Click here to load reader

Evaluarea implementării Acordului de Asociere

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Evaluarea implementării Acordului de Asociere

Veaceslav BERBECA Viorel PÎRVAN Eduard UGUI
Angela SECRIERU Ion TBÂR
Institutul pentru Dezvoltare i Iniiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR
Ianuarie - Aprilie 2011
pentru ceteni activi i informai
Viorel Pârvan
institutul pentru dezvoltare i iniiative sociale (idis) „viitorul”
Raportul este un produs al iniiativei „Localiti transparente, competitive i sustenabile financiar“, implementat de IDIS “Viiitorul“, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice i Sociale din Slovacia (INEKO). Iniiativa este susinut financiar de Programul de Asisten Oficial pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) i Ambasada SUA în Republica Moldova. Ea are ca scop creterea transparenei,
responsabilitii financiare i competitivitatea autoritilor locale din Republica Moldova.
RAPORT DE MONITORIZARE TRANSPARENA ÎN GUVERNAREA LOCAL:
ÎNTRE PROGRES I INVOLUIE
Raportul este un produs al iniiativei „Localiti transparente, competitive i sustenabile financiar”, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice i Sociale din
Slovacia (INEKO). Iniiativa este susinut financiar de Programul de Asisten Oficial pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) i Ambasada SUA în Republica Moldova. Ea are ca scop creterea
transparenei, responsabilitii financiare i competitivitatea autoritilor locale din Republica Moldova.
RAPORT DE MONITORIZARE
Acest raport apare în cadrul proiectului „Fact Checking of the Association Agreement Implementation” susinut financiar de Ambasada Regatului rilor de Jos. Responsabilitatea pentru coninutul acestei publicaii aparine autorilor i nu reflect neaprat poziia Ambasadei Olandei.
Acest raport apare în cadrul proiectului „Fact Checking of the Association Agreement Implementation” susinut financiar de Ambasada Regatului rilor de Jos. Responsabilitatea pentru coninutul acestei publicaii aparine autorilor i nu reflect neaprat poziia Ambasadei Olandei.
Evaluarea implementrii Acordului de Asociere
3RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR
Institutul pentru Dezvoltare i Iniiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR
Ianuarie - Aprilie 2011
pentru ceteni activi i informai
Viorel Pârvan
institutul pentru dezvoltare i iniiative sociale (idis) „viitorul”
Raportul este un produs al iniiativei „Localiti transparente, competitive i sustenabile financiar“, implementat de IDIS “Viiitorul“, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice i Sociale din Slovacia (INEKO). Iniiativa este susinut financiar de Programul de Asisten Oficial pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) i Ambasada SUA în Republica Moldova. Ea are ca scop creterea transparenei,
responsabilitii financiare i competitivitatea autoritilor locale din Republica Moldova.
RAPORT DE MONITORIZARE TRANSPARENA ÎN GUVERNAREA LOCAL:
ÎNTRE PROGRES I INVOLUIE
Raportul este un produs al iniiativei „Localiti transparente, competitive i sustenabile financiar”, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice i Sociale din
Slovacia (INEKO). Iniiativa este susinut financiar de Programul de Asisten Oficial pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) i Ambasada SUA în Republica Moldova. Ea are ca scop creterea
transparenei, responsabilitii financiare i competitivitatea autoritilor locale din Republica Moldova.
RAPORT DE MONITORIZARE
Acest raport apare în cadrul proiectului „Fact Checking of the Association Agreement Implementation” susinut financiar de Ambasada Regatului rilor de Jos. Responsabilitatea pentru coninutul acestei publicaii aparine autorilor i nu reflect neaprat poziia Ambasadei Olandei.
Institutul pentru Dezvoltare i Iniiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaiei Viitorul, i pstreaz în linii mari tradiiile, obiectivele i principiile de aciune ale fundaiei, printre care se numr: formarea de instituii democratice i dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectiv printre oamenii politici, funcionari publici i cetenii rii noastre, consolidarea societii civile i spiritului critic, promovarea libertilor i valorilor unei societi deschise, modernizate i proeuropene. IDIS „Viitorul” reprezint o instituie de cercetare, instruire i iniiativ public, care activeaz pe o serie de domenii legate de: analiz economic, guvernare, cercetare politic, planificare strategic i management al cunotinelor în Republica Moldova.
Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestei publicaii trebuie s conin referin la IDIS „Viitorul”.
Pentru mai multe informaii asupra acestei publicaii ori asupra abonamentului de recepionare a publicaiilor editate de ctre IDIS, v rugm s contactai IDIS „Viitorul”.
Adresa de contact:
Telefon: (373-22) 21 09 32
Fax: (373-22) 24 57 14
CUPRINS
I. Reforma în domeniul justiiei (Mica reform a justiiei) ............................................ 10
II. Implementarea prevederilor Acordului de Asociere în domeniul fiscalitii .............. 35
III. Cooperarea în sectorul energiei electrice i al gazelor naturale................................ 62
IV. Calitatea apei i gestionarea resurselor .................................................................... 84
V. Drepturi de proprietate intelectual ......................................................................... 101
4 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
Abrevieri
ADA – Agenia Austriac pentru Dezvoltare
AFSA – Autorizaie de Folosin Special a Apei
AGEPI – Agenia de Stat pentru Proprietatea Intelectual a Republicii Moldova
AGRM – Agenia pentru Geologie i Resurse Minerale
AID – Asociaia Internaional pentru Dezvoltare
AM – Agenia de Mediu
ANPCI – Asociaia Obteasc „Asociaia National pentru Protectia Creaiei Intelectuale”
ANI – Autoritatea Naional de Integritate
ANSA – Agenia Naional pentru Sigurana Alimentelor.
ANSP – Agenia Naional pentru Sntate Public
APC – Acordul de Parteneriat i Cooperare
APCSP – Agenia pentru Protecia Consumatorilor i Supravegherea Pieei
APL – Administraia Public Local
Acordul TRIPS – Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectual legate de comer (OMC).
BNM – Banca Naional a Moldovei
BNS – Biroul Naional de Statistic
BM – Banca Mondial
BERD – Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
BPN – Bugetul Public Naional
CCE – Comunitatea Energetic European
CF – Codul Fiscal
EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE 5
CNPI – Comisia Naional pentru Proprietatea Intelectual
CPC – Codul de procedur civil
CP – Codul penal al Republicii Moldova
CRJM – Centrul de Resurse Juridice din Moldova
CSJ – Curtea Suprem de Justiie
CSM – Consiliul Superior al Magistraturii
DAC – drept de autor i drepturi conexe
DMI – desene i modele industriale.
DO – denumiri de origine
ENTSO-E – European Network of Transmission System Operators for Electricity
ECE – Europa Central i de Est
FEN – Fondul Ecologic Naional
FMI – Fondul Monetar Internaional
HG – Hotrâre a Guvernului
HP – Hotrâre a Parlamentului
IJ – Inspecia Judiciar
INI – Inspectoratul Naional de Investigaii al IGP
ISPE – Institutul de Studii i Proiectri Energetice
ÎMM – Întreprinderi Mici i Mijlocii
LP – Lege a Parlamentului
LT – Lege de transpunere
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
MF – Ministerul Finanelor
6 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
NIF – Neighbourhood Investment Facility
OEB – Organizaia European de Brevete.
OGC – Organizaie de gestiune colectiv a DAC.
OMC – Organizaia Mondial a Comerului.
OMPI – Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale.
OPI – obiecte de proprietate intelectual
ORDA – Asociaia Obteasc Oficiul Republican al Dreptului de Autor
PI – proprietate intelectual
PNAIAA – Planul Naional de Aciuni pentru Implementarea Acordului de Asociere
PNIJ – Portalul Naional al Instanelor de Judecat
PwC – PricewaterhouseCoopers
SFS – Serviciul Fiscal de Stat
SHS – Serviciul Hidrometeorologic de Stat
SNPI 2020 – Strategia naional în domeniul proprietii intelectuale pân în anul 2020
STG – specialiti tradiionale garantate
TVA – Taxa pe valoarea adugat
UCIPE – Unitatea consolidat pentru implementarea i monitorizarea proiectelor în domeniul energetic
UE – Uniunea European
USAID – Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaional
EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE 7
Eficiena implementrii prevederilor din Acordul de Asociere i a msurilor din PNAIAA este de o importan cru- cial pentru reformarea economic, social i politic a Republicii Moldova. Apropierea de UE depinde în mod direct de angajamentul autoritilor moldoveneti de a adopta valorile i principiile europene. Eforturile depuse de autoritile statului pentru implementarea angajamentelor asumate în AA i a msurilor prevzute de PNAIAA difer în funcie de sectorul analizat.
Domeniul justiiei este sectorul în care atestm cele mai multe restane majore în realizarea aciunilor preconizate în ”mica reform a justiiei”. Este un domeniu afectat foarte mult de influena politicului, din care cauz reforma justiiei constituie una din cele mai importante restane ale autoritilor moldoveneti în raport cu angajamentele asumate în AA. Mai mult chiar, procesul de reformare a sectorului justiiei, derulat de Ministerul Justiiei, deviaz de la cerinele referitoare la transparen, implicare i participare a prilor interesate.
Implementarea reformelor în domeniul fiscalitii este afectat în multe privine de interesele economice de grup. Dac în privina reformelor instituionale – Serviciul Fiscal de Stat – sau definirea elementelor componente ale regimului fiscal privind TVA i accize procesul de transpunere este satisfctor, atunci reducerea numrului de fa- ciliti fiscale prin prisma principiilor i regulilor prevzute în Directivele examinate în capitolul Fiscalitate este unul din principalele obiective care trebuie atinse pentru a realiza angajamentele asumate în acest capitol.
Realizarea angajamentelor prevzute în sectorul energiei electrice va contribui, pe lâng racordarea la standar- dele europene, la realizarea securitii energetice a Republicii Moldova. Trebuie de menionat c implementarea obiectivelor prevzute de AA în domeniul energiei electrice –liberalizarea pieei energiei electrice – depinde de interconexiunea cu România i/sau liberalizarea pieei energiei electrice în Ucraina. În domeniul gazelor, ca i în cazul energiei electrice, pentru a putea liberaliza piaa gazelor naturale, sunt necesare surse alternative de apro- vizionare. Realizarea interconexiunilor energetice ale Republicii Moldova cu România se realizeaz cu multe întâr- zieri. În condiiile în care exist asisten financiar i consultan tehnic din exterior, instituiile statului explic întârzierile prin aspectele procedurale de lucru anevoioase. Cu alte cuvinte, nu exist suficient voin politic, deoarece nu s-au înlturat mai rapid formalitile birocratice i nu s-a insistat asupra accelerarea procedurilor teh- nice pentru realizarea obiectivelor stabilite.
