I I Evaluareabazatipecompetenfe

*.__ EVATUAREA BAZATA pf COmpETENTE .* _-_*-.,.e,

" Strategia evaluativi este un demers care prefigureazi perspectiva din care va fi conceputi evaluarea.Demersul evaluativ presupune:

. proiectarea dispozitivului de evaluare

. construclia acestuia

. aplicarea ;i emiterea judecSlilor de valoare privind procesulinvS!5rii

. rezultatele obtinute de citre elevi

in diferenlierea strategiilor evaluative se identifica doui perspective: cea mai cunoscutd este cea criteriald.

Perspectiva criterialiStrategiile educalionale evaluative se proiecteazd in temeiul unor criterii:'Actorii evoludrii (elevi sau profesori), rezult6nd o evaluare centrati pe elev gi pe personalitatea sa ;io evaluare centratd pe profesor, pe corectitudinea acestuia.- lnstrumentele evoludrii, care pot fi:

A)strategiiobiective, sau evaluarea obiectivS, bazate pe teste, probe standardizate gialteinstrumente care pot misura cit maifidel prestalialperformanla elevului ;iB) strategiicalitative centrate mai ales pe calitatea rezultatelor, fundamentate pe criteriicalitative

- Obiectul evaluarii implico:A)strategii sumative sau evaluarea sumativi, care vizeazd doar produsulfinal/rezultateleinvS!5rii elevilorB) strategii formative, sau evaluarea formativi, centrate pe procesul de invilare ce conduce spreprodus

- Forma de organizore are la bazi numdrul subieclilor ;i presupune:A) strategii de evaluare frontaliB) strategii de evaluare de grupC) strategii de evaluare individualS

Evaluarea formativi

DEFINIIiE: este aceltip de evaluare care se realizeaza pe tot parcursul unui demers pedagogic.

Caracteristici:. este o evaluare criterialS, bazati pe obiectivele invS!5rii. face parte din procesul educativ normal' accept5,,nereuSitele"elevului, considerAndu- le momente in rezolvarea unei probleme. intervine in timpul fiecirei sarcini de invilare' informeazi elevul gi profesorul asupra gradului de stdpAnire a competenfelor, ajut6ndu- i peacegtia sd determine mai bine achizitiile necesare pentru a aborda sarcina urmStoare, intr- unansamblu secvenlial. asigurd o reglare a proceselor de formare a elevului. indrumi elevul in depi;irea dificultSlile de invSlare' este continui, analiticS, centrati mai mult pe cel ce invala decdt pe produsulfinit

MAPA ]]IICFXSLXIULUi NE ISTORJT.VOL I}

7Evaluarea bazati pe competente I 2

Evaluarea formatoare- este considerati forma desdvArgitd a evaluiriiformative

DEFINI-flE: evaluoreo formatoare reprezinta o etapa superioora de dezvoltare a evaluarii formative, care va fifunclionala odata cu instaurarea obiectivului de asumare de catre elevul insu;i a proprieiinvofari:

lainceput con;tientizarea, eventualnegocierea obiectivelor de atins;i apoi integrarea de cotre subiect a datelorfurnizate prin demersul evaluativ in administrarea propriului porcurs.

Evaluarea formatoare are drept scop: promovarea activitilii de invilare ca motor motivalionalpentru elev prin valorizarea relaliei predare

- invdlare.

DISPOZITIVUT DE EVATUARE:,rFa,***"*-*-.-"-

cRrTERrr DE SELECTTE, FUNCTil $r 0PERAIil SpECtFtCE--*-****']'E'

DEFINIIE: dispozitivul de evaluare reprezinta ansamblul metodelor, tehnicilor;i instrumentelor de evaluorestabilite de evaluator pentru a culege, a prelucra, a interpreta, a prezenta 5i avalorifica informolia evaluativa.

Dispozitivul articuleazi metodele, tehnicile ;i instrumentele de culegere, prelucrare gi prezentare ainformaliei referitoare la procesul gi produsul invSlarii.

Acesta precizeazS:. circumstanlele (imprejurarile) ;i momentele sau etapele cAnd se face evaluarea. natura informaliei ce trebuie culeasi (obiectul evaluirii: cunogtinte, abilitSli etc.). instrumentele cu ajutorul cdrora se va realiza aceasti activitate

Metoda de evaluare

DEFlNlllE: metoda de evaluare reprezinta calea de acliune comuna profesor-elevi care conduce la punerea in aplicarea oricarui demers evaluativ, in vederea colectarii informaliilor privind procesul 5i produsulinvalarii, prelucrarii ;i

valorifi ca rii I or in d iverse scopu ri.

Modalit6lile de evaluare. alcdtuiesc un ansamblu metodologic coerent.r au caracter sistemic

Fird a- ;i pierde entitatea specific5, metodele se imbinS, se completeazd ;i se influenleazd reciproc.

