Examenul radiografic Radiografia retro-alveolar (periapical)

Are urmtoarele indicatii: aprecierea apexurilor si a zonei periapicale a

dintilor permanenti tineri; evaluarea tratamentelor endodontice; detectarea anomaliilor de dezvoltare: anodontii, dinti supranumerari, resorbtii interne; depistarea alterrii integrittii ligamentului

periodontal; Radiografia ocluzal

Datorita ei putem aprecia: prezenta, forma si pozitia dintilor

supranumerari; pozitia mai exact a dintilor inclusi; prezenta sau absenta incisivilor laterali; extinderea unui traumatism n

segmentul anterior si aspectul arcadei dup

traumatism; fetele proximale si apexurile molarilor

temporari. Radiografia retro-coronar(bitewing)

Permite: verificarea restaurrilor coronare si a

recidivelor de carie; determinarea configuratiei camerei pulpare

si a adncimii leziunii carioase; vizualizarea structurii coronare n vederea

diagnosticului precoce al cariilor proximale nedecelabile clinic;

aprecierea spatiului n caz de pierdere prematur a dintilor temporari;

prezenta sau absenta premolarilor;

RADIOGRAFIA PANORAMIC Pe radiografia panoramic se evideniaz:

maxilarul superior i cel inferior, procesul alveolar superior i cel inferior, cele dou arcade n raporturile dintre ele, atunci cnd filmul a fost realizat

n ocluzie habitual, ct i totalitatea mugurilor nc n formare n interiorul procesului alveolar.

Relaiile dento-dentare n cadrul aceleiai arcade sau interarcade sunt evideniate n

plan vertical i proximo-aproximal. Sunt evideniate, de asemenea, forma, mrimea, incidenele sinuzale i relaiile privind arcada dentar superioar.

Pentru arcada mandibular, se vor putea face aprecieri cu privire la forma i dimensiunile ramurii orizontale i verticale, a unghiurilor mandibulare, mrimii i sensul de dezvoltare condilian, ct i a poziiei, formei i angulaiei canalului mandibular. Din aceste elemente se vor putea trage concluzii deosebit de importante privind tratamentul i prognosticul anomaliei determinate de sensul rotaiei mandibulare.

Semnele care pot fi culese pe radiografia panoramic i care indic o rotaie de tip anterior (dup Bjrk):

Condilul nalt cu dezvoltare preponderent anterioar; Curbura preangular lung; Ramura ascendent lung; Canalul dentar angulat; Limea ramurii orizontale micorat.

Pentru rotaia de tip posterior, semnele sunt inversate. n ceea ce privete congruena dento-alveolar, se pot face aprecieri deosebite cu

privire la dimensiunea dinilor temporari i a celor definitivi de nlocuire, i anume poziia mugurilor definitivi (rotaii, nclinri, ectopii), putndu-se anticipa terapeutic viitoarele incongruene cu spaiere sau nghesuire.

Sub acest aspect se pot culege informaii pretenioase privind poziia i ansele de erupie a molarilor de minte.

RADIOGRAFIA MINII

Radiografia carpului, denumit impropriu i radiografia pumnului, se indic atunci cnd se dorete a stabili vrsta osoas. Pe baza unor tabele, n funcie de numrul i mrimea centrilor de osificare ai oaselor carpiene, se stabilete vrsta osoas.

Independent de vrsta cronologic i de vrsta de schimbare a dinilor trebuie clarificat pentru fiecare caz n parte ce anomalie se poate rezolva numai prin terapie funcional sau este necesar extracia n scop ortodontic.

Exist o corelaie strns ntre dezvoltarea oaselor craniului i oasele minii, ntre epifizele falangelor distale. Radiografia minii arat dac epifiza falangei distale a celui de-al treilea deget i diafiza s-au sudat. Aceast moment coincide cu primul ciclu la fete.

Dac sprintul final al creterii la pubertate a fost depit, ansele obinerii unei ocluzii neutrale numai prin terapie funcional sunt reduse.

