) a dat, fără să ceară nimic în schimb, cantități impresionante de milioane de euro sau de facilități, care înseamnă alte multe milioane de euro. Exemplu, un pic mai înainte, alte „ajutoare de stat de 125 milioane de euro pen-tru Dacia-Renault și furnizorii săi”, după cum scrie în România Liberă. Nu mai caut pe internet, că cine știe ce mai găsesc. Plus programul „Ra-bla”, plus, plus, plus… alte multe cadouri, tehnic intitulate „ajutoare de stat”, din partea statului român către francezii de la Dacia Groupe Renault. Întotdeauna statul român a dat, fără să ceară nimic în schimb. O fi bine? O fi rău? Până când? În-trebări fără răspuns!

Toți acești bani dați de către statul român către francezii

de la Dacia Group Renault au o însușire din care derivă alte multe obligații. Sunt bani publici! Odată primiți, acești bani publici aproape că transformă multinaționala Re-nault afl ată pe teritoriul României într-o instituție publică, cu toate obligațiile care derivă din această situație. Iar informațiile care au le-gătură cu „creșterea și descreșterea imperiului” Dacia (ca să parafrazăm frumoasa zicere a lui Dimitrie Can-temir despre multinaționala otoma-nă) și modul în care este infl uențată economia românească sunt pur și simplu informații publice.

Acestea fi ind zise, să intrăm în miezul problemei. Săptămâ-

na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la Uzina Dacia o fostă creșă și o fostă bază sportivă. Cert este că Groupe Renault, după ce a cumpărat Dacia, a arătat că nu are nevoie nici de baza sportivă, nici de creșă, ba, mai mult, a arătat că nici nu știe ce să facă cu ele. Așa că le-a lăsat în paragină. Fos-ta uzină folosea respectivele obiec-tive exact pentru ce au fost create, adică pentru creșterea capacității de efort a propriilor angajați. Bineînțeles, mai întâi a angajaților din Ștefănești, care deloc întâmplă-tor sunt la fel de mulți și acum ca și atunci. Exact trendul care este acum la toate multinaționalele, de a inte-gra în apropierea angajaților cele ne-cesare, de la creșă sau bază sportivă până la școală și îngrijire medicală.

Așadar, Primăria Ștefănești oferă 1,36 milioane de euro pentru o

bază sportivă părăginită, iar france-zii se lasă greu, că vor 1,45 milioane de euro. La fel și cu grădinița, tot în paragină, Ștefăneștiul oferă o sumă, iar francezii de la Dacia Groupe Re-nault vor mai mult. Poate vor mai mult pentru că știu că românii sunt proști și dau, de parcă n-ar da tot de la ei. Nu-mi place deloc propoziția, dar nu știu ce să cred. Sau, luân-du-se după multinaționala Petrom, poate le vine francezilor ideea să doneze comunității din Ștefănești, unde are foarte mulți angajați, cele două paragini. Sau, poate mai bine, se pune de un parteneriat pu-blic-privat, așa cum a fost gândit inițial, unde francezii aduc aport terenul și construcțiile, iar Primăria Ștefănești vine cu modernizarea și darea în folosință. Asta până nu le vine românilor mintea de pe urmă, să-i amendeze pe proprietarii celor două părăginături (care or fi ei!) cu maxim-maximorum, pe oră, și să le dea termen două zile să reme-dieze situația, să nu mai strice fața orașului.

Cristian VASILE

P.S. - Glumind, ar mai fi o soluție. Românii din Ștefănești să apeleze direct la președintele Carlos Ghosn, pentru care 2-3 milioane de euro reprezintă un mizilic.

Punctul pe YÎn relaţia cu statul român,Uzina Dacia are numai mână de luat!

pag. 20

NR. 1284FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

27 februarie - 5 martie 201920 pagini 1 leu

Cine şi ce are de ascuns? Concursul câştigat de senatoarea Stocheci, şters de pe site-ul Spitalului Judeţean Argeş

pag. 4

Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construcţii în dosarul ”Blocuri fără aprobare lângă unităţi militare”

1. Proiectul Maia Căpitan Cuţui. Macaraua scanează curtea Batalionului49 Apărare Chimică

SRI Argeş

2. Proiectul Maia Victoriei. Trei blocuri P+6 se vor ridica în vecinătatea sediului SRI Argeş

3. Proiectul Maia Craiovei. În loc de 35 de locuri de parcare, e spaţiu comercial la parter

Trei proiecte imobiliare cu probleme şi un singur dezvoltator - familia fraţilor Rădulescu pag. 10

Greşeli şi omisiuni fl agrante în actele eliberate de către Primăria Piteşti

Prefectura a atacat în instanţă şi construcţia blocului din strada Cozia

pag. 11

Fostului primar Frătică i-a fost amputat un deget de la piciorul stâng

Creditorul „Marinuş” are de primit bani pe 5 etaje din Muntenia

Lavinia Năstase, amendată pentru injurii de Poliţia Ştefăneşti

Editura Trend e în trend cu... banul public

Ce ziceţi de telemedicină la Mioveni, domnule primar?

Dacă tot faceţi spitalul viitorului, implementaţi şi un sistem la fel!

pag. 7

pag. 4

pag. 5

pag. 17

pag. 3

Page 2: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

După ce s-au jucat cu demisiile în nisip și cu iataganele de plastic în teacă, Cristian Gentea și Șerban Valeca au intrat în selecția ofi cială

la „Oscarurile de tinichea” ale PSD Argeș.

Din Din

Culise...Culise...

Mari Pană de la APIA, alter-ego-ul lui Mark Taiwan, scriitoarea de saivan.

Am scris o carte și n-am avut parte!... Cică am folosit ojă în loc de cerneală...

Cristian Gentea, PSD Pitești, sau cronica unei demisii fâsâite: „Am discutat cu domnul președinte Liviu Dragnea. Nu știa mai nimic de problemele noastre, m-a ascultat cu atenţie și mi-a cerut să renunţ la demisie și să mă implic serios ca președinte executiv la Argeș. Mi-a propus un alt stil de lucru, mi s-a părut foarte corect și nu am de ce să nu-i urmez sfatul”. Cornel Ionică, primar Pitești, speriat

de invazia popoarelor migratoare: „Va fi foarte greu… Noi avem probleme cu asigu-rarea locuinţelor pentru oamenii de la noi, din Pitești, darămite pentru imigranţi. Nu ne dau locuinţele pe dinafară și nici banii”. Șerban Valeca, președinte PSD Argeș,

zice că nici usturoi n-a mâncat, nici par-tidul nu-l bagă în seamă: „Unii au înţeles că nu am avut niciun amestec în numirea de la Finanţe. Nu știu cine a decis numirea domnului Braia, înţeleg că este un meca-

nism de evaluare impus de noua conducere de la ANAF”. Ion Dumitru, Duce de Albota, con-

vins că vorba dulce mult aduce: „Sunt de părere că mai bine ni se șoptește la ureche ce să votăm decât să decidem într-un fel în Biroul Permanent și să iasă cum vor alţii, nu cum dorim noi”. Simona Brătulescu, ALDE,

recunoaște că în politică nu-ți trebuie multă carte: „Mi-aș dori ca alegerile să aibă loc pe liste diferite, nu comune - ALDE și PSD - pentru că, în politică, 1+1 nu face niciodată 2”. Emanuel Soare, prorector, proaspăt

liberal, confundă stagiul militar cu poli-tica: „Am stat deoparte până acum, dar am realizat că este un moment în care bărbații adevărați trebuie să facă un pas în față și să se implice în bunul mers al cetății”.

Andreea Belu, jurista Direcției Silvice Argeș, și-a unit sâmbătă destinul cu un co-leg de la sediul de pe strada Trivale, Daniel Muruga. Nimic de zis, cei doi tineri par a avea un viitor frumos în față, ea fi ind mâna dreaptă a directorului Armand Chiriloiu

în materie de procese, iar el, sfătuitorul doamnei Alina Chiriloiu în materie de foi de parcurs ale mașinilor din parcul auto al instituției. Deci, spatele e acoperit. A... și era să uităm, petrecerea s-a ținut la Resta-urantul Celly…

S-a măritat jurista Direcţiei Silvice, cea care-i pierde procesele lui Chiriloiu

Felicitări, Șerbane, că ne-am distribuit singuri în fi lmul „Saltimbancii”! Eu îl joc pe „Curajosul din baie” și tu pe „Fiorosul din debara”...

Codrine, dacă ne vine și săptămâna asta, prin Fan Courier, un sac plin cu demisii de la PSD Pitești,

nu înregistra nimic. Sunt din alea cu durată limitată... Singura demisie pe care o acceptăm în perioada asta este cea a

lui Șerban Valeca de la șefi a fi lialei...

E nasol, Șerbane, ai pierdut partidul din mână! Chiar am vorbit cu Mircea să-l readu-

cem pe Tecău la PSD Pitești, că „puțin și rar” e oricum mai bine decât „puțin și deloc”...

Liviu Dragnea și Codrin Ștefănescu, speriați de haștagul #rezistputin care a contaminat PSD Pitești.

Dragnea și Drăghici, îngrijorați și ei că PSD Argeș a ajuns dintr-un „fake news” un ”fuck news”.

ELECTRO-CUTARE

O parte dintre contrabandiştii de ţigări, reconvertiţi în vânzători de mărţişoare

De câteva zile, sute de comercianți vând mărțișoare în Piața Vasile Milea din cen-trul Piteștiului. Toate bune și frumoase, dacă unii dintre aceștia nu ar fi în viața de zi cu zi contrabandiști de țigări în Piața Vasile Milea. Și cum Primăria și Poliția Lo-cală Pitești îi lasă de ani de zile să își facă de cap, probabil că respectivii contrabandiști și-au zis să își extindă pentru câteva zile aria de activitate. În orice caz, revenind la contrabandiștii din Piața Ceair - și sunt vreo 10-15 în fi ecare zi - ne-am bucura ca, în loc să amendeze bătrânele care vând legături de leuștean și amărâții care cau-tă prin gunoaie, Poliția Locală Pitești să își facă treaba pentru care e plătită foarte bine din bani publici și să mai dea iama printre cei care vând ilegal țigări de vreun deceniu...

Câmpulungenii au (re)prins gustul teatrului

După o perioadă în care nici concertele maneliștilor nu strângeau număr sufi cient de spectatori plătitori pentru a avea loc, la

Câmpulung a apărut febra spectacolelor de teatru. În ultimele luni au fost puse în scenă mai multe piese cu actori demni de capul de afi ș, iar muscelenii au petrecut câteva ore în serile de luni aplaudând pre-staţiile din sala Casei de Cultură a Sindi-catelor.

Este adevărat că la afl uenţa publicului a contribuit și creșterea salariilor în dome-niul bugetar, acum cheltuiala de câteva zeci de lei pentru un bilet de teatru nemai-fi ind o pagubă importantă pentru cei care, oricum, își doreau să mai iasă din monoto-nia de pe Bulevardul „Pardon”. Următoa-rea reprezentaţie este programată pentru 5 martie.

Lucrări de cadastru în 20 de localităţi argeşene

Agenţia Naţională de Cadastru și Publi-citate Imobiliară a emis recent ordinul de începere a lucrărilor de înregistrare siste-matică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 20 de unităţi admi-nistrativ-teritoriale din judeţul Argeș. Lo-calităţile care vor benefi cia de lucrări vor fi Bogaţi, Bradu, Bughea de Sus, Buzoești, Cetăţeni, Ciofrângeni, Cocu, Corbi, Dra-goslavele, Hârsești, Mălureni, Mărăcineni, Merișani, Negrași, Săpata, Stoenești, Stol-nici, Valea Danului și Vlădești.

Page 3: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Maria Dinu, singura PSD-istă care nu și-a băgat simțul umoru-lui în ghips.

Sunt alături de tine, Gabi! Te ajut cu ce pot să prinzi loc eligibil pe listă la euro-parlamentare. Cu o caricatură în Jurnalul de Argeș, cu un sfat dezinteresat de la Simo-na Oprescu sau cu un pix inscripționat cu Direcția Silvică, de la bărbatu’ său...

Dorin Mărășoiu, supranumit și „Lampa pe gaz a Topoloveniului” în care nu mai sufl ă nimeni s-o stingă,

nici măcar primarul Gigel Boțârcă.

Până și primarul Ionică s-a săturat de atâta consecvență la organizația etalon (unii îi zic metanol)

care e PSD, Organizația Pitești.

Sunt îngrijorat de ce se întâmplă în PSD! Și nu că Gentea și-a dat demisia și apoi a retras-

o, ci că nimeni n-ar băga de seamă dacă eu mi-aș da-o...

Doctore, cred că mă adresez la cine trebuie! Am niște colegi care se joacă de-a demisiile la PSD Pitești. Nu poți să le faci o injecție d’aia de-a

matale, de Medicină Legală, să nu și le mai bage niciodată? Dar chiar niciodată...

Ion CârstoiuSăptămâna trecută a făcut ocolul țării

gestul impresionant al lui Ion Cârstoiu, un bătrân din comuna Aninoasa care a donat 10.000 de euro Spitalului Munici-pal din Câmpulung. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de echipamente me-dicale moderne, în special pentru secţia Neonatologie a spitalului. Pentru gestul său de nota 10, Jurnalul de Argeș îl de-clară pe Ion Cârstoiu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Curtea de Arbitraj a PNL a respins recursul în cazul dizolvării biroului de la Piteşti

Printr-un comunicat de presă, PNL Argeș a făcut cunoscută decizia Curții de Arbitraj a partidului, care a respins recursul con-testatarilor privind dizolvarea conducerii organizației municipale liberale. „În legătură cu decizia BPJ al PNL Argeș de dizolvare a BPL Pitești, nu putem oferi decât un singur răspuns - și anume cel ofi cial - tuturor celor care susțin că a fost o decizie nestatutară sau abuzivă.

Răspunsul se afl ă în decizia Nr. 67 din data de 20.02.2019 a Curții de Arbitraj a PNL. «Decizia BPJ PNL Argeș nr. 35 din 07.12.2018 este o decizie de natură politi-că, strategică, care a fost adoptată de BPJ în mod statutar și regulamentar (din per-spectivă procedurală), neputând fi supu-să unei analize juridice, aprecierile privind oportunitatea unor astfel de decizii nefi ind de competența Curții de Arbitraj a PNL». În consecință, recursul a fost respins ca inad-misibil. Astfel, sunt lipsite de orice temei toa-te declarațiile pe care le fac în spațiul public anumite persoane potrivit cărora deciziile BPJ al PNL Argeș ar fi abuzive. În ceea ce privește adunările pe care diverse persoane le organi-zează în privat, sub sigla PNL, fără știința și aprobarea PNL, vă aducem la cunoștință că sunt nule și nerecunoscute de partid”, se arată în comunicatul PNL Argeș. A.C.

Anton Anton, ministrul Energiei, a vi-zitat luni, 25 februarie, județul Argeș. Cu această ocazie, el s-a întâlnit cu ofi cialitățile județului și a vizitat hidrocentrala de la barajul Vidraru. „Hidroelectrica este una dintre com-paniile de succes din România. Îmi doresc ca aceasta să își îndeplinească programul de retehnologizare. Vidra-ru a fost dat în funcțiune în 1966, deci are o vârstă respectabilă, care spune ceva. Tehnologiile utilizate atunci nu mai sunt tehnologiile de acum. Trăim în altă epocă, avem alte tehnologii”.

Robert Tudorache: „Mă onorează această candidatură”

Totodată, la sediul ALDE Argeș din Găvana, ministrul Energiei a susținut o conferință de presă, alături de vicepreședintele Consiliului Județean Argeș Simona Brătulescu, președintele ALDE Argeș și secretarul de stat în Mi-nisterul Energiei, Robert Tudorache, președintele ALDE Pitești.

În cadrul conferinței, Robert Tudo-rache a anunțat faptul că a fost nomi-nalizat candidatul ALDE Argeș la ale-gerile europarlamentare. Secretarul de stat piteștean și-a depus dosarul, care va fi analizat miercuri în Biroul Politic Național. „Cred că județul Argeș meri-tă să aibă reprezentanți în Parlamentul

European. M-am pregătit, am depus un proiect politic în domeniul energiei. Mă onorează această candidatură și voi face tot posibilul să aduc cât mai multe voturi pentru partidul din care fac parte”, a spus Robert Tudorache.

Ministrul Energiei: „Lucrez cu Robert Tudorache de multă vreme și lucrez foarte bine”

Ministrul Energiei, Anton Anton, a vorbit și despre nominalizarea lui Robert Tudorache: „Lucrez cu Robert Tudorache de multă vreme și lucrez foarte bine. Mă bucur că fi liala dumneavoastră s-a hotă-

rât să-l nominalizeze pentru lista de euro-parlamentare. Sunt unele partide care au procentaj fi x și altele care au tendințe de creștere. ALDE este unul dintre partidele cu potențial de creștere aici, la Pitești. De aceea cred că e important ca fi liala aceas-ta să aibă candidat credibil. La Bruxelles suntem un unicat, în situația în care eu-roparlamentarii noștri ne critică. Acesta este mesajul meu: cred că trebuie să ne alegem oameni întregi la minte în postu-ra de europarlamentari. ALDE vine cu o listă în care sunt oameni care au dovedit că știu ce trebuie să facă și că își susțin țara cu dragoste și hotărâre”.

M.T.

Robert Tudorache, nominalizarea ALDE Argeş pentru alegerile europarlamentare

Lavinia Năstase, directoarea Centrului Cultural Ștefănești, a fost amendată de două ori de Poliția Ștefănești, valoarea cumulată a amenzilor fi ind de 700 lei. Asta după ce Claudia Mincă, șefa de la Achiziții din Primăria Ștefănești, i-a fă-

cut plângere în luna ianuarie Laviniei, după ce aceasta din urmă a jignit-o. Con-cret, pe 23 ianuarie, Lavinia Năstase, care era însoțită de încă două subordonate, a jignit-o pe Claudia Mincă pe holurile pri-măriei. În aceeași zi, după nici două ore,

funcționara de la Achiziții a dat din nou nas în nas cu șefa Centrului Cultural, care se afl a în hol împreună cu un grup de copii, pe care i-a incitat să o huiduie.

Iată un fragment din plângerea făcută la Poliția Ștefănești de către Claudia Min-că: „În data de 23.01.2018, la ora 10,30, în timp ce coboram scările și mă în-dreptam spre compartimentul fi nanciar, doamna Năstase Lavinia Felicia, care era cu un grup de copii în hol, s-a adresat că-tre aceștia, arătând cu degetul spre mine: «Asta este cea care v-a lăsat fără gaze în Golești!», afi rmație total neadevărată, in-stigând copiii să huiduie, iar aceștia au început să strige «huo!» și «hoții!!». Eu am intrat în biroul de taxe și impozite, iar ea a continuat cu strigătele la adresa mea”.

De altfel, Claudia Mincă a mai avut două sesizări anterioare la Poliția orașului Ștefănești, tot după ce Lavinia a jignit-o, făcând-o ”colectoarea de șpăgi din Primăria Ștefănești”. Pentru această din urmă acuză, șefa de la Achiziții a intentat și proces civil Laviniei Năstase, cerându-i daune. D.G.

Lavinia Năstase, amendată pentru injurii de Poliţia Ştefăneşti

Pe principiul gura bate..., Lavinia plătește jignirile aduse colegei Claudia Mincă

Page 4: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

„Marinuș” Ilinca: „Aveți ceva cu mine personal? Ne întâlnim, bem o cafea, discutăm...” Bună ziua, domnule Ilin-

ca! Am văzut că sunteţi înscris la masa credală pentru Mun-tenia...