Metodele de evaluare. dispun de o serie de caracteristici generale, valabile in orice imprejurare, dar ;i de

caracteristici specifice, in funclie de tipul de evaluare, de context etc.. din perspectiva invSlSmAntului modern, predominant formativ, metodele de evaluare insolesc

;i faciliteazd desfd;urarea procesului instructiv- educativ. intr- un context de evaluareformativi, insolesc ;i permit reglarea desfSguririi procesului de invSldmAnt. se elaboreazi gi se aplicd in str6nsd legdturd cu diferitele componente ale procesului de

invSlimdnt, aflate in ipostaza de,,obiecte ale evaludrii"r se concep, se imbind gi se folosesc in legdturd cu particularitalile de vArstd ;i individuale, cu

modul de actiune al factorilor educativi

3 | tvaluarea bazati pe competenfe

r au caracter dinamic, fiind deschise innoirilor gi perfecliondrilor. raporturile dintre ele se schimbd in func{ie de context.

Fololirea metodelor alternative este beneficd cel pulin din doud perspective:' Perspectiva procesuali, in sensul in care evaluarea moderni nu mai este centrati in principalpe produsele invS!5rii de citre elev, ci pe procesele pe care aceasta le presupune (de la evaluareIa activitate evaluativi). Perspectiva de comunicare profesor- elev, in mdsura in care acestea sunt considerateinstrumente de evaluare care corespund unui demers de evaluare democraticS gi autenticd,intruc6t facil iteazd coopera rea intre pa rteneri ;i incu rajeazi a utonomia

Prin complexitatea gi bogatia informaliei pe care ofurnizeazS, atdt in desfSgurarea procesului deinvSlare, cAt ;i ca sintezi a activitSlii elevului de- a lungul timpului, metodele alternative sunt inmisurd:

' sd preia o parte din sarcinile evaluirii continue, formative, putdnd si elimine tensiunileinduse de metodele tradilionale de evaluare/verificare' si constituie parte integranti a unei evaluiri sumative sau chiar parte a unei examiniri

ldeile for!5 care fundamenteazi extinderea folosirii metodelor alternative de evaluare sunt, inesen!5, urmdtoarele:

. de a da incredere, a intdri gi a ajuta elevul in procesul de invSlare' de a se renunta la ideea uneievaludri penalizante care judecd prea adesea elevulin raport cuIipsurile sale' de a incuraja abordarea unei evaludri formatoare care acordi o mare parte din responsabilitateelevilor in;i;i. de a imbina functiile formativd si informativi ale evaludrii

*il,---^- TIPURI DE ITEMI 5I TEHN!CI DE EVALUARE --- *lnstrumentul de evaluare se compune din itemi care solicitd tehnici de declangare/prezentare/redactare a rispunsurilor. Cele trei concepte sunt intim asociate. Degi vizeazd realitali diferite aleprocesului evaluativ, se afl5 intr-o str6nsi interdependen!5. inlre itemiide evaluare, tehnicile deevaluare 5i instrumentele de evaluare este o legiturd indisolubilS.

Itemulinseamnd sarcina de lucru, forma sub care aceasta se prezintd gi rdspunsul agteptat.' ltemulpedogogic,in limbaj cotidian, reprezintd ceo mai micd componentd identificabild aunui test sau o unei probe de evaluare.' in proctica;colard cotidiand, itemii reprezintd elementele chestionarului sou probei unuiexomen sou ale unei evaludri normale,la clasd.

Itemul. reprezinti cerinla, intrebarea la care trebuie si rdspundd elevul' este un element al unei probe de evaluare sau al unui test pedagogic, deci al instrumentului deevaluare.' se exprimi prin formularea uneiintrebdri care se integreazS in structura unei probe deevaluare

fvaluarea bazati pe competente I 4

Tehnica de evaluare. constituie modalitatea prin care evaluatorul declan;eazd ;i orienteazd oblinerea unor

, rispunsuri din partea subieclilor, in conformitate cu obiectivele sau specificaliile testului. Fiecaretip de item declan;eazd o anumitd tehnici la care elevul apeleazi pentru a da rispunsul siu.. o probd cu mai mulli itemi poate solicita una sau mai multe tehnici de evaluare, in funclie detipurile de itemi pe care ii include

lnstrumentul de evaluare. este o probd, o grild, un chestionor, un test de evoluare. lnstrumentul de evaluare se compune, de regulS, din mai mulli itemi.. Proba de evaluare (un instrument) se poate compune dintr-un singur item (o singurd intrebare,cerin!d, problemi etc., indeosebi atunci cAnd rdspunsul pe care trebuie s5-l formuleze elevul estemaicomplex) sau din mai mulli itemi.. Un instrument de evaluare integreazi fie un singur tip de ltemi (spre exemplu numai itemicu alegere multipld-lAM) ;i, in acest caz, constituie un,,Chestionar cu alegere multipl;" (CAM),fie itemi de diverse tipuri, care solicitd, in consecin!5, tehnici diverse de redactare, formulare sauprezentare a rdspunsurilor

Clasificarea itemilor de evaluareLiteratura de specialitate oferd mai multe clasificdri ale itemilor.