Domeniul calitii apelor i gestionrii resurselor nu a fost o prioritate pe agenda politic a autoritilor moldo- veneti. Totui, cu o singur excepie, autoritile moldoveneti au transpus directivele europene în domeniul calitii apelor i gestionrii resurselor. Cele mai bune rezultate au fost obinute odat cu transpunerea Directivei Cadru al Apelor care a reformat abordarea statului în domeniul proteciei apelor i gestiunii resurselor de ap. Lipsa de resurse financiare este o problem constant care a afectat îndeplinirea msurilor stabilite. Reformele instituionale ale administraiei publice centrale i ale ageniilor subordonate MADRM au afectat negativ procesul de implementare a obiectivelor PNAIAA. Unele agenii nu dispun de efective suficiente pentru a reui s-i înde- plineasc atribuiile de care sunt responsabile. Unele msuri din domeniul mediului sunt realizate cu întârziere din lipsa experilor pe anumite segmente ce in de protecia apelor i gestionarea resurselor.
Angajamentele europene care decurg implicit din Acordul de Asociere au stimulat dezvoltarea unui Sistem Naio- nal de Proprietate Intelectual modern i integrat în sistemul de PI internaional. Legile speciale privind protecia Proprietii Intelectuale sunt, în linii mari, ajustate la normele i directivele comunitare. Interesele rentiere existen- te în sector, precum i disputele/litigiile pe care aceste interese le genereaz, nu au permis transpunerea normelor europene privind gestiunea colectiv a drepturilor de autor i a drepturilor conexe. Lipsa unei instituii naionale de certificare a produselor agroalimentare cu indicaii geografice, denumiri de origine i specialiti tradiionale garantate, care, împreun cu slaba informare a agenilor economici i dificultatea de asociere în Grupuri de Pro- ductori, fac dificil înregistrarea indicaiilor geografice autohtone i valorificarea potenialului naional pe piaa european i mondial.
Sumar executiv
8 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
Importana i semnificaia Acordului de Asociere între Republica Moldova i UE rezult din abordarea ambi- ioas pe care o propune acest document pentru modernizarea i democratizarea societii moldoveneti. Asocierea politic i integrarea economic cu UE prevede angajamente i termene clare pentru transpunerea i aplicarea prevederilor AA. Realizarea msurilor stabilite în AA depinde, în mare parte, de voina politic a partidelor de la guvernare pentru implementarea reformelor, de capacitile umane din sectorul guverna- mental i asociativ implicate în procesul de elaborare i implementare a AA i de resursele financiare alocate pentru realizarea obiectivelor stabilite.
Obiectul de investigare al acestui raport este evaluarea politicilor statului în rezultatul implementrii an- gajamentelor asumate de Republica Moldova în AA i a transpunerii directivelor/regulamentelor conform primului Primul Plan Naional de implementare a Acordului de Asociere din iunie 2014 (revizuit în 2015) i a Planului Naional de Aciuni pentru Implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova – Uni- unea European în perioada 2017–2019 adoptat în 2016. inând cont de faptul c la sfâritul anului 2019 expir termenul de realizare a msurilor prevzute de acest document, este important de a evalua realizrile autoritilor. Raportul îi propune s analizeze efectele transpunerii directivelor europene în legislaia nai- onal i, implicit, implementarea msurilor prevzute de AA în urmtoarele domenii: reforma în domeniul justiiei, fiscalitate, cooperarea în domeniile energiei electrice i gazelor naturale, protecia apelor i gestio- narea resurselor i drepturile proprietii intelectuale. Considerm c evaluarea rezultatelor implementrii în cele 5 sectoare – de altfel foarte importante - constituie un factor important pentru a trage unele concluzii preliminare pentru a înelege care sunt rezultatele i deficienele implementrii AA per ansamblu.
Evaluarea sectorial presupune analizarea rezultatelor transpunerii directivelor/regulamentelor prevzute de PNAIAA pentru a identifica schimbrile care s-au produs în sectoarele evideniate. De asemenea, atenia cercetrii a fost focusat pe problemele care întârzie sau împiedic implementarea msurilor prevzute de PNAIAA. Am încercat s identificm dac factorii politici, lipsa capacitilor umane i a resurselor financiare constituie cauzele neîndeplinirii angajamentelor asumate.
Astfel, constatm c odat cu semnarea AA i adoptarea PNAIAA în 2016, rezultatele implementrii sunt dife- rite în funcie de sector. Constatm c se depun eforturi importante pentru realizarea msurilor prevzute în domeniul proteciei apelor i gestionrii resurselor, proteciei dreptului proprietii intelectuale i cooperrii în domeniile energiei electrice i a gazelor naturale i al. Domeniul fiscalitii i al justiiei sunt dou sectoare unde îndeplinirea msurilor prevzute în AA întârzie în raport cu angajamentele asumate.
Introducere
Metodologia evalurii
Raportul reprezint o sintez a constatrilor privind evaluarea implementrii AA. Scopul este de a stabili un tablou al performanelor sectoriale realizate de autoritile moldoveneti în privina implementrii prevede- rilor din AA. Acest raport constituie o evaluare calitativ i cantitativ a rezultatelor obinute în procesul de implementare a AA i PNAIAA în urmtoarele sectoare: reforma în domeniul justiiei, fiscalitate, cooperarea în sectorul energetic, protecia apelor i gestionarea resurselor i drepturile proprietii intelectuale. Astfel, autorii au evideniat rezultatele realizate de autoritile moldoveneti.
De asemenea, autorii i-au propus s identifice care sunt principalele cauze care tergiverseaz procesul de implementare a prevederilor AA i a aciunilor prevzute în PNAIAA în funcie de urmtorii indicatori:
- lipsa resurselor financiare;
- lipsa capacitilor umane;
- lipsa voinei politice.
Autorii au evaluat procesul de transpunere a regulamentelor/directivelor europene din perspectiva tem- poral conform angajamentelor din AA. De asemenea, a fost evaluat procesul de realizare a msurilor din PNAIAA pentru implementarea obiectivelor stabilite.
Raportul de evaluare a fost realizat în baza analizei documentelor primare i secundare disponibile în cele 5 sectoare identificate, a evalurii compatibilitii armonizrii legislative cu agenda politic i studiile de caz care s-au adresat subiectelor analizate.
Autorii raportului au efectuat câte 5-10 interviuri pentru fiecare evaluare sectorial cu experi, funcionari publici i reprezentani ai mediului academic.
10 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
1.1. Contextul general
Republica Moldova a adoptat o serie de reforme în sectorul justiiei. În mod special, notm Strategia de Reformare a Sectorului Justiiei pentru perioada 2011-2016. Autoritile publice naionale1 au recunoscut eecul implementrii acestei Strategiei i a impactului real produs asupra calitii actului de justiie. Msurile întreprinse în cadrul reformelor nu au reuit s sporeasc încrederea în justiie.
Republica Moldova ocup locul 83 din 126 de ri în Indexul Statului de Drept 2019, realizat de World Jus- tice Project2. În acest clasament mondial, Republica Moldova a obinut scoruri proaste la capitole precum aplicarea corect a legii - locul 107, justiia penal – locul 97, justiia civil – locul 87. Fcând o comparaie a punctajului acumulat de Republica Moldova în perioada anilor 2015 – 2019 (din anul 2015 pot fi efectuate comparaii, deoarece indicatorii au rmas relativ stabili), observm o involuie. Astfel, în 20153 Republica Moldova ocupa locul 69, în 20164 ocupa locul 77, în clasamentul 2017 – 20185 se poziioneaz pe locul 78, iar în 2019 este pe locul 83.
În acelai context, sondajele naionale arat un nivel sczut de încredere în sistemul judectoresc. Potrivit rezultatelor sondajului privind opinia public despre sistemul judectoresc6 realizat în anul 2018 la iniiativa CSM, 81% din respondeni au menionat c au puin sau nu au deloc încredere în justiie, 82% din respon- deni consider justiia netransparent, totodat, ¾ din respondeni au menionat corupia ca fiind prezent mult sau foarte mult printre judectori i, în general, în sistemul judectoresc. Lipsa progreselor semnificative în reformarea sectorului justiiei din partea autoritilor din Republica Moldova a stat la baza blocrii de ctre UE a transferurilor financiare destinate reformelor în acest sector7.
Instrumentul principal de implementare a AA este Programul de asociere între UE i Republica Moldova actu- alizat i completat cu activiti pentru perioada 2017 – 20198. În conformitate cu acest Program, sunt necesa- re de întreprins cu prioritate aciuni de reform pentru asigurarea independenei sistemului judiciar. Printre
1 Constatrile ministrului Justiiei, Alexandru Tnase, pot fi gsite aici: https://anticoruptie.md/ro/special/alexandru-tanase-refor- ma-justitiei-a-fost-un-esec-ministerul-justitiei-vrea-reducerea-influentei-csj-in-sistemul-judecatoresc
http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=714& 2 Raportul World Justice Project 2019 disponibil pe adresa https://worldjusticeproject.org/sites/default/files/documents/WJP_Ruleo-
fLawIndex_2019_Website_reduced.pdf 3 Raportul World Justice Project 2015 disponibil pe adresa https://worldjusticeproject.org/sites/default/files/documents/roli_2015_0.
pdf 4 Raportul World Justice Project 2016 https://worldjusticeproject.org/sites/default/files/documents/RoLI_Final-Digital_0.pdf 5 Raportul World Justice Project 2017 – 2018 https://worldjusticeproject.org/sites/default/files/documents/WJP-ROLI-2018-June-Online-Edition_0.pdf 6 Rezultatele sondajului disponibile pe adresa https://crjm.org/wp-content/uploads/2018/02/Brosura_finala.compressed.pdf 7 Comunicatul de pres al Delegaiei Uniunii Europene în Republica Moldova disponibil pe adresa https://eeas.europa.eu/delegations/
moldova/33723/moldova-eu-cuts-budget-support-programme-justice-reforms_en 8 Programul de asociere între Uniunea European i Republica Moldova disponibil pe adresa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:22017D1489&from=RO
Reforma în domeniul justiiei (Mica reform a justiiei)
alte prioriti, evideniem imparialitatea, integritatea, profesionalismul i eficiena autoritilor judiciare care ar trebui s fie libere de orice imixtiune nejustificat, politic sau de alt natur, cu toleran zero fa de corupie i cu proceduri transparente i bazate pe merit de recrutare a judectorilor i procurorilor de ctre o autoritate independent. La nivel naional, în vederea asigurrii implementrii cuprinztoare a AA între Re- publica Moldova – UE, a fost aprobat PNAIAA, prin HG nr.1472 din 30.12.16, actualizat pentru anii 2017-2019, care conine msuri destinate sistemului judiciar.