- Dar nu vreau să dau nimic la Jurnal, vă rog frumos! Sunt informaţii oficiale

cele pe care noi le avem, voiam să vă întreb doar câteva detalii despre cum aţi ajuns printre creditorii de la Muntenia…

- Nu puteți să mă întrebați nimic, că nu vă răspund nimic. Pai, de ce?- Dacă nu vreau?! Aș vrea să știu motivul.

Aveţi ceva de ascuns sau care este problema?

- Ce să ascund? Nu vreau să dau în ziar! Spuneţi-mi atunci măcar

despre ce sumă este vorba! Cât aveţi de primit din cele 5 mili-oane euro?

- Scrieți ce vreți, dar nu vreau să dau nicio dată, știți dum-neavoastră mai bine de ce... Păi, chiar nu știu. Sunteţi

supărat pe mine, personal, sau, așa, în general?

- Nu, personal nu sunt su-părat pe dumneavoastră, sunt supărat așa, pe situație, pe ce

scrieți dumneavoastră de ani de zile, nu de acum. Acum chiar nu am nicio chestie, dar demult ați scris numai prostii! Acum vă întreb punctu-

al...- Dar eu nu vreau să vă răs-

pund punctual. Aveți ceva cu mine personal? Bem o cafea, discutăm... Nimic, nu am ni-mic personal cu dumneavoas-tră, nu mă mai sunați în legă-tură cu nimic! Am înţeles. Bine, bună

ziua!

Cam așa s-a încheiat dialogul nostru telefonic cu dl. Ilinca, alias Marinuș, fostul asoci-at al primarului Frătică de la Bradu. Dacă are sau nu ceva de ascuns, analizați fi ecare, în consecință. Poate doar Nicolae Ivănescu, fostul acționar majo-ritar de la Muntenia, să ne lă-murească în ce au constat mai exact creanțele lui „Marinuș”.

Alina Crângeanu

Creditorul „Marinuş” are 5 etaje din Muntenia

Transparența ar trebui să fi e literă de lege în relația jurnalist - instituții publice. În practică însă, subiecte controversate, care interesează opinia publică, rămân nelămurite din cauza... lipsei transparenței. Acesta este și cazul unui concurs pentru ocu-parea postului de medic gastro-enterolog la Spitalul Județean de Urgență Argeș, care a stârnit semne de întrebare. Concursul a avut loc pe 18 octombrie anul trecut și a fost câștigat de sena-toarea Cristina Stocheci, care a cerut să-i fi e suspendat postul “timp de doi ani, până la termi-narea mandatului de parlamen-tar”, informație confi rmată de purtătorul de cuvânt al Spitalu-lui Județean, Andreea Vasile. În condițiile în care țara duce lipsă acută de medici, decizia Cristinei Stocheci de a-și ține locul ocupat până își termină activitatea parlamentară nu pare deloc în acord cu nevoile populației.

Zero transparență. Senatoarea nu mai răspunde la telefon, la fel și managerul Spitalului Județean

Jurnalul de Argeș a cerut să afl e în ce condiții s-a desfășurat concursul de la Spitalul Județean și de ce Cris-tina Stocheci și-a suspendat postul de medic specialist gastroenterolog.

Nu am reușit să luăm legătura nici cu senatoarea Cristina Stocheci, și nici cu managerul Spitalului Județean Argeș, Adriana Molfea, pentru că nu ne-au răspuns la tele-fon. Dacă aceste informații nu ne-au putut fi oferite telefonic de cele două, am întocmit o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberul ac-ces la informațiile de interes public, pentru informarea corectă și com-pletă a cititorilor. Până la închiderea ediției, nu am primit răspunsurile cerute.

Interesant este și următorul amă-nunt: concursul pentru ocuparea funcției cu pricina nu se regăsește pe site-ul spitalului, astfel că nu știm dacă au mai existat contracandidați și nici ce notă a obținut senatoarea Stocheci. Din surse ofi ciale am afl at că, la momentul desfășurării con-cursului, acesta era postat pe site, dar ulterior a fost șters pentru că există o limită de afi șări.

Nu știm dacă se obstrucționează în mod voit accesul facil și rapid la informațiile de interes public și ne-am dori să credem că la Spi-talul Județean Argeș mai există transparență. Cert este că deocam-dată secretomania, în acest caz, mărește suspiciunile vizavi de con-cursul dat și de postul obținut de senatoarea PSD Cristina Stocheci.

Mari Tudor

Cine şi ce are de ascuns? Concursul câştigat de senatoarea Stocheci, şters de pe site-ul Spitalului Judeţean Argeş După ce a câștigat un loc de medic gastroenterolog, sena-toarea și-a suspendat postul pe doi ani, până la terminarea mandatului de parlamentar

Am dorit să afl ăm cum a ajuns pe tabelul creanțelor și cât va primi din cele 5 milioane euro cu care s-a vândut hotelul, însă ne-a dat cu fl it

L-am regăsit în tabelul creditorilor de la Hotel Muntenia și pe Ovidiu Marian Ilinca, zis Marinuș, fostul asociat și om de încredere al ex-primarului Frătică de la Bradu, ambii prezenți într-un dosar de evaziune fi scală și spălare de bani instrumen-tat de procurorii de la Parchetul Capitalei. De altfel, numele lui ”Marinuș”, alături de al unui alt acționar de la Muntenia - Ghe-orghe Popescu - fi gurează în caietul de sarcini pe baza căruia hotelul s-a vândut de curând cu 5 milioane euro, ca benefi ciar al unui sechestru pus pe nu mai puțin de cinci etaje, respectiv etajele 8, 9, 10, 11 și 12. Și cum, în baza acestui sechestru pus în favoarea sa, Ovidiu ”Marinuș” Ilinca va trebui îndestulat cu o felie importantă din cele 5 milioane euro pe care lichi-datorul le va primi de la noul cumpărător, am dorit să afl ăm informații uzuale și de interes public. De genul cum a ajuns pe tabloul creditorilor, cât a investit în Muntenia, dacă a investit, în ce constă mai exact creanța sa... Numai că cel cunoscut sub numele de Marinuș a preferat să păstreze tăcerea, ca și cum ar avea ceva de ascuns. Oare de ce?

Page 5: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

În ediţiile anterioare v-am prezentat o nouă apariţie editorială, semnată de însuși directorul Direcţiei de Cultură Argeș, Cristian Cocea, lucrarea „ARGEȘ și MUSCEL - ghid turistic și cultural”. Dincolo de aspectele menţionate referitoare la distribuţie și conţinut (la greșelile de conținut, să fi m foar-te clari!), dar și la modul în care a fost comentat un demers jurnalistic, teoretic nu prea îndepărtat în timp de activitatea directorului, este de prins în atenţie și pionul care a deschis jocul de distribuire a volumului. De ghidul lui Cocea s-a ocupat Editura „Trend” din Pitești, iar de vânzare fi rma Trend New Communication. Iar aceasta este prinsă în sistemul de achiziţii publice din anul 2010, timp în care a devenit un fel de aspirator de bani publici.

Trend este fi rma unei foste șefe de cabinet prefectural

În perioada de când s-a înregistrat în SI-CAP, sistemul prin care se derulează achi-ziţiile publice, Trend New Communicati-on, reprezentată prin fosta șefă de cabinet prefectural Cristina Stroescu, a câștigat aproape șaptezeci de proceduri de cumpă-rare directă. Adică pe cele care nu presu-pun neapărat selecţii de oferte și nicidecum licitaţii. Având 84 de repere publicate în catalogul electronic, Trend New Commu-nication a reușit anul trecut să facă peste 70 de tranzacţii prin SICAP - cumpărări directe, o mică parte dintre acestea fi ind cu dus-întors, adică cu condiţii neaccepta-te, dar asupra cărora s-a revenit cu succes.

Estimativ, fi rma din Pitești a obţinut pes-te o sută de mii de lei de la primării, școli și grădiniţe, dar și de la Consiliul Judeţean și Inspectoratul Școlar. Iar legătura cu cei de la ISJ Argeș nu este de ieri, de azi, în condiţiile în care fi rma a lansat pe piaţă în urmă cu patru ani „Ghid pentru desfășu-rarea activităţilor psihomotrice în grădi-niţă”, lucrare realizată de Daniela Petre și avizată inclusiv prin apariţia drept coautor de către „generalul” Dumitru Tudosoiu. Că relaţiile sunt bune în continuare o do-vedește și faptul că anul trecut Trend New Communication a vândut Inspectoratului Școlar bannere, roolup și mape de prezen-tare în valoare de 2.725 lei și cărţi de vizită de 1.848 lei.

Printre clienți - DGASPC, Consiliul Local Pitești, comuna Bradu

Tot anul trecut, cele mai mari sume de tranzacţie au avut fi ecare valoarea de 19.050 de lei, fi ind vorba despre ghidul lui Cocea destinat Câmpulungului și în-tregului judeţ Argeș, reprezentat de Consi-liul Judeţean. Printre clienţi s-au mai afl at

Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Argeș cu materiale educative de 4.492 lei, municipiul Pitești, cu servicii de publicitate de 13.000 de lei și informare și publicitate pentru proiecte-le PNDL de 4.500 de lei, comuna Bradu și Grădiniţa cu Program Prelungit „Lu-mea Copiilor” cu pachete de 1 Iunie (câte 10.000 de lei fi ecare), dar și Inspectora-tul de Poliţiei al Judeţului Prahova, care, în schimbul a 2.280 de lei, a primit de la

Trend New Communication procese-ver-bale de constatare a contravenţiei.

Zilele acestea, fi rma din Pitești așteaptă fi nalizarea unei alte tranzacţii, având drept client Consiliul Local al municipiului reșe-dinţă de judeţ. Este în deliberare oferta de 21.350 de lei pentru servicii de promova-re, diseminare, exploatare-proiect POCA. Piteștiul trebuie să răspundă până pe 27 februarie.

Cătălin I. Butoiu

Alimente pentru familiile modeste din Topoloveni

La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc o nouă etapă a proiectului Campionii Bucuriei, de data aceasta în cadrul Pro-toieriei Topoloveni. Parohiile din Cer-cul nr. I pastoral - Lescioarele, Izvorani, Ștefănești, Târgul Dealului și Golești - au adus bucurie pentru familiile cu venituri modeste, cărora le-au dăruit alimente.În Arhiepiscopia Argeșului și Muscelu-lui se desfășoară, la nivel de protoierii, după un program stabilit de Permanența Centrului Eparhial, activități social-fi -lantropice ce au în vedere ajutorarea familiilor sărace și afl ate în nevoi, cu mulți copii sau cu elevi în pragul aban-donului școlar, cu bolnavi și bătrâni.Benefi ciarii sunt aleși în urma unor anche-te sociale. În proiect sunt implicați părinții protoieriei și preoții din fi ecare protoierie, precum și credincioșii din cuprinsul Epar-hiei Argeșului, care sunt chemați să aducă bucurie în casele celor sărmani. I.M.

ISU Argeş are 100 de voluntari. Cel mai tânăr are 16 ani

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Puică Nicolae” al judeţului Argeș organizează periodic campania Inspec-toratului General pentru Situații de Urgență intitulată „Salvator din pasiu-ne”. Acest program a debutat în 2016. Înscrierile și recrutările se fac în funcție de solicitări, de regulă, anual. În prezent, la ISU Argeș sunt înscriși 100 de volun-tari specializaţi în acordarea primului ajutor, descarcerare și misiuni de stingere a incendiilor. Cel mai tânăr are 16 ani. Cea mai recentă campanie de înscrie-re și recrutare a voluntarilor specializaţi în acordarea primului ajutor, descarcerare și misiuni de stingere a incendiilor a fost derulată în ianuarie-februarie a.c. Cei care vor să devină voluntari ISU vor parcurge un ciclu de pregătire în urma căruia vor putea participa la activităţile inspectora-telor pentru situaţii de urgenţă. Cursurile necesare a fi parcurse sunt: curs introduc-tiv de 24 de ore, curs de prim ajutor de bază - 40 ore, curs de prim ajutor califi cat - 160 ore și curs de stingere a incendiilor - 48 ore. În funcție de preferințe, voluntarii își aleg câteva zile pe lună pentru a par-ticipa alături de echipajele de intervenție, în funcție de specializarea lor, la acțiunile SMURD sau la stingerea incendiilor. Pro-gramul lor poate fi în ture de 12 ore sau mai puțin. În urma acestui voluntariat, persoanele admise primesc certifi cate de absolvire a cursului de prim ajutor califi cat.Detalii suplimentare legate de activitatea de voluntariat pot fi obţinute accesând site-ul inspectoratului, www.isuarges.ro.

M.T.

Jurnalul de Argeş, invitat la un eveniment organizat de CSM

În perioada 28 februarie-1 martie, la Hotelul Internațional din București are loc un workshop dedicat facilitarii scrierii Ghidului de bune practici în relaţia siste-mului judiciar cu mass-media, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul proiectului „TAEJ - Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nive-lul sistemului judiciar”.

Jurnalul de Argeș este invitat la eveni-ment, unde vor participa zeci de jurnaliști din toată țara.

D.G.

Editura Trend e în trend cu... banul public Firma care a vândut ghidul cu greşeli al lui Cocea, client de mare valoare pentru autorităţi şi unităţi de învă-ţământ Editura Trend a scos, printre altele, și manualul auxiliar pe coperta căruia educatoarea Daniela Petre l-a trecut coautor pe inspectorul general școlar Dumitru Tudosoiu

Cristian Cocea, directorulDirecţiei de Cultură Argeş Dumitru Tudosoiu,

inspector şcolar general

De aproape 12 ani, de atunci de când Financiar Urban Pitești a intrat în acţionariatului societăţii Edilul CGA Câmpulung, se menţine o situaţie care împiedică atât aderarea operatorului de apă la o aso-ciaţie de dezvoltare intercomunitară, cât și accesarea de fonduri europene pentru proiecte de investiţii. Dar atunci, în 2007, a fost o manevră care a salvat Edilul de la executarea silită a Fiscului, societatea lui Gheorghe Văsâi pompând bani în fi rma muscelea-nă. Ulterior, chiar din timpul mandatelor de primar ale lui Călin Andrei, a apărut ideea răscumpărării pachetului de acţiuni de 31% deţinut de Financiar Urban, însă lucrurile au trenat câţiva ani din diverse motive, cel mai important fi ind acela că plata unei sume mai mari decât cea cu care s-au vândut acţiu-nile în 2007 ar putea atrage atenţia procurorilor. Așa că, timp de doi ani, între 2016 și 2017 s-au efectu-at manevre evazive, iar totul a culminat în vara de acum doi ani, atunci când aleșii locali s-au spălat

pe mâini de treaba pe care o aveau de făcut. Astfel a fost adoptată o hotărâre de consiliu prin care s-a transferat către Edilul, din bugetul local, suma de 3.340.046,25 lei, reprezentând contravaloarea acţiu-nilor pe care Financiar Urban și-a manifestat intenţia de a le cesiona către municipiul Câmpulung, cei din conducerea operatorului de apă urmând să se ocupe de tranzacţie. O situaţie anormală, în care o societa-te trebuia să-și reorganizeze structura acţionariatului fără ca proprietarul majoritar, Consiliul Local Câm-pulung, să se implice. Iar aceasta a fost una dintre cauzele pentru care cei de la Edilul au refuzat să-și bage gâtul în laţ și au atacat în instanţă hotărârea de consiliu. Calitatea de pârâţi la Tribunalul Argeș au dobândit-o Consiliul Local, unitatea administrativ-teritorială Câmpulung și Financiar Urban. Așadar, la loc comanda! Consiliul Local are responsabilitatea în răscumpărarea acțiunilor pe care fi nanciar Urban le deține la Edilul. Cătălin Ion Butoiu

CL Câmpulung - obligat să se implice în răscumpărarea acţiunilor de la Financiar Urban

Problema operato-rului de apă-canal din zona Muscel (Câmpulung și cinci comune) s-a com-plicat din nou după ce a fost fi nalizat un proces privitor la co-optarea întregului pachet de acţiuni de către municipalita-tea condusă de Liviu Ţâroiu. O hotărâre de consiliu prin care însăși socie-tatea de apă-canal era însărcinată să efectueze tranzacţia între acţionari a fost anulată zilele trecute de Curtea de Apel Pitești.

Page 6: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Societate comercială cu activitate în producţia de

mobilier, cu punctul de lucru în comuna Bascov,

ANGAJEAZĂ TÂMPLAR

CU EXPERINŢĂ ÎN MOBILIER LEMN MASIV, PENTRU SECTORUL

MONTAJ MOBILIER. Telefon: 0754096212

În ediția precedentă, sub titlul ”Texte pornografi ce pe site-ul Palatului Co-piilor Pitești de peste un an”, Jurnalul de Argeș relata că, de peste un an, pagina web de la Palatul Copiilor Pitești (www.palatulcopiilorpitesti.ro) era plină de texte pornografi ce, cel mai probabil ca urmare a intervenției unor hackeri. Astfel, pe site-ul acestei instituții publice apăreau titluri pre-cum ”Gay teen dating” (n.red.- ”întâl-niri cu gay tineri”), ”Breast size dating sites” (”site-uri de întâlniri cu sâni”).

Deși articolul era ilustrat cu fotografi i rele-vante de pe site-ul public cu texte pornogra-fi ce, în ziua în care a apărut articolul am fost sunați de către Ramona Linte, directoarea Palatului Copiilor Pitești, care, pe un ton foarte arogant, ne-a acuzat că am scris ”o știre falsă”. Mai mult, aceeași Ramona Lin-te a venit și cu acuze gratuite și nefondate la adresa Jurnalului de Argeș, cum că ”acest articol poate că este rezultatul faptului că mi s-a propus externalizarea acestor servicii și am preferat să mă ocup personal de încăr-carea paginii și să nu plătesc nimic”. Practic, doamna Linte ne-a acuzat că am fi scris la comanda unor fi rme IT pe care le-ar fi refu-zat pentru a îi realiza pagina web. Iar în mo-mentul în care i-am spus că poate fi dată în judecată pentru aceste afi rmații și i-am cerut dovezi, doamna Linte a spus că nu are probe.

Mai mult, aceeași directoare Ramona Lin-te, extrem de irascibilă, a început să spună pur și simplu că habar nu avem să facem pre-să. Ca să îi dovedim că scriem adevărul pe bază de dovezi certe, i-am trimis doamnei Linte noi print screen-uri în care se vedeau clar textele pornografi ce de pe site-ul Palatu-lui Copiilor și că site-ul cu texte XXX putea fi accesat la o simplă căutare pe Google cu textul ”Palatul Copiilor Pitești”.

Directoarea Ramona Linte, insolență gratuită

Ulterior, după ce i-am dovedit foarte argu-mentat că site-ul Palatului Copiilor are pro-bleme, directoarea Ramona Linte a revenit cu un punct de vedere în care a recunoscut neregulile: ”Palatul Copiilor Pitești are ca site ofi cial www.palatulcopiilorpitesti.ro, un site actualizat la zi, ce are ca particularitate

sigla instituției. Din păcate, constat că acesta este clonat și apare fără antetul nostru, cu câteva informații vechi ce au fost postate și pe site-ul nostru. Activitatea educativă de la Palatul Copiilor Pitești este destinată copii-lor cu vârste între 3 și 19 ani, este decentă și sigură, conform legislației în vigoare. Preci-zez că vom închide acest site pentru a evita asocierea numelui instituției cu titluri ca cele enumerate de dumneavoastră și vom avea în vedere securizarea informațiilor pe care le vom posta”. Ce e hilar e că adresa trimisă Jurnalului de Argeș este adresată spre știință ”Domnului/doamnei redactor Electro-Cu-tare”.

