EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU

LOCUL DE MUNCĂ ”ŞOFER”

4.1. Procesul de muncă

Procesul de muncă are drept scop executarea transportului de materiale,

echipamente, aparate şi persoane în trafic naţional.

Ocupatia de şofer profesionist presupune o activitate complexă, retribuită în

raport de foarte mulţi factori cum sunt: capacitatea autovehiculului, tipul şi

categoria transporturilor, calitatea şi eficienţa transportului, gradul de securitate

realizat pentru autovehicul, persoane şi mărfuri în procesul de transport, gradul

de optimizare al procesului de transport, profesionalismul în activitate,

respectarea reglementărilor privind securitatea rutieră, securitatea şi sănătatea

în muncă şi situaţii de urgenţă, protecţia mediului înconjurător etc.

Toate aceste elemente se regăsesc în principal într-o serie de competenţe ce se

referă la:

Obţinerea şi întocmirea documentelor;

Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă;

Efectuarea transporturilor de probe/pasageri;

Încheierea cursei;

Predarea autovehiculului şi a documentelor;

Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în

parcurs).

În general şoferul profesionist, de la plecare şi până la terminarea cursei, este

şi managerul şi executantul sarcinii de transport, preocupările de bază axându-se

pe securitatea rutieră şi a mediului, îndeplinirea activităţii conform planificării,

46

asigurarea documentelor necesare şi solutionarea tuturor situaţiilor ivite în timpul

executării cursei.

4.2. Elementele componente ale sistemului de muncă

a. Mijloace de producţie

- autoturism(e) categoria B;

- trusă de scule tip auto;

- carburanţi (benzină, motorină);

- lubrifianţi (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori);

- antigel;

- freon (în instalaţiile de climatizare);

- lichid de frână;

- electrolit baterii accumulator;

- lichid pentru curăţat parbrize;

- piese de schimb: becuri, roată de rezervă;

- triunghiuri reflectorizante;

- pene de calare;

- probe.

b. Sarcina de muncă

Personalul are următoarele atribuţii şi obligaţii pe care le execută:

1. Stabilirea necesarului de piese de schimb, combustibili şi lubrifianţi

1.1. Tipurile de piese de schimb sunt identificate şi stabilite la recomandarea

producătorului auto prin reprezentanţele sale şi unităţile service specializate, precum şi

în funcţie de rata de defect constatată pe parcursul funcţionării autovehiculului;

1.2. Piesele de schimb sunt corect identificate după codul acestora, în conformitate cu

cartea tehnică a autovehicolului;

1.3. Cantitatea de lubrifiant necesară se stabileşte în urma verificării sondelor (joje) şi

în funcţie de consumul specific al autovehiculului.

2. Asigurarea aprovizionării cu piese de schimb, carburanţi şi lubrifianţi

47

2.1. Lubrifianţii aprovizionaţi vor fi numai cei recomandaţi de producătorul auto sau

echivalenţi;

2.2. Aprovizionarea cu carburanţi şi lubrifianţi se face numai în rezervoarele destinate

prin construcţie acestui scop pe autovehicul;

2.3. Necesarul de piese de schimb este procurat rapid, conform procedurii, astfel încât

lipsa acestora să nu afecteze buna funcţionare a autovehiculului pe traseu.

3. Identificarea nevoilor de instruire (perfecţionarea pregătirii profesionale)

3.1. Autoevaluarea nivelului de pregătire se face permanent prin raportare la cerinţele

tehnice şi reglementările privind circulaţia pe drumurile publice;

3.2. Necesarul de pregătire este evaluat corect prin compararea nivelului de cunoştinţe

propriu cu evoluţia şi cerinţele din domeniu.

4. Identificare surselor de autoinstruire

4.1. Publicaţiile de specialitate sunt identificate şi studiate periodic, în urma selectării

atente a subiectelor de interes;

4.2. Autoinstruirea (acumularea de cunoştinţe) se face eficient, astfel încât să se

asigure satisfacerea necesarului de instruire identificat;

4.3. Autoinstuirea se face permanent, utilizând toate mijloacele accesibile (ziar, carte,

reviste, radio, TV);

4.4. Autoinstruirea asigură cunoştinţele cerute de ritmul schimbării maşinilor din dotare

sau a schimbării legislaţiei.

