Examen Neuro

  • Published on
    14-Oct-2015

  • View
    48

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

21.Afectarea sisemului nervs in gripa.Enefalita gripala:manifestarile clinice,diagnosticul,trata mentul. Boala este mai fregvent provocata de virusurile gripale A si B.Manifestarile linice:Apere brusc,dupa o ameliorarea a starii paientului care cu 3-4 zile inainte de asta a avut o stare ferila insotia de manifestari tipice pentru infectii respiratorii acute.Apare cefaleie severa insotita de greturi si voma,febra mare,uniori convulsii,poate surveni coma si decesul.Exista forme clinice cu simtomaica neurologica si forme de focar:mezodienefalica,bulbara.In forme cu evlutii mai lente apar asa simtome ca agitatie cu delir,somnolenta sau insomnie.Diagnosticul:Penru diagnostic efectuam punctia in care lichidul cefalo rahidian poate avea o pleocitoza pina la 200/300 elemente in 1micron litru.Din examinul neuroimagistic de electie este RMN,deoarece are o rezlutie mare penru leziunile parenchimatoase.Tratamentul: Un preparat destul de des folosit este interferonul.In caz de edem cerebral difuz se va adminisra manitol,iar edem regional glierol,furasemid.La tratament se adauga si gama-globulina,desensibilizante,acid ascorbic.22.Encefalita herpetia.Etiopatogenie,manifestarile cinice,tratamentul.Etiopatogeniea:Boala este provocata la maturi de catre virusul herpesului simplu tip1,iar la copii-de catre virusul herpetic simplu tip2.Virusul patrunde in organizmul gazda si se reactiviaza in anumite conditii de slabire a sistemului imun.Apoi urmeaza fazele de:manifestari clinice generale de infetii virale,inclusiv cu eruptii pe piele si mucoase;infectarea sistemului nervos centra pe cale hematogena sau prim migrare axonoplazmatica.Manifestarile clinice:Apar manifesari clinice de infectie respiratorie ca stari febrile cre dureaza 2-3 zile,deosebi de periculoasa este aeasta stare la copii,deoarece poate provoca reactie enefalica manifestata prin convulsii si dereglari de constiinta.Mai tirziu apar manifestarile generale(cefalee,mialgii,eruptii herpetice pe mucoasele buzelor sau organelle genitale).Faza manifestarilor de focar care dureaza 2-3 saptamini si se manifesta prin:strabizm,pareze faciale tip central,pareza limbii,afazii,acese convulsive,dereglari de intelect.Ca agravare poate aparea sindromul meningial,apoi stare comatoasa ca atonie sau regiditate prin decerebrare.Tratamentul:Combaterea edemului cerebral in faza acuta se face prin administrarea de deuretice osmotice,si corticosteroizi.Jugularea si prevenirea acceselor convulsive se optine prin adminisrarea anticonvulsivantelor,in funcie de manifestari clinice.23.Encefalita de capusa:manifestarile clinice,tratamentul,prfilaxieaManifesarile clinice:Aceasta encefalita evolueaza in 2 faze:faza de veremie,urmata de faza de locaizare pe sistemul nervos central cu tablou de encefalita acuta sau de encefalomielita.Boala dureaza 3-6 saptamini cu o covalescenta prelungita.Tratamentu:Peprimul pan este reducerea edemului cerebral la minimu.Se admiinistreaza pe cale orala prednisolon in doza de 1mg/kgcrp,sau mai bine dexametazon in doza de 0,08 mg/kgcorp/zi,in primele 3 zile,apoi se reduce doza in urmatoarele 10-14 zile.Interferonul beta tot da rezultate destul de bune.Tratamentul simtomatic este compus din medicatii de combatere a hipertermiei,reechiibrarea hidroelectroitica.Prfilaxiea:Din punct devedere profiactic se recmanda evitarea contactui cu capusele,adica a locurele unde ele maides se intilnesc,paduri,pacuri,cimpii.24.Encefalite asociate unei infectii virale ale copilariei si encifalitele postvaccinale:manifesarile clinice,diagnosicul,tratamentu.Din infectiile asociate la copii fac parte:encefalita rubeolica,encefalita rujeolica,encefalita varicelosa.Encefalita