Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra

7/29/2019 Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra

1/25

Evoluii i tendine

n comerul asociat

Saschizan Catalin SebastianGrupa 8273An III

1


2/25

Cuprins:

1. COMERUL ASOCIAT .............................................................................................................31.1. Gruprile de cumprare sau cooperativele comercianilor cu amnuntul ......................31.2. Lanurile voluntare .................................................................................................................51.3. Gruprile de cumprare ale comercianilor cu ridicata ..........................................................61.4. Magazinele colective ale independenilor .............................................................................6

1.5. TENDINTE LA NIVELUL COMERTULUI INTERNATIONAL ......................................... 71.5. Evoluia formulelor de distribuie .........................................................................................7

1.6. Concentrarea detailitilor ....................................................................................................102.STUDIU DE CAZ: PIAA DE RETAIL DIN ROMNIA ....................................................... 132.1. Lanturi de supermarket ........................................................................................................132.2. Topul primelor zece supermarketuri n 2007 .......................................................................152.3. Asociatia marilor retailer din Romnia (AMRCR) ............................................................ 162.4. Grupul Metro .....................................................................................................................17

3.CONCLUZII SI PROPUNERI ...23

2


3/25

1. COMERUL ASOCIAT

Concurena puternic ce caracterizeaz economia de pia genereaz permanent o puternic

presiune asupra nivelului comerciantului independent. Pentru a putea rspunde presiunii

concureniale, respectrii comerciani au simit nevoia de a se grupa i a se asocia. Aceste

asociaii privesc diverse obiective, spre exemplu:

Aprovizionarea comun

Asigurarea unui sortiment mai larg de produse

Obinerea unor condiii mai bune de pre.

Sub aspectul organizrii, gruprile sau asociaiilor create pot imbrca diverse forme. ntre

acestea, mai importante apar: cooperativele de detailiti, lanurile voluntare, gruprilecumprtorulor grositi i magazinele colective independente.

1.1. Gruprile de cumprare sau cooperativele comercianilor cuamnuntul

Reprezint asociaii n cadrul crora comercianii din aceei bran sau similare se unesc

formnd o organizaie care i asum, printre altele i funcia de grosist. Sub aspect instituional,

aceste grupri ale detailitilor sunt organizate n asociaii cu capital variabil, pentru a facilita

intrarea i ieirea aderenilor. Toi membrii acestor societi, indifferent de capital se bucur de

aceleai drepturi, avnd un statut egalitar.

Sub aspect funcional, gruprile de cumprare, la origine lor au fost create exclusive

pentru a asigura aprovizionarea comercianilor cu amnuntul. Pe parcurs, structura activitilor a

cunoscut modificri continue. ntre principalele aspecte cu privire la responsabilitile i

principiile de funcionare a acestor asociaii se numr: Asigurarea cumprrilor grupate de mrfuri.

Libertatea de a cumpra independent i nengrdit de anumite restricii orice

cantitate de mrfuri de la diferii furnizori prezeni n cadrul pieei

Libertatea membrilor asociai de a se retrage n orice moment

3


4/25

Exclusivitatea rezervat fiecrui asociat pentru un sector determinant

Remunerarea serviciilor furnizate de ctre asociat

Posibilitatea fiecrui asociat de arealiza comenzi n avans.

O problemetic controversat si mult disputat in legtur cu cooperativele

comercianilor cu amnuntul o constituie cea referitoare la avantajele i dezavantajele pe care le

prezint acest sistem de asociere a comercianilor

Avantajele i dezavantajele pe care sistemul de asociere le prezint pentru comercianii

detailiti din asociaie.

Avantaje:

- ajutorarea n procesul de finanare

- perfecionarea metodelor de vnzare, formarea personalului, modernizarea

magazinelor, introducerea unor tehnologi comerciale moderne

- creearea unor mrci commune pe ansamblu asociaiei. Fenomenul mbrac doua

aspecte: crearea unei imagini de ansamblu referitoare la magezinele comercianiloe

asociai i creterea clientelei n unitile respective; asigurarea posibilitii ntregului

ansamblu de detailiti de a poseda o marc comun n virtutea careia acetia pot

beneficia de publicitate

Dezavantaje:

- comenzile fcute pentru diversele partizi de mrfuri trebuie s se fac periodic i laanumite termene prestabilite; aceasta oblig detailitii ca, n anumite cazuri, s

procedeze la stocarea de produse care nu se pot vinde pe moment.

- termenele de preluare i de ezecuie a comenzilor pot fi n unele situaii prea lungi,

afectnd astfel activitatea curent a detailitilor.

- un dezavantaj de ordin psihologic const n aceea c detailitii nu se mai simt n

ntregime liberi, trebuind s se supun unor anumite reguli pe care le presupune

aderarea la asemenea asociaii.