5. Planificarea activităţii

5.1. Primirea programului de transport zilnic;

5.2. Obiectivele şi termenele impuse sunt analizate în corelare cu autovehiculele şi

dotările disponibile.

6. Stabilirea traseelor şi timpilor de transport

6.1.Programul de transport este întocmit pe etape şi pe trasee corespunzătoare cu

sarcina pe osie şi gabaritul autovehiculului.

7. Aplicarea normele de circulaţie pe drumurile publice

7.1. Legislaţia este însuşită corect prin participarea la toate instructajele;

48

7.2.Elementele de rulare, frânare, iluminat şi păstrarea vizibilităţii sunt întreţinute

corect şi permanent pentru evitarea evenimentelor rutiere;

7.3. Legislaţia rutieră este respectată cu stricteţe pentru a nu fi implicat în evenimente

rutiere;

7.4. Conducerea preventivă este însuşită şi aplicată pentru a fi evitate evenimentele

rutiere;

7.5. Autovehiculul este exploatat/condus în condiţii de siguranţă maximă.

8. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi de situaţii de urgenţă

8.1. Participă la toate instructajele şi îşi însuşeşte corect normele si recomandările

privind securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţiile de urgenţă;

8.2. Autovehiculul şi amenajările/dotările speciale care îl deservesc sunt exploatate în

condiţii de siguranţă, respectând întocmai regulamentele/cărţile de exploatare şi

instrucţiunile de securitate specific;

8.3. Sculele şi dispozitivele folosite în cazul reparaţiilor (penelor) în traseu, sunt folosite

cu atenţie conform recomandărilor, pentru evitarea accidentărilor;

8.4. Materialele şi mijloacele de intervenţie privind stingerea incendiilor sunt păstrate

conform reglementărilor şi folosite corespunzător în cazul apariţiei unui incendiu.

9. Sesizarea pericolelor şi aplicarea procedurilor de urgenţă

9.1. Sursele de pericol sunt identificate, analizate cu atenţie şi eliminate;

9.2. Sursele de pericol ce nu pot fi eliminate sunt raportate cu promptitudine

persoanelor abilitate, procedându-se de urgenţă la evacuarea şi protejarea călătorilor

şi/sau la descărcarea mărfurilor,probelor;

9.3. Accidentele sunt semnalate şi raportate cu promptitudine prin contactarea tuturor

persoanelor abilitate;

9.4. Măsurile de prim ajutor sunt aplicate rapid şi adecvat tipului de accident produs;

9.5. Măsurile de urgenţă şi evacuare sunt aplicate corect şi cu luciditate, respectand

procedurile specifice.

10. Pregătirea autovehiculului în vederea efectuării transportului

10.1. Starea tehnică a autovehiculului este verificată cu atenţie pentru siguranţa

circulaţiei;

10.2. Execută şi/sau supraveghează spălarea interioară şi exterioară a

autovehicolului;

49

10.3. Totalitatea actelor necesare plecării în cursă, precum şi corectitudinea întocmirii

acestora, este verificată cu atenţie;

10.4. Înainte de plecare se asigură de închiderea fermă a tuturor uşilor şi a spaţiilor

de bagaje.

11. Executarea transportului

11.1. Execută transportul pe rutele şi traseele indicate în program, eliminând

întreruperile sau întârzierile nejustificate;

11.2. Viteza de circulaţie este adaptată la restricţiile impuse de traseu şi de condiţiile

atmosferice;

11.3. Mărfurile sunt încărcate şi poziţionate în autovehicul respectându-se normele

privind sarcina pe osie (axa), gabaritul şi stabilitatea în timpul mersului;

11.4. Mărfurile, probele/lazile frigorifice sunt fixate şi/sau ancorate cu dispozitivele

speciale din dotare, pentru creşterea siguranţei în timpul deplasării;

11.5. Autovehiculul este oprit cu atenţie la destinatie;

11.6. Autovehiculul este curăţat imediat în urma descărcării, în vederea efectuării unei

alte curse.

12. Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în

parcurs)

12.1. Defectul apărut este localizat pe cât posibil cu rapiditate după indicaţiile

aparatelor de bord, semnalele acustice, optice sau comportamentul specific al

autovehiculului;

12.2. Lucrările de reparaţii minore sunt realizate conform instrucţiunilor din cartea

tehnică auto;

12.3. Demontarea/montarea pieselor pe parcursul reparaţiei, se execută în ordinea şi

cu recomandările existente în cartea tehnică auto;

12.4. Problemele tehnice apărute în timpul transportului, sunt descrise amănunţit

într-un raport, cu propuneri de remediere şi predat în timp util conducerii societătii;

12.5. În funcţie de necesităţi, autovehiculul este deplasat la sediul firmei sau direct la

unitatea service specializată, prin forţe proprii sau prin tractare / transportare pe

platformă de către furnizorii de servicii specializaţi;

12.6. Corectitudinea executării lucrărilor de reparaţii, este verificată la recepţia

autovehicolului prin verificarea atingerii valorilor nominale sau admisibile a parametrilor

în funcţionarea autovehicolului.50

13. Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă

13.1. Verifică şi asigură condiţiile tehnice pentru siguranţa circulaţiei (sistem de rulare,

frânare, iluminare, semnalizare etc.);

13.2. Verifică atent dotările speciale necesare transportului de marfă (sisteme de

ancorare şi fixare, sisteme frigorifice, sisteme de închidere, etc.);

13.3. Verifică şi asigură existenţa dotărilor speciale (pentru PSI şi antiderapaj), a

sculelor şi dispozitivelor necesare intervenţiilor minore în parcurs.

14. Asigurarea întreţinerii zilnice a autovehicolului

14.1. Se ocupă de spălarea exterioară şi interioară a autovehicolului

14.2. Verifică nivelul de combustibil şi ulei;

14.3. Verifică şi asigură graficul realizării reviziilor tehnice curente ce se execută

conform normelor.

15. Asigurarea documentelor necesare în procesul de transport

15.1. Identifică tipurile de documente necesare transportului (permis de conducere,

certificat de inmatriculare, foaie de parcurs, dovada inspecţiei tehnice periodice,

autorizări speciale etc.) funcţie de procesul de transport, tipul autovehicolului, de

dotările necesare şi de activitatea de transport ce se execută;

15.2. Se preocupă de asigurarea securităţii documentelor, pe timpul desfăşurării

cursei.

c. Mediul de muncă

Lucrătorii desfăşoară activitatea în incinta societăţii şi pe drumurile publice, în

cabina autovehicolului şi la nevoie în aer liber. Condiţiile climaterice configurează un

mediu de muncă ce se caracterizează prin:

- Existenţa curenţilor de aer;

- Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece şi în cele de tranziţie;

- Temperatură ridicată a aerului în unele perioade de vară;

- Condiţii de ploaie, viscol, îngheţ, ceaţă etc.;

- Variaţii de presiune atmosferică şi umiditate în funcţie de temperatura mediului

ambiant.51

4.3. Factorii de risc identificaţi

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:

organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare mână sau articole

vestimentare (mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin cuplaje,

curele ori prin arbori sau acţionări;

lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile

conducătorului auto (accident rutier);

autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în

timpul deplasării;

deraparea autovehiculului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a

lanţurilor antiderapante;

prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de

ridicare şi imobilizare necorespunzător);

deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna

de parcare, maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi la roţi.

umflarea pneurilor fără dispozitiv de siguranţă şi manometru;

explozia anvelopelor;

scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul;;

proiectare de corpuri sau particule – (ex. particule de parbriz rezultate ca urmare

a spargerii acestuia);

tăiere, înţepare, lovire membre superioare la contactul cu suprafeţe periculoase,

în special la operaţii de mentenanţă (ex: scule necorespunzătoare);

vibraţii (provocate de funcţionarea motorului, neregularităţile căii de rulare şi

nefuncţionarea sistemului de amortizare).

b. Factori de risc termic:

52

temperatura ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii

minore (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);

temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în

anotimpul rece (scule, dispozitive etc.);

incendii provocate de instalaţii electrice necorespunzătoare (suprasolicitate,

izolaţii cu defecte, siguranţe necalibrate), blocarea saboţilor de frânare.

c. Factori de risc electric:

electrocutare prin atingere directă sau indirectă – la deteriorarea accidentală a

izolaţiilor unor cabluri electrice, pentru lucrul cu unelte portabile având acţionare

electrică (la reparaţii).

d. Factori de risc chimic: substanţe toxice – antigel, lichid de frână;

substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori (arsură chimică);

substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori).