Drept urmare, site-ul Palatului Copiilor Pitești a fost închis temporar, după cum se poate vedea și în imaginea alăturată, dovadă că Jurnalul de Argeș a scris argumentat.

Nu neagă absolut nimeni că la Palatul Co-piilor Pitești sunt mulți copii cu rezultate foarte bune și multe premii naționale, dar

este păcat că această activitate este umbrită de atitudinea deplasată și insolentă a unei di-rectoare ce se aruncă în acuze gratuite înain-te de a verifi ca toate probele. Și, în loc să aibă un limbaj sărit de pe fi x, ar fi fost mai bine ca doamna Ramona Linte să rezolve problema cu site-ul clonat de luni de zile. Și ar fi fost chiar și mai bine dacă în toate aceste luni doamna Ramona Linte ar fi promovat cu co-municate de presă constante performanțele cursanților de la Palatul Copiilor Pitești. Însă nici măcar un comunicat nu a fost trimis jurnaliștilor din Argeș cu referire la premiile naționale obținute de elevii de la Palatul Copiilor Pitești în ultimele 12 luni.

Și mai trebuie să înțeleagă ceva doamna Ramona Linte: faptul că este directoare la o instituție publică cu o veche și apreciată tradiție nu îi dă vreun drept să se răstească la telefon fără argumente pertinente și să țipe la ziariști.

Pagina web a Palatului Copiilor Piteşti a fost închisă, după ce Jurnalul de Argeş a scris despre textele pornografi ce de pe site

Ce spune „generalul” Tudosoiu: „M-a deranjat modul de comunicare al doamnei director Linte”

Am luat legătura și cu inspectorul școlar general Dumitru Tudosoiu pentru a ne spune opinia sa cu referire la site-ul Pa-latului Copiilor Pitești cu texte XXX și pentru a comenta acuzele directoarei Ra-mona Linte. ”Doamna director Ramona Linte mi-a trimis un e-mail în care mă informa că a trimis un punct de vedere Jurnalului de Argeș legat de acel articol. M-a deranjat acest mod de comunicare al doamnei director. Practic, m-a pus în fața faptului împlinit, nu mi-a cerut un punct de vedere, un sfat înainte de a tri-mite acel punct de vedere către dumnea-voastră”, spune Dumitru Tudosoiu.

Legat de acuzele nefondate ale direc-toarei Ramona Linte, cum că în spatele articolului ar fi de fapt interesele unor fi rme IT pe care aceasta le-ar fi refuzat, inspectorul școlar general a fost scurt și ferm: ”E o prostie”.

D.G.

Joi, 21 februarie, la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației s-a deschis o expozitie de radiouri și echipamente de radiocomunicații militare care s-a bucurat de interesul studenților. Vizitato-rii pot astfel vedea radioemițătoare din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, dar și al războaielor din Coreea, Vietnam, precum și cel din Golf, toate aparținând unui colecționar privat pasionat de evoluția în timp a aparate-lor folosite de soldații români pentru comunicare. La acest stand al colecționarului amator se mai afl ă și un mag-netofon cu bandă de înregistrare din oțel, dar și radiouri vechi.

Un stand aparte este cel al Radioclubului înfi ințat în urmă cu peste 20 de ani în cadrul clubului sportiv al UPIT, condus de col. (r) Mihai Spiridon. Radioclubul UPIT are indicativul radio YO7KXJ (YR7J, indicativ de concurs), este afi liat la Federaţia Română de Radioamatorism prin intermediul Clubului Sportiv Universitar Pitești și s-a remarcat în fi ecare an prin rezultatele obţinute la competiţiile naţionale și internaţionale la care a par-ticipat, dintre care amintim: locul I la campionatul naţional de creaţie tehnică – 2018; locul al II-lea la campionatul naţional de SSB – 2018; locul al IV-lea la campionatul naţional de RTTY –

2019, locul I la categoria B la Cupa aviaţiei – unde scurte, 2018 (Ioan Spiridon Mihai) etc.

Radioclubul UPIT, medalie de aur la campionatul național de creație tehnică în 2018

„Ne propunem să avem legături strânse cu cât mai mulţi ra-dioamatori din cât mai multe ţări, peste 300 de entități care există în lume. Bulgaria, Germania, Finlanda, Japonia, Grecia, radiocluburi și radioamatori individuali. Radiomatorismul și radiocomunicațiile reprezintă o alternativă viabilă în momente de dezastru natural, de catastrofe, când pică celelalte sisteme de comunicații; comunicarea cu echipamentele utilizate de radioa-matori rămâne o alternativă viabilă, cu baterie nu sunt dependen-te de rețeaua electrică, ceea ce nu le face vulnerabile la căderile de tensiune electrică, asigură legăturile la distanțe mari folosind chiar și codul Morse, încă utilizat de foarte multe servicii, inclu-siv de armată. Una dintre preocupările noastre este să realizăm legături radio în banda de 10 Ghz utilizând luna ca refl ector, un proiect demarat anul trecut. Am construit un echipament de comunicație în bandă de 10 Ghz, ne-am prezentat la cam-pionatul naţional de creație tehnică în 2018, la care am obținut medalia de aur. Proiectul de anul tecut se afl ă în dezvoltare, pa-sul imediat următor ar fi să transmitem unde radio folosind luna ca refl ector, adică punem antena noastră parabolică spre lună și, când luna este într-o poziție favorabilă, am putea lucra cu stații din SUA sau de pe alte continente, ceea ce este o performanţă foarte mare pentru noi ca radioamatori. Avem multe proiecte, multe activități cu studenții. Una mai recentă este cea de învăţare a alfabetului Morse. Ei sunt pasionaţi. În echipa noastră sunt 35 legitimaţi, dar mai sunt și alții care vin la radioclub și vor să obţină autorizațiile de recepţie și ulterior licența de emisie care se dă cu ANCOM-ul ca autoritate naţională în domeniu”, ne-a declarat col. (r) Mihai Spiridon. La rândul său, inițiatorul acestor activități, președintele Asociației Inginerilor din România gen. (r) dr. ing. Constantin Anton, ne-a spus: „Ne-am bucurat de o participare foarte mare din partea studenților și a radioamatori-lor. Prin activitatea radioclubului UPIT Piteștiul și România sunt mai cunoscute în lume pentru că cei cu care intrăm în legătură afl ă despre noi. Radioamatorii formează acea armată din spate a radiotelegrafi știlor”. Alina Crângeanu

Expoziţie de echipamente de radiocomunicaţii la UPIT

Deşi iniţial directoarea Ramona Linte spunea

că nu e nicio problemă cu siteul, ulterior

s-a dovedit că Jurnalul de Argeş a avut dreptate,

iar site-ul Palatului Copiilor a fost închis

După ce a spus că problema ar fi cauzată pentru că a refuzat mai multe

fi rme IT, Ramona Linte a spus ulterior:

„Nu am dovezi”

Page 7: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Fostul primar al comunei Bra-du, Florin Frătică, se afl ă internat la Spitalul Regina Maria din ca-pitală. Asta după ce, în luna ia-nuarie a.c, a suferit o amputare a unui deget de la piciorul stâng, imediat după ce s-a întors de la schi. Potrivit fostului primar, cauza pierderii degetului ar fi o degerătură, însă complicațiile au survenit pe fondul unor tendințe de calcifi ere a arterelor periferice. Florin Frătică nu mai fumea-ză din luna noiembrie 2018, de când a fost diagnosticat cu pro-bleme ale circulației periferice, iar acum, după operație, se afl ă sub observația medicilor.

„Acum să zicem că e bine. Am venit pentru pansamente și pen-tru investigații. În ianuarie am fost la schi, am schiat pe ghețari.

Eram amorțit de frig și nu am simțit. De la schi, am venit direct la spital. Nu mai era de salvat de-getul. Am discutat cu specialiștii de la toate spitalele, riscul mare era să amputeze tot piciorul. Să sperăm că am luat decizia din timp. Stau încă sub observație”.

Alina Crângeanu

I s-a tras de la o degeratură de la schi...Fostului primar Frătică i-a fost amputat un deget de la piciorul stâng

ADI Molivişu a fost la Târgul de turism

Săptămâna trecută a avut loc o nouă ediţie a Târgului de Turism al României, la care și-au anunţat participarea aproape trei sute de expo-zanţi din ţară și străinătate. Prezenţa Argeșului a fost ca și anul trecut, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Molivișu.

C.I.B.

În urma unei propuneri venite din partea Serviciului Public de Administrare a Domeniului Pu-blic și Privat, la Câmpulung se intenţionează amenajarea de lo-curi de parcare cu plată în centrul municipiului. Este o măsură care, dincolo de a constitui o sursă de venituri la buget, poate duce la evitarea modului haotic în care se parchează acum, inclusiv pe tro-tuare, locuri pentru persoane cu dizabilităţi sau în mijlocul străzii.

Taxele propuse sunt accepta-bile - 2 lei pe oră sau 8 lei pe zi. Monitorizarea funcţionării aces-tei propuneri ar urma să revină

ADP-ului și Poliţiei Locale, sanc-ţiunile urmând să fi e și ele aducă-toare de bani la bugetul local. În anul 2009, Primăria Câmpulung a concesionat locurile de parcare din zona centrală a municipiului către Agromec, fi rmă care înca-sa un leu pe oră pentru un loc de parcare. Ca la orice „afacere” de Muscel, lucrurile s-au stricat rapid, societatea nu a mai plătit redevenţa, au apărut litigiile în instanţă și insolvenţa. Și acum sunt vizibile în Câmpulung ur-mele taxării de acum un deceniu, precum indicatoare sau marcaje. C.I.B.

Se reintroduce parcarea cu plată la Câmpulung

În urma trimiterii în judecată a dosarului în care Olga Florăreasa este acuzată de trafi c de infl uență s-a dispus disjungerea cauzei pentru mai multe infracțiuni, fi ind vizate mai multe persoane. Într-una din disjungeri este vizat și consilierul județean Florin Tecău, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Asta pentru că, în urma declarațiilor date în calitate de martor în dosarul Olgăi Panaete, Tecău ar fi făcut afi rmații pe care procurorii le consideră necorespunzătoare adevăru-lui. Întrebat de relația lui de prietenie cu fl orăreasa, fostul președinte al Consiliului Județean Argeș a ne-

gat că ar fi avut o relație apropiată cu Olga Panaete. Asta în ciuda faptului că presa, inclusiv Jurnalul de Argeș, a publicat o fotografi e în care Olga și băiatul ei apar alături de soții Tecău, la Biserica Mavrodolu, la nunta de argint a acestora.

De curând, și copiii au dat de gol prietenia dintre cele două familii, în sensul că Andrei Tecău a apărut împreună cu Alexandru Panaete la un chef, ținându-se de gât. Fotografi a a fost distribuită pe data de 9 februarie chiar pe pagina lui Alexandru Panaete, atât el, cât și Andrei Tecău fi ind etichetați.

A.C.

Deşi părinţii neagă prietenia dintre familii, ca să scape din dosar

Fiul Olgăi Panaete, de gât la petrecere cu băiatul lui Tecău

Don Armando trage cu gloanţe oarbe

Direcţia Silvică Argeş dă în judecată oamenii, însă nu are mandat din partea statului

Andrei Tecău Alexandru Panaete

În octombrie 2015, RNP Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș, a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Bogdan Urluescu. A solicitat ca acesta să îi lase în deplină libertate de proprietate și posesie un teren situat în zona Valea cu Pești și să fi e obligat să ridice bariera amplasată pe drumul forestier 193 D. Tână-rul a cumpărat în 2010 un teren în suprafață de 248,4 ha pădure situat în comuna Arefu, intabulat în cartea funciară. Însă drumul 193 D, cu o lungime de aproximativ 17 km, străbate doar proprietăți private și se afl ă în adminis-trarea OS Vidraru. Arătând că, de fapt, el este singurul care a întreținut și reparat drumul care îi străbate proprietatea, în timp ce Direcția Silvică Argeș vrea doar taxe de la oierii care urcă spre pășunile de la munte, Bogdan Urluescu a câștigat procesul pentru drumul forestier de la Valea cu Pești.

Direcția Silvică Argeș a pus barieră pe un drum doar ca să ia taxe de la oieri

În motivarea acțiunii s-a arătat că terenul reprezin-tă drumul forestier Valea cu Pești, afl at în admi-nistrarea Direcției Silvice Argeș, și este proprietate publică a statului. Drumul forestier a fost pus în funcțiune în anul 1967, fi ind destinat transportului rutier din activitatea forestieră, cât și a materialului lemnos, iar pârâtul, Bogdan Urluescu, a montat ile-gal o barieră. Acesta a depus, la rându-i, o întâmpi-nare prin care a solicitat respingerea cererii pentru lipsa calității procesuale, titularul acțiunii neputând fi decât statul sau o unitate administrativ teritoria-lă. În legătură cu problema barierei, acesta a arătat că nu a montat nicio barieră, dimpotrivă, a refăcut din fonduri proprii o porțiune de aproximativ 300 m încă din anul 2011, un drum de acces prin fon-dul forestier pe proprietatea sa privată, drum pe care l-au folosit și proprietarii vecini. Lucru dovedit și de inginerul Truică Constantin, din cadrul Direcției

Silvice Argeș, care scrie în referatul anexat la dosar: „În fondul forestier privat a fost amplasată o barieră cu stâlpi verticali de peste 2,5 metri înălțime de către proprietarul fondului forestier Urluescu Bogdan. La momentul controlului, bariera era ridicată, circulația nefi ind blocată, iar starea drmului fi ind corespunză-toare circulației. În ultimii ani au fost efectuate de către proprietarul fondului forestier privat anumite lucrări care au constat în supralărgirea unei curbe și a unei porțiuni a platformei, precum și repara-rea prin balastare, executare șanțuri, desfundări de podețe și camere de descărcare”.

Realitatea este că Direcția Silvică Argeș, respectiv Ocolul Silvic Vidraru, îi restricționase accesul la pro-prietatea sa prin montarea unei bariere. Bariera a fost folosită în perioada martie-mai 2015 de către OS Vi-draru pentru interzicerea accesului autovehiculelor, precum și a ciobanilor, care mergeau cu oile, pentru încasarea unei taxe de drum, fără să facă nicio lu-crare pe drumul respectiv. Direcția Silvică Argeș nu s-a ocupat absolut deloc de reparația și întreținerea drumului din 1998, deși avea obligație și s-a angajat în acest sens, iar pârâtul nu a făcut altceva decât să amenajeze drumul de acces către proprietatea sa.

Reclamanta, respectiv Romsilva prin Direcția Silvică Argeș, nu a cerut mandat de reprezentare de la Ministerul Finanțelor

În urma probelor depuse în dosar, Judecătoria Cur-tea de Argeș a admis lipsa calității procesuale a recla-mantei RNP, prin Direcția Silvică Argeș, și a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 700 de lei cheltuieli de judecată. De altfel, în încheierea de ședință din 24 februarie 2016, prima instanță a pus în vedere reclamantei să depună un mandat de repre-zentare de la Ministerul Finanțelor Publice, singurul care are calitate de reprezentant al statului și unității administrativ teritoriale, dar la termenul următor, din data de 30 martie, 2016, reclamanta a depus un înscris din care rezultă că Romsilva, prin structura centrală, nu dorește să facă demersurile legale pentru a obține un mandat din partea statului român pen-tru a-l putea reprezenta în respectivul proces. Ca ata-re, Tribunalul Argeș, prin hotărâre defi nitivă în data de 25 mai 2017, respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Regia Națională a Pădurilor-Romsil-va, prin Direcția Silvică Argeș. În ciuda faptului că directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chirilo-iu, se bate cu cărămida în piept că ar apăra averea statului, în realitate trage cu gloanțe oarbe pentru că, iată, de fapt, nu are mandat din partea statului să îi recupereze nici măcar un amărât de drum foresti-er. Dar plătește prime babane juriștilor, care pierd pe bandă rulantă procese în instanță.

Alina Crăngeanu

Page 8: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Pitești, al treilea oraş de negustori din Ţara Românească

În anul 1811, ca număr de negus-tori, Piteștiul se situa pe locul 3 în Ţara Românească, după București și Craiova. La acea vreme erau în-registraţi 98 de negustori, încadraţi în 20 de specializări. În anul 1814, un grup de negustori cer închide-rea uliţei mari a Piteștiului pentru ridicarea unui nou șir de case și du-ghene. Cererea lor este respinsă cu motivaţia că uliţa domnească nu poate să o închidă nimeni.

Introducerea alfabetului latin în școlile din Pitești

1857. S-a introdus, în mod ofi ci-al, în școlile din Pitești alfabetul latin, pe baza ”Ordinului Eforiei Școalelor Nr. 2263”, renunțându-se la caracterele chirilice.

Se înfi inţează la Piteşti organizaţia Partidului Poporului

În 1920 se înfi inţează la Pitești organizaţia Partidului Poporului, condusă de liderii naţionali Alexan-dru Averescu și Petre Negulescu. În mai, Ministerul de Interne al Ro-mâniei a acordat Prefecturii Argeș 44.000 lei pentru organizarea unor acţiuni de combatere a bolșevismu-lui.

Şcoala Normală de Învăţători, susţinută de prefect

Pe 15 iunie 1933, în ziarul pi-teștean ”Presa” a apărut un arti-col semnat de prefectul judeţului Argeș, Ion I. Rădulescu, în favoarea menţinerii în oraș a Școlii Normale de Învăţători „Alexandru Odobes-cu”, existentă din anul 1919.

Un Cetăţean de Onoare a construit un azil de bătrâni

Consiliul orașului Pitești i-a con-ferit lui Ion Stănescu din București, în data de 6 iulie 1934, titlul de Ce-tăţean de Onoare, pentru construi-rea azilului de bătrâni din localita-te, astăzi demolat.

Trafi cul rutier şi feroviar, oprit din cauza viscolului şi a ninsorii

În perioada 10-15 decembrie 1945, toate comunicaţiile feroviare și ru-tiere spre Pitești au fost întrerupte din cauza căderilor abundente de zăpadă și a viscolului deosebit de puternic. Regimentul 4 Infanterie Voluntari a participat la acţiunile de deszăpezire cu trei detașamente a câte 50-100 de militari.

Miting electoral pe Garnizoana Piteşti

La 22 octombrie 1946 a avut loc un miting electoral de proporţii pe Garnizoana Pitești. Printre partici-panţi s-au numărat avocatul Con-stantin Chiriac, prefectul judeţului Argeș și reprezentanţi ai Blocului Partidelor Democrate.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Vasile Rizeanu s-a născut la 11 octombrie 1939, în capitala Muscelului, într-o familie de câmpulungeni de seamă, înrudiţi cu celebrul medic scriitor George Ulieru, autor al incitantului volum „Din carnetul unui medic de plasă”, personalitate remar-cabilă a vieţii medicale din România primei jumătăţi a secolului XX.

M.I.