La începutul anului 2018, autoritile publice i-au asumat efectuarea unei reforme rapide, ce ar impulsiona schimbri vizibile în întregul sistem judectoresc, cunoscut drept ”mica reform a justiiei”.9 Aceast refor- m pune accent pe integritatea i responsabilizarea judectorilor, selectarea transparent a acestora în baza meritocraiei, transparena i independena sistemului judiciar, finalizarea reformei hrii judiciare, reforma avocaturii i Curii Constituionale. Realizarea acestor direcii strategice din ”mica reform a justiiei” cores- punde prioritilor incluse în Programul de asociere între UE i Republica Moldova.
Subliniem c reforma nominalizat e doar o declaraie de intenii i nu a fost adoptat i agreat cu toi actorii, inclusiv din justiie. În prezent, Ministerul Justiiei a elaborat i supus consultrilor publice proiectul Strategiei de dezvoltare a sectorului justiiei pentru anii 2019-202210, care va reprezenta noul document de politici privind dezvoltarea sectorului justiiei.
”Mica reform a justiiei” cuprinde 8 direcii strategice principale cu mai multe aciuni ce trebuie realizate. În continuare, vor fi analizate aciunile de reform preconizate, msurile întreprinse de autoritile publice responsabile, dificultile i restanele existente. În rezultatul monitorizrii va fi stabilit gradul de realizare a fiecrui aciuni, cu meniunea: realizat, parial realizat i nerealizat/nu sunt cunoscute realizrile.
1.2. Reforma cadrelor justiiei i evaluarea integritii tuturor judectorilor
1.2.1. Efectuarea (re) evalurii performanelor tuturor judectorilor, prin evaluarea integri- tii i capacitilor profesionale (ex.: Georgia, Albania);
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Verificarea prioritar a declaraiilor de avere i interese a tuturor judectorilor, inclusiv a membrilor CSM, de ctre ANI.
Potrivit LP nr.133/2016 privind declararea averii i a intereselor personale (art.3), judectorii, inclusiv mem- brii CSM, sunt subieci ai declarrii averii i ai intereselor personale. Reieind din prevederile LP nr. 544/1995 (art.15) cu privire la statutul judectorului i LP nr. 947/1996 (art.11), cu privire la CSM, acetia au obligaia s depun declaraia de avere i interese personale.
Sistemul naional de integritate îi are începuturile în anul 2011, când a fost creat o instituie special în do- meniu – Comisia Naional de Integritate. În absena unor mecanisme eficiente de verificare a averilor i de
9 Conceptul Micii Reforme a Justiiei disponibil pe adresa http://www.justice.gov.md/map.php?l=ro&idc=420 10 Proiectul Strategiei de dezvoltare a sectorului justiiei pentru anii 2019-2022 disponibil pe adresa http://www.justice.gov.md/slidepa-
12 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
sancionare, aceast instituie a fost reformat în ANI11 prin votarea pachetului de legi cu privire la integritate în luna iunie 2016 ca parte a procesului de implementare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.
Procesul de reformare a sistemului naional de integritate a fost trgnat mai mult timp, astfel ca nici pân în prezent nu avem înc un sistem pe deplin funcional. O bun parte a funciilor de inspectori de integritate sunt vacante, iar imaginea i credibilitatea ANI este puternic diminuat.
Hotrârea Curii Constituionale din 05.12.2017 decide renunarea verificrii a candidailor la funcia de ju- dector (efectuat de ctre SIS). Astfel, Republica Moldova a renunat la un instrument, care ar fi putut fi util, dac ar fi fost îmbuntit, pentru verificarea trecutului judectorilor, dar i al candidailor la funciile de jude- ctor. Aceste aspecte au fost evaluate de Grupul de State contra Corupiei (GRECO), fiind profund preocupat de faptul c unii candidai, în privina crora au fost identificai factori de risc, sunt numii judectori. Repu- blicii Moldova i s-a recomandat s ia msuri potrivite, inând cont de independena justiiei, care ar permite evitarea numirii sau promovrii în funciile de judector a persoanelor care prezint riscuri de integritate.
Notm i un alt instrument care nu se aplic în suficient msur - testul la poligraf, care ar fi trebuit s se aplice candidailor la funcia de judector, începând cu, cel târziu, 1 ianuarie 2015.
Verificarea declaraiilor de avere i interese a tuturor judectorilor, inclusiv a membrilor CSM, nu a fost reali- zat de ctre ANI pân în prezent. Abia în prima parte a anului 2018 au fost create condiiile necesare pentru depunerea declaraiilor de avere i interese personale în format electronic prin intermediul Sistemului Infor- maional „e-Integritate”. Potrivit raportului de activitate pentru anul 2018 al ANI12, pân la 31.03.2018 au fost înregistrate în sistem 58080 declaraii de avere i interese personale. Îns, din motivul capacitilor reduse ale ANI, care la acea etap se afla înc în proces de reorganizare, verificarea declaraiilor nu a avut loc. Tot în acest context, declaraiile pentru 2018 sunt depuse pân la finele lunii martie 2019 i nu cunoatem dac ANI va avea capacitatea necesar i dac aceasta va acorda prioritate la verificarea declaraiilor de avere i interese tuturor judectorilor i membrilor CSM.
Subliniem faptul c cel puin 40% dintre controalele declaraiilor de avere i interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic trebuie se refere la persoanele cu funcii de demnitate public (inclusiv judectorii), care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora (art.27 alin.(3) din LP nr.132/2016). În Planul de aciuni al ANI pentru anul 201913 nu gsim nici o aciune i indicator care s includ prioritar judectorii pentru realizarea procesului de control al declaraiilor de avere i interese personale, dei acest lucru se impunea.
1.2.2. Uniformizarea modalitilor de acces în funcia de judector;
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Iniierea modificrii Constituiei cu scopul perfecionrii sistemului de acces în funcia de judector la CSM, pentru stimularea meritocraiei i competitivitii profesionale reale (excluderea censului de vechime de la art. 116 alin. 4)
11 Legea cu privire la Autoritatea Naional de Integritate nr.132 din 17.06.16 12 Raportul de activitate al Autoritii Naionale de Integritate pentru anul 2018 disponibil pe adresa http://ani.md/sites/default/files/
Raport%20de%20activitate%20ANI%20%20pentru%202018.pdf 13 Planul de aciuni al Autoritii Naionale de Integritate pentru anul 2019 disponibil pe adresa http://ani.md/sites/default/files/Plan%20
de%20actiuni%20ANI%202019.pdf
Reforma nu a prevzut unele msuri necesare perfecionrii sistemului de acces în funcia de judector la CSJ: a) numirea judectorilor CSJ de ctre Preedintele Republicii Moldova, la propunerea CSM, similar cum sunt numii judectorii în instanele inferioare; b) numirea judectorilor CSJ, inclusiv promovarea acestora de ctre CSM în baz de concurs. Aceste aspecte au fost discutate pe larg i invocate în rapoartele de moni- torizare a societii civile, inclusiv cu implicarea experilor internaionali, precum raportul misiunii Comisiei Internaionale a Juritilor din 2019 ”Promisiunea neîndeplinit privind un sistem judectoresc independent în Moldova”14.
În prezent, judectorii CSJ sunt numii în funcie de Parlament la propunerea CSM. Aceast modalitate pre- supune anumite dificulti i vulnerabiliti, deoarece numirea acestora este mai mult un proces de consens politic i chiar de evaluare subiectiv, decât o selecie în baz de merit.
Pe pagina web a Parlamentului am identificat un proiect de lege pentru modificarea i completarea Constitu- iei Republicii Moldova (art.116, 121, 121’1, 122, 123), înregistrat cu nr.10 din 18.01.201815. Proiectul dat a fost înaintat cu titlu de iniiativ legislativ de ctre Guvern, fiind obinut i avizul favorabil din partea Curii Con- stituionale. În conformitate cu prevederile proiectului de lege nominalizat, se propune excluderea condiiei de vechime de cel puin 10 ani de la art.116 alin.(4) din Constituie.
Totodat, proiectul propune i alte schimbri precum: numirea judectorilor CSJ de ctre Preedintele Repu- blicii Moldova la propunerea CSM, fiind o procedur uniformizat pentru toi judectorii care vor fi numii în funcie; excluderea perioadei iniiale de 5 ani la numirea în funcie de judector, cu numirea acestora pân la atingerea plafonului de vârst; reglementarea imunitii funcionale a judectorilor; reglementarea în Con- stituie a rolului CSM; excluderea Procurorului General, Preedintelui CSJ i Ministrului de Justiie din membrii CSM, precum i acordarea posibilitii de a fi membri CSM pentru reprezentanii societii civile cu experien în domeniul dreptului; modificarea duratei mandatului membrilor CSM de la 4 la 6 ani, cu extinderea interdic- iei de a deine 2 mandate consecutive pentru toi membrii CSM.
Nu cunoatem motivele care au împiedicat examinarea i aprobarea acestui proiect de lege în Parlament, îns acesta nu mai poate fi examinat în legislatura actual dup alegerea unui nou Parlament în 2019. Or, reieind din prevederile art.47 alin.(12) din Regulamentul Parlamentului nr.797 din 02.04.1996, dac, dup înregistrare în Parlament, proiectul de act legislativ nu a fost examinat în decursul legislaturii în care a fost înregistrat, iniiativa legislativ devine nul. În plus, reieind din prevederile art.143 alin.(2) din Constituie, dac, de la prezentarea iniiativei cu privire la modificarea Constituiei legislativul nu a adoptat timp de un an legea constituional corespunztoare, propunerea se consider nul.