Imagistica prin rezonant magnetic Imagistica prin rezonant magnetic este o metod neinvaziv care nu expune pacientul

la radiatii ionizante.Ea se bazeaz pe diferentele care exist n continutul de ap al tesuturilor si pe propriettile magnetice ale protonilor din molecula de ap. Imagistica prin rezonanta magnetic foloseste un cmp magnetic puternic pentru a modifica nivelul energetic al moleculelor tesuturilor (n principal protonii moleculei de ap). Aceste modificri ale nivelului energetic creeaz pe computer imaginea tesutului respectiv. Abundenta hidrogenului n tesuturile moi articulare asigur o excelent surs de protoni, care pot fi utilizati pentru a crea o imagine detaliat prin rezonanta magnetic.

Tomografia Computerizat (CT)

Cunoscut la nceput ca tomografie axial computerizat (CAT sau scanare CT) si rentgenografie sectionat a corpului, este o metod de imagistic medical care foloseste tomografia acolo unde procesarea geometriei este folosit pentru a genera o imagine tridimensional a interiorului unui obiect dintr-o serie larg de imagini de raze X bidimensionale luate n jurul unei singure axe de rotatie.

n zona capului gurii gtului, scanarea CT se foloseste pentru: planificri chirurgicale ale malformatiilor cranio-faciale si dento-faciale, evaluarea chisturilor sau a unor anumitor tumori ale maxilarelor, sinusurilor paranazale, cavittii nazale, orbitelor, diagnosticul cauzelor sinuzitelor cronice si planificarea reconstructiei implanturilor dentare

CT-ul este folosit n ortodontie pentru depistarea asimetriilor cranio-faciale, diagnosticul lor, n vederea lurii unei decizii terapeutice.

CT este absolut necesar cnd sesizm o deviaie a medianei incisivilor care, asociat cu disfunctii cranio-mandibulare, nasc mari confuzii si numeroase incertitudini terapeutice.

n scop ortodontic, CT-ul ne arat:

Relatia intermaxilar n sens sagital;

Gradul de dezvoltarea al maxilarului si mandibulei n plan medio-sagital, transversal si vertical;

Dezvoltarea bazei craniului;

Dezvoltarea si gradul de simetrie existent la nivelul fetei;

Relatia existent ntre ramura orizontal si vertical a mandibulei;

Dezvoltarea si conturul ramurii orizontale a mandibulei.

RADIOGRAFIA COLOANEI CERVICALE

Determinarea vrstei scheletale pe baza radiografiei vertebrelor cervicale este o nou metod, care se bazeaz pe caracteristicile morfologice ale vertebrelor cervicale, metod care nlocuiete radiografia minii. Este de dorit, pe ct posibil a se evita efectuarea radigrafiei minii din cauza gradului mare de iradiere. Noul sistem de evaluare al vrstei scheletale are la baz studierea:

1. concavitii marginii inferioare, 2. nlimea i 3. forma corpului vertebrelor cervicale.

1. CONCAVITATEA MARGINII INFERIOARE Se consider prezent atunci cnd exist un spaiu minim de 1 mm ntre mijlocul

marginii inferioare a corpului vertebrei i linia trasat de la unghiul postero-inferior la unghiul antero-inferior al corpului vertebrei.

n conformitate cu concavitatea s-au definit ase stadii: 1 toate vertebrele au marginea inferioar dreapt; 2 concavitatea este prezent la marginea inferioar a C2; 3 concavitatea este mai mare i este prezent la marginea inferioar a C3; 4 concavitatea la C2 i C3 este mai mare i este prezent la marginea inferioar a C4, C5 i C6 ; 5 concavitatea este mai mare la toate vertebrele; 6 concavitatea este adnc i prezent la toate vertebrele iar unghiurile inferioare sunt rotunjite.

2.NLIMEA CORPULUI VERTEBREI

A fost calculat la vertebrele C3 i C4 pe mijlocul corpului vertebral. Marginea inferioar este considerat linia trasat de la unghiul postero-inferior la

unghiul antero-inferior al corpului vertebrei. Limea a fost la fel calculat la mijlocul corpului vertebrei. S-au definit patru stadii:

1 nlimea reprezint mai puin de 80 % din lime; 2 nlimea este ntre 80 i 99% din lime; 3 nlimea i limea sunt n egalitate; 4 nlimea este mai mare dect limea.