Proiectează prima caroserie a automobilului de teren ARO

Vasile Rizeanu urmează cursurile Școlii elementare nr. 1 „Oprea Iorgulescu”, cât și cele ale Liceului teoretic „Di-nicu Golescu” din Câmpulung Muscel. Se înscrie, sub imbol-dul talentului remarcat încă din copilărie, la Școala Populară de Artă din Câmpulung organizată de Ministerul Culturii, unde a fost elev al renumitului profesor de desen, pictorul Alexandru Donici, școală pe care a absol-vit-o cu brio în prima promoţie a acesteia. Absolvind liceul te-oretic câmpulungean cu media maximă, Vasile Rizeanu avea, potrivit legilor în vigoare ale în-văţământului românesc, posibi-litatea de a opta pentru o specia-lizare universitară, fi ind admis la facultate fără examen. Sub im-pulsul momentului, a dorit să-și continue studiile la Institutul de arhitectură „Ion Mincu” din București, dar, în anul trei, din motive numai de el știute, deci-de să le părăsească, deși capaci-tatea lui de a deveni un arhitect remarcabil fusese confi rmată de către profesorii care îi apreciau, în special, planșele cu proiecte minuţios și corect concepute. Această sincopă universitară îl

va priva de posibilitatea satisfa-cerii serviciului militar în cadrul facultăţii, Vasile Rizeanu fi ind nevoit să-și efectueze stagiul militar obligatoriu în compania unor tineri neinstruiţi, deși, în arborele său genealogic, fi gurau nume sonore de ofi ţeri superiori în armata română. Se încadrea-ză, după armată, pentru o scurtă perioadă de timp, la ARO Câm-pulung, unde proiectează prima caroserie a automobilului de te-ren, iar în timpul liber exersează admirabil în grafi ca de carte. Vasile Rizeanu va desena pentru „uzina lui” și prototipurile unor mici cadouri particularizate des-tinate unor vizitatori importanţi care erau anunţaţi că vor veni să contracteze mașini de teren fa-bricate la Câmpulung.

A fost director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Piteşti aproape 20 de ani

Chemarea destinului acţionea-ză, însă, determinant și asupra fostului student la arhitectură, care, renunţând pentru totdeau-

na la o carieră de mare perspecti-vă, se înscrie la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din București, pentru a urma cursurile secţiei de sculptură, între anii 1962–1968, obţinând la examenul de stat media maxi-mă, 10. Încadrat ca profesor la catedra de arte plastice a Școlii Populare de Arte și Meserii din Pitești, Vasile Rizeanu se remar-că printr-o susţinută activitate de depistare și șlefuire a talen-telor autentice, formându-și o adevărată pepinieră de discipoli devotaţi artei plastice, dintre aceștia detașându-se, prin atașa-mentul sincer pentru magistrul său, Ion Sandu, pictor amator, elevul expunând, în semn de omagiu, după dispariţia profe-sorului, la loc de cinste, un reu-șit portret al celui care îi îndru-mase creaţia spre desăvârșire, în contextul expoziţiei personale „Culorile credinţei” organizate în sala Casei Cărţii din Pitești. Ascensiunea dascălului de arte plastice pe scara învăţământului artistic românesc continuă: lec-tor universitar și șef de catedră la Facultatea de design și arte decorative a Universităţii „Pyg-malion” din Pitești, lector uni-versitar la Universitatea „Spiru Haret”, fi liala Câmpulung. În calitate de director al Școlii Po-pulare de Arte și Meserii din Pi-tești (1990-2009), dar mai ales ca profesor la catedra de arte plastice, Vasile Rizeanu apare în postura de „descoperitor și cize-lator de talente”, calitate confi r-mată de numeroșii săi elevi dor-nici să se afi rme și să confi rme în arta mânuirii inteligente a pen-sulei ori a dălţii. Organizator și coordonator a numeroase expo-ziţii și simpozioane pe teme de artă plastică, Vasile Rizeanu era preocupat constant de punerea în valoare a elevilor școlii sale, prin prezentarea periodică a lu-crărilor tinerilor artiști amatori publicului de artă avizat, pe care îl considera nu numai benefi cia-rul direct al eforturilor acestora, dar și „principalul judecător al ascensiunii spre culmile artei, ori observator al stagnării ten-dinţei specifi ce oricărui artist de a crea lucrări viabile, fără efortul unei perfecţionări continue”.

Realizări de referințăManifestă o tendinţă constan-

tă de autoperfecţionare, susţi-nând, în anul 2001, examenul pentru admitere la doctorat în cadrul Universităţii de arte plas-tice din București, coordonator al temei de doctorat fi ind prof. univ. dr. Zamfi r Dumitrescu, președintele Uniunii artiști-lor plastici din România. Va-sile Rizeanu devenise el însuși

membru titular al acestei pre-stigioase Uniuni, prin afi rmarea talentului său artistic cu prilejul expoziţiilor cu caracter judeţean ori naţional la care participase, în special după evenimentele din 1989. Ca un real succes a fost percepută de către public și specialiști expoziţia personală organizată în decembrie 1989, la Galeria de artă „Metopa” din Pitești, unde a expus sculpturi și desene. Lucrările de artă plasti-că monumentală concepute de artist îl proiectează în conștiinţa colectivităţilor din Câmpulung-Muscel și Pitești, prin opere de referinţă pentru activitatea sa sculpturală. Vasile Rizeanu este autorul ansamblului statu-ar din inox „Icar”, amplasat în piaţa administrativă a orașului Câmpulung, execuţia metalică a monumentului fi ind realizată la Fabrica de automobile ARO din orașul muscelean. În Muzeul de artă din Câmpulung este ex-pusă sculptura sa executată din ghips patinat reprezentând un „Soldat”. Artistul a manifestat o preocupare evidentă pentru imortalizarea unor personalităţi ale culturii naţionale, realizând portrete și busturi într-o mani-eră realistă menită să faciliteze privitorilor identifi carea lor ime-diată, nu intuirea probabilă a unor reprezentări imaginate de artist precum în operele suprare-aliste. Pe această linie, se înscriu portretele: pictorului Ștefan Lu-chian, poetului naţional Mihai Eminescu, busturile cărturaru-lui iluminist Dinicu Golescu și fi lozofului muscelean Petre Ţu-ţea. Bustul „Dinicu Golescu”, înălţat în faţa Bibliotecii jude-ţene Argeș, executat din bronz, este fi xat pe o coloană înaltă de patru metri placată în granit. Un bust de bronz al poetului nepereche al neamului româ-nesc va fi amplasat pe un piedes-tal înalt în incinta Școlii nr. 11 „Mihai Eminescu” din Pitești, în anul 1999. Vasile Rizeanu organizează și coordonează: pri-mul simpozion internaţional de sculptură în marmură, primul simpozion naţional de sculptu-ră în lemn, al II-lea simpozion internaţional de sculptură etc. La 6 martie 2010, sufl etul atât de generos al artistului se înăl-ţa dincolo de coloanele terestre pe care el însuși le imaginase ca trepte spre spiritualitate. În cimitirul cartierului Grui din Câmpulungul natal, Vasile Ri-zeanu va deveni un reper de tră-ire intensă dăruită semenilor săi printr-o operă pe care timpul o va purta solemn în eternitate.

Informaţii selectate dintr-un amplu material semnat de prof.

univ. dr. Sorin Mazilescu

Vasile Rizeanu, celebrul artist plastic de la Câmpulung Muscel

Page 9: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Pentru a pune la dispoziţia publicului carte de calitate și instrumente de informare de mare interes și actualitate, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș a achiziţionat recent mai multe lucrări ce merită semnalate. În domeniul dreptului vă

recomandăm: Dan Constan-tin Mâță, „Drept administrativ: Noțiuni introductive: organiza-

rea administrației publice: funcția publică și funcționarul public” (București, Editura Universul ju-ridic, 2016); Septimiu Panainte, „Dreptul individual al muncii” (București, Editura Hamangiu, 2016); Paul Vasilescu, „Drept ci-vil. Obligații” (București, Editu-ra Hamangiu, 2017). În cadrul secţiei „Colecţii

Speciale” veți regăsi carte rară,

carte veche românească și stră-ină, cărţi cu autografe și însem-nări particulare manuscrise. Din-tre acestea vă enumerăm câteva titluri: Dionisiu Fotino, „Istoria generală a Daciei” (București, Editura Imprimeria Naţională, 1859); „Cheia Înţelesului” (Bucu-rești, 1678); M.M. Wailly, „Nou-veau vocabulaire francais” (Paris, Editura Chez Remont, 1809). „Secţia pentru Tineret” vă ofe-

ră o gamă variată de noutăţi edi-toriale, dintre care menţionăm:

Ana Rotea, „Dosarul clopoțeilor de Crăciun: Al doilea caz al De-tectivilor Aerieni” (București, Editura Arthur, 2016); Murphy, Jill, „O vrăjitoare îngrozitoare și o vrajă nefastă” (București, Editura Arthur, 2017); Fredrik Backman, „Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău” (București, Editura Art, 2017). Iubitorilor de literatură ro-

mână le recomandăm următoa-rele titluri: Tibi Ușeriu, „27 de pași” (Bistrița Năsăud, 2017);

Russo, Andreea Russo, „Amin-tiri din viitor” (Chișinău, Editura Bestseller, 2017); Mircea Malița, „Secolul meu scurt” (București, Editura Rao, 2015).

Pe cei care vor să citească aca-să cărţile menţionate mai sus vă invităm la Secţiile de Împrumut - Știinţă și Tehnică, respectiv Be-letristică ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu „ Argeș.

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Biblioteca te citeşte. Cea de-a doua poveste

La Colegiul Național „Zinca Golescu”, în mijlocul elevilor de la clasele a XII-a J și a X-a J, poezia de dragoste a domnu-lui doctor CONSTANTIN TEODOR CRAIFĂLEANU a primit aplauze. Domnul doctor a fost, mai tot timpul, îmbujorat. De emoție - a mărturisit. După lectură, povestea împrietenirii sale cu textul răscolitor, cu textul mare a curs ca mierea. Domnișoarele eleve au ascultat-o îmblânzite. De reținut că aproape toate vor să fi e polițiste. Ochii mari și albaștri ai doctorului Craifă-leanu s-au lăsat arestați, astăzi, de cele mai frumoase amintiri din anii de li-ceu. Mulțumiri pentru întâmpinare și susținere doamnei profesoare de limbă și literatură română, Eugenia Zgreabăn.

D. Popescu

Biblioteca te citeşte. Al treilea episod

S-a derulat la Școala Gimnazială ”Adrian Păunescu”, acolo unde versurile lui Vasile Militaru și, nu se putea altfel, ale lui Adrian Păunescu au străluminat din nou. De-această dată, pe cerul copi-ilor din clasele a VII-a și a VIII-a, care au respirat, la un moment dat, în același ritm cu invitații lor - ION C. HIRU și NUȘA CANTEMIR, coordonatorii lucrării dedicate de fi lologul Grigore Constantinescu poetului-martir Vasile Militaru. N-au lipsit întrebările. Profe-sorul Hiru a donat Bibliotecii școlii 20 din cele 30 de volume publicate. Și ne-a mai făcut o surpriză - talentatul și mult prea gravul RAREȘ STOICEA, elev în clasa a IV-a, originar din Domnești, a cântat dintr-un fl uier fermecat. Ne-au întâmpinat, cu eleganță rară și cu bu-curie, doamna directoare Elena Gobej, doamna bibliotecară Geta Oproiu, doamnele profesoare Denisa Rizea, Mi-haela Ghiold, Daniela Stana și Maria Sandu. D. Popescu

Au mai rămas câteva zile până ce evenimentul cultural „Luna de Teatru, ediția a VI-a, Martie 2019” va începe la Mioveni. Cu această ocazie, iubitorii de artă teatrală sunt așteptați în fi ecare zi de duminică a lunii martie, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor „Dacia” Mioveni .

Spectacolele poartă amprenta unor renumiți regizori, iar pe scenă vor interpre-ta actori precum: Claudiu Bleonț, Horațiu Mălăele, Octavian Strunilă, Paul Ipate, Gheorghe Ifrim, Ecaterina Ladin, Vlad Zamfi rescu (foto), Mihai Călin, Șerban Pa-vlu, Leonid Doni, Alina Chivulescu și alți actori cunoscuți din teatru sau televiziune.

Iată PROGRAMUL complet: 3 martie – Piesa „Cum se face”, în regia

lui Octavian Strunilă. Din distribuție fac parte: Delia Ioana Nortea, Doina Teodoru, Octavian Strunilă, Alexandru Conovaru, Paul Ipate. Preț: 30 lei. 10 martie – Piesa „Cina de adio”, în

regia lui Răzvan Săvescu. Din distribuție: Ecaterina Ladin, Mihai Călin, Gheorghe Ifrim. Preț 40 lei. 17 martie – Piesa „Sunt un orb”, în

regia și interpretarea lui Horațiu Mălăele. Preț: 40 lei. 24 martie– Piesa „Artă”, în regia lui

Cristi Juncu. Din distribuție: Vlad Zamfi -rescu, Șerban Pavlu, Gheorghe Ifrim. Preț: 40 lei. 31 martie – Piesa „Prenumele”, în regia

lui Răzvan Săvescu. Din distrinuție: Mihai Călin, Claudiu Bleonț, Leonid Doni, Eca-terina Ladin, Alina Chivulescu. Preț: 30 lei.

Prețul unui abonament pentru toate spec-tacolele este de 150 lei.

Biletele și abonamentele se găsesc, în limi-ta locurilor disponibile, atât la Casa de Cul-tură a Sindicatelor ”Dacia”, cât și la Cen-trul Cultural Mioveni, de luni până joi, în intervalul orar 8.00-16.00, iar vineri între orele 8.00 și 14.00.

În data de 15 martie va avea loc un specta-col interactiv pentru copii, susținut în două

reprezentații, de la orele 10.00 și 11.00, tot în sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor „Dacia” Mioveni. Intrarea li-beră, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria orașului, Consiliul Local și Centrul Cultu-ral Mioveni.

Pentru informații suplimentare apelați nu-mărul de telefon: 0348/445.856.

M.S.

Pe 3 martie începe „Luna de Teatru” la Mioveni

În cadrul evenimentului, în prezența invitaților și a studenților de la specializarea Jurnalism de la Universitatea din Pitești, Călin Popescu a vorbit despre experiențele avute în cei peste 15 de ani de presă.

A ținut să împărtășească din cunoștințele sale despre gazetărie și celor prezenți, în special studenților, deoarece consideră că jurnalismul se face toată viața: „Dacă ai in-trat, nu mai ieși. Jurnalismul este ca și o specie, care are niște condiții să existe, poate să și dispară, să reapară sau să aibă o problemă”.

Jurnalistul, care a lucrat la publicațiile Gardianul, Pu-terea, dar și în presa locală, la Curierul zilei și Argeșul, timp de șaisprezece ani, a mai spus că regulile jurnalis-tice se schimbă în funcție de publicație, „în fi ecare organ de presă este altă presă, nu poți să faci presă în abstract”. Autorul a împărtășit cu publi-cul experiența acumulată în presă, iar studenților a ținut să le spună faptul că în jur-nalism ,,regula este că nu este nicio regulă”.

În volumul „Descoperiri cotidiene”, autorul prezintă diferența dintre reportaj și feature, dintre știre ca nouta-te și feature ca articol de cu-loare. Acesta susține că genul feature este un atu al presei scrise, oferă o notă de profun-zime fără a fi nevoie de pira-mida inversată sau de chapou, pentru că ceea ce este intere-sant vine pe parcurs. Autorul

mai susține faptul că presa argeșeană se ghidează după principiul ,,e bine să scrii sub formă de interviu, pentru că este mai ușor de citit”, iar în alegerea titlurilor intervine subiectivismul.

Marian NIŢESCU, Jurnalism, anul 2

Ionela IORDĂCHIŢĂ, Jurnalism, anul 1

Atelier de jurnalism la Biblioteca JudeţeanăCălin Popescu, jurnalist și absol-vent al Universității din Pitești, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a susținut miercuri, 20 februarie, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Pitești, un atelier de jurnalism și o prezentare de carte. Din experiențele avute în presă a scris trei volume: „Descoperiri cotidiene”, „Reporter la țărmul vieții” și „Suveniruri lăuntrice”.

Page 10: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Proiect aprobat fără avizul arhitectului-șef

În acțiunea în instanță declanșată la Tribu-nalul Argeș, Prefectura invocă argumentat o serie de motive și probleme ce apar și în rapor-tul întocmit de către Inspectoratul de Stat în Construcții, după ce această instituție a făcut un control în octombrie 2018 pentru a verifi ca toată documentația privind proiectul imobiliar din strada Căpitan Cuțui.

Reprezentanții Prefecturii spun că prin Hotă-rârea de Consiliu local 169 din 27 aprilie 2017 s-a aprobat PUZ-ul (Planul Urbanistic Zonal) pentru terenul din strada Căpitan Cuțui, fără a se parcurge toate etapele de avizare respective.

Concret, prima problemă semnalată de Prefec-tura Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții este aceea că PUZ-ul a fost aprobat în lipsa avi-zului arhitectului-șef al municipiului Pitești, având la bază doar avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanismului a mu-nicipiului Pitești, „fapt ce contravine prevederi-lor articolului 37 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului”. Ce a răspuns Primăria Pitești în întâmpinare legat de această problemă? „În perioada când a fost avi-zată și aprobată documentația PUZ prin HCL 169/27.04.2017, funcția de arhitect-șef nu era ocupată, atributele acestuia fi ind delegate șe-fului Serviciului Amenajarea Teritoriului”. O explicație subțire, foarte subțire, care nu aduce ca justifi care vreun articol de lege.

Primăria nu a specifi cat în certifi catul de urbanism numărul de locuri de parcare pentru viitorul bloc

O altă problemă sesizată de Prefectură și In-spectoratul de Stat în Construcții. PUZ-ul a fost avizat în lipsa raportului privind infor-marea publicului, pe etape inițiale, elaborare documentație și avizare, ca urmare a consultă-rii populației, conform prevederilor legale. Iar această problemă este detaliată și mai clar în raportul întocmit în octombrie 2018 de Inspec-toratul în Construcții după controlul efectuat la Primăria Pitești: „Nu au fost prezentate docu-mente privind consultarea publicului: anunțul public nr..., afi șare la sediul Primăriei Pitești

prin proces-verbal de afi șare nr...., anunțul către proprietarii din zonă, afi șare panou..., raportul informării și consultării publicului...”. Ce răs-punde Primăria Pitești în întâmpinare legat de această problemă? Că a întocmit doar un pro-ces-verbal de afi șare a anunțului public la sediul Primăriei.

Tot în raportul întocmit de către Inspectora-tul de Stat în Construcții mai iese la iveală o altă neregulă: „Prin certifi catul de urbanism nr. 1403/19.10.2018 eliberat de Primăria Pitești în scopul declarat pentru «întocmire documentații tehnice aferente studiului de oportunitate și PUZ pentru proiect cu locuințe colective cu res-pectarea înălțimii» nu se menționează imposibi-litatea realizării obiectivului de investiții solici-tat prin cererea titularului (construire), fără a fi menționate în clar care sunt modifi cările/actua-lizările aduse la prevederile PUG și PLU aferent, aprobate conform legii, care sunt reglementările ce urmează a fi rezolvate și fără a se solicita aviz de la unitățile din zonă (Ocolul Silvic Pitești, administrația Parcului Trivale, Statul Major), după caz, studiul de trafi c etc. în vederea avi-zării și aprobării documentației urbanistice faza PUZ”.

Și tot ofi cialii de la Inspectoratul de Stat în Construcții au mai sesizat o neregulă în certi-fi catul de urbanism emis de Primăria Pitești pe 19 octombrie 2018: „Se menționează condiția de a se asigura locuri de parcare fără a se indica numărul de locuri de parcare”.

Juriștii Prefecturii Argeș precizează în acțiunea formulată în instanță și că PUZ-ul a fost avizat „fără ridicarea topografi că cu viza OCPI Argeș, care să cuprindă toată zona de 15.847 mp cu toate proprietățile/proprietarii, suprafață ce face obiectul HCL 169/2017 pentru aprobarea documentației PUZ, suprafața reglementată prin PUZ este de circa 5.500 mp”.