4


5/25

1.2. Lanurile voluntare

Reprezint o grupare format din unul sau mai muli comerciani cu ridicata i

comerciani cu amnuntul, selecionai de ctre primii din rndul clienilor cu care colaboreaz. O

asemenea grupare are n vedere asigurarea coordonri funciilor cu ridicata i cu amnuntul,

organizarea n comun a cumprrii i vnzrii mrfurilor, precum i adaptarea procesului

managerial i a gestiunii firmelor asociate n nite condiii de aciune, respectndu-se ns

independena juridic i financiar dintre eleCaracteristica general asistemului de asociere sub forma de lanuri voluntare const n

faptul c mai muli comerciani cu ridicata, numii capetele lanului, se grupeaz ntre ei, dup

care atrag n grupul format o parte dintre comercianii cu amnuntul. Tinnd seama de sistemul

de organizare i de regimul obligaiilor pretinse de grupare i asumate de adereni se disting:

a) lanurile grosiste, care grupeaz aderenii si dup diverse forme de organizare

b) centrele de cumprare, care pot fi o emanaie a comercianilor cu ridicata, prin

intermediul crora sa se poat trata direct cu productorii, sau poate fi avut n vedere

ca un intermediar ntre comercianii cu ridicata i diveres super centrale, la care sunt

afiiliate centralele mici sau cele de putere medie.

Din punct de vedere funcional, att lanurile grosiste, ct i centrele de cumprare, n

cele mai frecvente cazuri sunt asociaii, ce acioneaz sub forma societii cu un capital variabil,

asumndu-i diverse resonsabiliti i atribuii. ntre acestea se numr:

- realizarea activitii de comer cu ridicata, aceasta presupunnd integrarea tuturor

funciilor i sarcinilor ce revin comerului cu ridicata, ca domeniu important al

circulaiei mrfurilor

- asigurarea libertii de cumprare pentru aderenii din rndul comercianilor.

Detailitii din cadrul lanurilor voluntare se pot adresa i altor surse de aprovizionare,

neezistnd nici o obligaie cu privire la cumprri exclusive prin canalul de distribuie

format din lanul respectiv

5


6/25

- remunerarea serviciilor financiare furnizate prin asociere

- utilizare unei mrci comune pentru produsele comercializate, toate asociaiile din

cadrul aceluiai lan voluntar putnd exploata aceai marc.

1.3. Gruprile de cumprare ale comercianilor cu ridicata

Reprezint o alt form de manifestare a comerului asociat. Sistemul ce st la baza

acestei forme are n vedere, ca i n cazul gruprilor de cumprare ale comercianilor cu

amnuntul, dorina comercianilor cu ridicata de a obine cele mai bune condiii de cumprare din

partea furnizorilor. Sub aspect structural, condiiile de funcionare, restricii si obligaii pentru

membrii sunt similare cu cele pentru gruprile de cumprare ale comercianilor cu amnuntul.

De menionat este c aceste grupri nu sunt ntlnite dectn sectorul mrfurilor

nealimentare, destinate marelui public, altele utilizatorilor industriali sau asimilailor acestora

(prestatori de servicii, comerciani n calitate de consumatori, instituii publice etc.)

1.4. Magazinele colective ale independenilor

Ele sunt mari magazine axate pe vnzarea mrfurilor cu amnuntul, dispun de mari

suprafee comerciale i sunt organizate pe raioane specializate. n cadrul acestor magazine

collective, raioanele sunt exploatate de ctre comerciani specializai care, la rndul lor, sunt

independeni din punct de vedere juridic i financiar. Din punct de vedere funcional aceste

magazine se caracterizeaz prin reuniunea a cel puin cinci intreprinderi comerciale sau prestatore

de servicii, integrate n aelai circuit al produselor care, mpreun, organizeaz un magazine cu o

suprafa comercial de cel puin 1000 mp, n cadrul cruia fiecare ocup un loc individual, dar

se prezint publicului sub form colectiv, sub acelai nume, sub aceeai imagine de marc.

6


7/25

1.5. TENDINTE LA NIVELUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea s-au caracterizat prin mutaii profunde ale

comertului vest-european. Pe fundalul convergenei tendinelor de evoluie a mediului economic,

specific pieei Uniunii Europene, au avut loc orientri comune n structura reelei de distribuie.

Totui nu se poate vorbi de dispariia specificitilor fiecrei ri, pentru c, aa cum subliniaz

unii autori, comerul cu amnuntul, spre deosebire de producie, rmne o industrie local. n

viitor, ritmul evoluiei distribuiei se va accelera, iar mutaiile nregistrate n trecut se vor

amplifica. Acest fenomen este argumentat prin faptul c evoluia i progresul, nregistrate de

sfera distribuiei, sunt strns legate de: dezvoltarea economiilor de pia; creterea produciei,care a generat varietatea impresionant a ofertei de produse destinate pieei; multiplicarea

schimburilor internaionale; creterea distanelor dintre productori i consumatori, n contextul

tendinei de internaionalizare a pieelor; explozia i exigenele unui consum de mas; eficacitatea

economic prin specializare

1.5. Evoluia formulelor de distribuie

n cursul celei de-a doua jumti a secolului al XX-lea, ierarhia structurilor-tip de vnzare

dominante a fost bulversat. S-a putut observa:

1 pierderea cotei de pia a marilor magazine universale i a magazinelor

populare;

2 creterea lanurilor de magazine cu dominan alimentar: supermagazine,

hipermagazine;

3 dezvoltarea marilor suprafee specializate, nealimentare;

4 proliferarea magazinelor discount.

