EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LEMN CONTROLAT · la‐sesiunea‐de‐consultare‐public‐privind‐Evaluarea‐Riscurilor‐pe‐Lemn‐Controlat‐FSC) Evaluarea riscurilor a identificat

1

EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LEMN CONTROLAT

ROMANIA

Ultima revizuire: 07.11. 2012

Versiunea: 2-‐1

Cadru:

Ca rezultat la Adunarii Generale a FSC care a avut loc la Kota Kinabalu (Malezia) in 2011, a fost aprobata

Motiunea 51 care stipuleaza ca incepand cu anul 2013, dupa o perioada de tranzitie, companiile nu vor mai

putea utiliza propria evaluare a riscurilor pentru achizitionarea lemnului controlat.

In prezent, in Romania nu exista un Partener FSC recunoscut, insa, in acelasi timp, Programul WWF Dunare

– Carpati recunoaste cat de importanta este, pentru companiile care utilizeaza lemn controlat prin

procesare sau comercializare, existenta unei Evaluari a Riscurilor pentru Lemn Controlat ERLC [CWRA]

elaborata si aprobata pentru Romania.

In acest scop, Programul WWF Dunare – Carpati Romania efectueaza, cu aprobarea si coordonarea FSC

International, procesul de elaborare a Evaluarii riscurilor pentru Lemn Controlat pentru Romania.

Procesul s-‐a desfasurat conform procedurilor oficiale stabilite de FSC International, „Elaborarea si

aprobarea evaluarilor de risc pentru lemn controlat, FSC-‐PRO-‐60-‐002 (V3-‐0).” Personalul programului WWF

Dunare Carpati are responsabilitatea de a inainta catre FSC International materialele necesare aprobarii

evaluarii de risc.

Procesul a inceput in mai 2012 si s-‐a finaliza in decembrie 2012, cand va fi inaintat catre FSC International

pentru aprobarea finala.

Istoric:

19 mai 2012 este initiat Grupul de Lucru pentru elaborarea Evaluarii de Risc pe Lemn Controlat pentru

Romania. Grupul impartit in trei camere (economic, social si mediu), a efectuat o evaluare preliminara a

riscurilor la nivel de birou denumita V1-‐0 a Evaluarii de Risc pe Lemn Controlat la nivel National.

Iunie 2012 are loc primul seminar de consultare publica pornind de la V1-‐0, la care au participat 35 factori

interesati (Regia Nationala a Padurilor – ROMSILVA, organisme de certificare, societati de exploatere si

procesare a lemnului, ONG-‐uri, Reprezentanti ai Ministerului Mediului, etc). Rezultatul lucrarilor acestui

seminar, bazate pe cercetarile din intalnirea anterioara, reprezinta Versiune V2 -‐0 a Evaluarii riscurilor

pentru Lemn Controlat in Romania. Aceasta a fost supusa mai departe consultarii publice timp de 30 de zile

atat pe site-‐ul Asociatiei pentru Certificare Forestiera ( http://certificareforestiera.ro/pag/stire_08.htm ),

cat si pe cel al WWF DCP Romania

(http://romania.panda.org/resurse/comunicate_de_presa/?206027/WWF-‐lanseaz-‐invitaia-‐de-‐participare-‐

la-‐sesiunea-‐de-‐consultare-‐public-‐privind-‐Evaluarea-‐Riscurilor-‐pe-‐Lemn-‐Controlat-‐FSC)

Evaluarea riscurilor a identificat „risc redus” sau „risc nespecificat” la nivelul tarii pentru cele cinci categorii

de riscuri privitoare la Lemn Controlat, dupa cum urmeaza:

1) material lemnos provenit din taieri ilegale: NESPECIFICAT

2) material lemnos recoltat cu incalcarea drepturilor traditionale si civile: RISC REDUS

3) material lemnos recoltat in paduri in care valorile ridicate de conservare sunt amenintate de

activitatile de management: NESPECIFICAT

4) material lemnos recoltat din paduri convertite din paduri naturale sau excosisteme impadurite

natural in plantatii sau utilizare neforestiera: RISC REDUS

2

5) material lemnos din paduri in care sunt plantati arbori modificati genetic: RISC REDUS