B. Factori de risc proprii mediului de muncă

a. Factori de risc fizic:

temperatura aerului scazută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi

reparaţii, sau în cazul blocajului rutier datorat viscolului;

temperatură ridicată vara;

presiune ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

umiditate ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

strălucire: lucrul cu vizualizarea unor suprafeţe mari de zăpadă şi gheaţă

iluminate de soare;

53

curenţi de aer – la circulaţia cu geamul deschis;

nivel de iluminare scăzut – la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul

de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către ceilalţi participanţi la

trafic;

zgomot (cauzat de funcţionarea mijloacelor de transport);

calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci,

căderi de pietre, seisme.

b. Factori de risc chimic:

prezenţa în aer a gazelor de eşapament rezultat în urma funcţionării motoarelor

cu ardere internă;

prezenţa pulberilor în suspensie în aer antrenate de curenţi de aer.

c. Factori de risc biologici:

muşcături periculoase (câini comunitari);

contaminare cu virusuri, bacterii, ciuperci în urma contactelor cu diferite

persoane (sau orice altă sursă din mediul înconjurător).

C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a. Suprasolicitare fizică:

efort static- poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;

c. Suprasolicitare psihică

solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt -

intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în

condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare);

54

apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare.

D. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:

diminuarea atenţiei datorate comunicării cu pasagerii, comunicării telefonice sau

altor activităţi (acţionarea radioului, aprinderea ţigării etc.);

circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un

stadiu avansat de oboseală;

executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia

pe drumurile publice;

neasigurarea încărcăturii împotriva deplasării sau căderii de pe platforma

mijlocului de transport;

neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile

meteorologice;

depăşirea numărului maxim de persoane admis, sau a sarcinii maxime admise;

coborârea rampelor, pe drum alunecos, într-o treaptă de viteză superioară a celei

de urcare (neutilizarea frânei de motor);

căderea la acelasi nivel prin împiedicare sau dezechilibrare la deplasarea

pedestră sau coborârea din autovehicul;

b. Omisiuni:

neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia

electrică, instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în

cursă;

neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri

reflectorizante, centuri de siguranţă etc;

lipsa de previziune şi anticipare a evenimentelor şi potenţialelor consecinţe a

riscurilor clasificate;

neluarea unor măsuri, în limita competenţelor, în vederea prevenirii sau opririi

oricărei acţiuni care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor

persoane.55

56

57

4.4.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

NUMĂR PERSOANE EXPUSE:

LOCUL DE MUNCĂ: ”ŞOFER”

DURATA EXPUNERII: 8 h

ECHIPA DE EVALUARE:

COMPONENTA SISTEMULUI DE

MUNCĂ

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSE-CINŢA

MAXIMĂ PREVI-ZIBILĂ

CLASA DE

GRAVI-TATE

CLASA DE PROBA-

BILITATE

NIVEL DE RISC

0 1 2 3 4 5 6

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

FACTORI DE RISC MECANIC

1.Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare mână sau articole vestimentare (mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin cuplaje, curele ori prin arbori sau acţionări;

ITM 3-45zile

2 2 2

2.Lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile conducătorului auto (accident rutier);

DECES 7 4 6

3.Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în timpul deplasării;

DECES 7 1 3

4.Deraparea autovehiculului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a lanţurilor antiderapante;

DECES 7 1 3

5. Prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de ridicare şi imobilizare necorespunzator);

ITM 3-45 zile

2 1 1

6.Deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna de parcare, maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi

ITM 3-45zile

2 1 1

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

58

NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISCLocul de muncă: ’’ŞOFER’’

Nivel global de risc: 2,89

59

LEGENDÃ

F1- organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare mână sau articole vestimentare (mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin cuplaje, curele ori prin arbori sau acţionări;