Supermagazinul rmne structura-tip cea mai omogen i cea mai dezvoltat, dar aceast

formul a explodat n mai multe concepte: orientate pe pre (hard-discount, supermagazinul

7


8/25

discount, hipermagazinul) sau orientate pe service (marele magazin, magazinul de comoditate,

supermagazinul de calitate).

Marile magazine, suportnd concurena magazinelor specializate, n domeniul alegerii

mrfurilor, i al magazinelor discount, n ceea ce privete preurile practicate, au cutat s se

repoziioneze pe pia, n special pe linia articolelor de mod i a celor pentru dotarea locuinei,

devenind comerciani specializai pe un sortiment larg, la nivelul acestor sectoare.

Dei cota lor de pia se afl n declin, pentru a-i dovedi necesitatea i oportunitatea,

marile magazine au fcut i fac eforturi pentru diversificarea i modernizarea activitii lor.

Specialitii apreciaz c magazinele generale vor fi obligate, n viitor, s adopte o strategie

proprie n faa constrngerilor generate de declinul cotei lor de pia, de concurena mai

puternic, de o productivitate i un nivel al serviciilor nc nesatisfctoare.

Marile magazine vor trebui s-i regndeasc strategia unitilor lor din provincie i s-i

ndrepte eforturile n direcia costurilor (logistica), a dezvoltrii pieelor proprii (marketing) i a

satisfacerii n mai mare msur a clienilor poteniali.

Magazinele populare vor trebui s-i schimbe conceptul de origine (varietate), pentru a se

concentra asupra ctorva raioane, cutnd s cucereasc pe fiecare pia o poziie puternic,

printr-o ofert dominant.

n cursul ultimelor dou decenii, comerul specializat a cunoscut schimbri structurale

semnificative. Noile magazine specializate s-au dezvoltat att pe mari suprafee (B&Q, IKEA),

ct i pe suprafee reduse (Tie Rack, Sweaterie). Aceast polarizare a suprafeelor corespunde, n

general, unei implantri n centrul oraului (micile uniti) sau la periferie (marile uniti).

Se pot distinge patru grupuri de distribuitori specializai:

1 specialiti monoindustrie: C & A (mbrcminte), Toys R Us (jucrii), IKEA

(mobil);

2 specialiti monoprodus: Tie Rack (cravate), Fil r Fil (cmi), Levis (jeans);

3 specialiti monoclientela: Prnatal (viitoarea mam), Jacadi (copii), Rondissimo(mbrcminte pentru talii mari);

0 specialiti monotema: FNAC (timp liber), Nature et Dcouverte (natura).

Anumite firme au optat pentru o strategie de mrci proprii la nivel internaional, altele pentru o

strategie de mrci multiple la nivel naional. Pe anumite piee puternic concentrate i

8


9/25

internaionale (jucrii), firme ca Toys R Us, au reuit s internaionalizeze, conceptul lor,

distribuind marci ale producatorilor.

Creterea comerului specializat s-a fcut n detrimentul comerului general. Totui,

organizarea lor difer de la o ar la alta. n Germania (Vendes, Katag, Ariston, Interfunk) i n

Olanda (Beco, Samen Sterk, Hoogenbosh), forma asociativ este foarte puternic dezvoltat. n

Anglia, lanurile sucursaliste sunt dominante (Boots, Kingfisher, WH Smith, Storehouse). n

Frana, franciza a nregistrat o cot puternic de expansiune. n Italia, comerul independent

rmne dominant, cu o cot de pia de peste 75%. n Spania, coexist un comer tradiional i

unul modern.

Se apreciaz de ctre specialiti c comerul specializat ar trebui s se extind ctre

hiperspecializare, integrare vertical a funciilor i concentrare internaional. Grupurile

administrnd lanurile de magazine specializate, ca Melville n SUA, Andr n Frana, Kingfishern Anglia, vor putea s se dezvolte. Aceast strategie ar oferi mai multe avantaje: ar permite s se

beneficieze de tendinele favorabile ale specializrii, ale economiilor la scar, s se stimuleze

colaborarea i s se aloce resursele n funcie de evoluiile pieelor i prioritile strategice.

9


10/25

1.6. Concentrarea detailitilor

Crearea reelelor de distribuie i extinderea corespunztoare a colaborrii dintre

detailist i furnizor trebuie analizate n contextul tendinei de cretere a concentrrii

activitii de vnzare cu amnuntul. Colaborarea devine imperativ cnd detailiti puternici

accept s introduc, n asortimentul pe care-l comercializeaz, mrci de fabric bine cunoscute.