District de origine

Nivel district:

o Tara (Romania)

A. Material lemnos provenit din taieri ilegale

District: Nivel tara (Romania)

Nivel de evaluare: NESPECIFICAT

Sursa: WWF DCP

Figura 1. Harta potentialelor amenintari la nivel national

1. Districtul de origine poate fi considerat ca avand risc redus in raport cu taierile ilegale cand

toti indicatorii de mai jos, referitori la existenta si implementarea legislatiei silvice sunt

prezenti:

1.1 Dovada aplicarii, la nivelul districtului, a legislatiei referitoare la exploatare forestiera

Comentarii sau justificari privind gradul de risc la nivel de tara

Exista un set de legi, hotarari de guvern si ordine ministeriale care ofera sprijin legislativ si tehnic cu privire

la existenta si aplicarea legislatiei pentru exploatarea forestiera.

Cadrul legislativ general este stabilit prin Legea 46/2008 (Codul Silvic)

Ordinul Ministerului Mediului nr. 1540/2011 privitor la termenele, modalitatile, perioadele de colectare si

tehnica de scoatere si transport material lemnos.

3

Orice activitate de exploatare se executa si cu aprobari obtinute de la Agentia pentru Protectia Mediului, in

conformitate cu Ordinul MMDD nr. 1798/19.11.2007 completat prin ordinul MMP nr. 1298/28.04.2011 si

de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV).

Ordinul Ministrului Mediului nr. 904/2010 cuprinde prevederile legislative referitor la constituirea si

autorizarea ocoalelor silvice private si de stat.

Norma silvica nr. 4 (Ordinul Ministrului nr. 1565/31.10.2000) reglementeaza modalitatile de evaluare a

volumelor de material lemnos.

Provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase sunt reglementate prin Hotararea de

Guvern nr. 996/2008

Modul de stabilire si sanctionare a contraventiilor silvice este reglementat prin Legea nr. 171/2010.

OUG 85/2006 – se refera la stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere

din paduri si din afara acestora.

Hotararea de Guvern nr. 1076/2009 reglementeaza aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier.

Ordinul de Ministru 1346/2011, completat prin OM 1851/2011 privind utilizarea dispozitivelor speciale de

marcat cu amprenta dreptunghiulara la imprimarea la capetele lemnului si pe avizul de insotire.

Aproximativ 7% din suprafata impadurita din Romania nu este administrata (cca. 600 000 ha), iar pentru

10% din paduri nu exista amenajamente silvice. Toate judetele tarii contin astfel de suprafete care nu sunt

localizate in mod grupat. Identificarea acestor suprafete la nivel national nu este posibila in acest context.

In ceea ce priveste aplicarea Statului de drept in Romania, conform indicelui Bancii Mondiale cu privire la

Statul de drept, indicele pentru Romania in 2011 a fost 56 :100, ceea ce inseamna <75%, dar prezentand o

tendinta constanta de crestere in ultimii ani.

Grad de risc evaluat la nivel de tara: NESPECIFICAT

Dat fiind ca IPC pentru Romania este sub 5, se considera ca riscul pentru intreaga categorie este

NESPECIFICAT.

Lista surselor de informatii utilizate:

Ministerul Mediului si al Padurilor – legislatie cu privire la paduri si aplicare legislatiei forestiere si pentru

silvicultura http://www.mmediu.ro/legislatie/paduri.htm

World Bank Rule of Law index -‐ http://info.worldbank.org/governance/wgi/index.asp

Regia Nationala a Padurilor -‐Romsilva – legislatie forestiera http://www.rosilva.ro/categorie.php?id=7

Starea Padurilor

1.2 Exista dovezi, la nivelul districtului care demonstreaza legalitatea exploatarilor si achizitiilor

de material lemnos, cu sisteme solide si eficiente / in vigoare de eliberare a atestatelor si

autorizatiilor de exploatare.


In Romania exista un bun sistem de control al exploatarii (autorizatie de exploatare). In conformitate cu

legislatia romana, pentru obtinerea autorizatiei de exploatare se vor implementa urmatorii pasi:

o Existenta unui amenajament silvic aprobat de Ministerul de resort si ITRSV (Legea 46/2008 – Codul

silvic)

o Orice activitate de exploatare se executa si cu aprobari obtinute de la Agentia pentru Protectia

Mediului, in conformitate cu Ordinul MMDD nr. 1798/19.11.2007 completat prin ordinul MMP nr.