rujeolica:Manifestarile clinice:Debut acut dupa 3-5 zi dupa ameleorarea parenterala a starii generale la al doilea val de hipertermie.Apar semne de excitatie psihomotorie,halucinatii,coma,convulsii generalizate cu sindrom meningial.Simtomatologiea neurologica ia semne de pareza,plegie,hiperhinezie,tulburari svincteriene.Tratamentul :Dezintoxicatie,antipiretice,cu scop profilactic persoanelor de contact li se aministreaza gamaglobulina.Encefalita rubeolica:Manifestarile clinice:debutul acut de la 2-6 zile dela aparitia eruptiilor cu manifestari generale de alteratie cerebrala:inapetenta,apatie,convulsii tonico-clonice,delir somnolenta,tulbulari de conshtiinta.Formele grave sunt insotite de coma si deces.dar cu toate acestea de regula evolutia este favorabila.Tratamentul:se efectueaza prin dizentoxicatie,admin antipiretice,desensibilizante si antiendemice.Encefalita varieceloasa:Manifestarile clinice:debut acut 3-7 zile dupa aparitia eruptiilor cutanate prin hipertermie,crize cometiale,sindroame menindiale.Tratamentul:dezintoxicare,desensibilizante,antiendemice,antibiotice cu spectru larg.Encefalitele post vaccinale antipertusica-antidifterica-antitetanica:Manifestarile clinice:debutul acut 3-5 zile dupa vaccin,apare hipertermiea pronuntata,voma,agitatie psiho motorie,anxietate.Pate sa se instaleze si adenamiea,somnolenta si sindromul epileptic.Simtomatologiea de focar poarta un caracter polimorf:mono sau hemipareze,hiperkinezice,suferinta de nervi cranini,ataxie.Tratament:consta in administrarea de cortico steroizi in asociere cu tratament simtomatic in functie de fiecare caz concret.25. Neuroborelioz. Etiologie, patogenie, manifestrile clinice, diagnosticul, tratamentul.26. Reacia encefalic la copii. Definiie, manifestrile clinice, tratamentul.Difinitie:Rectia encefalica cuprinde manifestarile encefalice generale sub forma de sindrom convulsiv sau delirant la copilul atacat de infectie sau toxine.Manifestarile clinice:Cel mai des reactia encefalica se manifesta prin sindromul convulsiv.accesele covulsive sint precedate de o nilinishte generala,cutremuraturi,tremor,cresterea expresiei reflexilor ostiotendinoase.La debut deobicei se descriu accesele generalizate clonice sau tonico clonice.La 50% de bolnavi acceste convulsii dureaza doar citeva minute si nu se mai repeta,la 40% accesele se repeta de citeva ori si cu diferit timp,la 10% se instaleaza starea de rau epileptic cauzata de edem cerebral.Forma dilirioasa a reactiei encefalice,la fel ca si cea convulsiva,se dezvolta de regula in primele zile de suferinta,pe fond de hipertermie,dizinhibitie motorie,mai tirziu se asociazailuziile,delirul,halucinatiile.Sindromul delirios poate sa se mai repete,mai fregvent noaptea,dureaza dela citeva minute pina la citeva ore.Convulsiile repetate cu componente tonice in intensificare,precum si creshterea profunzimei starii de coma indica dezvoltarea edemului cerebral.Raspindirea edemului cerebral spre etajele superioare ale truncgiului cerebral se manifesta prin convulsii de decerebrare,strabizm divergent,nistagmus vertical spontan,.In cazul suferintei etajelor trunculare inferioare se instaleaza nistagmusul orizontal cu componenta rotatorie,strabizmul convergent,eritmia respiratorie,se tulbura deglutitia,cade tensiunea arteriala.Tratamentul:Sindromul convulsiv il tratam cu anticonvulsivante.Se indica fenobarbitalul cu sau fara definin in doua prize in doza sumara de 1 mg/kilokorp pentru copilul pina la un an si 10mg/kilokorp la fiecare an de viata timp de 2-3 luni.Mai tirziu aceasta doza se reduce treptat pina la sistare completa.Forma delirioasa a reactiei encefalice se trateaza prin administrarea de solutie de aminazin si pipolfen,care se introduce intramuscular sau intravenos,preventiv deluinduse cu solutie de