Este cazul ntlnit cu preponderen n industria alimentar din Europa i SUA, la nivelul creia

concentrarea activitii de producie s-a extins n anii 1990, odat cu apariia mrcilor

internaionale ale productorilor. Sunt deja cunoscute companii ca Nestl, Procter & Gamble,

Unilever, Coca-Cola, Pepsi-Cola, care i vnd mrcile pe toate continentele.

Concomitent, concentrarea detailitilor a fost exploziv n ultimul deceniu al secolului

trecut. n Marea Britanie, Frana i Belgia, unde fenomenul concentrrii este mai avansat,primele cinci grupuri cumuleaz peste 70% din cotele de pia la nivelul marii distribuii cu

dominan alimentar. Fuziunile, preluarea controlului, precum i alte forme de apropiere ntre

actorii canalelor de distribuie, ncheiate n ultimii cinci ani, au accentuat acest proces de

oligopolizare, ns ntr-un ritm mai lent dect n trecut.

1.7. Concentrarea detailistilor n Romnia. Grupul CBA.

Un exemplu de grup comercial ce reprezint o concentreare a detailitilor care aintrat i pe piaa comercial din Romnia este grupul CBA. Acesta se regsete pe piaa

urmtoarelor tri: Bulgaria, Polonia, Lituania, Croatia, Ungaria, Slovacia, Romnia, Slovenia,

Serbia si Muntenegru

CBA ROMANIA a luat fiinta in prima jumatate a anului 2002. intre cei 8 membrii

fondatori se afla si CBA Ungaria, participarea la capitalul social fiind identica. CBA este o

asociere a comerciantilor autohtoni, care a avut ca scop infiintarea unei societati comune de

achizitii. Aceasta asociere reprezinta o alternativa viabila in fata prezentei din ce in ce mai

masive a retailerilor internationali.

Denumirea de CBA provine dintr-o inversare a initialelor fostelor magazine

alimentare din Ungaria - acestea purtau denumirea de ABC-uri dorind sa sugereze varietatea

sortimentelor produselor alimentare si industriale comercializate.

10


11/25

Magazinele retelei sunt o combinatie intre asocierea pentru cumparare si un sistem de

franciza. Scopul este acela de a functiona ca o retea unita in ceea ce priveste vanzarile: cu un

sistem de vanzare comun, decorarea identica a magazinelor atat interior cat si exterior,

standardizarea sortimentelor de bunuri in vederea satisfacerii nevoilor clientilor si cu preturile

asemanatoare. Acestea sunt elementele semnificative pentru dezvoltarea activitatii.

Cele 366 de magazine din reteaua CBA includ in prezent unitati de vanzare mici si

medii.

CBA Romania are 8 centre regionale, care functioneaza ca firme independente si

opereaza prin intermediul depozitelor comune, centralizate. Centrele regionale sunt membrii

asociati ai CBA Romania, dispun de depozite proprii si isi desfasoara activitatea pe un areal

restrans de cateva judete, la ele fiind arondate magazinele CBA din judetele respective.

Centre regionale:

CBA Banat

CBA Covasna

CBA Harghita

CBA Market Alba-Iulia

CBA Moldova

CBA Nord-Vest

Inter CBA Brasov

.

Categorii de magazine care fac parte din retea:

Magazine CBA in proprietatea actionarilor

Dispun de toate drepturile si obligatiile ce i le confera CBA. Proprietarii magazinelor

au o gestiune absolut autonoma. Activitati de marketing si activitati de aprovizionare comune,

logo uniform si echipament de lucru uniform. Diferentieri: suprafata magazinelor, program de

lucru, imaginea externa si interna a magazinelor.Magazinele afiliate care intra in retea

Retele de magazine de inalta calitate care intra sub egida centrelor regionale.

Proprietarii acestor magazine sunt diferiti de proprietarii CBA. Au aprovizionarea si activitatile

de marketing comun, logo uniform si echipament de lucru uniform.

11


12/25

Structura magazinelor CBA

Magazinele care fac parte din acesata retea pot fi de doua tipuri si anume:

SUPER (98 magazine). Acestea sunt de obicei magazine locale importante la

nivel territorial, magazine locale importante ca volum de vanzare si magazine care dispun de un

sistem informatic, sistem ce faciliteaza comunicare, centralizare, transmiterea si obtinerea de

date. Acesrea la randul se pot regasi in urmatorele doua categorii :

Categoria A cu suprafata de vanzare de minim 100 mp

Categoria B cu suprafata de vanzare de sub 100 mp

FOOD (268 magazine) Acestea sunt verificate trimestrial in vederea

respectarii conditiilor si pentru calificarea in categoria SUPER.

In judetul Brasov exista 15 magazine care fac parte din aceasta retea, toate

apartinand firmei Luca SRL, dintre acestea 13 se afla in orasul Brasov, 8 de categoria A, 1 in

Sacele, categoria A si 1 in Rasnov, Categoria A .