4

1298/28.04.2011 si de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV). Autoriztia

de mediu se elibereaza la nivel de societate.

o Documentul de evaluare a lemnului pe picior -‐ APV – inregistrat in sistemul national SUMAL

National (sistem electronic de urmarire a materialului lemnos) aprobat prin Ordin de ministru nr.

583/15.09.2008

o Vanzarea masei lemnoase este reglementata prin Hotararea de Guvern nr. 1174/2006

o Regulamentul de vanzare a masei lemnoase din paduri proprietate publica administrata Regia

Nationala a Padurilor este aprobat prin HG 1898/2010.

o Conform legislatiei din Romania, se pot colecta pana la 20 mc cu mijloace proprii. Pentru volume

mai mari de aceasta cantitate, exploatarea masei lemnoase se face prin firme atestate de o comisie

constituita la nivelul Ministerului Mediului, care functioneaza in baza regulamentului aprobat prin

OM comun nr. 223/1330/2008 a MFP si MADR..


Dat fiind ca IPC (Indicele de perceptie a coruptiei) pentru Romania este sub 5, se considera ca

riscul pentru intreaga categorie este NESPECIFICAT.


Ministerul Mediului si al Padurilor http://www.mmediu.ro/paduri/paduri.htm

Ministerul Mediului si al Padurilor -‐ Legislatie privitoare la biodiversitate

http://www.mmediu.ro/legislatie/biodiversitate.htm

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului http://www.anpm.ro/legislatie.aspx?id=57

1.3 Dovezile sau raportarile de taieri ilegale in districtul de origine sunt putine sau inexistente.

Comentarii sau justificari privind gradul de risc la nivel de tara:

Din 2008, SUMAL – „sistem electronic de urmarire a materialului lemnos la nivel national” este

implementat la fiecare ocol silvic si companie care transporta, comercializeaza sau prelucreaza material

lemnos. Rezultatele SUMAL sunt verificate periodic de inspectori ai Inspectoratelor Teritoriale de Regim

Silvic si de Vanatoare.

In conformitate cu protectia padurilor si alte reglementari specifice, exista anumite activitati cu scopul de a

proteja padurile:

- cel putin doua inspectii in fiecare canton silvic;

- Inspectii in parchete de exploatare (minimum doua in fiecare parchet de exploatare pe durata

activitatilor de exploatare);

- patrule;

- puncte de control pe drumuri forestiere si nationale;

- Bariere pe drumurile forestiere in zonele cu risc de activitati ilegale.

5

Programul WWF Dunare Carpati si Asociatia pentru Certificare Forestiera, impreuna cu Directia de Inspectie

Silvica din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale au efectuat un studiu pentru a obtine o

imagine generala oficiala a situatiei taierilor ilegale. In cele ce urmeaza sunt prezentate detaliile acestei

analize:

Sursa: WWF DCP si Asociatia pentru Certificare Forestiera

Fig. 2 Harta zonelor cu potential risc de comercializare si taiere ilegala

Zonele au fost stabilite in cadrul consultatiei publice / seminarului de lucru organizat in Geoagiu, Hotel

Diana, 15-‐17 Noiembrie 2006, de Programul WWF Dunare Carpati si de Centru de Informare privind

Certificarea Forestiera Brasov impreuna cu Directia de Inspectie Silvica din cadrul Ministerului Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale. Zonele de risc au fost delimitate pe harti impreuna cu inspectorii silvici ai Inspectoratelor

silvice regionale. Activitatea de identificare a zonelor de risc face parte din Planul de masuri al Ministerului

Agriculturii pentru combaterea taierilor ilegale si a comercializarii materialului lemnos ilegal.