14 Raprtul misiunii Comisiei Internaionale a Juritilor din 2019 disponibil la adresa http://crjm.org/wp-content/uploads/2019/03/2019-ICJ-Raport-Independenta-Justitiei-RM_RO.pdf 15 Proiectul de lege disponibil la adresa http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4057/
1.2.3. Promovarea unui sistem bazat pe merit i transparent pentru selecia i promovarea judectorilor – stabilirea prin lege a criteriilor de selectare i promovare a judec- torilor, aducându-le în conformitate cu standardele internaionale i cele mai bune practici;
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Modificarea prioritar a cadrului legal cu privire la criteriile de selecie, evaluare i promovare a judectori- lor, prin acordarea expres a prioritii candidailor cu cel mai înalt punctaj acumulat la evaluarea de c- tre Colegiul de Selecie i Carier a Judectorilor, inclusiv instituirea prin lege a periodicitii concursurilor;
Monitorizrile independente efectuate de ctre reprezentanii societii civile au artat c pentru selecia judectorilor, promovarea în curile de apel i CSJ, cât i promovarea în funcii de conducere în instanele judectoreti, CSM, într-un numr semnificativ de cazuri, a propus spre numire sau promovare candidai care aveau un punctaj mai mic fa de ceilali candidai16, ignorând hotrârile colegiilor specializate adoptate la etapele precedente ale procedurii. Spre exemplu, 72% candidai propui de CSM pentru numire în funcia de judector, în urma concursului, aveau un punctaj mai mic la Colegiul de Selecie, 39% din candidai, care au participat la concurs, au fost promovai în curile de apel i 42% în CSJ cu un punctaj mai mic.
La 27 septembrie 2018, prin LP nr.137, au fost modificate mai multe acte legislative din sistemul judectoresc în vederea asigurrii implementrii PNAIAA i recomandrilor internaionale. Modificrile efectuate privind selecia, evaluarea performanelor i cariera judectorilor revizuiesc procedura de selectare a candidailor la funcia de judector i a celor care solicit promovarea în instane judectoreti ierarhic superioare, nu- mirea în funcia de preedinte ori de vicepreedinte de instan, transferul la o instan judectoreasc de acelai nivel sau la o instan judectoreasc inferioar. În contextul acestor modificri, prin Hotrârea CSM nr.613/29 din 20 decembrie 2018 a fost modificat Regulamentul cu privire la criteriile de selecie, promovare i transferare a judectorilor pentru a-l aduce în concordan cu noile prevederi legale.
Potrivit noilor modificri, ponderea rezultatului evalurii CSM în media de concurs a candidatului nu poate depi 20%. Este un sistem care va obliga CSM s respecte, în hotrârile sale, punctajul acordat candidailor de ctre Comisia pentru examenele de absolvire a INJ i de ctre Colegiul pentru selecie.
Totodat, noile prevederi stabilesc c la selecia candidailor care urmeaz a fi numii pentru prima dat în funcia de judector, media de concurs va constitui cel puin 50% din nota obinut la examenul susinut în faa Comisiei pentru examenele de absolvire a INJ i nu mai mult de 50% din punctajul acordat de colegiul pentru selecie i, dup caz, de CSM. La fel, în procesul de selecie a judectorilor pentru promovarea la o in- stan judectoreasc superioar, numirea în funcia de preedinte ori de vicepreedinte de instan judec- toreasc sau transferul la o instan judectoreasc de acelai nivel ori la o instan judectoreasc inferioar, cel puin 50% constituie rezultatul evalurii performanelor i nu mai mult de 50% din punctajul acordat de colegiul pentru selecie i, dup caz, de CSM.
Sunt binevenite i modificrile care prevd expres c candidaii la funcia de judector, preedinte i vice- preedinte al instanei judectoreti îi aleg funciile scoase la concurs în ordinea descresctoare a mediei de
16 Documentul de politici „Selecia i promovarea judectorilor în Republica Moldova – provocri i necesiti”, CRJM, 2017, disponibil la adresa https://crjm.org/wp-content/uploads/2017/07/CRJM-Selectia-si-cariera-jud-2017.pdf
Raportul de monitorizare a Colegiului de selecie i carier a judectorilor i Colegiului de evaluare a performanelor judectorilor, CAPC, 2017, disponibil la adresa http://capc.md/files/Raport%20de%20monitorizare%20CAPC_30.05.17.pdf
EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE 15
concurs, fiind indicate i soluiile în cazurile punctajului egal al candidailor. De asemenea, s-a prevzut c concursurile pentru funciile sus-nominalizate vor fi organizate de ctre CSM, de regul, de dou ori pe an, cu publicarea prealabil pe pagina web a instituiei a tuturor funciilor de judector vacante sau care pot deveni vacante în urmtoarele 6 luni.
Deoarece noile prevederi au intrat în vigoare la 19 octombrie 2018, la moment nu putem face o evaluare pri- vind implementarea acestora, îns acestea cu siguran pot contribui la obiectivitatea numirilor în sistemul judectoresc, sporirea transparenei i previzibilitii acestui proces.
Asigurarea obiectivitii examenelor de admitere i absolvire a INJ;
Unica modificare (LP nr.137/2018) la LP nr.152/2006 privind INJ, care are tangen cu obiectul prezentei eva- luri, se refer la includerea obligativitii pentru candidaii la concursul de admitere la cursurile de formare iniial de a deine diploma de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent al acestuia. Au fost identificate unele modificri i la Regulamentele interne ale INJ, operate pe parcursul anului 2018 i începutul anului 2019.
Modificrile inserate prin Hotrârea Consiliului INJ nr.7/1 din 8.06.2018 la Regulamentul de organizare i desfurare a concursului de admitere pentru formarea iniial a candidailor la funcii de judector i de procuror, aprobat prin Hotrârea Consiliului INJ nr.5/2 din 26.05.2017, prevd procedura de solicitare de la CNA, dup aprobarea rezultatelor concursului de ctre Consiliul Institutului, a cazierelor privind integritatea profesional a candidailor la funciile de judector i de procuror care au promovat concursul de admitere. În cazul recepionrii cazierului privind rezultatul negativ al integritii profesionale a candidatului, acesta este exclus, prin Hotrârea Consiliului INJ, din lista candidailor care au promovat concursul de admitere, cu aprobarea/includerea în list a urmtoarei persoane din irul descresctor al listei persoanelor care au pro- movat examenele de admitere.
Unele modificri la Regulamentul sus-menionat, precum i la Regulamentul privind modul de organizare i desfurare a examenului pentru persoanele care candideaz la funcia de judector sau de procuror în temeiul vechimii în munc, aprobat prin Hotrârea Consiliului INJ nr.1/1din 31.01.2017, stabilesc proceduri i instrumente electronice de desfurare a examenelor i evaluare a candidailor (Hotrârea Consiliului INJ nr.2/7 din 07.03.2019).
Regulamentul privind formarea iniial i absolvire a candidailor la funcii de judector i de procuror, apro- bat prin Hotrârea Consiliului INJ nr.2/1 din 2.032017, nu a suferit modificri importante, care ar avea tangen- cu asigurarea obiectivitii examenelor de admitere i absolvire a INJ.
Introducerea eecului la evaluarea integritii i a performanelor în calitate de temei pentru eliberarea din funcie.
În rezultatul analizei efectuate, nu am constatat schimbri în actele normative care ar prevedea eliberarea din funcie în cazul eecului la evaluarea performanelor unui judector. Îns, acest instrument exist în LP nr.154/2012 privind selecia, evaluarea performanelor i cariera judectorilor, care în art.13 alin.(2) stabilete expres c acordarea calificativului „insuficient” la dou evaluri consecutive constituie temei pentru iniierea, din partea CSM, a procedurii de eliberare din funcie a judectorului. În conformitate cu art.23 alin.(2), hot-
16 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
rârea privind euarea evalurii performanelor judectorului sau, dup caz, a preedintelui/vicepreedintelui de instan judectoreasc, adoptat de ctre colegiul de evaluare, constituie temei de drept pentru suspen- darea din funcie i pentru iniierea de ctre CSM a procedurii de eliberare a persoanei din funcia de judec- tor sau din cea de preedinte/vicepreedinte de instan judectoreasc. Norme similare se gsesc i-n art.24 alin.(11) lit.a) i art.25 alin.(1) lit.b) din LP nr. 544/1995 cu privire la statutul judectorului.
În ce privete eliberarea din funcie în cazul eecului la evaluarea integritii unui judector, avem prevederi existente anterior în art.25 alin.(1) din legea cu privire la statutul judectorului - nesoluionarea unui conflict de interese real, nedepunerea declaraiei de avere i interese personale sau refuzul de a o depune. Totodat, au fost inserate noi prevederi în conformitate cu care judectorul este eliberat din funcie de organul care l-a numit în cazul de nesoluionare în termen a incompatibilitilor (LP nr.74/2018), precum i în cazul rezul- tatului negativ al testului de integritate profesional în temeiul hotrârii colegiului disciplinar (LP nr/2018).
Din informaiile disponibile pe pagina web a CSM nu au fost identificate cazuri de eliberare din funcie în cazul eecului la evaluarea performanelor unui judector i în cazul eecului la evaluarea integritii unui judector.
1.3. Restructurarea sistemului judiciar (finalizarea reformei hrii judiciare)
1.3.1. Revizuirea circumscripiilor actualei hri judiciare, în vederea specializrii judecto- rilor i a asigurrii unei sarcini de munc echilibrate între instane;
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
În urma reformei produse cu adoptarea LP nr. 76/2016 cu privire la reorganizarea instanelor judectoreti, mai multe instane de fond au fuzionat, iar în rezultat, din 1 ianuarie 2017, pe teritoriul Republicii Moldova, avem doar 15 judectorii de fond, plus 4 curi de apel i CSJ. În baza analizelor experilor i studiilor de feza- bilitate a fost elaborat harta judiciar, cu circumscripiile instanelor comasate în care acestea îi exercit jurisdicia.
Unul din obiectivele trasate de ”mica reform a justiiei” îl constituie revizuirea circumscripiilor actualei hri judiciare pentru a remedia unele deficiene i a asigurarea unei sarcini de munc echilibrate între instane i o proporionalitate obiectiv pentru judectori. Nu au fost identificate informaii referitor la revizuirea circum- scripiilor actualei hri judiciare de ctre MJ.
1.3.2. Crearea seciunilor specializate în Judectoria Chiinu (seciunea penal, seciunea civil i seciunea contencios administrativ, pe baza sediilor fostelor instane de sector);
Gradul de realizare (cantitativ): realizat
În conformitate cu legea cu privire la reorganizarea instanelor judectoreti, pân la data de 1.01.2017, CSM trebuia s aprobe regulile de baz privind specializarea judectorilor (art.3 alin.(4)), iar, pân la 1.06.2017, preedinii instanelor de judecat nou-create trebuiau s stabileasc modul de specializare a judectorilor
EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE 17
(art.3 alin.(5)). Specializarea judectorilor presupune c acetia vor examina doar un anumit tip de dosare, fapt ce sporete gradul de profesionalism i de eficien a judectorilor, reduce riscul erorilor i ridic calita- tea deciziilor adoptate.