3.FORMA CORPULUI VERTEBRAL

A fost calculat la nivelul C3 i C4 i s-au definit urmtoarele stadii: 1 marginea superioar este conic spre anterior i are form de pan; 2 C3 cu form de pan i C4 aproape rectangular cu absena unghiului antero-superior; 3 corpurile au form rectangular; 4 corpuri aproape ptrate; 5 corpuri ptrate; 6 corpuri rectangulare cu nlimea mai mare dect limea.

SOLOW si NIELSEN au stabilit ca exista o legatura stransa intre postura pacientului si tipul de anomalie dento-maxilara, deoarece exista o legatura directa intre tipologia de crestere a incisivului si unghiul cranio-facial.

Unghiul cranio-facial contribuie la dezvoltarea si sensul mandibulei in pozitionarea ei

fata de baza craniului : la un unghi crescut cranio-cervical corespunde o extensie a capului pe coloana vertebrala si un patern de crestere prevalent vertical (dolicocefal).

De aici: o pozitie dreapta a rahisului cervical superior o reducere a distantei atlanto-occipitala reducere a dezvoltarii mandibulei in sens antero-posterior inclinare crescuta a planului mandibular reducere in dezvoltarea in sens antero-posterior a maxilarului presiune crescuta labiala asupra incisivilor superiori

plasare a elementelor ATM in directie posterioara Cand unghiul cranio-cervical este redus, corespunde unei inclinari posterioare a

primei vertebre cervical la un patern de crestere prevalent orizontal (brahicefal). In acest sens avem:

distanta atlanto-occipitala mare dezvoltare sagitala maxilara crescuta dezvoltare sagitala mandibulara crescuta sensul de rotatie mandibulara anterior crescut reducere a asezarii posterioare a ATM.

Radiografia in norma frontala

Ne furnizeaza informatii diagnostice indispensabile pe plan transversal si lateral. Ea ne arata:

configuratia anatomica a foselor nazale, deviatia de sept cu problemele respiartorii date de obstructia nazala

orientarea si evolutia dintilor inclusi in special a caninilor superiori

anomalii dentare si dento-alveolare transversale (ocluzii incrucisate precum si anomaliile verticale

deviatii ale liniei mediane dentare, osoase sediul si cauza patogena.

analiza disimetriei transversale in particular cu referire la hipodezvoltarea maxilar si relativa simetrie bilaterala de crestere

posibilitati de expansiune transversala

evaluarea excesului sau reducerilor structurale verticale

evaluarea spatiala a mandibulei si simetria rapoartelor articulare

evaluarea articulatiei intre as. atlant / occipital si intre atlant / odontoid

consideratii functionale si de postura in raport cu axul median cranian si axul tractul cervical

existenta patologiei endocraniene, faciale, gnatologice Radiografia in norma axiala

Reprezinta a treia proiectie a dosarului cefalometric tridimensional, indispensabila in diagnosticarea disimetriilor cranio-faciale.

Este indicata: vizualizarea arcadei dentare fara suprapozitie intre hemiarcada dreapta si stanga

torsiuni intermaxilare cu existenta laterognatiilor consideratii functionale si posturale, derivate din observatii asupra boltii craniene evaluarea posturala si dimensionala a mandibulei cu respect la baza craniului disimetrii si patologii de la baza craniului, endocraniului si splahnocraniului evaluarea foramenilui occipital si raporturile sale cu osul odontoid conformatia condililor occipitali si a articulatiei atlanto-occipitale.

TELERADIOGRAFIA

Teleradiografia const in radiografierea oaselor craniului i ale feei, precum i a prilor moi n proiecie ortogonal, fr deformarea imaginii.

Se obine prin radiografierea subiectului aezat la o dista de 1,5 4 m de tubul aparatului. Placa radiografic trebuie s fie n contact cu faa pacientului i paralel cu planul medio sagital. Capul pacientului se fixeaz cu ajutorul unui cefalostat astfel nct planul Frankfurt s fie orizontal, iar gura s fie inchis n ocluzie centrat. Fascicolul de raze trebuie s fie centrat pe conductul auditiv extern, iar timpul de expunere s fie constant.

Exist mai multe tipuri de teleradiografii:

Teleradiografia de fa care furnizeaz date asupra dezvoltrii verticale i transversale a masivului facial;

Teleradiografia axial, care urmrete dezvoltarea ramurilor orizontale i ntr-o mic msur, a masivului facial;

Teleradiografia de profil care furnizeaz date legate de tulburrile de dezvoltare n sens vertical i sagital al masivului facial, dnd cele mai multe informaii despre natura, direcia i gradul de dezvoltare a structurilor osoase.