Urmatoarele criterii au fost urmarite in delimitarea zonelor de risc:

1. Numarul de proprietari privati cu proprietati mai mici de 1,00 ha

2. Dimensiunea proprietatii forestiere

3. Numarul de reclamatii/plangeri si scrisori adresate inspectoratelor silvice regionale in care se

semnaleaza ilegalitati intr-‐o anumita zona forestiera

4. Volumul de material lemnos taiat ilegal, oficial inregistrat in cursul inspectiilor silvice

5. Numarul penalizarilor si sanctiunilor aplicate de inspectorii silvici

6. Numbarul gaterelor de mici dimensiuni

7. Probleme sociale si comunitati sarace

8. Retrocedari ilegale sau abuzive de suprafete importante

9. Presiuni politice in cazuri de investigatii efectuate de inspectori silvici

10. Lipsa cadastrului forestier

11. Zone de vegetatie forestiera care nu sunt gestionate in conformitate cu Hotararea de guvern nr 139

6


Dat fiind ca IPC pentru Romania este sub 5, se considera ca riscul pentru intreaga categorie este

NESPECIFICAT.


Ministerul agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pagina web -‐ Annual Report for 2011

(http://www.madr.ro/pages/paduri/raport-‐starea-‐padurilor-‐2007.html)

World Bank Rule of Law index (http://info.worldbank.org/governance/wgi/index.asp)

Pagini web ale Inspectoratelor silvice regionale

(http://www.madr.ro/pages/page.php?self=02&sub=0201&tz=020108)

Raportul WWF privitor la taieri ilegale, 2005

(http://www.forestconsulting.net/Downloads/Publications/finalromaniaillegallogging.pdf)

http://www.suceava.regimsilvic.eu/)

1.4 Exista o perceptie scazuta a coruptiei referitoare la acordarea sau emiterea autorizatiilor de

exploatare si la alte aspecte ale aplicarii legislatiei privitoare la exploatarea si

comercializarea materialului lemnos.

Comentarii sau justificari privind gradul de risc

Conform Indicelui de perceptie a coruptiei, Romania are un indice de 3.6 pentru anul 2011. Pentru ca

indicele este sub 5, criteriul 1.4 si intreaga categorie 1 sunt considerate cu „risc NESPECIFICAT” .

Nivel de evaluare la nivel de tara: NESPECIFICAT


Transparency International

http://www.transparency.org/policy_research/surveys_indices/cpi/2009/cpi_2009_table

Site-‐ul oficial al Ministerului agriculturii si Dezvoltarii Rurale

http://www.madr.ro/pages/page.php?self=02&sub=0206

Rezumat al constatarilor pentru Material lemnos provenit din taieri ilegale (A)

Conform directivei FSC (FSC-‐DIR-‐40-‐005) categoria 1.4 de „taieri ilegale” poate fi considerata ca

avand risc redus numai daca Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) pentru respectiva tara este

egal cu sau mai mare decat 5. Conform rezultatelor celei mai recente evaluari (2011) facute de

Transparency International, IPC pentru Romania este sub 5. Indicatorul 1.4 este, asadar,

considerat ca risc NESPECIFICAT, prin urmare intreaga categorie 1 are statut de risc NESPECIFICAT.

7

B. Material lemnos recoltat cu violarea drepturilor traditionale si civile


Nivel de evaluare: Redus

2. Districtul de origine poate fi considerat ca avand risc redus in raport cu incalcarea drepturilor

civile, traditionale si comune, in prezenta urmatorilor indicatori:

2.1 Nu exista interdictii impuse de Consiliul de securitate al Natiunilor Unite] asupra exporturilor

de material lemnos din tara respectiva;


Nu exista nici o interdictie de export impusa Romaniei de Consiliul de securitate al NU, conform site-‐urilor

United Nations [Natiunile Unite] si Global Witness [Martor mondial].

Grad de risc evaluat la nivel de tara: Redus


Global Witness (http://www.globalwitness.org/pages/en/forests.html)

2.2 Tara sau districtul nu sunt indicate ca zone de conflict (Ex. USAID material lemnos cu

implicare in conflicte Tip 1);

Comentarii sau justificari privind gradul de risc la nivel de tara:

Romania nu este zona de conflict si nu a fost niciodata considerata sursa de material lemnos provenit din

zona de conflict.

Romania a ratificat in 17 Dec 2009 aderarea la Acordul International pentru material lemnos tropical.