F2- lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile conducătorului auto (accident rutier);

F3- autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în timpul deplasării;

F4- deraparea autovehiculului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a lanţurilor antiderapante;

F5- prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de ridicare şi imobilizare necorespunzator);

F6- deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna de parcare, maneta introdusă într-o viteză inferioară şi saboţi la roţi;

F7- umflarea pneurilor fără dispozitiv de siguranţă şi manometru;

F8- explozia anvelopelor;

F9- scurgere liberă de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul;

F10- proiectare de corpuri sau particule – (ex. particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia);

F11- tăiere, înţepare, lovire membre superioare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special la operaţii de mentenanţă (ex: scule necorespunzătoare);

F12- vibraţii (provocate de funcţionarea motorului, neregularităţile căii de rulare şi nefuncţionarea sistemului de amortizare);

F13- temperatura ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii minore (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);

66

F14- temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule, dispozitive etc.);

F15- incendii provocate de instalaţii electrice necorespunzătoare (suprasolicitate, izolaţii cu defecte, siguranţe necalibrate), blocarea saboţilor de frânare;

F16- electrocutare prin atingere directă sau indirectă – la deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor cabluri electrice, pentru lucrul cu unelte portabile având acţionare electrică (la reparaţii);

F17- substanţe toxice – antigel, lichid de frână;

F18- substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori (arsură chimică);

F19- substanţe inflamabile (combustibili, uleiuri, unsori);

F20- temperatura aerului scazută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi reparaţii, sau în cazul blocajului rutier datorat viscolului;

F21- temperatură ridicată vara;

F22- presiune ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

F23- umiditate ridicată sau scăzută a aerului, în funcţie de condiţiile atmosferice;

F24- strălucire: lucrul cu vizualizarea unor suprafeţe mari de zăpadă şi gheaţă iluminate de soare;

F25- curenţi de aer – la circulaţia cu geamul deschis;

F26- nivel de iluminare scăzut – la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către ceilalţi participanţi la trafic;

F27- zgomot (cauzat de funcţionarea mijloacelor de transport);

F28- calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, căderi de pietre, seisme;

F29- prezenţa în aer a gazelor de eşapament rezultat în urma funcţionării motoarelor cu ardere internă;

67

F30- prezenţa pulberilor în suspensie în aer antrenate de curenţi de aer;

F31- muşcături periculoase (câini comunitari);

F32- contaminare cu virusuri, bacterii, ciuperci în urma contactelor cu diferite persoane (sau orice altă sursă din mediul înconjurător);

F33- efort static- poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;

F34- solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt - intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare);

F35- apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare;

F36- diminuarea atenţiei datorate comunicării cu pasagerii, comunicării telefonice sau altor activităţi (acţionarea radioului, aprinderea ţigării etc.);

F37- circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală;

F38- executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice;

F39- neasigurarea încărcăturii împotriva deplasării sau căderii de pe platforma mijlocului de transport;

F40- neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile meteorologice;

F41- depăşirea numărului maxim de persoane admis, sau a sarcinii maxime admise;

F42- coborârea rampelor, pe drum alunecos, într-o treaptă de viteză superioară a celei de urcare (neutilizarea frânei de motor);

F43- căderea la acelasi nivel prin împiedicare sau dezechilibrare la deplasarea

pedestră sau coborârea din autovehicul;

F44- neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în cursă;

68

F45- neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri reflectorizante, centuri de siguranţă etc.;

F46- lipsa de previziune şi anticipare a evenimentelor şi potenţialelor consecinţe a riscurilor clasificate;

F47- neluarea unor măsuri, în limita competenţelor, în vederea prevenirii sau opririi oricărei acţiuni care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.