12


13/25

2.STUDIU DE CAZ: PIAA DE RETAIL DIN ROMNIA

2.1. Lanturi de supermarket

Supermarket-ul este un magazin cu auto-servire organizat pe diferite

departamente, care ofer o varietate larg de alimente i produse casnice. Are dimensiuni

mai mari i o varietate mai mare a produselor, fa de un magazin alimentar

Supermarketuri n Romnia

Aceasta este o list a celor mai importante lanuri de supermarketuri din Romnia:

Ambient (21 magazine)

Angst (23 supermarketuri) Artima (22 supermarketuri)

Auchan (4 hypermarketuri, n Bucureti, Trgu Mure, Cluj-Napoca, Piteti)

BauMaxx (7 magazine)

Billa (22 hypermarketuri)

Carrefour(15 hypermarketuri)

Cora (3 hypermarketuri)

Dumarex

Fidelio Supermarket (13 supermarketuri - Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Bacau)

G'market (4 supermarketuri)

Hornbach (1 magazin)

Interex (9 magazine)

Kaufland (31 hypermarketuri)

La Fourmi (6 supermarketuri in Bucureti)

Mara (2 supermarketuri in Focani)

Mega Image (20 supermarketuri) Metro (23 hypermarketuri cash and carry )

miniMAX Discount (20 discount supermarketuri)

Mr.Bricolage (2 magazine, n Bucureti i Piteti)

My Market(1 supermarket in Radauti-SC Transport Auto Radauti SA)

Nic

13
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ambient&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angst_(supwermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Artima&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Auchanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BauMaxx&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Billahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefourhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cora_(hypermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dumarex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fidelio_Supermarket&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G%27market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hornbachhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Interexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kauflandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Fourmihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mega_Image&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MiniMAX_Discount&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mr.Bricolage&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ambient&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angst_(supwermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Artima&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Auchanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=BauMaxx&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Billahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefourhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cora_(hypermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dumarex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fidelio_Supermarket&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G%27market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hornbachhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Interexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kauflandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Fourmihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mega_Image&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MiniMAX_Discount&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mr.Bricolage&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nic&action=edit&redlink=1


14/25

Oncos (18 supermarketuri n Cluj-Napoca i Turda)

Penny Market (40 supermarketuri)

Pic (5 hypermarketuri)

Plus (44 supermarketuri discount)

Profi (30 hypermarketuri & supermarketuri)

Real (14 hypermarketuri)

Selgros (16 hypermarketuri cash and carry)

Spar(1 hypermarket & 8 supermarketuri)

VP Market - Albinuta (9 supermarketuri)

Peny Market XXL (5 hypermarketuri discount)

Companii de retail de electronice, electrocasnice i IT&C:

Altex (peste 90 de magazine)

Depozitul de Calculatoare

Domo (110 magazine)

Flamingo

Flanco (peste 100 de magazine)

Media Galaxy (14 magazine) Ultrapro

Companii de retail de mobil:

IKEA (1 magazin in Bucureti)

Mobexpert (33 magazine)

Companii de retail de bricolaj:

Bricostore (8 magazine)

Praktiker(17 magazine)

14
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oncos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Penny_Markethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Profi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Real&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Selgroshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=VP_Market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Albinuta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=XXL_(supermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Altex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depozitul_de_Calculatoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Domohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Flamingohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flanco&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Media_Galaxy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ultraprohttp://ro.wikipedia.org/wiki/IKEAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mobexperthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bricostorehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Praktiker&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oncos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Penny_Markethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Profi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Real&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Selgroshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=VP_Market&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Albinuta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=XXL_(supermarket)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Altex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depozitul_de_Calculatoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Domohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Flamingohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flanco&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Media_Galaxy&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ultraprohttp://ro.wikipedia.org/wiki/IKEAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mobexperthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bricostorehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Praktiker&action=edit&redlink=1


15/25

2.2. Topul primelor zece supermarketuri n 2007

Principalii jucatori din retailul modern si-au dublat in 2007 afacerile, pe fondul

extinderii in teritoriu si a apetitului tot mai ridicat de consum al romanilor. Astfel,

afacerile primilor 10 jucatori au depasit in 2007 cifra de 19 de miliarde de lei, ceea ce

reprezinta mai mult de 10% din totalul pietei de retail locale. Chiar daca in cele mai

multe cazuri marjele de profit nu au depasit 4% (pe fondul presiunii puse de cheltuielile

cu extinderea retelelor), businessul este in plina dezvoltare, dovada stand cele aproape

720 de milioane de lei investiti de la inceputul anului si pana acum de catre marii jucatori

in dezvoltarea retelelor.

Tabel 1.