Acordul a fost adoptat in 27 ian. 2006 la Geneva in Conferinta Natiunilor Unite pentru Negocierea unui

Acord ulterior Acordului International pentru material lemnos tropical, 1994.



Lemn din zone de conflict: Dimensiunea problemei in Asia si Africa. Volum I. Raport sintetic. Iunie 2003,

disponibil la adresa: www.usaid.gov/hum_response/oti/pubs/vol1synth.pdf

2.3 Nu exista dovezi de incadrare in munca a minorilor sau de violare a Principiilor si Drepturilor

Fundamentale ale OIM in activitatile de munca din suprafetele de padure aflate in districtul

respectiv


Conform Constitutiei Romaniei, dreptul la munca este garantat in mod egal tuturor cetatenilor, fara

deosebire de sex, nationalitate si orientare politica sau religioasa. Femeile si barbatii au aceleasi drepturi de

a lucra si a face parte din sindicate de munca si de a beneficia de drepturi sociale.

Romania a ratificat toate Conventiile OIM privitoare la incadrarea in munca a minorilor si Principiile

fundamentale ale OIM. Legislatia nationala privitoare la ratificarea conventiei OIM 182/199 – privind

angajarea minorilor si diferite forme de angajare a minorilor – ratificata prin Legea 203/ 2000 -‐ 15.11.2000

8

privitoare la munca minorilor. Romania nu este mentionata in baza de date a IPEC ca fiind o tara cu

probleme de incadrare in munca a minorilor.

Conform legislatiei nationale pentru Securitatea sanatatii si muncii, in ramura silviculturii varsta minima

pentru a lucra in sectorul de exploatare este de 18 ani, iar pentru a lucra in pepiniera este de 16 ani.

Legislatia muncii din Romania este conforma cu cerintele conventiei OIM: ord. 727/1991-‐ reglementari

SSM; O.U. 59/2000 Statutul personalului silvic; Codul muncii – Legea 53/2003.



Constitutia Romaniei

Global Child Labor developments: Measuring Child labor trends 2004-‐2008

( http://www.ilo.org/ipecinfo/product/viewProduct.do?productId=13313)

2.4 Exista procese recunoscute si echitabile, implementate pentru rezolvare conflictelor de mare

amploare referitoare la drepturile tradiţionale, inclusiv drepturile de utilizare, interese

culturale sau de identitate culturala tradiţionala, în districtul respectiv;


Nu exista dovezi de conflicte referitoare la drepturile traditionale sau culturale si utilizarea terenului de

catre comunitatile locale. Conform Ministerului Mediului si al Padurilor, exista 1582 comunitati locale

(asociatii ale detinatorilor de paduri) care se afla in posesia a 526042 ha de padure dupa procesul de

retrocedare din 2002-‐2005. Aceste suprafete de padure sunt gestionate numai de ocoale silvice (de stat sau

private) autorizate in conformitate cu HG 139/2007.

Romania a ratificat Conventia privind Patrimoniul cultural si natural mondial (UNESCO, Paris, 16 Nov. 1872)

prin Decretul 187/1990.

Nu exista conflicte referitoare la drepturi traditionale si culturale. S-‐au inregistrat numai conflicte

referitoare la proprietatea privata (procesul de retrocedare) a comunitatilor locale, care este acoperita de

legislatia din Romania.

Implementarea legilor privitoare la retrocedare (Legea 18/ 1991; Legea 1/2000 si Legea 247/2005) a condus

uneori la litigii inevitabile. Numarul de litigii aparute ca urmare a primelor doua legi a scazut considerabil,

insa implementarea legii 247 poate conduce la unele chemari in justitie daca dreptul de retrocedare nu este

clar prevazut. Desi numarul actiunilor de acest tip poate fi mai mic, zona in discutie poate fi extinsa (ex.

situatia fondului forestier al Bisericii ortodoxe romane.)

Legea 247/2005 prevede retrocedarea tuturor proprietatilor catre fostii proprietari. Legea cuprinde

mecanisme de rezolvare a litigiilor. In prezent, legea este in curs de implementare.