Evidenierea diferitelor structuri maxilare i mandibulare ofer date asupra gradului i sensului de dezvoltare a elementelor dentare, a proceselor alveolare i a bazelor osoase. Cele mai importante informaii sunt cele referitoare la poziia, angulaia i proporiile craniului facial n raport cu cel neutral.

PUNCTE i REPERE utilizate n ANALIZA TELERADIOGRAFIEI

1. Nasion; 2. Sellae; 3. Basion; 4. Porion; 5. Orbitale; 6. SNA; 7. SNP; 8. Prosthion; 9. Punct A; 10. Infradentale; 11. Pogonion; 12. Punct B; 13. Menton; 14. Gonion;

1. NASION (N): punctul cel mai anterior pe sutura nazo frontal n plan medio sagital,

corespunde rdcinii nasului. 2. SELLAE (S): centrul geometric al conturului eii turceti. 3. BASION (Ba): este punctul cel mai decliv pe marginea anterioar a Foramenului

Magnum, situat la baza lui Clivus Occipitalis. 4. PORION (Por) sau (P): punctul cel mai nalt (extern) pe delimitarea osoas a conductului

auditiv extern (Meatus Acusticus Externus), este o radiolucen de 3 4 mm, situat aproximativ la nlimea capului condilului.

5. ORBITALE (O): punctul cel mai inferior corespunztor marginii inferioare a orbitei osoase situat pe o vertical care trece prin pupil cnd ochiul privete nainte. Punctele P i O se folosesc pentru localizarea Planului Frankfurt.

6. SPINA NASALIS ANTERIOR (ANS): punctul cel mai anterior al acesteia. 7. SPINA NASALIS POSTERIOR (PNS): punctul cel mai posterior al palatului dur. Fisura

pterigomaxilar are o orientare spre PNS. Punctele ANS i PNS se folosesc pentru localizarea planului palatin.

8. PROSTHION (Pr): punctul cel mai inferior i anterior al procesului alveolar superior n plan medio sagital. Pe radiografie corespunde cu marginea alveolei incisivului central superior.

9. PUNCTUL A: punctul cel mai posterior (mai dorsal) pe curbura spinei nazale anterioare sub ANS i n faa rdcinii incisivului central superior. Este punctul scheletal care se folosete pentru determinarea poziiei anteroposterioare a maxilarului.

2

14

10. INFRADENTALE (Id): punctul median aparinnd procesului alveolar mandibular, ntre incisivii centrali. Este situat pe marginea cea mai anterioar i superioar a procesului alveolar inferior n plan medio sagital. Pe radiografie delimiteaz alveola incisivului central inferior.

11. POGONION (Po): punctul median cel mai anterior pe eminena mentonier. 12. PUNCTUL B: punctul cel mai posterior (mai dorsal) pe curbura dintre dintre Pogonion i

Infradentale, sau punct median, situat cel mai posterior pe profilul procesului alveolar mandibular, dedesubtul incisivilor centrali.

13. MENTON (Me): punctul cel mai inferior pe simfiza mentonier. 14. GONION (Go): este un punct lateral, localizat cel mai posterior, lateral i inferior pe faa

extern a unghiului mandibulei; este punctul cel mai inferior al ramurei ascendente (la unghiul mandibulei). mpreun cu punctul Me se folosete pentru determinarea Planului Mandibular.

PLANURI i AXE folosite n ANALIZA TELERADIOGRAFIEI

a. PLANUL CRANIAL S N (Sella Nasion); b. PLANUL CRANIAN dup Ricketts Ba N (Basion Nasion); c. PLANUL FRANKFURT P O (Porion Orbitale); d. PLANUL PALATINAL ANS PNS (Spina nasalis anterior Spina nasalis posterior); e. OCLUZAL: linie care bisecteaz ocluzia primilor molari i trece prin punctul de

njumtire a overbitului sau a spaiului dintre incisivii centrali, n caz de ocluzie frontal deschis.

f. PLANUL MANDIBULAR: Me Go (linia de la Menton la Gonion este tangent cu marginea inferioar a ramului ascendent).

g. PLANUL FACIAL: N Po (Nasion Porion); h. AXA Y: S Gn (Sella Gnathion); i. AXA FACIAL dup Ricketts: Pt Gn (Pterigoid Gnathion).