În dosarul afl at pe rol la Tribunalul Argeș reprezentanții Prefecturii Argeș concluzionează că „aprobarea executării lucrărilor de construcții în Pitești, având la bază unele modifi cări ale prevederilor urbanistice aprobate prin PUZ/PUD ce nu respectă prevederile legale, poate avea efecte negative de natură arhitecturală, ur-banistică, cultural-istorică, funcțională, socială asupra fondului construit existent”.

Greşeli şi omisiuni fl agrante în documentele eliberate de Primăria Piteşti

geş - pag 10

SCANDALUL ”BLOCURI FĂRĂ APROBARE LÂNGĂ UNITĂŢI MILITARE”

Am reușit să consultăm dosarul de la Tribunalul Argeș în care Prefectura cere anularea autorizației de construcție a ansamblului de blocuri din str. Că-pitan Cuțui, precum și a hotărârilor de Consiliu Local prin care a fost avizat proiectulp

Sesizarea către Statul Major al MApN a fost făcută de două persoane care locuiesc în zonă - Burcea Mircea și Burcea Anița

Noi detalii ies la iveală în cazul proiectul imobiliar din strada Căpitan Cuțui, proiect care - așa cum a scris în exclusivitate Jurnalul de Argeș în numărul precedent - nu are avizul MApN, deși construcția se ridică lângă Batalionul 49 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică, Nucleară (CBRN) „ARGEȘ” și lângă depozitul de muniție. Sesizarea la MApN a pornit de la două persoane care locuiesc în zonă: Burcea Mircea și Burcea Anița. Vă prezentăm în cele ce urmează detalii în premieră din dosarul

prin care Prefectura Argeș cere în instanță la Tri-bunalul Argeș anularea autorizației de construcție pentru blocul din strada Căpitan Cuțui, precum și a hotărârilor de Consiliu Local prin care a fost avizat proiectul. Detalii ce arată ușurința și superfi ciali-tatea cu care Primăria Pitești avizează pe bandă rulantă proiecte imobiliare, cu prea puțină preocu-pare spre deloc pentru armonia urbană și pentru mediu.

Fraţii Rădulescu, campionii proiectelor imobiliare din Piteşti contestateProiectul imobiliar din str. Căpitan Cuțui este dezvoltat de familia Rădules-cu, aceeași care dezvoltă alte două proiecte controversate în Pitești. Unul este „Maia Victoriei”, în legătură cu care a luat poziție în ediția trecută a ziarului nostru chestorul Nicolae Berechet, a cărui casă e direct afectată de blocurile cu probleme. Acestea sunt ridicate într-o zonă unde regimul de înălțime al viitoarelor trei blocuri (P+6) este cu mult peste regimul de înălțime al zonei, în general de case (P+1 sau maxim P+2). Unde mai pui că blocurile se vor ridica gard în gard cu sediul SRI, singurul imobil mai înalt din zonă, dar și unitate militară cu un anume regim din punct de vedere al informațiilor clasifi cate.Celălalt proiect imobiliar cu probleme dezvoltat de familia Rădulescu este cel din Maia Craiovei. Și în acest caz, deși în proiectul inițial se susținea una, în cel din teren a apărut alta. Mai exact, pe hârtie sunt prevăzute 35 de locuri de parcare la parterul imobilului. Numai că, după construcția acestuia, parterul nu mai are locuri de parcare, ci un spațiu comercial de toată frumusețea, oferit spre... închiriere. Acum cei de la Primăria Pitești dau din colț în colț, susținând că ei n-au avizat așa ceva.

Chestorul Nicolae Berechet: „Nu ar trebui permisă construirea lângă o casă monument istoric”

Chestorul Nicolae Berechet a făcut noi declarații pentru Jurnalul de Argeș

legat de controversatul proiect imobiliar Maia Victoriei: ”Legat de regimul

de înălțime, este un PUZ cu niște calcule luate dintr-o matematică așa, mai...

astrală, conform căreia, dacă cea mai înaltă clădire are nu știu ce înălțime,

poți să mai adaugi... Cred că se pot face și zgârie-nori pe acolo... Într-un car-

tier unde sunt doar case cu maximum 2 etaje, trebuie să apară și zgârie-norii,

e anormal. Casa ce se afl ă în incinta curții unde ar urma să se construiască

cele 3 blocuri este un monument istoric lăsat în paragină cu voia și știința

tuturor, ca să scape de ea mai repede, ca să pună mai repede constructorul

zgârie-norii în cartierul de pe strada Victoriei. Normal, autoritățile nu ar

trebui să permită construirea chiar lângă acea casă monument istoric, casă

cumpărată chiar de cei care fac blocurile. Părerea mea e că nu se dorește rea-

bilitarea acelei case, nu am văzut vreun demers în acest sens”.

Am încercat să luăm legătura și cu primarul Cornel Ionică, viceprimarul

Sorin Apostoliceanu și consilierul local Cristian Gentea, însă aceștia nu au

putut fi contactați.Material realizat de Denis Grigorescu

1. Macaraua blocului din Căpitan Cuţui scanează totul în curtea unităţii militare

2. Al doilea bloc al familiei Rădulescu

ţine aproape de sediul SRI Argeş

nii proie t l

3. Şi blocul din Craiovei al Răduleştilor este cu probleme. La partertrebuia să fi e 35 de locuride parcare şi a apărut un spaţiu comercial

SRI Argeş

Page 11: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Luna trecută, Instituţia Prefectului a formulat în instanţă o acţiune în contencios administrativ și fi scal, în care pârâţii sunt primarul municipiului Pitești și omul de afaceri Dumitriță Mo-hor. Asta după ce Inspectoratul Regio-nal în Construcții Sud Muntenia a con-cluzionat, la sfârșitul anului trecut, că autorizația de construire eliberată de Primăria Pitești este nelegală. Dosarul are ca obiect anularea autorizaţiei de construcţie nr. 435/12.06.2018, în baza căreia, pe strada Cozia din Pitești, la nr. 4, se ridică, sub oblăduirea autorității locale, o altă construcție cu semne de întrebare. Faţă de același imobil au formulat acţiune în contencios ad-ministrativ și fi scal și reprezentanții Amiral Euro House SRL (fi rma omului de afaceri Florin Marius Păcioianu, afl ată în vecinătatea noii construcții) care cer, de asemenea, suspendarea actului administrativ în baza căruia se ridică imobilul P+4 E. Reclamantul, al cărui imobil se degradează din cauza șantierului, spune că, dincolo de faptul că la demararea noii construcții nu s-a cerut acordul vecinilor, proiectul n-ar respecta nici Planul Urbanistic Zonal și, în special, procentul de ocupare a terenului. În plus, spune petentul, și gradul de însorire a construcțiilor deja existente este afectat de faptul că noul imobil ar avea o înălțime și o amprentă mai mari decât cele stipulate în specifi cațiile cu care s-au obținut avizele.

Izabela Moiceanu

Mai mult, din analiza înscrisurilor ane-xă la cererea de eliberare a autorizației pen-tru noul imobil, reclamanții au constatat că studiul geotehnic, respectiv calculele pri-vind adâncimea de fundare și măsurile de protecție a proprietăților vecine sunt făcute pentru o clădire P+3E. Asta în condițiile în care, în momentul de față, construcția edifi -cată a ajuns deja la etajul 4. Altfel spus, actele care au stat la baza emiterii autorizației de construire 435/12.06.2018 indică un alt re-gim tehnic al imobilului comparativ cu ceea ce se execută în prezent.

De la aceste aspecte au pornit și sesizările potrivit cărora în activitatea de execuție a noii construcții de pe strada Cozia s-a rea-lizat o modifi care a condițiilor, datelor și conținutului documentației care au stat la baza emiterii autorizației, iar Inspectora-tul Regional în Construcții Sud Muntenia (Ploiești) a stabilit, după un control efectuat aici în noiembrie-decembrie 2018, că acea autorizație eliberată pentru Dumitriță Mo-hor este emisă nelegal de primarul munici-piului Pitești. „Știu că și primarul, ca emitent

al autorizației de construire, și secretarul Pri-măriei au fost amendați de ISC. (...) Ches-tiunea este clară până aici. Neclar este ce urmează. În momentul în care Prefectura a luat act de faptul că acea autorizație este emi-să nelegal a solicitat către Tribunalul Argeș anularea autorizației de construire... Ulterior, noi am notifi cat atât Inspectoratul de Stat în Construcţii Argeș, cât și benefi ciarul să ia act că există un proces în justiție și să consta-te că autorizația de construire e suspendată de drept. Problema este că cel care trebuie să ducă la îndeplinire această chestiune este In-spectoratul de Stat în Construcţii Argeș, iar dânșii s-au raportat, zic eu defectuos, la două prevederi din Legea 591 și, deși aveau posibi-litate să suspende, să stopeze lucrările, nu au făcut-o...”, explică, pentru Jurnalul de Argeș, Sorin Fusea, avocatul Amiral Euro Hou-se SRL, fi rmă afl ată în imediata vecinătate a noii construcții, al cărei sediu este direct afectat de ridicarea blocului lui Dumitriță Mohor.

Avocatul Fusea: „Ca să-și ascundă această greșeală, primarul a spus că e o greșeală materială...”

În acțiunea demarată, la rândul său, la Tribunalul Argeș (dosarul are termen pe 8 martie 2019), Amiral Euro House SRL cere suspendarea documentului și, implicit, a lucrărilor. „Proiectul este în neregulă în primul rând pentru că nu respectă PUZ-ul aprobat prin HCL 142/2007. Surprinde-rea mea este că avem o discuție referitoare la POT (procentul de ocupare a terenului), care ar fi diferențiat în funcție de categoria de folosință a imobilului: atunci când avem construcție de locuințe, avem un POT ma-xim de 45%, iar când vorbim de construcții mixte, POT se duce la 70%. În momentul la care s-a emis Autorizația de construire nr. 435 din 12.06.2018, primarul a emis acest document cu un POT de 48,57%, mai mult cu peste 3 procente față de cât era pe zonă. Ca să-și ascundă această greșeală, primarul, în noiembrie 2018, a venit și a spus că e o greșeală materială și a introdus pe ordinea de zi un proiect de hotărâre de consiliu lo-cal, prin care a îndreptat eroarea materială. «Îndreptarea» erorii a constat în a spune că nu este vorba de un POT de 45%, ci de un POT de 50%”, mai spune avocatul SC Ami-ral Euro House SRL, Sorin Fusea.

Construcția a mers mai departe, iar odată ajuns în instanță, dezvoltatorul a pretins că ar fi îndreptățit la un POT chiar mai mare, respectiv de 70%, deși avizele luate de la fur-nizorii de utilități sunt pentru un POT de 45%.

„Dezvoltatorul a fost abil, în sensul în care a pus în hârtii anumite cifre, dar în teren nu

le-a respectat. Noi știm că dezvoltatorul a construit mai mult, că procentul de ocupa-re e chiar mai mare de 60%, deci mai mare decât cel pe care primarul, vezi Doamne, l-a «îndreptat în hârtii». Ajutat, probabil, de anumite persoane cu competențe tehnice deosebite, dezvoltatorul s-a hotărât să invo-ce în fața judecătorului că este vorba de un POT de 70% pentru că el are birouri în clă-direa respectivă, când, în realitate, e vorba de locuințe și de un singur birou, pentru admi-nistrator, undeva între mașini, pe coloane de beton”, spune Sorin Fusea.

Dezvoltatorul Dumitriţă Mohor: „Hârtia făcută de ISC Ploieşti e părtinitoare”

Dumitriță Ion Mohor, proprietarul noii construcții, spune că la mijloc ar fi vorba de o interpretare greșită a unui certifi cat de ur-banism și a unei situații, în general.

„E o interpretare personală, nu neapărat că sunt greșeli. Iar hârtia făcută de ISC Ploiești este părtinitoare, e făcută pentru o singură parte, fără să ceară și părerea celeilalte părți. Eu sunt inginer constructor, nu sunt dezvol-tator. Lucrez de 40 de ani în meseria asta. Tind să cred că sunt mult mai specialist decât acest domn Păcioianu, care este de meserie contabil... Prin certifi catul de urbanism s-a cerut către Primăria Pitești eliberarea unei autorizații pentru un bloc de locuințe colec-tive plus birouri. Undeva, acolo, pe pagina 2, la certifi catul de urbanism, scrie că POT sta-bilit prin PUZ făcut în 2004, în această zonă, este de 45% pentru construcții de locuințe și 70% pentru locuințe și alte cerințe. Adică pentru locuințe și birouri e 70%, deci este foarte acoperitor acest 70%. Prin certifi catul de urbanism s-a cerut un PUD, un studiu de detaliu al acestei zone... Acest proiect a tre-cut prin patru comisii tehnice. Bloculețul s-a mutat mai în stânga, mai în dreapta, mai în față, așa cum au considerat arhitecții, vreo

șapte, și au dat un aviz tehnic. A fost făcut un raport al arhitectului-șef al orașului Pitești, trimis către CL Pitești. Prin acest raport s-a cerut modifi carea, pentru mai multă legali-tate, a POT, de la 45%, mă rog, să zicem că e 45%, la 50%. Și există HCL pe care ISC Ploiești nu a luat-o în seamă, nu a știut că există. ...S-a îndreptat această eroare... Toate planșele au o ștampilă pe care scrie «spre ne-schimbare». Această ștampilă pe o planșă este o lege. Pe toate planșele pe care scrie «spre neschimbare», POT este 48,5%. Numai că, atunci când s-a făcut raportul inspectorului-șef către Consiliu, omul, cu mintea ocupa-tă, a scris 45% și s-a aprobat 45%. Ulterior, Primăria a îndreptat eroarea și este scris, spre neschimbare, 48,5%”, spune Dumitriță Ion Mohor, proprietarul noului bloc.

Dezvoltatorul Dumitriţă Mohor: „Această doamnă care a întocmit documentul nu știe legile minime ca să-și exercite funcția”

Cât despre raportul ISC Ploiești, proprieta-rul noii construcții spune că semnatarul său ar fi refuzat să ia în calcul o planșă privitoare la organizarea de șantier.

„Această doamnă care a întocmit docu-mentul nu știe legile minime ca să-și exercite funcția. Scrie acolo că nu există autorizație de construcție pentru organizare de șantier. Eu am 40 de ani de experiență în șantier și știu că faci autorizație de construcție pentru organizare de șantier în clipa în care ai un șantier mare, de 10 mii de metri pătrați, unde trebuie să faci toalete pentru muncitori, unde trebuie să faci cantină... În Legea 50/1991 scrie clar că organizarea de șantier poate fi prezentată în proiect pe o planșă de către ar-hitectul care elaborează proiectul. Culmea e că această planșă există, a fost sesizată la con-trolul ISC, dar când a făcut raportul către prefect, a uitat de ea”, încheie Dumitriță Ion Mohor.

Încă o dovadă că la Piteşti se construieşte haotic

Încă un proiect imobiliar a fost atacat de Prefectură în instanţă

Primarul Ionică: „Şi eu şi arhitectul am fost sancţionaţi şi am contestat în instanţă”

Contactat telefonic de Jurnalul de Argeș cu privire la la PUZ-ul și Procentul de Ocupare a Terenului (POT) pentru noul imobil, precum și cu privire la constatarea Inspectoratului Regional în Construcții Sud Muntenia (Ploiești) că autorizația eliberată de Primăria Pitești pen-tru respectivul imobil e nelegală, primarul Cornel Ionică a explicat: „Nu am niște documente în faţă, ca să răspund în mod exact. N-am cum să știu pe dinafară zecile, su-tele de amplasamente, dar pot să vă dau pe o sesizare... Măsurile care se vor stabili, acelea se vor aplica (...). Nu știu neapărat dacă este vorba de o emitere nelegală a do-cumentului. O să văd exact despre ce este vorba și, așa cum spuneam, trebuie să vorbesc văzând și în cunoștinţă de cauză. Vă voi da la momentul potrivit, poate mâine, poate poimâine”.

Cât despre amenda primită de edil în această cauză, Cornel Ionică spune că a fost contestată. „E și împotriva arhitectului... Sancţiunea e contestată, de altfel, în instan-ţă. Se bazează pe faptul că s-a întârziat cu emiterea docu-mentului mai mult de 30 de zile... Despre asta vorbim. Și eu și arhitectul am fost sancţionaţi în această cauză și am contestat în instanţă”, a încheiat Cornel Ionică.

Luna trecută Instituţia Prefectului l t ri ți i d n tr ir i r t r l Pri

După blocul de 10 etaje din Centru, construit de fi rma Titidan, şi de

proiectul imobiliar din str. Căpitan Cuţui, ridicat de familia Rădulescu

lângă unitatea militară de chimie şi depozitul de muniţie, prefectul

Emilian Dragnea a cerut anularea autorizaţiei de construcţie în cazul

unui nou bloc din Piteşti, pe strada Cozia.

Blocul lui Mohor s-a întinsca o plăcintă până-n stradă

Page 12: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Delta Rom Mărăcineni exportă 90% din producţie

Delta Rom Technologies, fabrica din comuna Mărăcineni controlată de francezi și dezvolta-tă pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, ce produce componente de mecanică fi nă pentru Siemens Sibiu, Braun (Oral-B) sau Schneider Electric, a fi nalizat anul trecut cu afaceri de 2,2 milioane de euro, în creștere cu 10% faţă de anul anterior. Cea mai mare parte a producţiei, 90%, este vândută la export.

F. Silvestru

Magiunul de Topoloveni a încheiat anul 2018 pe plus

Pe 24 februarie 2019 s-au împlinit 26 de ani de la înfi inţarea societăţii care iniţial a purtat numele Sonimpex Serv Com, iar din noiembrie 2012 se numește Sonimpex Topoloveni și care produce magiunul de Topoloveni după o reţetă cu o vechime de peste un secol. Potrivit unui comunicat al companiei, „cifra de afaceri a so-cietăţii noastre a crescut în ultimul an, creștere datorată atât refi nanţării societăţii cu sprijinul CEC Bank, cât și creșterii exportului prin des-chiderea pieţei canadiene. Uniunea Europeană, prin instituțiile sale de profi l, ne-a făcut sur-priza plăcută de a ne înregistra în Canada cu Indicaţia Geografi că Protejată - Magiun din prune Topoloveni - ceea ce a permis promova-rea intensă și obţinerea contractului la export în această ţară. În aceeași direcţie, tot Uniunea Europeană a semnat un Acord de Parteneriat cu premierul Japoniei în cursul lunii februarie 2019 pentru produse certifi cate din România, printre care și Magiunul din prune Topoloveni. Aceste noi zone geografi ce reprezintă un po-tenţial foarte mare de export pentru societatea noastră. Sunt state în care există respectul con-sumatorului pentru produsele cu înaltă calitate refl ectată în preţul plătit. La nivel naţional am încercat să ne facem dreptate în continuare și am reușit înregistrarea la OSIM a toponimului Topoloveni. (…) Această înregistrare la OSIM a fost posibilă datorită notorietăţii naţionale și internaţionale pe care am adus-o localităţii. Ca urmare, vom folosi numele Topoloveni pe toate etichetele alimentelor noastre funcţionale, respectiv dulceţurile, zacuștele și bulionul din roșii. Poate în acest fel consumatorii vor reuși să distingă mai ușor produsele noastre alimentare de produsele concurentului neloial”.

Florin Silvestru

Grupul Renault are în plan inves-tiţii totale de 800 de milioane de euro în România în următorii trei ani, însă francezii condiţionează suma totală de măsurile concrete pe care Executivul de la București le va implementa în ceea ce pri-vește infrastructura și programul Rabla.