În conformitate cu hotrârea CSM nr.555/25 din 27.11.18, din 1 ianuarie 2019 sediile Judectoriei Chiinu se specializeaz, fiind stabilit i componena numeric a judectorilor specializai la sediile judectoriei Chii- nu. Astfel, în sediul Botanica sunt concentrai 12 judectori specializai în materie de insolvabilitate, în sediul Buiucani – 38 judectori specializai în materie penal, în sediul Centru – 72 judectori specializai în materie civil, în sediul Ciocana – 18 judectori specializai în materie contravenional i în activitatea judectorului de instrucie i în sediul Râcani – 15 judectori specializai în materie de contencios administrativ.
Specializarea sediilor Judectoriei Chiinu a fost deja pus în aplicare, astfel, fiecare din instanele sus-nomi- nalizate examineaz un anumit tip de dosare, conform specializrii.
1.3.3. Identificarea resurselor financiare pentru construcia/reconstrucia instanelor co- masate i asigurarea infrastructurii rutiere accesibile ctre toate instanele. Este ne- cesar impulsionarea procesului de reorganizare a instanelor de judecat;
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
În prezent, judectoriile optimizate au mai multe sedii centrale i secundare. Puine judectorii au un sediu unic. Îns, pân la sfâritul anului 2027, toate sediile unei judectorii trebuie s se regseasc fizic într-o sin- gur cldire (judectorie), aa cum prevede reforma instanelor de judecat. Acest lucru presupune c auto- ritile trebuie s construiasc sedii noi (unice) sau s renoveze sediile vechi care vor deveni sediile curente ale unei judectorii. În acest sens, prin HP nr.21/2017 a fost aprobat Planul de construire a cldirilor noi i/sau de renovare a cldirilor existente, necesare pentru buna funcionare a sistemului instanelor judectoreti. Cheltuielile totale prevzute în acest sens se ridic la aproximativ 1,7 miliarde de lei.
Conform Planului de construire a cldirilor noi i/sau de renovare a cldirilor existente, necesare pentru buna funcionare a sistemului instanelor judectoreti, în anii 2018 – 2021 este prevzut construcia noilor sedii ale judectoriilor Orhei, Edine, Hânceti, Cueni, Cahul, Chiinu, în anii 2021 – 2023 construcia noilor sedii ale judectoriilor Bli, Soroca, Streni, Drochia, Comrat, în anii 2024 – 2027 construcia noilor sedii ale jude- ctoriilor Anenii Noi, Criuleni, Cimilia.
Pentru realizarea aciunilor planificate, în Legea bugetului de stat nr. 289/2017 pentru anul 2018 au fost aprobate mijloace financiare în sum de 4115,00 mii lei, iar pentru anul 2019, în Legea bugetului de stat nr.303/2018 au fost alocate mijloace financiare în sum de 60000,00 mii lei.
Termenul prevzut în legea cu privire la reorganizarea instanelor judectoreti (anul 2027) este mult prea mare i tergiversarea risc s erodeze esena reformei.
În raportul de activitate pentru anul 201817, Ministerul Justiiei menioneaz c a iniiat desfurarea aciu- nilor organizatorice i logistice pentru reamplasarea/construcia gradual a instanelor judectoreti. În Ra- portul Guvernului pentru implementarea Planului de construire a cldirilor noi i/sau de renovare a cldirilor existente, necesare pentru buna funcionare a sistemului instanelor judectoreti, prezentat Parlamentului
17 Raportul de activitate al Ministerului Justiiei pentru anul 2018 disponibil la adresa http://www.justice.gov.md/public/files/directia_ analiza_monitorizare_si_evaluare_a_politicilor/Raport_de_activitate_al_Ministerului_Justiiei_pentru_anul_2018.pdf
la 13.03.201918, se menioneaz c aciunile planificate nu au fost realizate în termenul stabilit, fiind invocat motivul reticenei autoritilor publice locale în alocarea loturilor de teren pentru construcia cldirilor noi.
Reieind din cele expuse i din realitile existente la moment, dei autoritile responsabile au demarat mai multe aciuni, nu se observ o impulsionare a procesului de construire a cldirilor noi i/sau de renovare a cldirilor existente, necesare pentru buna funcionare a sistemului instanelor judectoreti.
1.4. Consolidarea mecanismelor de responsabilizare a judectorilor
1.4.1. Stabilirea unui mecanism eficient pentru asigurarea responsabilitii judectorilor;
Gradul de realizare (cantitativ): realizat
În vederea stabilirii unui mecanism eficient pentru asigurarea responsabilitii judectorilor, prin LP nr.136/2018 au fost inserate mai multe modificri la LP nr.178/2014 cu privire la rspunderea disciplinar a judectorilor. Acestea se refer la: excluderea interpretrilor vagi privind faptele ce constituie abateri dis- ciplinare a judectorilor; revizuirea mecanismului de examinare a abaterilor disciplinare; fortificarea rolului inspectorului-judector; concretizarea aspectelor ce in de selectarea membrilor i membrilor supleani ai colegiului disciplinar.
Printre noile prevederi legale am putea nota precizarea în lege c abaterile disciplinare i sanciunile dis- ciplinare survin în cazul ”inteniei sau neglijenei grave” a judectorilor. În lege este stabilit expres c doar abaterea disciplinar „grav sau repetat”, constituie temei pentru eliberarea din funcie a judectorului, fiind precizat c procedurile disciplinare pot fi intentate i împotriva judectorilor demisionai. Iar pentru exclude- rea unor interpretri eronate, textul legii a prevzut c rspunderea disciplinar nu depinde de faptul c actul emis de judectorul subiect al cauzei disciplinare a fost sau nu a fost contestat ori de rezultatul examinrii apelului sau a recursului.
Au fost operate modificri i în privina Colegiului disciplinar - organul care examineaz cauzele discipli- nare în privina judectorilor i aplic sanciuni disciplinare. Astfel, se precizeaz c membrii Colegiului disciplinar din rândul judectorilor se aleg prin vot secret de Adunarea General a Judectorilor, iar în ca- zul situaiilor de impas i imposibilitii alegerii membrilor în Colegiul disciplinar din rândul judectorilor, acetia vor fi desemnai de ctre CSM. În ce privete membrii Colegiului disciplinar din rândul reprezen- tanilor societii civile, se stabilete expres c MJ este în drept s refuze propunerea comisiei de selectare a candidailor numai în cazul în care nu a fost respectat procedura sau candidaii selectai nu corespund criteriilor stabilite prin lege. Referitor la procedura de revocare a membrilor Colegiului disciplinar, legea acord aceast prerogativ însui Colegiului, prin hotrâre motivat adoptat cu votul a 2/3 din numrul total al membrilor.
Pentru a îmbunti activitatea membrilor Colegiului disciplinar din rândul judectorilor, CSM are obligaia de a stabili un mecanism care s permit reducerea volumului de lucru al acestora în funcie de activitatea din cadrul Colegiului disciplinar.
Noile prevederi concretizeaz c procedura disciplinar poate începe sau continua chiar i în cazul revocrii sesizrii, dac Colegiul disciplinar consider c exist un interes public de natur s afecteze prestigiul justii- ei. Întreaga procedur disciplinar a fost revizuit, fiind consolidat rolul IJ i excluse completele de admisibi- litate, inclusiv procedurile anterioare de examinare de ctre acestea a sesizrilor.
O alt modificare important se refer la acordarea posibilitii de contestare la CSJ a hotrârilor CSM, adop- tate în privina hotrârilor colegiului disciplinar, în partea ce se refer la fondul cauzei, fiind exclus preve- derea anterioar care acorda doar posibilitate de contestare în partea ce se refer la procedura de emitere/ adoptare. Menionm i modificarea care stabilete i pentru CSM competena de a examina contestaiile împotriva hotrârilor Colegiului Disciplinar, atât în privina fondului, cât i în privina procedurii de emitere.
1.4.2. Asigurarea autonomiei funcionale a IJ fa de CSM;
Gradul de realizare (cantitativ): realizat
În LP nr. 947/1996 cu privire la CSM au fost inserate mai multe modificri i completri prin LP nr.137/2018, care au rolul de asigura autonomia funcional a IJ fa de CSM.
Actualmente în lege se precizeaz c IJ este un organ independent, constituit din 7 inspectori-judectori, care dispun de autonomie funcional. Durata mandatului de inspector-judector este de 6 ani. Inspecto- rul-judector poate fi numit doar pentru un singur mandat. Plus la aceasta, se instituie regula conform creia poate fi aleas în funcia de inspector-judector persoana care nu a exercitat funcia de judector pe parcur- sul ultimilor 3 ani. Notm i excluderea din textul legii a prevederilor anterioare care stabileau c Inspecto- rul-judector principal este subordonat CSM.
Totodat, un ir de modificri, efectuate prin LP nr.136/2018 la procedurile disciplinare din LP nr.178/2014 cu privire la rspunderea disciplinar a judectorilor au scopul consolidrii rolului i capacitilor IJ i asigurrii autonomiei funcionale a acesteia. Pân la aceste modificri, competenele IJ erau mai limitate. Procedurile anterioare prevedeau existena în cadrul Colegiului Disciplinar a completului de admisibilitate, care hotra cu privire la admisibilitatea sesizrilor disciplinare.
Potrivit noilor proceduri disciplinare, sesizarea în privina abaterilor judectorului este verificat de ctre in- spectorul-judector în termen de 20 zile, cu posibilitatea de prelungire cu 15 zile. Inspectorul-judector are opiunea de a respinge sesizarea ca neîntemeiat printr-o decizie motivat, care este cu drept de contestare în completul de examinare a contestaiilor constituit de ctre colegiul disciplinar, fie opiunea de a dispune prin rezoluie pornirea procedurii disciplinare, începerea cercetrii disciplinare, care se efectueaz în termen de 30 de zile lucrtoare de la data dispunerii acestora, cu posibilitatea prelungirii termenului cu cel mult 15 zile. Noile norme prevd i procedurile privind abinerea sau recuzarea inspectorului-judector, precum i cazurile în care acetia au obligaia s se abin de la examinarea unei sesizri.
Totodat, noile prevederi dezvolt procedurile de examinare a contestaiilor împotriva deciziilor IJ de respin- gere sesizrilor, care se desfoar în faa completelor de contestaie. Hotrârea privind respingerea contes- taiei împotriva deciziei IJ de respingere a sesizrii este definitiv, iar hotrârea privind admiterea contestaiei este obligatorie pentru IJ care urmeaz s efectueze cercetarea disciplinar.