ANALIZA dup SASSOUNI

A fost prima metod cefalometric care a evideniat att relaiile verticale ct i cele orizontale, precum i interaciunea ntre acestea.

Planurile de referin utilizate n aceast tehnic sunt:

Planul Bazei Craniului N S;

Planul Frankfurt;

Planul Bispinal SNA SNP;

Planul Ocluzal ;

Planul Bazal Mandibular Me Go. Conform teoriei elaborate de Sassouni se consider c la feele bine proporionate

aceste planuri converg spre un singur punct situat posterior. nclinarea acestor planuri unul fa de cellalt reflect proporionalitatea vertical a feei.

Dac planurile se intersecteaz aproape de fa i diverg rapid spre posterior, faa este lung anterior i scurt posterior predispunnd la ocluzie adnc scheletal.

Autorul trage din punctul O trei arcuri de cerc care vor delimita:

Tipul profilului; Tipul de clas alveolar; Creterea dimensional a corpului mandibular n relaie cu baza craniului.

Arcul I definete tipul profilului.

Se folosete arcul de cerc ce trece prin Na Spna i Pog profil arhial, corespunde clasei I-a scheletice;

Dac arcul va trece n spatele Spna profil retroarhial, corespunde clasei a II-a scheletice;

Dac arcul trece naintea Spna profil prearhial, corespunde clasei a III-a scheletice. Arcul II definete clasa alveolar:

Arcul trece prin punctul A i B clasa I-a alveolar;

Dac punctul B se afl n interiorul arcului de cerc clasa a II-a alveolar;

Dac punctul B se afl n afara arcului clasa a III-a alveolar.

Arcul III Se construiete pornind din

Sellae i se prelungete n jos pn la Go. n mod normal ambele repere trebuie s se afle pe arcul de cerc, i denot echilibrul de dezvoltare n lungime a corpului mandibular fa de baza craniului.

Corelnd poziia Go fa de ultimul arc i poziia lui Pog, fa de primul arc se obin valori n ceea ce privete dezvoltarea dimensional a corpului mandibular.

ANALIZA dup STEINER

n analiza Steiner prima determinare este cea a unghiului SNA care evalueaz poziia antero posterioar a maxilarului fa de baza craniului. Valoarea normal a acestui unghi este de 82 +/- 2 grade.

Dac valoarea unghiului: este mai mare de 84 rezult protruzia maxilar, iar dac este mai mic de 80 este vorba de o retruzie maxilar.

Unghiul SNB este folosit pentru evaluarea poziiei antero posterioare a mandibulei; valoarea normal este de 78 +/- 2 grade.

Diferena dintre unghiurile SNA i SNB este reprezentat de unghiul ANB, a crui valoare normal este de 2 grade. Acest unghi indic discrepana dintre maxilare.

Dimensiunea unghiului ANB este influenat de urmtorii factori: nlimea vertical a feei: unghiul ANB va descrete pe msur ce

va crete distana (vertical) dintre punctele Nasion i punctul A, respectiv punctul B; Poziia n sens antero posterior a punctului Nasion.

n continuare Steiner urmrete: Relaia n grade i mm dintre incisivii superiori i planul N A; Relaia n grade i mm dintre incisivii inferiori i planul N B; Relaia dintre punctul Pogonion i planul N B.

Distana n milimetri stabilete ct de proeminent este incisivul fa de suportul osos, n timp ce unghiul de nclinare indic dac dintele este n poziie normal.

Pentru o valoare a unghiului ANB de 2, incisivii superiori trebuie s fie cu planul N A intr-un raport evaluat la 22 sau 4 mm; n mod similar, pentru incisivii inferiori, valorile normale n raport cu planul N B sunt de 25sau 4 mm.

Dac unghiul ANB are o valoare diferit de 2, poziionarea diferit a incisivilor dat de nclinare i protruzie, necesit un compromis pentru compensarea poziiei dinilor n raport cu discrepana maxilar.