„Guvernul trebuie să se concentre-ze pe soluţii concrete. Dincolo de autostrada Pitești-Sibiu (care este la stadiul de proiect de cel puţin zece ani - n. red.), avem nevoie de inves-tiţii concrete în drumurile și poduri-le actuale, sunt poduri cu probleme în Argeș spre exemplu, dincolo de drumul dintre Pitești și Câmpulung Muscel. Avem nevoie de măsuri con-crete în jurul uzinei, vorbim de efi ci-enţa măsurilor concrete implementate rapid“, a spus Christophe Dridi, șeful de la Dacia. „Condiţia ca România să rămână centru de gravitaţie al Dacia este ca Renault să realizeze această investiţie de 800 mil. euro. Renault poate decide să reducă investiţia dacă lucrările de infrastructură sau progra-

mul Rabla nu vor continua.” Dridi a subliniat că, dincolo de investiţiile în infrastructură, Executivul trebuie să susţină și o expansiune a programului Rabla.

„Trebuie să înţelegem importan-ţa programului Rabla. Anul trecut 50.000 de mașini s-au vândut prin acest program. Anul acesta, dacă vrem să urmărim estimările de volum în România, va trebui ca numărul ti-chetelor să crească la 60.000. Și este și mai important să înceapă în martie programul, deoarece producţia uzinei este stabilită conform unui program.”

Grupul Renault a lansat în pro-ducţie la Mioveni un nou motor pe benzină și a anunţat în decembrie o investiţie de peste 100 de milioane de euro în extinderea capacităţii de producţie a uzinei. Noile investiţii ar putea duce businessul Automobile Dacia spre 6 miliarde de euro după 2020. Automobile Dacia este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, de 5,1 miliarde de euro în 2017.

F. Silvestru

Renault condiţionează investiţiile din România de construirea autostrăzii spre Sibiu

La Dacia au început de ceva vreme negocierile dintre sindicat și administrația uzinei pentru noul contract colectiv de muncă. Deși lucrurile sunt încă la început și încă nu se poate vorbi de o înțelegere între cele două părți, viceliderul Sindicatului Automobile Dacia, Ion Iordache, ne-a declarat:

„Avem așteptări foarte mari de la aceste negocieri. Cum prin grija deosebită și nemărginită a guvernanților noștri față de poporul care i-a trimis acolo unde sunt și care îi plătește prețurile, atât cele de cost, cât și cele de consum au explodat în țara asta și vor continua să explodeze, vrem să obținem o majorare salarială care să asigure cel puțin păstrarea puterii de cumpărare de anul trecut a salariatului de la Dacia. Asta înseamnă o majorare salarială de cel puțin 20%.”

Florin Silvestru

Ion Iordache (SAD): „Negociem un salariu care cel puţin să păstreze puterea de cumpărare de anul trecut”

În Argeș, Kaufl and are aproximativ 1.000 de angajați. Noul venit minim pornește de la suma de 3.300 lei brut, incluzând tichetele de masă și sporurile salariale, și va intra în vigoa-re începând cu luna martie a acestui an.

Tot la 1 martie 2019 va intra în vigoare și noul contract colectiv de muncă, cu o creștere de până la 20% pentru ajutoarele în bani prin care compania le este alături angajaţilor săi în diverse evenimente din vieţile personale.

Complementar sprijinului fi nanciar, pentru copiii nou-născuţi ai angajaţilor Kaufl and, compania va oferi pachete cu produse de igienă necesare unui bebeluș, din gama Be-vola, marca proprie Kaufl and. Începând din

primăvară, printre politicile companiei, va fi adoptat și programul de recomandări, care îi recompensează cu suma de 1.000 lei brut, în anumite condiţii, pe angajaţii care recoman-dă în companie candidaţi potriviţi pentru posturile disponibile.

Tot în luna martie, Kaufl and România va organiza o campanie naţională de consult oftalmologic gratuit, accesibil tuturor an-gajaţilor companiei. Kaufl and este prezent în județul Argeș cu două supermarketuri în Pitești și câte unul în Câmpulung, Curtea de Argeș și Mioveni.

F. Silvestru

Angajaţii magazinelor Kaufl and vor avea salarii majorate de la 1 martie

Defi citul de forţă de muncă cu care se confruntă aproape toţi angajatorii din România a determinat unul dintre cei mai mari retaileri din ţara noastră să ia în calcul nu numai majorarea salariilor, ci chiar dublarea lor. Astfel, Kaufl and va majora veniturile angaja-ţilor săi la 3.300 lei brut, ceea ce înseamnă un venit net de 1.941 lei, de această majorare urmând să benefi cieze toţi cei peste 15.000 de salariaţi.

Benone Lazăr investeşte 5,6 milioane de euro în reînnoirea fl otei de camioane

Pentru anul 2019 transpor-tatorul argeșean de mărfuri Internațional Lazăr Company și-a bugetat pentru investiţii în reînnoirea fl otei auto suma de 5,6 milioane euro, ceea ce înseamnă achiziţia a 50 de camioane și a 50 de semire-morci.

Compania a fi nalizat anul trecut cu afaceri de 38,5 mi-lioane de euro, în ușoară scă-dere faţă de anul anterior, dar și-a crescut profi tul, potrivit lui Benone Lazăr, patronul societății.

Acesta declara recent pentru zf.ro: „În 2018, ne-am con-centrat pe creșterea profi tului, nu ne-am mai aventurat pe volume mai mari de mărfuri.”

F. Silvestru

Caroli a lansat o campanie cu premii pentru partenerii Horeca

Partenerii Horeca ai producătorului local de mezeluri Caroli au șansa acum să câștige in-grediente pizza sau pentru mic-dejun pentru întreg sezonul de primăvară. Campania a fost demarată pe 15 februarie și se va încheia pe 15 aprilie. Astfel, participanții care achiziționează produse Caroli Foods Group în cantitate de minimum 100 kg în fi ecare perioadă de moni-torizare a campaniei intră automat în tombolă, unde pot câștiga un premiu constând în ingre-diente pizza pentru întreg sezonul de primăvară. De asemenea, participanții care achiziționează produse Caroli Foods Group în cantitate de minimum 30 kg în fi ecare perioada de moni-torizare a campaniei intră automat în tombolă, unde pot câștiga un premiu constând în produ-se pentru mic-dejun pentru întreg sezonul de primăvară, potrivit site-ului companiei.

Florin Silvestru

Noul venit minim porneşte de la suma de 3.300 lei brut

Page 13: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

DEZAMĂGIRE! Deși au anunțat cu surle și trâmbițe că vor ca în acest sezon să termine pe po-dium, fotbaliștii de la FC Argeș au dezamăgit în prima etapă de după pauza competițională. Deși au ratat mult, alb-violeții au plecat fără niciun punct de la Metaloglobus, scorul fi ind 1-0 pentru gazde.

Fotbaliștii de la FC Argeș s-au făcut de râs cu una dintre codașele Ligii a 2-a.

Băi, la ce clovni am fost în meciul cu Metaloglobus, avem oare vreo șansă să ne

angajeze cineva la circ?

Din câte se pare, la Asociația Județeană de Fotbal Argeș există un dezinteres total. Spunem asta pentru că la ședința Adunării Generale, desfășurată la Mioveni săptămâna trecută, au lipsit Edi Dumitrescu, șeful arbi-trilor, Iulian Călin și Romică Bârdeș, oamenii de bază ai AJF-ului, dar și reprezentanții fi rmei de contabilitate. Mai mult decât atât, nici la testarea teoretică a arbitrilor nu a fost îmbulzeală mare, doar 15 din cei peste 100 de arbitrii binevoind să fi e prezenți. Ca o paranteză, mai trebuie spus că președintele Sorescu a anunțat la aceeași adunare generală că nu se vor mări taxele la AJF. Ar fi fost și culmea, dată fi ind situația actuală de la AJF!

Zvonul săptămânii!

Aleph Kick-Boxing Piteşti, locul II pe echipe la Cupa CRK-Trofeul Dacic

Competiția sportivă „Cupa CRK-Trofeul Dacic Kickboxing” desfășurată la Ploiești week-end-ul tre-cut a aliniat la start și piteșteni. Aleph Kick-Boxing Club Pitești a participat, așadar, cu 10 sportivi între cei aproximativ 300 de sportivi de la 33 de cluburi din țară. Clubul piteștean de kickboxing a obținut locul 2 pe echipe la K1 și locul 3 la Light contact!Au obținut medalii: Mino, Monica Bălășoiu, Eriko Nițu, Gabriel Cioricianu, Leo Dospina, Sabin Ștefănoiu, Valentin Grigore, Gabriel Diaconescu și Ayan Stanciu. ”Felicitări sportivilor noștri pen-tru prestația extraordinară și rezultatele obținute și le mulțumesc pentru seriozitatea și dăruirea de care au dat dovadă la această competiție. Bravo echipă! Mulțumim sensei Ion Garbea și echipei Federaţiei Române de Arte Marţiale de Contact - Departamen-tul All Style, prin președintele Dumitru Mocănașu, pentru organizarea de excepție și nu în ultimul rând arbitrilor, pentru celeritate și profesionalism!”, a postat pe pagina sa de FB Marius Cocean, managerul Aleph Kick-Boxing Club Pitești. M.I.

De când sunteţi angajat la Direcţia pentru Sport și ce funcţii aţi îndeplinit de-a lungul timpului?

- Am avut doar două funcții până acum. Întâi am fost director executiv adjunct și m-am ocupat de problemele de tineret. Pe vremea mea am reușit să facem niște lucruri bune, printre care rețeaua de calculatoare din Direcție și Centrul de tineret. Acestea au fost marile realizări pe care le-am avut în perioada 2001-2003, când m-am ocu-pat în special cu problemele de tineret. După 2003, când am renunțat să mai fi u director pe tineret pentru că deja în 2003 se mutase la Învățământ, la Inspectoratul Școlar, conform legii puteam opta pentru o funcție publică și așa am optat pentru o funcție pu-blică de execuție și anume consilier clasa I, gradul profesional superior. În Direcție sunt, așadar, de 18 ani... În ce context aţi fost numit di-

rector?- Mi s-a părut o idee foarte bună

chestia asta că personalul care va conduce Direcția să fi e din cadrul Direcției. M-am bucurat foarte mult pentru că până la urmă dl. ministru Bogdan Matei a luat această hotărâre înțeleaptă. De ce? Păi, am experiență mare în cadrul Direcției, știu pro-blemele de bază, cu ce se confruntă sportul și cu ce se confruntă tineretul. Sunt niște probleme difi cile totuși și zic eu că o persoană care venea din afara Direcției avea mult timp de pe-trecut până învăța fenomenul.

„Putea veni și altcineva din afara Direcției, dar dacă așa a hotărât dl. ministru...” Câţi angajaţi are Direcţia?- Angajații la ora actuală sunt 34.

Avem 39 de posturi, dar 5 sunt vacan-te. Veţi mai face angajări?- Conform legii, posturile sunt blo-

cate. Poți face angajări numai dacă în cursul anului respectiv pleacă la pensie sau în altă parte două persoane. Și în aceste condiții se poate face concurs numai pentru un singur post.

Dvs. aveţi vreo susţinere politică?- Asta este o chestiune foarte clară.

De regulă, există susținere politică. Politicul se implică în administrație și nu se poate altfel. Da. Am avut și eu susținere politică din partea PSD, pentru că eu sunt membru PSD de foarte multă vreme. Sunt și singurul membru PSD din Direcție... Putea veni și altcineva din afara Direcției, dar dacă așa a hotărât dl. ministru... Care ar fi principalele planuri?- Planuri sunt foarte multe, dar să

vedem și dacă reușim să le și realizăm. În primul rând, ar fi îmbunătățirea activității de tineret, iar apoi sportul pentru toți, deci activitatea sportului de masă. În toate proiectele UE spor-tul de masă este vioara întâi, pe când sportul profesionist este practicat de profesioniști și este lăsat la îndemâna cluburilor și a federațiilor de specia-litate, federații olimpice și federații care nu sunt olimpice. După câte știți, acum ministerul ajută și sportul profe-

sionist, pentru că fără ajutorul statului este foarte greu să ai rezultate, având în vedere situația noastră materială. Tineretul este o activitate foarte im-portantă la noi. Trebuie să dezvoltăm foarte mult activitatea din Centrul de tineret și asta va fi o preocupare per-manentă și participarea cu programe, care este obișnuită în activitatea de ti-neret. Acestea ar fi principalele proble-me cu care ne vom confrunta în conti-nuare. Mai avem multe de rezolvat în legătură cu terenurile. Sala Sporturilor are niște litigii, terenurile de acolo sunt intabulate, dar sunt litigii în special pe partea terenului care l-au luat cei de la Metabet și la care acum ministerul a făcut din nou o acțiune în instanță. Mai avem și niște probleme cu niște particulari...

„Primăria Pitești vrea, într-adevăr, Sala Sporturilor și terenurile aferente, dar sunt litigii și nu cred că se poate” Am înţeles că Ministerul Sportu-

lui vrea să dea Sala Sporturilor către Primărie...

- Din cauza litigiilor nu cred că se poate. Până când un teren nu este in-tabulat și este curat din punct de ve-dere legislativ, nu poate să fi e trecut la o altă entitate. Este un lucru clar. Primăria Pitești vrea, într-adevăr, Sala Sporturilor și terenurile aferente, dar din cauza litigiilor tot dosarul este oprit la nivelul Ministerului Justiției, care va da o rezoluție în sensul acesta. Adică da sau nu. Părerea mea este însă că nu se poate da o soluție favorabilă. Primăria are bani și ar putea într-ade-văr să construiască o sală de sport la un nivel la care avem și noi pretenții. Din câte știu, planurile Primăriei erau să facă o sală de sport de 5.000 de lo-curi în Pitești. Eu zic că ar trebui să gândească mai mult spre viitor, să se gândească nu numai pentru a ocupa cele 5.000 de locuri la un spectacol sportiv, trebuie să ne gândim pentru atragerea de competiții internaționale, iar atunci sunt alte discuții.

Marius Ionel

„Nu se poate să pierdem la Balotești și Metaloglobus, echipe care nu bat pe nimeni!”

Cristian Gentea, președintele Con-siliului de Administrație de la FC Argeș: ”În perioada imediat urmă-toare se vor reduce cheltuielile la FC Argeș, pentru că nu se mai poate. Nu se va mai merge în cantonamente, nu se va mai pleca cu o zi sau două înainte la meciuri, pentru că se chel-tuie o grămadă de bani. Nu se mai poate așa ceva! Nu se poate să pier-dem la Balotești și Metaloglobus, echipe care nu bat pe nimeni! Jucă-torii să fi e profesioniști, să vină cu o oră înainte de meci și să arate că sunt profesioniști. Nu vor mai exista pri-me la FC Argeș. Am spus că premiem performanța și asta vom face. Iar în privința salariilor, le vom da și noi când vom avea bani”.

Întrebat și despre eventualii inves-titori, președintele Gentea a spus: ”În ceea ce privește investitorii din mediul privat, pot să vă asigur că avem trei potențiali investitori, unul din județul Argeș și ceilalți din afara județului. Toți au primit documentația și urmează să merg împreună cu dl. primar Ionică la discuții. Vă asigur că toate cele trei proiecte sunt foarte serioase”.

EXCLUSIV! EXCLUSIV! S-au sistat primele şi cantonamentele la FC Argeş după înfrângerea cu Metaloglobus

În prima etapă după reluarea campionatului Ligii secunde, FC Argeș a pierdut rușinos la Metaloglobus, scor 1-0, motiv de furie pentru conducerea alb-violetă. Așa se face că primele măsuri au fost sistarea primelor și cantona-mentelor. Supărarea șefi lor grupării din Triva-le este cu atât mai mare cu cât înfrângerea de week-end-ul trecut a venit în fața unei formații mai mult decât mediocre. Iată ce ne-a declarat în acest sens Cristian Gentea, președintele Consiliului de Administrație de la FC Argeș. Marius Ionel

LIVIU POPESCU, NOUL DIRECTOR AL DIRECŢIEI PENTRU SPORT ARGEŞ:

„Am avut şi eu susţinere politică. Sunt singurul membru PSD din Direcţie”

Page 14: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

LECŢIA DE DREPTÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Consumatorii de produse și ser-vicii sunt protejați de prevederi naționale și europene ,care se re-feră la cumpărăturile online/offl i-ne și instituie drepturi în favoarea acestora.

Astfel, nu trebuie să plătiți pro-duse dacă nu primiți bon fi scal la achiziționare.

Nu trebuie să păstrați ambalajul produselor pentru a benefi cia de garanție, însă, dacă aveți un pro-dus cu probleme și vreți să-l duceți în service, sunteți constrânși să păstrați ambajalul original al pro-dusului.

Niciun service nu poate refu-za reparația unui produs afl at în garanție cât timp acesta este însoțit de factura și certifi catul de garanție, excepție făcând cumpă-răturile online.

Vă puteți adresa ANPC în orice caz în care ați fost păcăliți de un

comerciant, iar în această listă sunt incluse atât practicile comerciale înșelătoare, cât și cele agresive.

ANPC poate interveni și soluționa direct litigiile cu comercianţii – în trecut confl ictele care ajungeau la litigiu puteau fi rezolvate doar de către instanțele judecătorești.

În prezent, se extinde astfel rolul de mediator al ANPC, reclamațiile sunt soluționate urmând proceduri de soluționare alternativă a litigii-lor.

Sunt vizate direct reclamații pri-vind contractele de vânzare-cum-părare și cele de prestare servicii între comercianți români și cum-părători rezidenți pe teritoriul UE.

Defectele depistate în primele 6 luni de la achiziție nu trebuie dove-dite de cumpărător, se prezumă că au existat în momentul achiziției, iar garanția de conformitate a pro-duselor are o valabilitate de 2 ani și este obligatorie pentru orice pro-dus vândut pe teritoriul UE.

În situația problemelor legate de furnizorul de curent sau gaz sesi-zările pot fi reclamate nu doar în scris, ci și pe email, fax sau telefon și pot viza plângeri privind clauzele contractului de furnizare a energi-ei, facturarea consumului, tarifele oferite, întreruperile în furnizarea energiei, contorizarea consumului, schimbarea furnizorului existent, informările legate de schimbarea

legislației și soluționarea plângeri-lor precedente.

Persoanele cu dizabilități de ve-dere, vorbire și auditive care op-tează pentru servicii de telefonie și internet au dreptul să primească servicii adaptate nevoilor speciale, deci acestea au dreptul să primeas-că planuri tarifare personalizate, care exclud acele servicii ce nu pot fi utilizate.

Furnizorii de internet și TV sunt obligați să listeze pe site informații accesibile, detaliate, corecte, inteli-gibile și relevante despre planurile tarifare, care să includă minimum denumirea planului, caracteristi-cile, costurile, viteza de upload/download minim garantată, limi-tările serviciilor și durata contrac-tuală minimă.

Furnizorii de servicii de telefonie au obligația să comunice în prea-labil tarifele de telefonie cu supra-taxă .

În situația în care drepturile vă sunt încalcate, aveți posibilitatea să sesizați ANPC-ul, cu mențiunea că aceasta nu se poate implica în confl ictele dintre vânzători și per-soane juridice, deci, dacă ați fă-cut o achiziţie pe fi rmă, va trebui să lăsați justiția să se pronunțe în cazul unui litigiu ce nu a putut fi rezolvat amiabil.