novocaina.Combaterea hipoxiei cerebrale se realizeaza in citeva directii.Este nevoie de a asigura ventilarea pulmonara adecvata,mai ales in status epiletic sau in starea de coma.27. Coreea Sidenham. Etiologia, manifestrile clinice, tratamentul.Etiologie:Reprezintao neuroinfectie cauzata de streptococul beta-hemolitic din grupa A.Manifestarile clinice:Debutul bolii poate fi brusc,dar cel mai dese ori este insedios in decurs de 2-3 saptamini.cu stare de neliniste motorie,cu neindeminare,inatentie.Sindroamele clinice cardinale sut:1.Mishcarile coreice.2.Hipotoniea musculara.3.labilitatea emotionala.La aceste sindroame se pot apropiea si cele vegetative(tahicardie tahipneia)si febra.Miscarile coreice:sunt mishcari involuntare spontane,dezordonate si scurte,de amplitudine mare:se producin repauz,niciodata sincrone,contradictorii,fara scop,neprevazute,Mimica dobindeste o maxima instabilitate,realizind grimase bizare si grotesti:de uimire,de plins,de suris de sarut.Miscarile involuntare variate animiaza limba si valul palatin din care motiv vorbirea este exploziva,uniori afona si neinteleasa.In formele de mare gravitate bolnavul nu se poate imbraca si alimenta,nu poate scrie:mersul devine"saltator"sau "dansant".Hipotoniea musculara:insoteste constant miscarile coreice,dar severitatea ei variaza,in unele cazuri fiind atit de exprimate incit simuliaza paraleziea.Aceasta a capatat denumirea clinica de "coree moale".Datorita hipotoniei musculare sunt de obicei diminuate si reflexile ostiotendinoase.Reflexul rotulian are deseori componente"tonica"prezentind fenomenul Gordon:la percutie tendonul patelar,gamba mentine pozitia de extensie si revine lent la pozitia initiala.Labilitatea emotionala:se manifesta prin instabilitate afectiva si dificit de atentie,iritabilitate fara potiv,poate aparea si starea de depresie,tulbulari de somn.Uniori poate aparea o stare de rau coreic cu febra d 40,plus filiform,limba projita,cianoza,incontinenta de urina.Tratament:Regim la pat,nutritie variata si bogata in proteine si vitamine.Tratament etiologic antireumatizmal dupa schema clasica cu pinicilina 1mln.u/zi timp de 10-15 zile.Antihistaminice(dimidrol,diazolin),prednizolon 30mg/zi timp de 10 zile.Tratamentul simptomatic am manifestarile neurologice include administrarea de trancvilizante,sau alte substante cu evect trancvilizant.28. Scleroza lateral amiotrofic: patogenia, manifestrile clinice, diagnosticul.29. Scleroza multipl: patogenia, criteriile de diagnostic, formele clinice, tratamentul.Patogeniea:Morfologic aceasta apare infiltratii limfomonocitare perivenulare in substanta alba a SNC,caracteristica unui proces nespecific.In faza urmatoare se produce dezintegrarea mielinei pe arii diseminate,in substanta alba,de forme si dimensinu deferite.Procesul incepe prin aparitia morfologica,provocata de un mecanizm inca ne elucidat,care fagociteaza mielina-axonul raminind intedru la inceputul demielinizarii-procesul de dezintegrare chimica al mielinei avind loc in citoplazma morofagilor.Criteriile de diagnostic/formele clinice:Diagnosticul clinic pozitiv:Sindromul motor cel mai fregvent se prezintas ca un sindrom piramidal sub forma unei parapareze spastice,mai rar hemi-/monopareze,hiperreflexie ostiotendinoasa cu abolirea reflexilor cutanate abdominale si deseori reflexe patologice piramidale:Babinski,Rossolimo.Sindromul senzitiv se prezinta prin parestezii diverse la membre,dureri in regiunea lombara.Tulburari de sensibilizare obiectiva consta in hipoestezii cu diverse topografii cu interesarea in mai mare masura a sensibilitatii profunde.Ataxia este o tulburare specifica a functiei motorii,care duce la deficitul de coordonare si a miscarilor voluntare.Este o tulburare care.indeferent de slabiciunea motorie,modifica directia si gradul