Constitutia Romaniei

Ministerul Mediului si Padurilor – date privind retrocedarea padurilor pentru anul 2008

http://www.mmediu.ro/paduri/management_forestier.htm

9

2.5 Nu exista dovezi de incalcare a Conventiei OIM nr. 169 privind populatii indigene sau tribale,

in suprafetele de vegetatie forestiera din districtul in cauza.


Nu se aplica in situatia Romaniei

Grad de risc evaluat la nivel de tara: N/A

Lista surselor de informatii utilizate: N/A

C. Material lemnos recoltat din paduri in care valorile ridicate de conservare sunt

amenintate de activitatile de management


Nivel de evaluare: NESPECIFICAT

Sursa: WWF DCP

Figura 3. Harta evaluarilor preliminare PVRC la nivel national pentru categoriile 1,2 si 3

3. Districtul de origine poate fi considerat ca avand risc redus in raport cu amenintarea valorilor

ridicate de conservare daca:

a) se respecta indicatorul 3.1; sau

b) indicatorul 3.2 elimina (sau reduce in mare masura) amenintarea asupra districtului de origine

prin nerespectarea indicatorului 3.1.

3.1 Activitatile de gestionare a padurii la nivelul respectiv (eco-‐regiune, sub-‐eco-‐ regiune, local) nu

ameninta valori ridicate de conservare de mare importanta eco-‐regionala.


10

Romania are pe teritoriul sau importante valori de biodiversitate si ecosisteme de padure amenintate sau

periclitate. Conform www.worldwildlife.org, pe teritoriul Romaniei sunt prezente urmatoarele eco-‐regiuni:

Eco-‐regiunea -‐ PA 0504 – Paduri montane carpatice,

PA 0404 – Paduri mixte in Balcani,

PA 0412 -‐ Paduri mixte in Europa Centrala,

PA 0419 – Silvostepa Est Europeana.

Romania se afla in centrul geografic al Europei si cuprinde cinci din cele zece regiuni bio-‐geografice (BGR)

recunoscute oficial de UE: alpina, continentala, panonica, pontica (euxina), si stepa.

Figura 4. Harta regiunilor bio-‐geografice

Bioregiunea Alpina (54,213.68 km2) cuprinde 33 tipuri de habitate de importanta UE (3,110.6 km

2 );

bioregiunea Continentala (127,810.84 km2) cuprinde 38 tipuri de habitate (3,247.86 km

2); bioregiunea

Pannonica (14,345.84 km2) cuprinde 16 tipuri de habitate (1,028.95 km

2); bioregiunea Pontica (1,798.58

km2) cuprinde 23 tipuri de habitate (603.84 km

2); bioregiunea Stepica (40,147.65 km

2) cuprinde 18 tipuri de

habitate (1,168.97 km2).

In Romania, GreenPeace si Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice din Romania au identificat un Peisaj

Forestier Intact aflat in Parcul National Retezat din judetul Hunedoara si in Parcul National Valea Cernei -‐

Domogled din judetul Caras-‐Severin.

Conform Ecoregiunilor WWF Global 200, Romania este parte a PA0504 (padurile carpatice montane de

conifere) care cuprinde Republica Ceha, Polonia, Romania, Slovacia si Ucraina. Dimensiunea eco-‐regiunii

este de 125.000 km.p. iar in Romania, zona este cuprinsa in Parcul National Retezat si Parcul National Valea

Cernei Domogled.

In Romania exista aproximativ 250.000 ha de paduri semi-‐virgine, conform unui studiu efectuat de Institutul

de cercetari si amenajari silvice (ICAS) care sunt cuprinse in Arii protejate, conform unui studiu efectuat de

Institutul de cercetari si amenajari silvice (ICAS).

11



Eco-‐regiune, definitie si informatii: http://www.worldwildlife.org/science/ecoregions.cfm

Harta zonelor cu potential risc ridicat de taieri ilegale si PVRC din Romania, elaborata de WWF DCPO.

http://www.certificareforestiera.ro/poze/Harta%20zone%20de%20risc%20si%20PVRC%

20Romania.jpg

Ministerul mediului http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm

Peisaj forestier intact http://www.intactforests.org/data.ifl.html

Studiu GreenPeace -‐ Roadmap to recovery

http://www.intactforests.org/pdf.publications/Greenpeace.World.IFL.2006.pdf

WWF Global 200 Eco-‐regions

http://wwf.panda.org/about_our_earth/ecoregions/europeanmed_montane_forests.cfm

3.2 Exista un puternic sistem de protejare (arii protejate si legislatie in vigoare) care asigura

supravietuirea VRC in ecoregiune.