Suplimentar menionm c în rezultatul amendrii cadrului legal, CSM a aprobat prin hotrârea nr.506/24 din 13.11.2018 un nou Regulament privind organizarea, competena i modul de funcionare a IJ.
20 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
1.4.3. Asigurarea efectiv a repartizrii aleatorii a dosarelor în toate instanele i include- rea înclcrii repartizrii aleatorii a dosarelor ca abatere disciplinar;
Gradul de realizare (cantitativ): realizat
În LP nr.514/1995 privind organizarea judectoreasc este deja prevzut c activitatea de judecare a cauze- lor se desfoar cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor (art.61 alin.(1)), iar preedintele instanei judectoreti verific procesul de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instan spre exami- nare (art.161 alin.(1) lit.i)). Norme privind obligaia de distribuire aleatorie a dosarelor gsim i în art.344 din Codul de procedur penal i art.168 din Codul de procedur civil. Procedurile detaliate sunt descrise i în Regulamentul CSM privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanele judec- toreti, aprobat prin hotrârea nr.110/5 din 5.02.2013.
Un ir de modificri la legea privind organizarea judectoreasc, inserate prin LP nr.137/2018, vin s indice c distribuirea aleatorie a dosarelor are loc prin intermediul PIGD, care este unic pentru toate instanele de jude- cat, fiind parte component a sistemului informaional judiciar, iar utilizarea acestuia este obligatorie pen- tru toate instanele de judecat. Administrarea PIGD i asigurarea controlului asupra funcionalitii acestuia este pus în sarcina AAIJ. Suplimentar subliniem c prin HG nr.794/2018 a fost aprobat i Regulamentul pri- vind organizarea i funcionarea SIJ, care stabilete modul de organizare i coninutul informaional al PIGD, precum i alte aspecte pentru utilizarea, dezvoltarea continu a SIJ.
La fel, conform modificrilor aduse Codului de procedur civil, prin adoptarea LP nr.17/.2018, cererile de chemare în judecat, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanelor judectoreti, pre- cum i oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instana de judecat prin intermediul PIGD, care este unic pentru întreg sistemul judectoresc. În acest caz, cererea i actele anexate la ea sub form de documente electronice trebuie s fie semnate cu semntura electronic avansat calificat.
Potrivit MJ19, începând cu luna iulie 2018, în toate judectoriile i curile de apel este implementat o ver- siune îmbuntit (4.1.4) a PIGD, creat cu suportul USAID în cadrul Programului pentru Justiie Transpa- rent. Concomitent, a fost dezvoltat o nou versiune a PIGD-ului ce asigur interoperabilitatea cu serviciile guvernamentale electronice relevante (MPass, MSign, MPay, MLog, Mnotify), iar funcionalitile noi permit semnarea electronic a documentelor emise de instana de judecat i un transfer electronic al cererilor i al dosarelor mai performant. Noile funcionaliti sunt în regim de testare în unele instane de judecat.
Experii internaionali salut îmbuntirile aduse la repartizarea dosarelor spre examinare, realizat datorit sistemului de repartizare aleatorie automatizat, îns acetia menioneaz c îmbuntirile trebuie s ex- clud posibilitatea apariiei lacunelor anterioare când sistemul putea fi ocolit. Totodat, în Raportul Comisiei Internaionale a Juritilor din 2019 ”Promisiunea neîndeplinit privind un sistem judectoresc independent în Moldova”, se noteaz necesitatea ca, în situaiile în care sistemul automatizat se defecteaz, preedinii de instan s fie obligai s ofere motivarea repartizrii fiecrui dosar i motivarea excluderii de a fi repartizate, precum i s fac publice aceste informaii.
În ce privete includerea înclcrii repartizrii aleatorii a dosarelor ca abatere disciplinar, notm existena normei cuprinse în art.4 alin.(2) din legea cu privire la rspunderea disciplinar a judectorilor, prin care se încadreaz ca abatere disciplinar îndeplinirea cu întârziere sau necorespunztoare de preedinii i vice- preedinii instanelor judectoreti a verificrii procesului de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instan spre examinare.
19 Comunicatul de pres al Ministerului Justiiei disponibil pe adresa http://justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4&id=4258
1.4.4. Abilitarea IJ cu competena de a verifica repartizarea aleatorie dosarelor;
Gradul de realizare (cantitativ): realizat
În rezultatul mai multor modificri efectuate la legea cu privire la CSM, prin intermediul LP nr.137/2018, a fost inserat norma prin care IJ este abilitat cu competena de verificare a corectitudinii repartizrii aleatorii a dosarelor pentru examinare în instanele judectoreti (art.71 alin.(6) lit.a1)).
1.4.5. Asigurarea înregistrrii audio a tuturor edinelor de judecat i accesul prilor la înregistrri.
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Reieind din prevederile legale, înregistrarea audio a edinelor de judecat este obligatorie în toate cazurile când urmeaz a fi întocmit procesul verbal al edinei de judecat. Nu se va înregistra edina de judecat în cadrul procedurii scrise i atunci când chestiunile sunt soluionate de ctre judector unipersonal.
Procedura de înregistrare audio este reglementat de Regulamentul CSM privind înregistrarea audio digital a edinelor de judecat, aprobat prin hotrârea CSM nr.338/13 din 12.04.2013, de Codul de procedur civil, Codul de procedur penal, Codul contravenional i legea privind organizarea judectoreasc.
În pofida normelor existente i dotrii tuturor instanelor de judecat cu echipament necesar înregistrrii audio a edinelor de judecat (SRS Femida), pân în prezent aceste obligaii nu sunt realizate în deplin msur, nefiind asigurat înregistrarea audio în toate edinele de judecat.
Potrivit raportului AAIJ privind înregistrarea audio a edinelor de judecat în instanele judectoreti din Moldova în luna decembrie 2018, în 19 instane judectoreti monitorizate nu a fost atins rata necesar de 100% de edine de judecat care au fost înregistrate audio (în luna noiembrie erau 18 instane de judecat). Dintre acestea, în 8 instane de judecat aceast rat este sub 50%. În raportul nominalizat se mai indic c în 7 instane de judecat exist un numr mare de edine desfurate (de la 4% la 10%) în care rezultatul edinei nu este salvat în PIGD (în luna noiembrie erau menionate doar 2 instane de judecat). Tot în acest raport se mai noteaz c în sediul Buiucani al Judectoriei Chiinu nu a fost utilizat echipamentul SRS Fe- mida, deoarece instana nu dispune de sli de judecat. În ce privete accesul prilor la înregistrrile audio, actele normative sus-menionate prevd posibilitatea eliberrii copiilor de pe acestea participanilor la pro- ces, contra unei pli stabilite de Guvern.
În 2018 a demarat procesul de efectuare a videoconferinei/înregistrarea video a edinelor de judecat, fi- ind procurate 20 de echipamente necesare cu suportul Programului pentru Justiie Transparent (USAID). Totodat, în baza hotrârii CSM nr.322/16 din 03.07.2018, a început testarea sistemului de videoconferine în cauze penale în Judectoria Orhei, Judectoria Cahul, Curtea de Apel Chiinu, Curtea de Apel Cahul i Cur- tea Suprem de Justiie, inclusiv cu instalarea a dou seturi de echipamente pentru teleconferin în cadrul penitenciarelor din Brneti i Taraclia. Regulile de desfurare a edinelor de judecat cu utilizarea pilot a aplicaiei de teleconferin în instanele judectoreti i instituiile penitenciare sunt stabilite în Regulamen- tul privind desfurarea edinelor de judecat cu utilizarea aplicaiei de teleconferin în instanele judec- toreti i instituiile penitenciare pilot, aprobat prin hotrârea CSM nr.387/20 din 2.10.2018.
22 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
1.5. Consolidarea independenei sistemului judiciar
1.5.1. Adoptarea legislaiei primare i secundare pentru consolidarea rolului CSM, în spe- cial prin limitarea calitii de membru la un singur termen;
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Modificrile legislative efectuate prin legea nr.137 din 27.09.2018 exclud posibilitatea membrilor CSM de a fi alei pentru 2 mandate consecutive. Prevederi similare se regsesc i în iniiativa de revizuire a Constituiei Republicii Moldova (proiectul de lege nr.10 din 18.01.2018 înregistrat în Parlament)20 în conformitate cu care mandatul membrilor CSM este doar de un termen de 6 ani. Completrile propuse în proiectul legii de revizuire a Constituiei au ca scop concretizarea rolului CSM în procesul de autoadministrare a sistemului judectoresc, componenei i competenelor acestuia. Dup cum am menionat deja în aceast analiz, proiectul dat de lege nu a fost examinat de ctre Parlament i acesta nu mai poate fi examinat în legislatura actual, dup alegerea unui nou Parlament în 2019. Remarcm c, dei au fost inserate modificri la legea cu privire la CSM, nu a fost revizuit Regulamentul cu privire la organizarea i funcionarea CSM, aprobat prin hotrârea CSM nr.668/26 din 15.09.2015.
1.5.2. Obligarea Guvernului i Parlamentului s consulte CSM la stabilirea bugetului sis- temului judiciar;
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Prin LP nr.172/2018 de amendare a legii privind organizarea judectoreasc i legii cu privire la CSM, s-a pre- vzut c bugetul CSM se elaboreaz, se aprob i se administreaz în conformitate cu principiile, regulile i procedurile prevzute de Legea finanelor publice i responsabilitii bugetar-fiscale nr.181/2014.
Reieind din prevederile LP nr.181/2014, autoritatea bugetar independent/autonom elaboreaz proiectul de buget, care se aprob cu avizul consultativ al MF, fiind înaintat ulterior Guvernului, în termenul prevzut de calendarul bugetar pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat care va fi prezentat Parlamentului spre adoptare. În cazul unor divergene, autoritatea bugetar independent/autonom prezint obieciile sale Parlamentului. Îns, normele legale existente nu stabilesc expres obligaia Guvernului i Parlamentului s consulte CSM pentru stabilirea bugetului sistemului judiciar, aa cum prevd aciunile de reform.