Maria Cristina Leţu, avocat, doctor în Drept

Drepturile consumatorilor de produse şi servicii

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: [email protected]: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

Veterani de război omagiaţi la Primăria Bogaţi

Trei veterani de război au fost omagiaţi săptămâna trecută, printr-un eveniment organizat de Asociaţia Militarilor Vete-rani și Veteranilor cu Dizabilităţi, în cola-borare cu Primăria Bogaţi. Astfel, ofi țerii Gheorghe Barbu, Ion Zaharia și Gheor-ghe Popescu s-au bucurat de toată atenția organizatorilor și a celor prezenți la eveni-ment. Trebuie spus că la ceremonie au fost prezenți Emilian Dragnea, prefectul jude-ţului Argeș, Simona Brătulescu, vicepre-ședintele Consiliului Judeţean Argeș, Ion Gârleanu, primarul comunei Bogați, col. Marian Bae, comandantul Garnizoanei Pitești, precum și reprezentanţi ai insti-tuţiilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale și ai asociaţiilor veteranilor de război. În semn de apreciere, cei trei ve-terani au primit diplome de excelenţă din partea Instituţiei Prefectului.

M.I.

„Poiana Narciselor”, la Târgul de Turism de la Romexpo

Alexandru Constantin, primarul comunei Negrași, a participat la Târgul de Turism al României găzduit week-end-ul trecut de Ro-mexpo din București. Evenimentul a reunit autorități și asociațiile profesionale de turism, agenții de turism, stațiuni turistice, com-plexe balneare, hoteluri și companii hoteliere, pensiuni și cabane. Printre aceștia s-a afl at, așadar, și comuna Negrași, care a prezen-tat vizitatorilor „Poiana Narciselor” din județul Argeș. Vizitatorii standului localității Negrași au putut afl a mai multe detalii despre această fl oare, legendele locului, date importante despre cum poți ajunge la Negrași și care este perioada în care fl orile pot fi admi-rate în splendoarea lor. Pentru mai multe informații, aceștia au primit produse promoționale, cum ar fi pliante, cărți, broșuri și cărți poștale.

„Primăria Negrași a promovat astfel valorile naturale și cultu-rale ale localității. Este un lucru extraordinar că am putut să fi m prezenți printre atâtea standuri excepționale la eveniment. Poate că prin acest demers al nostru numărul vizitatorilor din acest an va fi mult mai mare la Sărbătoarea Narciselor, eveniment care va fi organizat, ca în fi ecare an, în localitatea noastră”, ne-a declarat Alexandru Constantin, primarul comunei Negrași. M.I.

Page 15: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Marea iubire a regelui Ferdinand

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Deși era recunoscută în epocă pentru frumusețea ei răpitoare și pentru celelalte talente cu care fusese înzestrată de Dumnezeu, nu regina Maria a fost marea iubire a regelui Ferdinand. Legătura, în spe-cial sufl etească între ei, realizată mult mai târziu nu s-a ridicat niciodată la înfl ăcărarea ce a cuprins ini-mile celor doi îndrăgostiți: principele moștenitor Ferdinand și... Elena Văcărescu. Despre Regele Marii Uniri, Ferdinand Întregitorul, s-au scris zeci, poate sute de cărți, nu același lucru putem spune despre Elena Văcărescu, marea sa iubire. Elena s-a născut în 1864, anul celest al domniei lui Alexan-dru Ioan Cuza, când acesta, afl ându-se pe cai mari, a dat controversata „lovitură de stat” dizolvând Parlamentul pentru a menține guvernul condus de Mihail Kogălniceanu, predispus marilor reforme. A fost fi ica diplomatului Ioan Văcărescu, nepoata pe linie directă a lui Iancu Văcărescu, primul mare poet român, enciclopedist, atras de ideile înaintate ale epocii.

Elena Văcărescu primește o educație aleasă și dovedește de timpuriu a moșteni talentul literar al bunicului său: publică la 22 de ani la Paris volumul de versuri: „Chants d’Aurore” („Cântecul Zorilor”) premiat de Academia Franceză. Ulterior, guvernul francez îi decernează Ordinul „Cavaler al Legiu-nii de Onoare”. În anul 1925 devine membru de onoare al Academiei Române, fi ind prima femeie din România care a benefi ciat de acest înalt titlu.

Reușește relativ ușor să intre în grațiile reginei Elisabeta, și ea poetă ce publica versuri sub pse-udonimul Carmen Silva, devenind-i domnișoară de onoare. Cunoscutele sale calități de medium o apropie și mai mult de regină, intrându-i în grații defi nitiv: devine un fel de Rasputin al Casei Rega-le Române, dar într-o notă mult mai pozitivă. În aceste împrejurări îl cunoaște pe Nando, principele moștenitor, care se îndrăgostește nebunește de ea. Bineînțeles, iubirea este reciprocă încât, într-un ca-dru romantic, cu acordul reginei, între cei doi se leagă un jurământ de credință pe care nu-l vor uita toată viața.

Nu era o frumusețe, Maria era incomensurabil mai frumoasă: „Mărunțică, brunetă, cu ochi fi ni, pe jumătate închiși, cu gura bine conturată, fața puțin rotundă. Un pic grăsuță, cu aer mai degrabă inteligent decât tandru și nici urmă de senzualitate în expresia ei”. Era exact ce-i trebuia fi rii reci a lui Nando.

Se știe cât luptaseră boierii români pentru adu-cerea lui Carol pe tronul țării. A-l vedea pe Fer-dinand căsătorit cu o româncă, fi e ea deosebit de inteligentă și de o familie bună, era de neacceptat. Este celebră replica lui Lascăr Catargiu, prim-mi-nistrul de atunci, dată regelui Carol: „Majestate, aiasta nu se poate!” Și visul ia sfârșit: mai mult si-lită, Elena se mută la Paris, în timp ce prințul este trimis la Sigmaringen să o uite. Viața i-a despărțit, dar se pare că focul iubirii a ars în continuare moc-nit în inimile lor.

Prof. dr. Cornel Carp

Câmpulungul concesionează un izlaz

Gospodarii Câmpulungului rămân treptat fără lo-curi în care își pot duce animalele la pășunat! Și asta pentru că, din cinci izlazuri deţinute până mai anii trecuţi de municipalitate, doar trei mai sunt la dis-poziţia celor din oraș. Unul, cel din Mărcuș, a fost retrocedat bisericii, iar un al doilea, cel de la Loturi, a fost concesionat celor din Schitu Golești. Iar asta se va întâmpla din nou acum, crescătorii de animale din comuna situată la sudul Câmpulungului dorindu-și în continuare cele 19 hectare de pășune afl ate la graniţă.

Municipiul mai are în proprietate alte trei suprafeţe destinate pășunatului, doar că acestea s-au tot redus din cauza retrocedărilor. C.I.B.

Page 16: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu.

Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel.

0770.338.340. Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Proprietar, vând Solenza Clima 2004, gri perlat, 134.000 km.reali, stare bună. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucurestu.telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. Tel. 0740.004.653

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂajutor maşinist

şi motostivuitoristTel. 0755.13.77.63

Centru stomatologic privat WHITE DENTAL CLINIC, situat în Ștefănești, Argeș,

angajează tehnicieni dentari (CAD-CAM, ceramist)Asteptam CV-urile dumneavoastra pe: offi [email protected].

MEDIC STOMATOLOG STABILIT ÎN ANGLIA, cu propriul cabinet dentar, CAUT O PARTENERĂ-MEDIC SAU ASISTEN-TĂ-PENTRU CABINET, dar și ca parteneră de viaţă,

într-o relaţie de durată. Am 45 ani, divorţat,

serios, 1,78 cm, contact pe [email protected].

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz

metan. Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa [email protected]. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fi scal, adresa, numărul de telefon, telefax și/sau adresa de e-mail ale per-soanei de contact: Comuna Băiculești, Sat Arge-sani, nr. 31, Comuna Băiculești, judeţul Arges, telefon 0248 216 599, fax 0248212410, email [email protected]. Informaţii generale privind obiectul concesi-

unii, în special descrierea și identifi carea bunului care urmează să fi e concesionat: terenuri cu su-prafaţa totală de 551 ha având categoria de fo-losinţă pajiste din domeniul public al comunei Băiculești, judeţul Argeș

3. Informaţii privind documentaţia de atribu-ire: Informaţiile necesare participării la proce-dura de concesiune se regăsesc în documentaţia de atribuire pusa la dispoziţie3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care per-

soanele interesate pot intra în posesia unui exem-plar al documentaţiei de atribuire: documentaţia de atribuire se poate ridica de la sediul Primă-riei Băiculești3.2. Denumirea și adresa serviciului/comparti-

mentului din cadrul concedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: biroul de achiziţii publice al Primăriei Băiculesti, sat Argesani, nr. 31, comuna Băicu-lești, judeţul Argeș3.3. Costul și condiţiile de plată pentru obţi-

nerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernu-

lui nr. 54/2006: 10 lei, se poate achita cu nume-rar la caseria Primăriei Băiculești.3.4. Data limită pentru solicitarea clarifi cărilor:

18/03/2019, ora 12.00

4. Informaţii privind ofertele: Ofertele se vor întocmi în conformitate cu Caietul de sarcini. Se va desemna câștigătoare oferta cu cel mai ri-dicat preţ al redevenţei4.1. Data limită de depunere a ofertelor:

26/03/2019, ora 10.004.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Pri-

măria Băiculești, sat Argeșani, nr. 31, comuna Băiculești, judeţul Argeș4.3. Numărul de exemplare în care trebuie de-

pusă fi ecare ofertă: un exemplar

5. Data și locul la care se va desfășura sedinţa publică de deschidere a ofertelor: 26/03/2019, ora 12.00 Primăria Băiculești, sat Argesani, nr. 31, comuna Băiculești, judeţul Argeș6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, te-

lefax și/sau adresa de e-mail ale instanţei compe-tente în soluţionarea litigiilor apărute și termene-le pentru sesizarea instanţei: Tribunalul Arges, Pitești, B-dul I.C. Brătianu, nr. 7, judeţ Argeș, tel. (0248) 216 599, Fax: (0248) 212 410, E-mail: [email protected]

7. Data transmiterii anunţului de licitaţie că-tre instituţiile abilitate, în vederea publicării: 25/02/2019

Pretul de pornire a licitatiei este de 64.262 lei, preț crescător.Licitatiile se țin la datele de 27 februarie 2019

ora 13; 06 martie 2019, ora 13, în Pitești, str. I C Bratianu, nr.10, bl.B2, mezanin (UNPIR Ar-ges) pasajul de trecere la Brătara de aur, judetul Arges.

Ofertantii sunt obligati sa depună până la ter-menul de vânzare o cautiune de 20% (28.561 lei) din pretul la care a fost evaluat imobilul în con-tul de lichidare.

Regulamentul de vânzare se găseste în do-sarul nr.1058/1259/2008 pe rolul Tribunalului Specializat Arges.Potentialii licitatori pot viziona bunul cu progra-

mare prealabilă de cel putin 24 ore, anuntată în scris lichidatorului judiciar la fax 0348/404.368 sau prin expeditie postală.Relatii suplimentare se pot obtine la tppelefon:

0735/156.930.

LICHIDATOR JUDICIAR, PROLEX IPURL

DOSAR NR. 1058/1259/2008Debitor : SC CON&EX&PRO SRL- in falimentLichidator judiciar : PROLEX IPURLNR. 33/31 ianuarie 2019

PUBLICATIE DE VANZARE NR. 33-36/31.01.2019Subscrisa SC CON &EX&PRO SRL Brosteni, Arges - societate în faliment - prin lichida-

tor judiciar PROLEX IPURL cu sediul in Pitesti, str. Gh. Sontu, bl. D1, sc. A, ap. 20, Arges, VINDE prin licitatie publică cu strigare potrivit vechiului

Cod de procedura civila cu derogarile mentionate în Regulamentul de vănzare,asa cum a fost aprobat de Adunarea

Creditorilor în ședința din 30.01.2019, urmatorul bun imobil:

1. Suprafata de 10.000 mp teren, din care 2428 mp curti constructii si 7572 mp extravilan, situată în Broșteni, Argeș, nr. cadastral 1061, tarlaua 1, parcela 24.Terenul are o lungime de

200 ml și o lățime de 50 ml la DN Pitesti-Craiova.

Page 17: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Cu ocazia Mărțișorului urez tuturor doamnelor

și domnișoarelor o primăvară cât mai

reușită!LA MULȚI ANI!

Dănuț Bica, deputat PNL

Cu ocazia zilei de 1 Martie, Primăria Ciofrângeni

urează tuturor doamnelor și domnișoarelor multă

sănătate și împliniri pe toate planurile!

LA MULȚI ANI!Primar, Dorin Panțeru

Cu ocazia zilei de 1 Martie, Primăria Oarja urează tuturor doamnelor și domnișoarelor multă

sănătate și împliniri pe toate planurile!LA MULȚI ANI!

Primar, Constantin Bîlea

Cu ocazia începutului de primăvară, Primăria

Dârmănești vă adresează cele mai calde urări de bine. Tuturor doamnelor și domnișoarelor vă

urăm multă sănătate!LA MULȚI ANI!

Primar, Emilian Ciolan

Cu ocazia Mărțișorului, Primăria Moșoaia

urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor o primăvară însorită!

LA MULȚI ANI!

Cu ocazia Mărțișorului, Primăria Bogați urează

tuturor doamnelor și domnișoarelor

din localitateLA MULȚI ANI!

Primar, Ion Gârleanu

Dacă tot faceţi spitalul viitorului, implementaţi şi un sistem la fel!

Ce ziceţi de telemedicină la Mioveni, domnule primar?

Primarul Ion Georgescu a dat publicității noi imagini de pe șantierul spitalului de la Mioveni. Imagini de sus, din dronă, dar și de la baza uriașei structuri din sticlă, beton și oțel. Sau din lateral, imagini care pun și mai bine în valoare superbele muchii geometrice ale edifi ciului. Trebuie să recunoaștem că imaginile sunt de-a dreptul cosmice. Arată ofertant și sunt aproape ireale pentru o investiție din Argeș.

„Un proiect extraordinar, în care puțini au crezut când am pornit la drum”

Și totul se derulează în timp real, sub ochii noștri, cu termen de recepție în vara acestui an. După cen-tura Piteștiului, noul spital de la Mioveni e a doua mare investiție derulată cu bani de la bugetul de stat în județul nostru după 1989 și, cu siguranță, prima din domeniul sănătății. Cu doza de nebunie în sen-sul bun, care-l caracterizează, numai primarul de la Mioveni putea pune pe masă un asemenea proiect. Omul e fabulos în habotnicia lui. Are intuiție de geniu și încăpățânare de catâr. Chiar dacă mulți l-au privit chiorâș, când a comunicat public ce vrea să facă, iar alții poate că își dau și acum coate, sperând să se îm-piedice pe parcurs, Ion Georgescu e în grafi c. E singu-rul politician argeșean care face istorie în timp real și de al cărui nume poți lega ceva palpabil de la revoluție încoace. Dar să cităm chiar din el, mai exact din ce a postat la fi nele săptămânii trecute: „Încă o etapă din proiectul noului spital se apropie de fi nalizare. Anve-loparea exterioară prinde contur, de la o zi la alta. Cu pași siguri avansăm spre termenul fi nal al acestui pro-iect extraordinar, în care doar puțini au crezut atunci când am pornit la drum”.

Citiți ce le-a spus Raed Arafat studenților de la Cluj!

Și fi indcă tot se construiește, domnule primar, un spital avangardist, un spital al viitorului în Mioveni, mai faceți un pas înaintea multora, dacă tot veți dota unitatea cu aparatură de ultimă generație la care vi-sează, deopotrivă, medici și pacienți. Gândiți-vă să implementați, în completare la sistemul tradițional, și pe cel de telemedicină. Ați face chiar revoluție în sis-temul medical din Argeș. Telemedicina funcționează deja în câteva locuri din țară (Mioveniul ar fi primul din județ care ar implementa așa ceva) și vă dăm exem-plu ce a spus Raed Arafat, la o conferinţă susţinută la Universitatea Babeș-Bolyai: „Ne așteptăm să avem în următorii doi ani o creștere de peste 50.000 de trans-misii de telemedicină, care ne permit să identifi căm

infarcturi, ritmul cardiac grav care necesită interven-ţia imediată a echipelor medicale în sprijinul pompie-rilor și asistenţilor. Tehnologia ne face să efi cientizăm activitatea noastră, ajută pe teren, chiar dacă medicul e la distanţă. Fără tehnologie nu putem merge mai departe, dar este foarte important să înţelegem care sunt locul și rolul ei și să știm ce tehnologie trebuie să adoptăm pentru fi ecare segment de care avem nevoie". Arafat a confi rmat, de altfel, că sistemul prespitalicesc a început să fi e suplimentat și cu alte sisteme, cum ar fi cele de videostreeming, de transmitere de imagini în timp real de la faţa locului. Ce vreau să spun în ple-doaria mea? Că, fără a fi un specialist, pot să înțeleg că medicina viitorului e strâns legată de medicina proce-durilor moderne și a tehnologiei de ultimă ora. Și dacă tot va avea Mioveniul aparatură ca în marile spitale din Tel Aviv, Paris sau New York, de ce n-ar da prima-rul Georgescu și Consiliul Local un „wild card”, adică o șansă, și telemedicinei?

Telemedicina reduce ratele de morbiditate și mortalitate

De ce, vă veți întreba? Fiindcă telemedicina are un impact pozitiv asupra întregii societăţi. Și pen-tru a vă convinge, îmi permit să folosesc date și informații apărute într-un articol de specialitate găzduit în revista Capital. De exemplu, telemedi-cina ajută la reducerea ratelor de morbiditate și de mortalitate, iar pacienţii monitorizaţi prin soluţii de telemedicină trăiesc cu 15%-55% mai mult de-cât cei care primesc îngrijiri uzuale. Telemedicina îmbunătătește sistemul de sănătate în ansamblu, facilitând accesul la îngrijire pentru un număr mai mare de pacienţi. mai mare de pac e ţ

Telemedicina reduce durata spitalizării

Ne referim în special la zonele rurale izolate sau la

pacienţii care au nevoie de tratament de specialitate

de la medici din alte regiuni sau ţări. De exemplu,

utilizarea consecventă a soluţiilor de telemedicină

de către anumite grupe de populaţie prin partici-

parea în programe speciale (asistenţă pentru vârst-

nici sau diabetici), prin care membrii utilizează mai

puţine resurse pentru îngrijiri medicale, reduce

spitalizarea cu 30%-50% și durata spitalizării cu

24%-48%.

Telemedicina reduce costurile de transport Totodată, telemedicina cuprinde și soluţii de telepre-

zenţă, acestea permiţând consultarea de către echipe virtuale de medici, oferirea de sfaturi în cadrul unei videoconferinţe, gestionarea resurselor și activităţii în teritoriu, reducerea costurilor de transport. Soluţiile de teleprezenţă pot porni de la un buget mic (chiar sub 10.000 euro), în funcţie de caracteristicile tehni-ce și dimensiunea proiectului. Benefi ciile evidente ale unui sistem de teleprezenţă sunt: eliminarea unei părţi a deplasărilor, realizarea consultului multidisciplinar, instruirea rezidenţilor, instruirea continuă a întregii echipe medicale, consultaţii de tip second opinion, ac-ces la specialiști pentru clinicile afi liate sau dispersate în ţară.

Material realizat de Marian Staicu

Page 18: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

JURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITARJURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITAR

Pagină realizată în parteneriat cu Universitatea din Piteşti, coordonată de conf. univ. dr. Delia DUMINICĂ

În perioada februarie-aprilie 2019, Caravana Universității din Pitești, formată din reprezentanți, profesori și studenți, de la cele șase facultăți (Facultatea de Științe, Educație Fizică și Infor-matică, Facultatea de Mecani-că și Tehnologie, Facultatea de Electronică, Comunicații și Cal-culatoare, Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, Facultatea de Științe Economice și Drept, Faculta-tea de Teologie, Litere, Istorie și Arte) va fi prezentă în liceele din Pitești și județul Argeș, pentru

a promova oferta educațională a universității.