Romania are o buna retea de arii protejate care acopera 5,2% din teritoriu, respectiv 15% din paduri. Exista

13 Parcuri Nationale, 13 Parcuri Naturale, 3 rezervatii ale biosferei, 617 rezervatii naturale, 234 monumente

ale naturii si 55 rezervatii stiintifice. In 2007, o suprafata de 13% din teritoriul Romaniei a fost desemnata ca

parte a Retelei UE de arii protejate Natura 2000, in conformitate cu Directivele Habitat si Pasari.

Exploatarile in zonele de protectie integrala sau zonele de dezvoltare durabila din cadrul ariilor protejate se

fac numai cu aprobarea consiliului de administratie al ariei protejate si aprobarea Agentiei pentru Protectia

Mediului ( Ordin de ministru 1798/2007).

Trebuie adaugat OM 3397 /2012 ... Ordinul cu padurile virgine!

Conform FSC-‐DIR-‐40-‐005 la indicatorul 3.2 trebuie precizat si indicele Bancii Mondiale. Asadar:

"In ceea ce priveste aplicarea Statului de drept, indicelelui Bancii Mondiale pentru Romania, in 2011 a fost

56 :100, ceea ce inseamna <75% , dar prezentand o tendinta constanta de crestere in ultimii ani.

In 2006, WWF DCP Romania a realizat o harta a evaluarilor preliminare pentru categoriile PVRC 1,2 si 3

(vezi mai sus, sub-‐categoria 2.1), in care sunt incluse zonele de protectie integrala din Parcurile Naturale si

Nationale, si Peisajul forestier intact identificat de Greenpeace.

Exista un ghid pentru identificarea PVRC, elaborat de WWF DCP Romania in 2012 ("Toolkit for HCVF

Identification") care cuprinde si masuri de management.

Toate zonele de protectie integrala din Parcurile Naturale si Nationale sunt protejate prin lege si in

interiorul lor nu sunt permise lucrari silvice.

In Romania exista aproximativ 300.000 ha de paduri semi-‐virgine, care sunt cuprinse in Arii protejate,

conform unui studiu efectuat de Institutul de cercetari si amenajari silvice (ICAS).



European Protected Forest Areas http://bfw.ac.at/020/profor/pdf/country/coste27_Romania.pdf

Conventia privind Raportul despre diversitatea biologica in Romania [Convention on Biological Diversity

Report for Romania] https://www.cbd.int/doc/world/ro/ro-‐nr-‐03-‐en.doc

Intiativa Nationala FSC Romania www.certificareforestiera.ro

12

Asociatia pentru Certificare Forestiera http://certificareforestiera.ro/pag/harta_risc.htm

Ministerul mediului http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm

Coalitia Natura 2000– Harta Parcurilor Nationale si Naturale

http://www.natura2000.ro/resurse/harta/parcuri/

Coalitia Natura 2000 -‐ Harta siturilor Natura 2000 http://www.natura2000.ro/resurse/harta/arii/

Peisaj forestier intact http://www.intactforests.org/data.ifl.html

studiu GreenPeace -‐ Roadmap to recovery

http://www.intactforests.org/pdf.publications/Greenpeace.World.IFL.2006.pdf

Ecoregiuni WWF Global 200

http://wwf.panda.org/about_our_earth/ecoregions/europeanmed_montane_forests.cfm

D. Material lemnos recoltat din paduri convertite din paduri naturale sau

excosisteme impadurite natural in plantatii sau utilizare neforestiera



4. Districtul de origine poate fi considerat ca avand risc redus in raport cu conversia padurilor in

plantatii sau utilizari neforestiere in prezenta urmatorului indicator:

[Nota: trecerea unei plantatii la alte utilizari ale terenului nu este considerata conversie]

4.1 Nu exista pierdere neta SI nici un procent important de pierdere (> 0.5% pe an) in paduri naturale si alte

excosisteme impadurite natural, cum ar fi savanele, la nivelul ecoregiunii in discutie.