ReeaCifr de afaceri (milioane lei )

Dinamic(%)2007 2006

Metro 5.747,8 5.401,1 6,4Selgros 2.741,4 2.156,5 27,1Carrefour 2.640,9 1.977,5 33,5Kaufland 2.141,3 817,8 161,8Real 1.364,0 347,0 293,0

Cora 1.355,1 1.075,6 28,1Bila 1.047.8 1.061,8 1,2Rewe 833,7 589,8 41,3Plus 645,2 286,1 125,5Auchan 517,1 70,3 635,8

Cea mai ridicata dinamica a jucatorilor din retailul modern a inregistrat-o Auchan,

care si-a urcat afacerile cu 636%, urmat de Real, cu o majorare de 295% a afacerilor in

2007 comparativ cu anul anterior si de Kaufland - cu 162%. Kaufland a trecut anul trecut

15


16/25

pe profit, (circa 56 milioane de lei), dupa pierderea de aproape 39,6 milioane de lei din

anul anterior. Compania a fost anul trecut printre cele mai dinamice retele si ca numar si

ca dinamica a vanzarilor. In acelasi timp, Real, divizia de hipermarketuri a grupului

Metro, a raportat, pentru 2007 o cifra de afaceri de 1,364 miliarde lei, mai mare de

aproape 4 ori fata de anul precedent, dar a afisat in acelasi timp si cea mai mare pierdere

dintre companiile din retail, datorita investitiilor masive in extindere.

Afacerile primilor 10 jucatori au depasit in 2007 cifra de 19 miliarde de euro, cu

38% mai mult decat pe parcursul anului 2006

De remarcat este si evolutia celor de la Plus, care au inregistrat o reusita trecere pe

profit, raportand o marja de castig net de 43%, la un volum al afacerilor de 645,2 lei.

Chiar daca in 2006, compania inregistrase pierderi de circa 39,6 milioane lei, rezultatul

pe 2007 se datoreaza unei tranzactii intragrup: operatiunile din Romania ale companiei aufost transferate catre o societate nou infiintata in Romania, Pludi Market, dupa ce grupul

Tengelmann (proprietarul Plus) a decis crearea unei divizii imobiliare la nivel local. Un

alt record, negativ insa, ii apartine diviziei de hipermarketuri a grupului Metro - Real,

care a afisat cele mai mari pierderi - de 158 mil. lei, iar cei de la Interex, alte 13,7 mil. lei

pierdere.

Ca tendinta, in 2007 cei mai activi in extindere s-au dovedit a fi discounterii - Plus

si Rewe (Penny si Penny XXL), care si-au crescut retelele cu 16, respectiv, 20 de unitati.In afara extinderii in teritoriu, evolutia retailului modern romanesc a fost caracterizata si

de dinamicitate. Retailerii din Top 10 2007 au avut vanzari insumate de 19,06 miliarde

lei, cu peste 38% mai mari decat in anul precedent.

2.3. Asociatia marilor retailer din Romnia (AMRCR)

Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) a fost infiintata in

2003 si in prezent numara 23 de membri, printre care Carrefour, Cora, Artima, Billa, La

16


17/25

Fourmi, Mega Image, Profi, Selgros Cash&Carry, Auchan, Dedeman, Kaufland, Metro

Cash&Carry, Penny Market i Real Hypermarket.

Din acest an AMRCR face parte din EuroCommerce, confederatia asociatiilor

comerciantilor din Uniunea Europeana.

Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) a luat fiinta in 2003, la

initiativa unui grup de manageri de firme de comert romanesti si internationale.

Ideea de baza care a dus la crearea Asociatiei a fost ca, dincolo de spiritul competitiv care

caracterizeaza sectorul comertului, este necesar un spatiu de dialog care sa permita

identificarea problemelor de interes comun si solutionarea lor.

Dincolo de promovarea interesele membrilor, scopul Asociatiei este de a impune

standardele unui climat de afaceri onest, performant, transparent, prin initiative cum ar fi

lupta imptriva economiei subterane si a pietei negre, combaterea furturilor,contrafacerilor si a evaziunii de orice fel, promovarea concurentei loiale intre toti

comerciantii din Romania

Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) este reprezentativa

pentru piata de retail din Romania, membrii sai cumuland:

o cifra de afaceri consolidata de peste 4 miliarde de euro (2007),

peste 550 de magazine cu o suprafata totala de vanzare de peste 940.000 mp

peste 35.000 de angajati

2.4. Grupul Metro

METRO AG a fost creata in decembrie 1995. In 1996, lanturile Metro Cash&Carry,

17


18/25

Kaufhof Holding AG si Asko Deutsche Kaufhaus AG s-au unit, formand grupul METRO

AG. METRO Group opereaza in peste 2300 de locatii in 28 de tari si este una dintre cele mai

importante companii internationale de comert din lume Acest grup ocupa locul doi in Europa

in topul "firmelor de comert", dupa Carrefour. La scara mondiala, ocupa locul patru, dupa

Wal-Mart, Carrefour si Kroger.

Avand sediul in Dusseldorf, Germania, Metro AG este formata din urmatoarele lanturi:

Metro Cash&Carry lant de hipermarketuri cu vanzare en-gros. Prezent in 20 de tari

cu 337 magazine Metro si Makro, Cash&Carry are 56.090 angajati. Cu peste 38

miliarde marci germane(aproape 20 miliarde dolari) in 1999, Metro Cash&Carry a

realizat 44.4% din cifra totala a vanzarilor Metro AG. Aceasta este partea cu adevarat

internationala a Metro.