69

4.5. Fişa de măsuri propuse

Locul de muncǎ: ’’ŞOFER’’

Nr. crt

LOC DE MUNCĂ/

FACTOR DE RISC

NIVEL DE

RISC

MĂSURI PROPUSE

(Nominalizarea măsurii)

Respon-sabilitate

Termen limita

Verificat

0 1 2 3 4 5 6

1. F2. Lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de acţiunile conducătorului auto (accident rutier)

6 Măsuri tehnice:

- modernizarea parcului auto:autoturisme dotate cu sisteme de protecţie activă (ABS, ESP- electronic stability program) şi pasivă (airbag, centuri pretensionate)

Măsuri organizatorice:

- instruirea lucrătorilor privind: necesitatea adoptării soluţiilor

eficiente şi sigure pentru prevenirea accidentelor de circulaţie

- supravegherea şi examinarea medicală a lucrătorilor

angajator

conducător loc de muncă

medic medicina

muncii

periodic

periodic

periodic

70

0 1 2 3 4 5 6

2. F38. Executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice

5 Măsuri orgnizatorice:

- selectarea riguroasă a personalului d.p.d.v. al aptitudinilor profesionale la angajare

- instruirea lucrătorilor privind importanţa: cunoaşterii legislaţiei care

reglementează circulaţia pe drumurile publice

adoptarea unui stil de conducere preventivă

adaptarea modului de deplasare la condiţiile de drum, trafic şi vizibilitate

- pregătirea lucrătorilor privind acordarea primului ajutor

angajator

conducător loc de muncă

medic medicina

muncii

permanent

periodic

periodic

3. F34. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt - intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare)

4 Măsuri organizatorice:

- verificarea conducătorilor auto: privind măsura în care şi-au format deprinderile practice şi teoretice de manevrare a autovehiculului

- aplicarea regulilor generale de conduită preventivă în special în următoarele condiţii: în curbe, pe drum ud sau alunecos, pe timp de ploaie, ninsoare, ceaţă, vânt, noaptea, în tuneluri, în trafic aglomerat

- supravegherea şi examinarea medicală a lucrătorilor

conducător loc de muncă

lucrători

medic medicina

muncii

periodic

permanent

periodic

71

0 1 2 3 4 5 6

4. F40. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile meteorologice

4Măsuri tehnice:

- dotarea autoturismelor cu pneuri specifice anotimpurilor

Măsuri organizatorice:

- instruirea lucrătorilor privind: adaptarea modului de deplasare

la condiţiile de drum, trafic şi vizibilitate;

influenţa factorilor de natură umană: atenţia, prevederea, judecata şi timpul de reacţie;

influenţa factorilor naturali: aderenţa şi condiţiile de vizibilitate, gradul de încărcare a autovehiculului şi eficacitatea sistemului de frânare, calitatea carosabilului (asfalt,piatră cubică) şi frecvenţa abaterilor de la rectilinitate şi planeitate;

anticiparea situaţiilor ce pot deveni periculoase

angajator

conducător loc de muncă

periodic

periodic

5. F44. Neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în cursă

4 Măsuri organizatorice:

- instruirea lucratorilor privind importanta respectarii neconditionate a instructiunilor tehnice prevazute de constructor

conducător loc de muncă

periodic

72

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂLOCUL DE MUNCĂ: ’’ŞOFER’’

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2,89

73

74

4.6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă ’’ŞOFER’’ este egal

cu 2,89, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc

acceptabil.

Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de

47 factori de risc identificaţi numai 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:

1 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare, 1 în categoria factorilor de risc

mare iar ceilalţi 3 în categoria factorilor de risc mediu.

Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

F2: Lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF), independent de

acţiunile conducătorului auto (accident rutier) – nivel de risc parţial 6

F38: Executarea  de manevre nepermise de legislaţia care reglementează

circulaţia pe drumurile publice – nivel de risc parţial 5

F34: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în

timp scurt - intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare) – nivel de risc parţial 4

F40: Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile

meteorologice – nivel de risc parţial 4

F44. Neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie,

instalaţia electrică, instalaţia de frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în cursă – nivel de risc parţial 4

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în

domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în „Fişa de măsuri

propuse” – planul de prevenire şi protecţie.

74

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se

prezintă după cum urmează:

40,43%, factori de risc proprii mijloacelor de producţie

27,66%, factori de risc proprii mediului de muncă

6,38%, factori de risc proprii sarcinii de muncă

25,53%, factori de risc proprii executantului

Din analiza Fişei de evaluare se constată că 35,42% dintre factorii de risc

identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate).

75