Conform raportului FAO [Organizatia Natiunilor Unite pentru alimentatie si agricultura] pentru anul 2009

(Situatia Padurilor in lume) crestera neta anuala a suprafetei de padure din Romania a fost de 0,1%.

In 2010

In Romania, gestionarea tuturor padurilor (publice sau private) se efectueaza in conformitate cu Codul Silvic

(Legea 46/2008)

Codul Silvic cuprinde o serie de hotarari cu privire la conservare si cresterea biodiversitatii in paduri prin

zonele lor functionale, promovand, pentru regenerarea padurilor, speciior din tipurile de paduri natural

fundamentale.



State of The World Forests Report for 2009, FAO,(Food and Agriculture report of the United Nations)

http://www.fao.org/docrep/011/i0350e/i0350e00.htm

Codul silvic (legea 46/2008) http://www.maap.ro/pages/l52/248.pdf

13

E. Material lemnos din paduri in care exista plantati arbori modificati genetic



5. Districtul de origine poate fi considerat ca avand risc redus in raport cu materialul lemnos

provenit din arbori modificati genetic daca se respecta unul din indicatorii de mai jos:

a. Nu exista utilizare in scop comercial a arborilor modificati genetic din speciile in discutie in

districtul in cauza. SAU

b. Sunt necesare autorizatii pentru utilizarea in scop comercial a arborilor modificati genetic si nu

exista autorizatii pentru utilizare in scop comercial. SAU

c. Este interzisa utilizarea in scop comercial a arborilor modificati genetic in tara in cauza.


Romania prezinta risc redus din punctul de vedere al utilizarii arborilor modificati genetici. Impaduririle se

fac mai ales cu specii indigene conform planului de management, cu pastrarea compozitiei naturale a

padurii. NU se utilizeaza arbori modificati genetici, conform legislatiei romane.

La nivelul Uniunii Europene exista Directiva EC 1999/105/CE din 22.12.1998 privind comercializarea

materialelor forestiere de reproducere. Conform legislatiei din Romania, nu este permisa utilizarea de

OMG. Aceasta Directiva Europeana este adaptata in legislatia romana (Legea nr. 107/2011)

In Romania exista unele reglementari cu privire la seminte si comercializarea puietilor din pepiniere:

OUG nr. 43/2007 aprobata prin Legea 247/2009 privitoare la introducerea OMG.

Ordin de ministru nr. 945/2012 pentru aprobarea Catalogului naţional al resurselor genetice forestiere şi a

Instrucţiunilor tehnice privind managementul durabil al resurselor genetice forestiere

Ordin de ministru nr. 1028/2010 cu privire la aprobarea regiunilor de provenienţă pentru materialele de

bază din care se obţin materiale forestiere de reproducere

In prezent nu exista o strategie pentru biosecuritate, in special referitoare la utilizarea organismelor

modificate genetic (OMG), desi incepand cu anul 2000 exista un sistem de reglementare pentru OMG.

Conform Registrului Padurilor Lumii pentru Lemn Controlat si conform ultimului studiu disponibil al FAO

[Organizatia Natiunilor Unite pentru alimentatie si agricultura] („Analiza preliminara a biotehnologiei in

silvicultura, inclusiv modificari genetice”, 2004) in tara nu se utilizeaza arbori modificati genetic in scopuri

comerciale.



FAO, 2004. Analiza preliminara a biotehnologiei in silvicultura, inclusiv modificari genetice. Forest Genetic

Resources Working Paper FGR/59E. Forest Resources Development Service, Forest Resources Division,

Rome, Italy. Disponibil online:

http://www.fao.org/docrep/008/ae574e/AE574E00.HTM

Ministerul Mediului si al Padurilor – legislatie privitoare la biosecuritate si OMG

http://www.mmediu.ro/legislatie/biosecuritate.htm

Documents

EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LEMN CONTROLAT · la‐sesiunea‐de‐consultare‐public‐privind‐Evaluarea‐Riscurilor‐pe‐Lemn‐Controlat‐FSC) Evaluarea riscurilor a identificat