Real hipermarketuri cu vanzare en-detail. La sfarsitul anului 1999 existau 280 de

magazine Real, din care 259 in Germania, celelalte in Polonia si Turcia. Numarul mediu de

lucratori este de 36.534 din care 4.963 isi desfasoara activitatea in afara Germaniei. In

Germania, lantul Real nu a avut acelasi succes ca si Cash&Carry si in 1999 s-au luat masuri

pentru redresarea acestei situatii. Real este partea din Metro de care a fost foarte interesat

Wal-Mart si care i-ar permite acestuia sa-si extinda reteaua de magazine din Germania.

Extra este reteaua de supermarketuri mai mici din Germania.

Kaufhofeste tot o retea nationala de magazine. Media-Saturn este "ramura" electronica a lui Metro, divizie foarte profitabila a

grupului. 201 din cele 276 magazine Media-Saturn se afla in Germania. In Italia, 23

de magazine Media s-au creat printr-o preluare. Celelalte magazine de acest fel se afla

in Austria, Franta, Ungaria, Olanda, Polonia, Spania si Elvetia. Numarul total de

angajati ai Media-Saturn este de 16.402.

Praktiker, partea "do it yourself" a lui Metro, nu este foarte profitabila si nu se

bucura de acelasi succes ca si celelalte. Din cele 319 magazine existente la sfarsitullui 1999, 283 se afla in Germania. Celelalte sunt in Austria, Grecia, Ungaria, Turcia.

In cadrul acestui lant, in 1999 erau 15.119 angajati.

In ultimii ani, Metro a crescut in dimensiuni prin diferite preluari si a fost complet

restructurata. S-a extins de la stadiul de companie de vanzari en-gros pana la cel de "firma de

comert" numarul doi in Europa si cel mai mare detailist al Germaniei. Metro a fost profund

18


19/25

implicata in speculatii privind concentrarea viitoare a comertului global si european. S-a discutat

despre o posibila fuziune cu Carrefour si despre o eventuala aliere cu Tesco. In iulie 1999, s-au

purtat discutii cu Wal-Mart despre o posibila vanzare a lantului Real, sau despre o preluare de

catre giganticul comerciant american a lantului Metro. Cele trei familii care detin impreuna 2/3

din actiunile Metro au negat intentia de a vinde si au preluat controlul direct al consiliului de

supraveghere.

De la afarsitul anului 2002, din dorinta de a atinge nivelul maxim de transparenta in

structura grupului, diviziile de vanzari retail produse alimentare REAL si EXTRA sunt conduse

de catre nou infiintata companie METRO Einzelhandel Holding GmbH, iar diviziile de vanzari si

retail produse nealimentare KAUFHOF si MEDIA MARKT/ SATURN au fost incorporate in

compania METRO Kaufhaus und Fachmarkt Holding GmbH

Grupul METRO are n Romnia o reea de 23 de uniti Metro Cash&Carry i 14hipermarketuri Real cu o suprafa total de vnzare de peste 158,000 de mp (decembrie2007).

Compania a intrat n Romnia n anul 1996. Investiiile totale realizate n Romnia se ridic la

370 milioane euro.

Primul magazin Real a fost inaugurat n martie2006.

Cifra de afaceri n Romnia:

2007: 1,956 miliarde Euro[(1,59 miliarde din magazinele Cash&Carry i 366 milioane

din divizia Real - Hypermarket)2006: 1,43 miliarde Euro

METRO Cash & Carry Romania ocup locul 4 n Romnia n topul firmelor private

dup cifra de afaceri.

Clientii :

Legitimatiile de client METRO se elibereaza numai pentru :

persoane juridice, asociatii si fundatii;

persoane fizice autorizate (ex.: avocati, medici, contabili, notari publici, producatori

agricoli, taximetristi autorizati, etc.)

Pentru a intra in posesia legitimatiei de client METRO, clientul se va prezenta la intrare

clienti cu urmatoarele documente in original :

certificatul de inregistrare la Registrul Comertului.

codul unic de inregistrare /codul fiscal.

19
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Euro


20/25

autorizatie (pentru persoane fizice autorizate, asociatii si fundatii).

document de identitate (C.I. sau B.I.)Clientii straini pot beneficia de legitimatii de

zi emise pe baza pasaportului si a legitimatiilor METRO sau Makro emise in tara

de origine.

Clienti TOP

Metro acorda legitimatia de client TOP pentru clientii care, de-a lungul timpului, au

dovedit fidelitate si au colaborat stans cu noi.

Posesorii legitimatiei de client TOP beneficiaza de urmatoarele avantaje:

facturare si achitare la case special amenajate, pentru mai multa operativitate si

reducerea timpului petrecut in magazin.

parcare rezervata in zona acoperita, mai aproape de iesirea din magazin pentru a

putea manipula marfa cu mai multa usurinta si comoditate.

cafea din partea casei, pentru clientii TOP care ne viziteaza dis-de-dimineata si

pentru care timpul este un element pretios.