În acest sens, este oportun de a sublinia c iniiativa de revizuire a Constituiei Republicii Moldova, menio- nat mai sus în prezentul raport (proiectul de lege nr.10 din 18.01.2018), indic expres obligaia de consul- tare a CSM în procesul elaborrii, examinrii, aprobrii i modificrii bugetului de stat în partea ce ine de alocarea mijloacelor financiare instanelor judectoreti. Totodat, se precizeaz c CSM este autoritatea în drept s prezinte Parlamentului propuneri privind mijloacele financiare necesare pentru buna funcionare a instanelor judectoreti. Potrivit autorului proiectului de lege, aceste norme sunt necesare pentru a exclude ambiguitile i dublrile de competene existente la moment.
20 Proiectul de lege nr.10 din 18.01.2018 disponibil la adresa http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/ LegislativId/4057/language/ro-RO/Default.aspx
1.5.3. Limitarea dreptului de vot al Procurorului general, preedintelui CSJ i MJ în proble- mele referitoare la cariera judectorilor (numirea, promovarea, sancionarea disci- plinar i destituirea judectorilor);
Gradul de realizare (cantitativ): realizat
În conformitate cu LP nr.137/2018, prin care s-au efectuat modificri la legea cu privire la CSM, s-a stabilit expres c la adoptarea hotrârilor cu privire la cariera judectorilor, rspunderea disciplinar a acestora, sanc- ionarea i eliberarea din funcie a judectorilor, membrii de drept ai CSM (Preedintele CSJ, Ministrul Justiiei i Procurorul General) particip fr drept de vot.
1.5.4. Instituirea unui sistem efectiv de contestare a hotrârilor CSM (jurisdicie deplin pe fond, edine publice obligatorii i hotrâri motivate).
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Jurisdicie deplin pe fond
Una din modificrile importante la legea cu privire la CSM, inserat prin LP nr.137/2018, este excluderea posibilitii de contestare a hotrârilor CSM doar în partea ce se refer la procedura de emitere/adoptare. În consecin, orice hotrâre a CSM poate fi contestat la CSJ în cazul unor obiecii ce se refer la fondul cauzei.
edine publice obligatorii
De facto, art.81 alin.(2) din LP nr.947/1996 prevede c edinele CSM sunt publice, cu unele excepii. Dac an- terior legea stabilea expres c edinele sunt închise doar în situaia când ar putea s aduc atingere vieii pri- vate a persoanelor, atunci, noile modificri, incluse prin LP nr.137/2018, mai includ suplimentar înc 2 situaii: ”în vederea protejrii informaiei ce constituie secret de stat sau a cazului în care, datorit unor împrejurri speciale, caracterul public poate prejudicia interesele justiiei”.
Tangenial cu aceste modificri este i indicarea expres în lege c se public pe pagina web oficial hotrâ- rile adoptate în cadrul edinelor închise de ctre CSM i de organele specializate. Totodat, se concretizeaz în lege c nu se public pe pagina web a CSM informaiile care nu pot fi publicate din agenda edinei, din proiectele de hotrâri i materialele adiionale care urmeaz a fi supuse examinrii.
Subliniem un aspect important care are conexiune cu publicitatea edinelor CSM. De mai multe ori, în ra- poartele societii civile s-a atras atenia asupra practicii CSM de votare a hotrârilor în ”deliberare”, doar în prezena membrilor CSM (similar procedurilor în instanele de judecat de adoptare a hotrârilor), ceea ce reprezint de facto o votare în cadrul unor edine închise. Aceast practic afecteaz transparena CSM, care trebuie s ia orice decizie în public, în rezultatul unor dezbateri i argumente, cu respectarea principiului contradictorialitii. În pofida acestui fapt, noile modificri, inserate prin LP nr.137/2018, redau un alt cuprins textului în art.24 alin.(3) din lege, fiind stabilit expres procedura de deliberare pentru adoptarea hotrârilor de ctre CSM.
24 EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE
Hotrâri motivate
Modificrile (LP nr.137/2018) operate la LP nr. 947/1996 stabilesc procedura de adoptare a hotrârilor de c- tre CSM, care iniial pronun public dispozitivul hotrârii, consemnat într-un proces verbal, iar în cel mult 30 de zile redacteaz hotrârea motivat, care conine i numrul de voturi ale membrilor CSM.
Dei legea prevedea i anterior c hotrârile CSM trebuie s fie motivate (privind selectarea candidailor pentru funcia de judector, de preedinte sau de vicepreedinte al instanei judectoreti, transferarea sau promovarea judectorului), reieind din constatrile documentului de politici CRJM din 2017 ”Selecia i pro- movarea judectorilor în Republica Moldova – provocri i necesiti”21, aceste cerine legale au fost înclcate în mod constant de ctre CSM, în mod special la numirea sau promovarea unor candidai care au acumulat un punctaj mai mic decât ali candidai, care au participat la concursurile desfurate de colegiile specializate ale CSM.
1.6. Sporirea eficienei sistemului judiciar
1.6.1. Reforma instituiei judectorilor de instrucie. Instituirea judectorilor pentru drep- turi i liberti, care nu ar fi angajai din rândurile procurorilor i fotilor judectori de instrucie, i urmeaz a fi instruii special pentru autorizarea msurilor preven- tive i a msurilor de investigaie;
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Dei reforma prevede renunarea la judectorii de instrucie i instituirea judectorilor pentru drepturi i liberti, pân în prezent instituia judectorului de instrucie a rmas neschimbat. Ultima reform în ce pri- vete judectorii de instrucie a avut loc în 2016, iniiat prin LP nr.126/2016 (3 ani experien pentru accede- re în funcie, mandat maxim de 3 ani, imposibilitatea deinerii a 2 mandate consecutive, etc.), efectele ei fiind subminate prin anularea ulterior a cerinei privind experiena minim de trei ani pentru numirea în funcia de judector de instrucie, excluderea interdiciei de a ocupa funcia de judector de instrucie pentru dou mandate consecutive.
1.6.2. Responsabilizarea judectorilor pentru aplicarea arbitrar a arestului preventiv;
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Notm faptul c nu au fost identificate amendamente legislative care s reglementeze expres responsabili- zarea judectorilor pentru aplicarea arbitrar a arestului preventiv. Am putea remarca una din modificrile inserate prin LP nr.136/2018 la LP nr.178/2014 cu privire la rspunderea disciplinar a judectorilor prin care s-a stabilit c constituie abatere disciplinar ”adoptarea unei hotrâri judectoreti prin care, intenionat sau din neglijen grav, au fost înclcate drepturile i libertile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice,
21 Documentul de politici ”Selecia i promovarea judectorilor în Republica Moldova – provocri i necesiti”, CRJM, 2017, disponibil la adresa https://crjm.org/wp-content/uploads/2017/07/CRJM-Selectia-si-cariera-jud-2017.pdf
garantate de Constituia Republicii Moldova i de tratatele internaionale privitoare la drepturile fundamen- tale ale omului la care Republica Moldova este parte.” (art.4 alin.(1) lit.b)). Sub incidena acestor prevederi intr i dreptul fundamental la libertatea individual i la sigurana persoanei, garantat de art.25 din Consti- tuia Republicii Moldova i art.5 din Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i Libertilor Fundamentale.
Am putea remarca unele modificri la Codul de procedur penal, efectuate prin LP nr.179/2018, care prevd: (1) excluderea de la aplicarea arestului a infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mic de 3 ani; (2) respingerea demersurilor de aplicare a arestului în cazul în care acestea nu sunt motivate suficient sau dac motivele invocate nu sunt susinute prin probe care confirm temeiurile re- zonabile de aplicare; (3) instituirea unui mecanism intern de verificare a temeiniciei motivelor care stau la baza demersului procurorului de prelungire a arestului; (4) precizarea obligaiei judectorului s examineze prio- ritar oportunitatea aplicrii altor msuri preventive, neprivative de libertate, apoi a celor alternative arestului preventiv; (5) acordarea dreptului învinuitului de a solicita examinarea legalitii arestului în edin public.
1.6.3. Reducerea numrului de aplicare a msurilor privative de libertate la 40-50% (me- dia european) într-un termen cât mai restrâns.
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Reieind din raportul statistic a judectoriilor privind examinarea demersurilor despre emiterea mandatului de arestare i prelungirea termenului inerii sub arest i arestarea la domiciliu pentru 12 luni ale anului 2018, elaborat de Agenia de administrare a instanelor judectoreti,22 media autorizrii demersurilor de arestare pentru anul 2018 a ajuns la cifra de peste 88%. Aceeai medie de admitere se înregistreaz i în cazul solicit- rii aplicrii msurii de arest la domiciliu. Pe parcursul ultimilor ani, aceast tendin îngrijortoare a fost con- statat i-n rapoartele societii civile, exemplificativ fiind Raportul CRJM din 2018 ”Judectorii de instrucie la 15 ani de activitate – bilanuri i perspective de viitor”.23
1.6.4. Simplificarea procedurii de examinare a cauzelor – modificarea legislaiei în vede- rea evitrii amânrii nejustificate a edinelor de judecat i îmbuntirii calitii examinrii cauzelor;
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Codul de procedur civil nr.225/2003 a fost amendat substanial prin LP nr.17/2018, fiind inserate norme care diminueaz durata proceselor de judecat i simplific procedurile de examinare a cauzelor civile. Multi- plele modificri se refer la reducerea termenilor de judecare a dosarelor; stabilirea procedurilor simplificate pentru cauzele cu valoare redus; reducerea abuzurilor de procedur i practicilor de tergiversare a examin- rii cauzelor prin înaintarea multiplelor cereri din partea participanilor la proces, inclusiv a cererilor de recu- zare; utilizarea PIGD pentru depunerea, expedierea i informarea referitor la cererea de chemare în judecat, actele de procedur, citaiile i întiinrile judiciare; alte modificri importante.
22 Raport statistic al AAIJ disponibil la adresa http://aaij.justice.md/files/document/attachments/mandate%20de%20arest.pdf 23 Raportul CRJM disponibil la adresa https://crjm.org/wp-content/uploads/2019/04/Judec%C4%83torii-de-instruc%C5%A3ie_RO_
web.pdf
În ce privete Codul de procedur penal nr.122/2003, nu au fost identificate intervenii legislative în vederea evitrii amânrii nejustificate a edinelor de judecat i îmbuntirii calitii examinrii cauzelor.
1.6.5. Regândirea instituiei medierii judiciare - modificarea legislaiei în vederea exclude- rii situaiilor în care medierea judiciar duce la tergiversarea proceselor.