miscarilor,deterioreaza mentinerea posturii si a echilibrului.Dizartriea este datorata slabiciunii,spasticitatii,ataxiea musculaturii bucale,faringiene si laringiene.Tulburarile de vorbire includ:articularea nedeslusita,sacadata,volumul redus.Disfagiea se datoriaza paraleziilor din teritoriu nervilor cranieni si se intilneste la 3-20% din bolnavi cu SM.Tulburari neuropsihice includ:axietatea accentuata,starea depresiva,euforie,dementa si uniori psihoze.Tratamentul:Se folosesk desensibilizante care sunt extracte din creier de porc sau de vita,care contin proteina bazica mielinica,un asemenea preparat este CopolimerulI care se administreaza per os pentru imunizarea bolnavilor.Tratamentul simtomatic se efecrueaza cu baclofenul,este medicamentul cel mai eficace pentru reducerea spasticitatii actiunind central pe agonistii GABA,se incepe cu doza de 10mg inainte de culcare,apoi se trece 2x10 mg pe zi,daca baclofenul ne este efectiv se adauga si diazepam ce actioniaza la nivel medular si crescind inhibitia presinaptica la GABA.Dantrium se foloseste cind celelalte medicamente nu au efect.30. Afectarea sistemului nervos in sifilis: formele clinice, diagnosticul.Formele clinice:Din ele fac parte:Meningita sifilitica,meningoencefalita sifilitica,meningomielita sifilitica,neurosifilisul meningovascular.Meningita sifilitica debutul e acut cu febra 38,cefalee,virtej,acufene,fotofobie,greturi si voma.semnele meningiene sunt usor-moderat exprimate.Examinul fundului de ochi pune in evidenta uneori hiperemiea sau edemul papilei nervulioptic.In cazul suferintei selective a meningelui bazei encefalului se instaleaza manifestari de suferinta a functiei nervilor cranieni,de cele mai dese ori a nervului ocolomotor(diplopie,midriaza,strabizm divergent etc). Meningoencefalita sifilitica manifestarile clinice sunt cala meningita sifilitica,dar se mai adauga si manifestari de suferinta cerebrale in focar:mono-si hemipareze,tulburari de sensibilitate,dereglari de vorbire,sindroame alterne,dereglari de coordonare si miscare.Meningomielita sifilitica debuteaza prin parestezii si dureri radiculare,localizate corespunzator nivelului de lezare a maduvii spinarii si invelishului ei.Apoi intervin diminuarea reflexilor ostiotendinoase si a sensibilitatii profunde.Neurosifilisul meningovascular se manifesta ca o meningita bacteriana cu hipertermie,sindrom meningian,convulsii,manifestari de suferinta a nervului ocolomotor comun.Meningita gomoasa bazala produce simptome de diabet insipid,tulburari psihice,paralezii oculare,poate surveni si fhidrocefaleia,infantilismul si fenomenele diencefalohipofizare.Diagnosticul:Testele serologice pentru sifilis si impart in cele care decelereaza anticorpii impotriva antigelelor lipidice secundare interactiunii dintre treponema si gazda si testele ce decelereaza antigenele derivate din treponema palidum.VDRL(Veneral Disease Research Laboratory)este cel mai fregvent test utilizat si se bazeaza pe flocularea unei suspensii de cardiolipina,lecitina si colesterol antigenici cu serul pacientului.Ramine actual in stabilirea deagnosticului de sifilis reactia Wasserman,ractiile coloidale Lange,reactii de imobilizare a treponemei palide,reactia de imunoflorescenta.Informatie destul de informativa se capata si din LCR,neurosifilisu activ produce o crestere a numarului de celule de peste 200 elemente/mm la atreia,predominant limfocite si cresterea de proteine pina la 2g/l.

31. Afectarea sistemului nervos n SIDA: formele clinice, diagnosticul.Virusul HIV ataca 2 tipuri de celule: monocite si limf. T-helper.Evolutia are 3 etape: Stadiul infectiei primare(seropozitiva)- dureaza 8ani si se poate manifesta prin: Meningita aseptica cefalee, febra, sindr meningial; pleiocitoza cu limfocitoza,hiperproteinorahie si glicora...