In magazinele METRO din Romnia se poat gsi o gam variat de produse alimentare sinealimentare

Sortiment Alimentar

Alimente de bazaBauturi & SucuriCafea & InlocuitoriCarneProduse congelateConserveCosmeticeDelicateseDetergentiDulciuriHrana pentru animaleBranzeturi & LactateLegume & FructePeste proaspatPlantePreparate din carneSpirtoaseTigari & TutunVinuri

20


21/25

Sortiment ne-alimentar

Articole de Craciun si PasteArticole sport

AutoConfectii dama si barbatiDrive InEchipamente de calcul & accesoriiEchipament de sportElectrocasniceElectroniceGastroGradinaIncaltaminte si marochinarieJucarii

LenjerieMenajMobilierMobila de birouPapetarieScule & AccesoriiTelecomunicatiiTextile de casa

In utimii ani, METRO C&C a dezvoltat, un sortiment de produse sub marcile sale

proprii, Aro, METRO Quality, CASA ROMA: marca folosita pentru paste de origine

italiana ,Winecellars: Gama de vinuri Romanian Winecellars cuprinde soiurile autohtone

cele mai valoroase produsele in zonele consacrate: Grasa de Cotnari, Galbena de

Odobesti, Muscat Ottonel, Chardonnay, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote,

Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon.

Multe din aceste vinuri au fost medaliate la concursuri nationale si internationale,

NATURA VERDE: folosita pentru fructe si legume in conserve, congelate si uleiuri

FOUR SEASONS: marca exclusiv METRO pentru produse de patiserie si inghetataDANISH FANTASY: prajituri si biscuiti cu specific danez.

21


22/25

CONCLUZII SI PROPUNERI:

Metro Cash&Carry Romania propune micilor intreprinzatori solutii pentru

dezvoltarea businessului

22


23/25

Solutiile propuse de consultantii Metro Romania

o Optimizarea spatiului comercial - aranjarea mai eficienta a marfurilor

dintr-un magazin.

o Tehnici de promovare a categoriilor de produse - avand ca rezultat o

vizibilitate mai buna si cresterea vanzarilor pentru categoriile promovate.

o Consultanta in domeniul comercial - curs destinat celor care vor sa

inteleaga mai bine regulile comertului in general.

Ca o solutie ingenioasa, reprezentantii Metro au propus amplasarea aparatului de

cafea si a frigiderului pentru bauturi si sandvisuri la intrarea in magazin, special pentru

clientii grabiti care nu doresc sa mai faca si alte cumparaturi. Ideea poate fi o metoda

eficienta de atragere a clientilor pasageri.

Centrul de Pregatire pentru Revanzatori va functiona ca un laborator.

"In functie de ceea ce doreste fiecare client in parte, se vor face simulari pe

calculator si vom gasi formula cea mai buna pentru magazinul sau. Nu exista o

reteta general valabila, ci vom adapta solutia, raportata la cerintele

comerciantilor", a mai precizat Mircea Coman. In prima faza, consultantii MetroCash and Carry vor discuta cu partenerii lor de afaceri, micii antreprenori, si vor

aduna informatii despre subiectele de interes din activitatea acestora. La randul

lor, micii comercianti interesati de una dintre teme, se vor inscrie la orice centru

de distributie Metro din tara, urmand sa fie programati intr-una din zile pentru a

participa la curs.

Durata unui training va fi de o zi, timp in care participantii vor afla de la

consultantii specializati toate informatiile necesare pentru dezvoltarea afacerii.

Partea practica inseamna modelarea magazinului traditional din Centrul de

Pregatire in functie de necesitatile clientilor. Cu alte cuvinte, spatiul de 80 de

metri patrati va fi aranjat in functie de solutia dorita de fiecare participant in parte.

"In acest context, printr-o abordare practica, dorim sa exemplificam noi metode

23


24/25

de prezentare pentru intregul sortiment alimentar si nealimentar", explica

reprezentantii companiei.

Una dintre solutiile propuse de consultantii Metro Romania este "Optimizarea

spatiului comercial" care are ca scop aranjarea mai eficienta si mai practica a

marfurilor dintr-un magazin. "Tehnicile de promovare a categoriilor de produse"

constituie un alt pachet de solutii a caror aplicare are drept rezultat o vizibilitate

mai buna si cresterea vanzarilor pentru categoriile promovate.

24


25/25

Bibliografie:

D. Partiche, Tratat de economia comertului, Ed. Eficient, Bucuresti, 1998

www.biblitecadigitala.ase.ro

www.cbaromania.ro

www.bursa.ro

Revista Piata

www.metro.ro
http://www.biblitecadigitala.ase.ro/http://www.cbaromania.ro/http://www.bursa.ro/http://www.metro.ro/http://www.biblitecadigitala.ase.ro/http://www.cbaromania.ro/http://www.bursa.ro/http://www.metro.ro/

Documents

Evolutii si Tendinte in Comertul Asociat si Integra