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Medierea judiciar, prin LP nr. 31/2017, a fost inclus ca un capitol nou în Codul de procedur civil, fiind obli- gatoriu pentru instana de judecat de a supune medierii judiciare anumite cauze prevzute expres în Cod. Dei scopul medierii este altul, prevederile din Cod facilitau tergiversarea cauzelor examinate în instanele de judecat. În legea nr.17/2018 au fost inserate unele modificri, care presupun c, în cazul în care una sau am- bele pri refuz soluionarea litigiului pe cale amiabil, litigiul se examineaz i se soluioneaz în continuare de ctre acelai judector sau, dup caz, de un alt complet de judecat.
1.7. Sporirea transparenei sistemului judiciar
1.7.1. Reglementarea clar prin lege a procedurii de publicare integral a hotrârilor ju- dectoreti, cu reglementarea restrictiv a cazurilor de secretizare a datelor cu ca- racter personal, inând cont de cele mai avansate modele din UE. Reglementarea la nivel de lege a altor elemente ce asigur transparena actului de justiie;
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Nu au fost identificate intervenii legislative, aa cum prevede reforma, care s reglementeze clar în lege procedura de publicare integral a hotrârilor judectoreti, cu restriciile ce privesc secretizarea datelor cu caracter personal. Au rmas neschimbate normele cuprinse în art.10 alin.(4) i (5) din Legea nr.514/1995 pri- vind organizarea judectoreasc, în conformitate cu care hotrârile judectoriilor, ale curilor de apel i ale CSJ se public pe pagina web din internet, iar modul de publicare a hotrârilor judectoreti este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotrârilor judectoreti, aprobat de ctre CSM prin hotrârea nr.658/30 din 10.10.2017. Remarcm faptul c i Regulamentul menionat nu a suferit modificri.
Singura modificare, care se refer la publicarea hotrârilor, a fost inserat, prin LP nr.17/2018, la art.194 alin. (4) din Codul de procedur civil nr.225/2003, potrivit creia „Preedintele edinei de judecat asigur publi- carea tuturor actelor procedurale pe pagina web a instanei judectoreti la compartimentul cauzei respective în termen de 3 zile calendaristice de la emiterea actului procedural respectiv”.
Notm i lipsa unor reglementri exprese în lege a cazurilor de secretizare a datelor cu caracter personal, inând cont de cele mai avansate modele din UE. În prezent, restriciile privind publicarea unor informaii din hotrârile judectoreti sunt reglementate în Regulamentul CSM privind modul de publicare a hotrârilor judectoreti. În special, restriciile date se refer la hotrârile judectoreti pronunate în cauzele examinate în camera de consiliu (edin „închis”) sau în edin secret.
EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE 27
Pe parcursul anului 2018 i începutul anului 2019, AAIJ a actualizat interfeele paginilor web ale zece instane de judecat, de apel i de fond în contextul lansrii unei noi versiuni a PIGD. Mai multe instituii de pres24 au relatat despre faptul c, odat cu noile modificri nu mai este posibil cutarea hotrârilor judectoreti dup numele prilor din dosar. Dei AAIJ asigur c la moment sunt doar nite probleme tehnice pentru utilizatorii în identificarea hotrârilor pe care le caut, exist anumite temeri, în contextul în care CNPDCP a recomandat din nou CSM s revad Regulamentul de publicare a hotrârilor judectoreti, în partea ce ine de publicarea în hotrârile judectoreti a numelui, prenumelui prilor i altor date cu caracter personal. Iar Plenul CSM a decis prin hotrârea nr.104/6 din 26.03.2019 s ia act de Notele informative ale IJ referitor la deciziile CNPDCP.
O problem similar este nepublicarea tuturor hotrârilor judectoreti pe portalul naional al instanelor de judecat, în pofida existenei obligaiei în lege de publicare a tuturor hotrârilor adoptate. Reieind din Raportul de monitorizare a publicrii pe portalul naional al instanelor de judecat a hotrârilor judecto- reti pe anul 2018, elaborat de AAIJ25, pe parcursul anului 2018, din 156475 hotrâri judectoreti disponibile pentru publicare au fost publicate 150316 hotrâri, ce constituie adic 96%.
1.7.2. Reformarea sistemului de publicitate a edinelor în materie penal la CSJ;
Gradul de realizare (cantitativ): parial realizat
Reformarea sistemului de publicitate a edinelor în materie penal la CSJ presupune asigurarea participrii nemijlocite a persoanei la judecarea cauzei când instana se pronun asupra libertii sale. În prezent, reie- ind din Codul de procedur penal nr.122/2003, recursul se judec fr citarea prilor la proces.
În Parlament este examinat proiectul de lege nr.305/2018 pentru modificarea unor acte normative26, prin care se propune modificarea alin.(1) al art.433 din Codul de procedur penal, fiind stabilit c recursul se judec în edin de judecat, cu citarea prilor. În acelai timp, proiectul statueaz c neprezentarea aces- tora nu va împiedica examinarea cauzei. Proiectul de lege indicat mai sus a fost adoptat de ctre Parlament doar în I lectur la data de 11.10.2018.
1.7.3. Asigurarea publicrii informaiilor de interes public, complete i actualizate, cu pri- vire la activitatea i performana fiecrei instane de judecat pe pagina sa web;
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Prin HG nr.593/2017 a fost aprobat Conceptul tehnic al SIJ – sistem informaional automatizat, constituit din- tr-un ansamblu de resurse i tehnologii informaionale, mijloace tehnice de program i metodologii, aflate
24 https://justicemoldova.md/cautarea-hotararilor-judecatoresti-dupa-nume-din-nou-in-pericol-ce-explicatii-dau-autoritatile/?fb- clid=IwAR3HT-4e1AHkYiencajtqUSJK-qa6GQjrV-Ik_qLvdXSFApW_Zqa843gAw8
în interconexiune, i destinat înregistrrii, pstrrii, prelucrrii, utilizrii informaiilor cu privire la cererile i dosarele judectoreti, din momentul înregistrrii acestora i pân în momentul arhivrii i publicrii.
Prin HG nr.794/2018 a fost aprobat Regulamentul privind organizarea i funcionarea SIJ – care stabilete modul de organizare i coninutul informaional al PIGD, a Soluiei informatice e-Dosar judiciar, a Portalului naional al instanelor de judecat, a Soluiei informatice a edinelor de judecat destinate gestionrii au- tomatizate a dosarelor în cadrul instanelor de judecat, subiecii raporturilor juridice în domeniul crerii i funcionrii SIJ, drepturile i obligaiile acestora, obiectele informaionale i lista datelor incluse în acestea, procedurile de colectare i gestiune a datelor, accesul la datele SIJ, interoperabilitatea cu alte registre i sis- teme informaionale, modalitatea de inere i asigurare a funcionrii SIJ, formele de exercitare a controlului i atragere la rspundere.
În rezultat, avem PNIJ – un sistem complex, care se caracterizeaz printr-un punct unic de acces la informa- ia despre activitatea tuturor instanelor de judecat. Informaia plasat pe PNIJ include lista instanelor de judecat, care, fiind accesat, prezint paginile web cu informaia privind agenda edinelor de judecat, hotrârile instanei de judecat, citaiile în instan, practica judiciar i alte informaii relevante pentru jus- tiiabili în condiiile legii. Pe PNIJ poate fi accesat informaia din dosare, care este publicat în conformitate cu legislaia.
Posesorul cu drept de creare, gestionare, utilizare i deinere a resursei informaionale este AAIJ din subordi- nea MJ. Potrivit HG nr. 650/2016, în atribuiile Ageniei intr întocmirea i publicarea rapoartelor trimestriale i anuale cu privire la statistica judiciar, rapoarte anuale privind funcionarea portalului instanelor judec- toreti, precum i sistematizarea altor informaii statistice.
Pe pagina web a AAIJ am identificat doar un singur Raport de monitorizare a paginilor web ale instanelor judectoreti din Republica Moldova pentru anul 201627.
În spe, nu cunoatem dac se monitorizeaz i se efectueaz o analiz a faptului publicrii informaiilor de interes public, complete i actualizate, cu privire la activitatea i performana fiecrei instane de judecat, inclusiv ce msuri se iau pentru a remedia anumite neajunsuri.
1.7.4. Excluderea adoptrii hotrârilor CSM cu uile închise;
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Dup cum a fost menionat în prezentul raport (Direcia strategic nr.4, aciunile preconizate în pct.4.4), noile modificri, efectuate prin legea nr.137 din 27.09.2018, redau un alt cuprins textului de la art.24 alin.(3) din legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, fiind stabilit expres procedura de delibe- rare pentru adoptarea hotrârilor de ctre CSM. Aceast procedur presupune votarea hotrârilor doar în prezena membrilor CSM (similar procedurilor în instanele de judecat de adoptare a hotrârilor), ceea ce reprezint de facto o votare în cadrul unor edine închise. Practicile respective au existat i anterior modi- ficrilor legislative, fiind criticate de societatea civil, deoarece afecteaz transparena procesului de luare a deciziilor de ctre CSM.
27 Raportul AAIJ disponibil la adresa http://aaij.justice.md/ro/content/raport-de-monitorizare-paginilor-web-ale-instan%C8%9Be- lor-judec%C4%83tore%C8%99ti-din-republica-moldova
EVALUAREA IMPLEMENTRII ACORDULUI DE ASOCIERE 29
1.7.5. Regândirea sistemului de motivare a hotrârilor judectoreti în cauzele civile i a cilor de atac împotriva acestora. Nemotivarea hotrârilor adoptate de judectori în lipsa persoanelor este o problem important care afecteaz dreptul acestora la un proces echitabil, deoarece, în cazul în care persoanele afl dup expirarea ter- menului de 30 de zile despre hotrâre, nu mai pot cere motivarea. În aceste cazuri, Curtea de Apel intervine i oblig judectorul s-i motiveze hotrârea la distan de câteva luni de zile de la adoptarea acesteia.
Gradul de realizare (cantitativ): nerealizat / nu sunt cunoscute realizrile
Nu sunt schimbri legislative în sistemul de motivare a hotrârilor judectoreti în cauzele civile i în cile de atac împotriva acestora. În continuare, art.236 din Codul de procedur civil nr.225/2003 prevede c judec- torul pronun doar dispozitivul hotrârii, iar hotrârea integral este întocmit în cazurile în care participan- ii la proces, în termen de 30 zile de la pronunarea dispozitivului hotrârii, solicit în mod expres acest lucru sau depun cerere de apel, fie hotrârea judectoreasc urmeaz s fie recunoscut i executat pe teritoriul altui stat.
1.7.6. Adoptarea Legii privind organizaiile necomerciale, în conformitate cu cele mai înal- te standarde europene i instituirea