Retruzie maxilar: Protruzie maxilar: SNA = 77 SNA = 88 SNB = 70 SNB = 84 ANB = 7 ANB = 4

Normal: SNA = 80 SNB = 78 ANB = 2

Unghiul I inf./NB = 2-5 si distanta I inf./NB = 4 mm. In conditii normale axa incisiului inferior cu plan NB formeaza un unghi de 25, iar

punctul cel mai anterior al coroanei incisivului inferior se afla la o distanta de 4 mm de NB.

ANALIZA dup TWEED

Analiza Tweed a fost imaginat de autor pornind de la o concepie fizionomic proprie, conform creia profilul armonios este plat. Aceasta masuratoare a fost preconizata in 1946 cand analiza cefalometrica era limitata. Tweed porneste de la premiza ca in aceasta constructie geometrica, ideal este realizarea uni profil rectiliniu.

Corecta pozitie a incisivului inferior este utilizat ca punct de referinta in repozitionare a arcadei ghid cu consecinte asupra maxilarului superior.

Prin aceast analiz se apreciaz creterea vertical a ramurii ascendente a mandibulei prin determinarea valorii unghiului, format de planul Frankfurt cu planul Bazal Mandibular (FMA acest unghi poart numele de unghi de fertilitate condilian i valoarea sa normal este de 25).

La baza metodei st construirea unui triunghi triunghiul lui Tweed format din: Planul superior al lui Frankfurt delimitat de Porion si Suborbitale Planul mandibular PM prelungit posterior Axul incisivilor inferiori, care trece prin marginea incizal i prin apexul

acestora, fiind prelungit n sus i n jos pn la intersecia cu planul Frankfurt, respectiv planul Bazal Mandibular.

Acest triunghi include urmtoarele unghiuri: o Unghiul FMA, permite aprecierea tipologiei scheletice n sens vertical.

Valoarea normal este de 25 +/- 3 grade. Cnd valoarea lui FMA este cuprins ntre limitele normale, tipul vertical de cretere este normodivergent, peste 28 este hiperdivergent iar sub 22 este hipodivergent. Are stabilitate in crestere cu 3 la fiecare an.

Cunoaterea valorii acestui unghi ajut n decizia de tratament, deoarece tipul normodivergent va avea mai multe anse de succes la tratamentul ortodontic, spre deosebire de celelalte dou. Pozitia verticala a mentonului Tipologia scheletica mandibulara Pozitie sagitala mandibulara Dezvoltarea ramurii ascendente Deschidere unghi goniac.

o Unghiul IMPA, permite aprecierea siturii prii anterioare a arcadei mandibulare n raport cu baza osoas. Valoarea sa optim se definete n funcie de sensul vertical scheletic i va fi dat de regula lui Tweed. n mod normal axul incisivului inferior trebuie s fie perpendicular pe planul mandibular, deci unghiul IMPA = 88 +/- 2 grade.

o Unghiul FMIA, permite aprecierea siturii incisivului mandibular n schema facial. Valoarea optim se definete n funcie de sensul vertical scheletic i este dat de regula lui Tweed. Valoarea medie este de 67 +/- 3 grade. Este format din prelungirea incisivului inferior pe planul Frankfurt.

Aceasta variabila exprima inclinarea incisivilor inferiori pe axa bazala, prevazand pozitia lor dreapata, pe planul mandibular.

Unghiul FMA este cel care decide valoarea celorlalte dou unghiuri i anume:

Pentru un unghi FMA de 22 - 28 corespunde un unghi FMIA de 68;

Pentru un unghi FMA mai mare de 28 corespunde un unghi FMIA de 65;

Pentru un unghi FMA mai mic de 28, unghiul IMPA nu trebuie s aibe o valoare mai mic de 90.

Unghiul conicitatii faciale

Este format din Na Pg si planul mandibular.

Val. nominale: 68

Nu se modifica cu cresterea.

Ca valoare diagnostica exprima:

Pozitia sagitala si verticala a mentonului

Clasificare tipologica verticala si structurala

Directia de crestere faciala

Parametru de referinta in ceea ce priveste inaltimea faciala si deschiderea unghiului goniac.