Elevii din clasele a XI-a și a XII-a vor afl a, pe lângă detaliile lega-te de admitere (calendar, condiții de admitere), și informații refe-ritoare la oportunitățile pe care Universitatea din Pitești le oferă pe parcursul studiilor academice, respectiv burse sau schimburi de experiență la universități parte-nere din străinătate.

Prezentările vor include și informații despre viața de stu-dent, despre taberele, spectacole-le și evenimentele pe care Univer-

sitatea din Pitești le organizează în echipă cu studenții. Prezentă-rile se vor încheia cu sesiuni de întrebări din partea elevilor.

Pagina de Facebook a Universității din Pitești „Viața Sudențească.UPIT” îi așteaptă pe viitorii studenți cu un feed plin de surprize. Elevii care se gândesc să urmeze una dintre facultățile UPIT pot să ape-se binecunoscutul buton LIKE pentru a fi conectați cu viața studențească.

Mihaela Andreea Giulea, Jurnalism, anul 2

Caravana UPIT, în liceele din Piteşti şi judeţul Argeş

Universitatea din Pitești va participa, în perioa-da 18-21 martie 2019, la a doua ediție a săptămâ-nii internaționale ERASMUS organizate de Biroul pentru Relații Internaționale al Universității Man-soura, una dintre cele mai importante universități din Egipt.

Delegația Universității din Pitești va fi formată din profesori și personal administrativ. Profesorii vor susține activități de predare și vor participa la o serie de conferințe și workshop-uri științifi ce organizate de următoarele facultăți din cadrul Universității Mansoura – Medicină, Medicină Veterinară, Agri-cultură, Inginerie, Științe, Educație, Arte, Pedago-gia învățământului primar.

Universitatea din Mansoura va fi gazda a 45 de pro-fesori de la șapte universități din cinci țări europene (România, Lituania, Polonia, Estonia și Bulgaria).

Din România participă, alături de Universitatea din Pitești, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara.

Din Europa participă Universitatea Politehni-că din Bialystok (Polonia), Universitatea Vytau-tas Magnus din Kaunas (Lituania), Universitatea Agrară Plovdiv (Bulgaria) și Universitatea Științelor Vieții din Tartu (Estonia).

Vizita delegației Universității din Pitești în Egipt vizează realizarea de schimburi de bune practici în domeniul cercetării științifi ce și al educației univer-sitare, precum și realizarea de programe de studii comune cu partenerul egiptean.

Bianca SOLOMON, Jurnalism, anul 1

Delegaţie UPIT la Universitatea Mansoura din Egipt

Rectorul UPIT, conf. univ. dr. ing. Dumitru Chirleșan, a fost prezent recent la ședința Adunării Eparhiale, care a avut loc la Mănăs-tirea Văleni, alături de toți deputații aleși în cadrul acestui organism deliberativ al Arhiepi-scopiei Argeșului și Muscelului.

Universitatea din Piteşti va avea un paraclis ortodox

Coordonatorul proiectului este Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, prin managerul de proiect, asist.univ.dr. Diana Răduț Seliște, de la Catedra de Asistență socială. Partenere în acest proiect sunt șase organizații din afara țării: St. Cyril and St. Methodius University of Veliko Turnovo - Bulgaria, Th e Institute of Psychosocial Development - IPSA - Grecia, Associazione Dar Voce - Italia, Asociația Contextos - Portugalia, Association for De-veloping Voluntary Work Novo Mesto - Slovenia, Th e Andalusian Municipality Fund for Internatio-nal Solidarity - FAMSI - Spania.

Grupul-țintă al proiectului este format din asistenți sociali și per-soane care au atribuții în dome-

niul asistenței sociale, dar fără o diplomă care să ateste acest fapt și care lucrează în zone defavorizate (mediu rural și chiar orașe mici). Scopul proiectului este dezvolta-rea unui cadru non-formal și per-manent de împuternicire a prac-ticienilor în domeniul asistenței sociale din zonele rurale a șapte țări europene (România, Bulgaria, Italia, Grecia, Portugalia, Slovenia și Spania), în vederea creșterii gra-dului de participare a acestora la viața comunității și dezvoltării de abilități complementare care să îi ajute să facă față problemelor soci-ale curente ale grupurilor vulnera-bile din comunitățile lor.

Mădălina IORDĂCHIŢĂ, Jurnalism, anul 1

Mai mulți asistenți sociali din mediul rural vor participa la cursu-rile organizate de Universitatea din Pitești în cadrul proiectului Empowering Practitioners in Social Work from Rural Communities – EPSWRA (Împuternicirea practicienilor în asistență socială din comunitățile rurale), în valoare de aproximativ 150.000 de euro, fi nanțat în cadrul programului Erasmus+.

Cursuri gratuite la Universitatea din Piteşti pentru asistenţii sociali din mediul rural

Inserţia pe piaţa muncii – vectorul învăţământului terţiar

Un nou program de studii de licenţă la UPIT - Resurse umane

Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea de Vest din Ti-mișoara și Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, în pe-rioada februarie 2019 - august 2021. Proiectul este cofi nanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6 - „Educație și competențe”. Va-loarea totală a proiectului este de 5.913.896,21 lei, din care valoa-rea contribuţiei Fondului Social European este de 5.026.811,79 lei, valoarea contribuţiei de la bu-getul naţional este de 768.806,21 lei, iar contribuţia partenerilor este de 118.278,01 lei.

Obiectivul general al proiec-tului îl reprezintă diversifi carea și îmbunătăţirea ofertei și pro-gramelor educaţionale din patru centre de învăţământ superior acreditate, reprezentative pen-tru trei regiuni de dezvoltare, în vederea intensifi cării procesului de integrare a cursanţilor și stu-denţilor în învăţământul terţiar universitar și non-universitar, în corelaţie cu nevoile pieţei muncii din sectoarele economice/ do-meniile identifi cate prin SNC și SNCDI.

Benefi ciarii proiectului vor fi 400 de persoane, dintre care 300 de studenţi, 40 de cursanţi și 60 de cadre didactice.Cristian PLEŞA, Jurnalism, anul 1

Universitatea din Pitești, în calitate de benefi ciar, anunță deschi-derea ofi cială a proiectului ,,Inserția pe piața muncii – vectorul învățământului terțiar”, fi nanțat prin Apelul POCU/320/6/21 „Mă-suri de optimizare a ofertelor de studii din învățământul superior în sprijinul angajabilității”, cod SMIS 121221.

Începând cu anul universitar 2019-2020, studenții pot urma cursurile noului program de studii de licență, Resurse umane, din domeniul Sociologie. Programul a primit deja autorizarea de funcționare din partea ARACIS, Agenția Ro-mână de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, pentru cele 60 de locuri, cu și fără taxă.

Admiterea se va face pe bază de dosar, în funcție de media de admitere, care se calculează astfel: 50% media generală a examenu-lui de bacalaureat + 50% rezultatele școlare obținute la proba scrisă la examenul de bacalaureat la discipli-na Sociologie / Economie / Matematică/ Filozofi e / Logică / Biologie / Limba și literatura română (în or-dinea indicată). Candidatul trebuie să depună și un eseu motivațional, care va primi un califi cativ, fi e admis, fi e respins. Înscrierea se va face în perioada de admitere, în-tre 10 și 31 iulie, în sesiunea de vară, sau în sesiunea de toamnă, între 02 și 18 sep-tembrie, în limita locurilor rămase neocupate. Detalii suplimentare pot fi obținute accesând pagina web a UPIT, www.upit.ro.

Iulia LIŞMAN, Jurnalism, anul 3

Un sobor de 30 de preoți, alături de P.S. Calinic, au deschis această adunare cu o slujbă, la care au fost prezenți o bună parte dintre oamenii importanți ai județului: mai mulți primari, prefectul județului, Emilian Dragnea, președintele Consiliului Județean Argeș, dr. Dan Manu, președintele PSD Argeș, Șerban Valeca, președintele PNL Argeș, Adrian Miuțescu, care au fost aleși în cadrul acestui organism delibe-rativ.

Î.P.S. Calinic a amintit pe scurt evenimentele impor-tante ale anului 2018 și eforturile depuse de cei direct implicați în activitățile Eparhiei. Apoi oaspeții au fost invitați să-și exprime opiniile cu privire la activitățile în care s-au implicat personal în 2018.

Cu prilejul acestei adunări au fost făcute și câteva propuneri constructive cu privire la misiunea Biseri-cii în societate. Rectorul Dumitru Chirleșan susține această activitate de implicare, dând curs solicitării bisericii de a înfi ința în cadrul Universității din Pitești a unui paraclis ortodox, un spațiu special destinat ru-găciunii, pentru toți membrii comunității academice piteștene. Acest paraclis urmează să fi e amenajat de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului în corpul cen-tral al universității.

Alexandra Irimia, Jurnalism, anul II

Page 19: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Cu ocazia Mărţișorului, urez

tuturor salariatelor și clientelor o primăvară

frumoasă alături de cei dragi!

Manager Hotel Argeș, Gheorghe Popescu

Cu ocazia începutului de primăvară, Primăria Stolnici

vă adresează cele mai calde urări de bine. Tuturor

doamnelor și domnișoarelor vă urăm multă sănătate și fericire!

La Mulți Ani!Primar, Sevastian Pupăză-Roșu

Cu ocazia zilei de 1 Martie, CS Mioveni urează

tuturor doamnelor și domnișoarelor multă

sănătate alături de cei dragi!LA MULȚI ANI!

Dumitru Olteanu, președintele CD

Cu ocazia Mărțișorului, Primăria comunei Pietroșani urează tuturor doamnelor și domnișoarelor din localitate mult noroc în viață și multă

sănătate!LA MULȚI ANI!

Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia începutului de primăvară, PSD Pitești vă

adresează cele mai calde urări de bine. Tuturor doamnelor și domnișoarelor vă urăm multă

sănătate și fericire!LA MULȚI ANI!

Președinte, Cristian Gentea

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

În declarația politică prezentată în ședinţa din 20 februarie 2019 a Camerei Deputaţilor, parla-mentarul de Argeș Dănuț Bica a spus că ”am remarcat cu mare amărăciune că, deși premierul și ministrul Finanțelor Publice sus-ţin că anul acesta vor fi la bugetul de stat cu circa 50 miliarde de lei mai mulți bani decât anul trecut, judeţul nostru nu a primit mai ni-mic pentru dezvoltare și investi-ţii. Noi, toți deputații și senatorii PNL, susținând prioritățile reale de dezvoltare ale României, ne-am luptat în comisii și în plenul Parlamentului pentru a repara proiectul mincinos al bugetului construit de PSD, propunând și insistând pentru adoptarea unor amendamente esențiale, de inte-res național, în domenii-cheie ale vieții economice și sociale, cum ar fi : asigurarea unor fonduri substanțiale pentru construcția de autostrăzi, alocarea a 100% din impozitul pe venit din salarii și pensii către comunitățile loca-

le, suportarea a 90% din chel-tuielile cu asistența socială de la bugetul de stat, indexarea punc-tului de pensie cu 9% începând cu 1 ianuarie 2019, creșterea la 5% a contribuției la Pilonul 2 de pensii, generalizarea programelor After scholl și Masă diversifi cată în școli, modernizarea și reteh-nologizarea școlilor profesionale, acordarea de burse pentru elevii școlilor profesionale, bani mai mulți pentru medicina de fami-lie și asigurarea banilor necesari pentru construirea spitalelor regionale, dublarea alocațiilor pentru copii și indexarea lor anuală cu rata infl ației, dubla-rea indemnizațiilor pentru vete-ranii și văduvele veteranilor de război, pentru deținuții politici și urmașii lor și pentru urmașii morților de la Revoluția din 1989, abrogarea articolului din OUG 114/2018 ce obligă autoritățile locale să majoreze taxele și im-pozitele locale la plafonul ma-xim, alocarea fondurilor necesare

pentru restituirea, în acest an, a banilor plătiți de cetățeni pen-tru taxa de timbru și a taxei de primă înmatriculare, reducerea subvențiilor pentru partidele po-litice, fi nanțarea corespunzătoare a investițiilor strategice din ener-gie. Alături de colegii parlamen-tari PNL din județele învecinate, am formulat două amendamen-te pentru urgentarea construirii Autostrăzii Pitești-Sibiu: asigura-rea fi nanțării pentru actualizarea studiilor geotehnice la Secțiunile 2 (Boița-Cornetu) și 3 (Corne-tu-Tigveni) și pentru proiectarea și execuția Secțiunii 4 (Tigveni-Curtea de Argeș). Personal, ca deputat PNL de Argeș, am re-luat cele trei amendamente pen-tru alocarea fondurilor necesare realizării unor lucrări pe care le consider absolut necesare pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și relansarea industri-ei turismului în zona de nord a județului: amenajarea DN 7C-Transfăgărășan pentru asigurarea circulației rutiere pe tot timpul anului, reabilitarea și moderni-zarea DN 73C Câmpulung-Cur-tea de Argeș-Râmnicu Vâlcea și reabilitarea și restaurarea Gării Regale din Curtea de Argeș. De asemenea, la solicitarea comuni-tăţilor locale din unele localități argeșene, am solicitat să se asigu-re fonduri pentru realizarea sau extinderea reţelelor de canalizare și a stațiilor de epurare în comu-nele Boţești, Poienarii de Argeș și Valea Iașului, pentru moderniza-rea unor drumuri comunale din Ciomăgești, Izvoru, Mozăceni, Poiana Lacului, Ștefan cel Mare și Țițești și pentru construirea unei săli de sport în comuna Schitu Golești. Toate propunerile PNL au fost respinse, pentru că parlamentarii de la PSD și ALDE au alte priorități decât cele de in-teres național sau poate pentru că bugetul este construit pe o min-ciună, iar banii cu care se tot la-udă guvernanții chiar nu există”.

M.I.

Continuă capturarea câinilor fără stăpân

De la începutul anului 2019 și până la jumă-tatea lunii februarie, Serviciul Public de Ex-ploatare a Patrimoniului Municipiul Pitești, prin Serviciul de Ecarisaj, a capturat un nu-măr de 152 câini fără stăpân. Câinii au fost prinși în urma monitorizării zilnice a zonelor de risc – cartierele Trivale, Prundu, Găvana și la sesizările telefonice și scrise ale cetățenilor. Aceștia au fost preluați la adăpost, deparazitați, sterilizați, microcipați și introduși în Sistemul Național de Evidență - R.E.C.S. M.S.

Modifi cări în grafi cul de colectare a deşeurilor menajere în Piteşti

S.C. Salubritate 2000 S.A., operator al servi-ciului de salubrizare, informează utilizatorii că programul de ridicare a gunoiului menajer va fi schimbat pentru anumite zone din Pitești. Din această săptămână, colectarea deșeurilor menajere la abonații casnici domiciliați pe străzile: Teilor, Vasile Lupu, Basarab Vodă și Rovine se va efectua în fi ecare zi de joi.

Grafi cul de colectare a deșeurilor reciclabile nu va suferi modifi cări. M.S.

La Zoo Piteşti au fost aduse trei feline

Grădina Zoologică din Pitești este mai bogată de săp-tămâna trecută cu trei exemplare de lei aduși de la Zoo Park Hunyadi Arkan din Oradea în urma unei donații. Animalele, un mascul și două femele, sunt în vârstă de un an și jumătate și se numesc Martin, Perla și Lesy. Leii vor sta în carantină pentru o perioadă de 30 de zile, timp în care nu vor fi expuși publicului. Apoi, progresiv, vor fi familiarizați cu amplasamentul și celelalte două exem-plare ale Grădinii Zoo din Pitești, veteranii Gheorghiță și Elena.

M.S.

Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş:

„Bugetul a fost adoptat, dar Argeşul nu a primit mai nimic pentru cele mai importante investiţii”

Page 20: Exclusiv. Avem raportul Inspectoratului în Construc ii în ... · na trecută, Jurnalul de Argeș a pu-blicat știrea că Primăria Ștefănești intenționează să cumpere de la

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1284 (27 februarie - 5 martie 2019)

Grup împietrit din PSD Argeș, format din Ion Mânzână, Dan Manu și Ion Georgescu, constituit în vederea (am)plasării Gabrielei Zoană pe loc

eligibil la PSD pentru europarlamentare.

Hai că e fabuloasă, Dane! Minunează-te și tu, Georgescule! Ce aterizare lină, de Airbus, are

parașuta noastră...! Pardon, candidata noastră...

Primarul Ion Dumitru sau capul limpede de Albota, deranjat de capetele pătrate (tot mai multe) din PSD Argeș.

Băi, șefule, acu’, dacă și-a retras Cristi Gentea demisia, mă gândesc serios să mi-o bag eu din nou. Să nu ne facem chiar de

tot rahatul în fața electoratului...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Șapte personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 27 februa-

rie-5 martie 2019. în Pe 28 februarie va da de băut Ion Iordache, vicelider SAD, iar pe 1 martie va ciocni un pahar de șampanie cu cei dragi procurorul Cornel Ioana. Pe 2 martie va fi sărbătorită doctorița Eugenia Stancu, șef secție Psihiatrie Spitalul Județean Argeș. Pe 4 martie va fi ziua de naștere a medicului chirurg Vasile Stan și a doctorilor Liliana Crăsneanu și Gabriel Copciag. Pe 5 martie va sărbători cu cei dragi meșterul popular Elena Nencov. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Ion Iordache Cornel Ioana Eugenia Stancu

Dezbatere şi degustare de cidru la Mărăcineni

Joi, 28 februarie, începând cu ora 10.30, Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeș, organizea-ză la sediul institutului, împreună cu Casa Olandeză a Pomicultorului din România, un eveniment despre producția de cidru în România. Cu acest prilej, aproxima-tiv 100 de specialiști din țară și străinăta-te, reprezentanți ai mediului universitar și științifi c, ai legistlativului și executivului, fermieri, jurnaliști etc. vor dezbate proble-

mele agriculturii românești în actualul co-text. Cu precădere despre mărul și producția de cidru, dar și despre probleme de valori-fi care a produselor românești ori cum să nu mai consumăm de la alții. Tema principa-lă este „Noi soiuri de măr adaptate pentru producția de cidru din România”. Eveni-mentul mai cuprinde și alte momente in-teresante, demonstrații practice și surprize în livadă.

A.C.

CCIA Argeş premiază femeile-manager de succes

Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Argeș organizează joi, 7 martie, ora 18.00, eveni-mentul FEMEIA-MANAGER DE SUCCES pentru doamnele și domnișoarele din mediul de afaceri care prin activitatea lor au atras admirația tuturor. Eve-nimentul desfășurat anul trecut s-a bucurat de un mare succes, iar ediția de anul acesta va fi organizată tot în ambianța cal-dă și elegantă a Restaurantului Victoria din Pitești. Va fi orga-nizată o tombolă cu numeroa-se premii pentru participante, iar Iosif Nistor Band va asigura buna dispoziție. La eveniment este confi rmată și prezența Ga-leriilor ARTMARK, care vor prezenta tablouri pentru întreaga asistență. D.G.

Preşedintele Curţii de Apel Piteşti, lăudat de un membru CSM

Prezent săptămâna trecută la bilanțul Curții de Apel Pitești pe 2018, judecătorul Bogdan Matees-cu, membru CSM, a avut cuvinte de laudă la adresa președintelui Marius Gabriel Săndulescu. Făcând re-ferire la interviul pe care Marius Gabriel Săndules-cu l-a susținut recent pentru un nou mandat la șefi a Curții de Apel Pitești, Bogdan Mateescu a spus că a fost foarte mândru de modul în care magistratul argeșean s-a prezentat la interviu, fi ind un exemplu de pregătire profesională impecabilă. D.G.