Poate creste: La brahicefali o mandibula mai dreapta cu un unghi goniac mai inchis Inaltime faciala redusa anterior Ram.mandibular lung cu cresterea arcului mandibular

Tendinta de crestere mandibulara anterioara cu vector prevalent orizontal Se reduce :

La dolicocefali

Crestere mandibulara cu vector prevalent vertical

Cresterea inaltimii faciale anterioare cu reducerea arcului mandibular

Reducerea valoriilor inaltimii faciale posterioare Unghiul S Gn cu planul Frankfurt, este unghiul care arat poziia mentonului n planul facial, adic gradul de avansare a mandibulei fa de baza craniului. Unghiurile interincisive sunt formate din:

Axa incisivului central superior cu Planul Frankfurt are o valoare de 104;

Axa incisivului inferior cu Planul Mandibular are o valoare de 90;

Unghiul inter-incisiv format din cele dou unghiuri, cu o valoare de 135. Aceste unghiuri dau poziia incisivilor fa de bazele alveolare. Utile n diagnosticul diferenial dintre o anomalie pur dentar, de una alveolar sau bazal.

Unghiul Se Gn/PF este format de linia Se Gn care intersecteaz planul Frankfurt.

Unghiul Se Gn/PF = 60 +/- 5, indic sensul de dezvoltare a mandibulei, poziia mentonului. De asemenea linia Se Gn/PF trece n spatele feei distale a molarului de 6 ani.

Unghiul Se Gn / PF < 55 semnific o rotaie anterioar a mandibulei.

Unghiul Se Gn / PF > 65 semnific o rotaie posterioar a mandibulei. In ceea ce priveste pozitia incisivului inferior:

Unghi - convexitate (conditionat de pozitia A) Angulatia. I inf./APg Rapoartele anatomice radiculo-simfizar, deci fata de corticala interna Unghiul interincisiv care in mod normal trebuie sa fie de 130-135. Gradul de pratuzie labiala privind raportul de reciprocitate intre buza inferioara si

incisivul inferior. Extruzia incisivului inferior cu respect la planul de ocluzie.

Pozitia incisivului superior: Unghiul incisivului superior + PF > indica stabilitatea sa in baza maxilara

Unghi inclinatie realizat de Ic sup./APg 28. Este influentat de:Terapia ortopedica functionala Axa incisivului superior: Este format din planul A Pg cu axa incisivului superior aprox. 28, nu se modifica cu

varsta. Din motive de stabilitate ocluzala I superior trebuie sa fie cat mai paralel posibil cu

axa faciala. Este redus la dolicocefal si crescut la brahicefal Unghiul interincisiv: Normal 130 6, exprima angulatia reciproca dintre incisivi, fara

nici o referire la bazele osoase.

ANALIZA dup RICKETTS

Ricketts analizeaz distana de la marginea incisivilor inferiori la planul A Pg i ajunge la urmtoarele concluzii:

n medie incisivii inferiori se gsesc naintea acestui plan cu 1 mm.

Valoarea este negativ, n sens algebric, cnd incisivii inferiori se gsesc drept pe plan. Pentru incisivul inferior exist o valoare care ne descrie nclinarea i care cuprinde axa incisivului, raportul lui cu planul dentar.

Acest unghi are valoarea normal de 22 +/- 4 i nu variaz cu creterea.

Linia Mac Namara Este o linie pentru aduli care arat c pacientul

la sfritul creterii trebuie s aibe mentonul pe aceast linie. Linia Mac Namara este construit la 90 pe planul orizontal de la Frankfurt plecnd de la punctul Nasion.

La nou ani ar trebui s se afle naintea Pogonionului cu 6 mm 2 mm. La terminarea creterii, la subiecii de sex masculin, aceast linie ar trebui s fie tangent la Pogonion.

La fete se construiete la 89, pentru c fetele termin creterea mai nainte ca brbaii. Valori normale 87 3 Creste cu 1 la fiecare 3 ani

Termen diagnostic (Down)

Pozitia anterioara a mentonului indicand o anomalie scheletica maxilara sau mandibulara.

Orientarea in directie a cresterii mandibulare.

Cand unghiul creste Hiperdezvoltare mandibulara in ceea ce priveste corpul. Pragnatismul mandibular. Retruzie a punctului Na cu reducerea bazei craniene Crestere mandibulara cu vector prevalent orizontal. Tipologie brahicefala.

Cand unghiul este redus Cl.II scheletica mandibulara Avansare Na cu cresterea lungimii bazei craniene anterioare Crestere mandibulara cu vector prevalent vertical Tipologie dolicocefala.