Criteriulasiguririi obiectivitiliiin notarea sau aprecierea elevilor este, firi indoialS, cel maiimportant. Conform acestui criteriu existd:

. itemiobiectivi

. itemisemiobiectivi

. itemisubiectivi

4i.-,-,,., ."- ITEMI QBlECTlvl -."-----"cl'Tipologie

DEFINIIE:itemii obiectivi reprezinta componente ale probelor /testelor de progres,in specialole celorstandardizate. Se regasescin limbajul pedagogic Siin practico Scolara sub moi multe denumiri sinonime:

. itemi cu rispuns la alegere

. itemi cu corectare obiectivi

. itemiinchiqi

Prin maniera de construclie ;i de corectare, oferd obiectivitate ridicatd in mdsurarea /evaluarearezultatelor invSldrii. Nu necesiti scheme de notare detaliate. in funclie de marcarea de citre elev arispunsului corect, punctajul stabilit prin barem se acordi sau nu, ceea ce conduce la asigurarea uneimai mari obiectivitdti.

\r/. j'/, ; l:{, j1 i\\ :iil': 1j: j .'l ;' }i ;ittrr Vi il lr 46.

5 | Evaluareabazatipecompetenle

Itemii obiectivi sunt de treitipuri:. itemicu alegere multipla. itemi cu alegere dualS. itemitip pereche

Avantaje gi dezavantaje ale itemilor obiectiviAvantaje

. ltemul obiectiv poate fi folosit pentru a mdsura aproape toate comportamentele carevizeazddomeniul randamentului ;colar, cu o condilie: elevii si poatd sd le exprime verbal.. Datoriti unei reprezentativitSli mai mari gi mai diversificate, itemul obiectiv, la timp egal, are omai mare capacitate de control dec6t itemul subiectiv. El este mai eficace.. Este mai ugor sd sporim fidelitatea evaludrii, cici tehnicile sale de redactare sunt mai bineelaborate gi dezvoltate dec6t cele ale itemului subiectiv.. Ca urmare a specificitalii sarcinilor, favorizeazd claritatea in expunerea problemei de rezolvat;iin prezentarea informaliilor, permi!6nd rezolvarea lor.. Dat fiind faptul cd elevul nu a scris dec6t un simbol pentru a indica rdspunsul sdu, elimindposibilitatea ascunderii ignoranlei rispunsului.. Chiar daci este corectat mecanic sau de personal de birou, igi pistreaza fidelitatea qivaliditatea.. Tratamentul/prelucrarea statistici a rezultatelor este mai usoarS.

Dezavantaje. ltemul obiectiv vizeazd de obicei sarcini relative la primele niveluri ale taxonomiei: cunoa;tere5iintelegere. Rar abordeazd celelalte niveluri ale aplicdrii, analizei, sintezei sau evaluirii.. Din aceste motive, examenul realizat numaicu itemi obiectivi nu inglobeazi dec6t parlialmanifestdrile unei competenle complexe. Pertinenla risci sd scad5.. Un instrument de evaluare constituit numai din itemi obiectivi este foarte greu ;i costisitor deredactat. Sub aspectul redactdrii cere mult timp, efort ;i resurse mai ales umane.. Sunt puline persoane care sunt familiarizate cu regulile redactdrii acestui tip de itemi.. Nu permite elevului si se exprime in cuvinte proprii.. Faptul ci permite rispunsul la int6mplare scade uneori fidelitatea.

*E--'-.- ITEM CU ALEGERE MUtTIPtA (IAM) -*^ ---TW,CaracteristiciItemulcu Alegere MultiplS are doui pir!i:

. enuntul sau,,trunchiul" sau,,premisa'i care este o intrebare, un enunt sau o frazd incompletS.Jrunchiul"enun!6 sau prezinti problema;icadrulde referin!5 care permite elevuluisd o rezolve. alternativele sau soluliile posibile de rispuns din care elevul va selecta rdspunsul saurdspunsurile pe care le considerd corecte

A doua parte enumeri o serie de rispunsuri plauzibile sau de expresii susceptibile de a completafraza. Dintre aceste rdspunsuri sugerate, elevul alege pe cel sau cele bune sau cel mai bun rdspuns.El indica alegerea sa printr-o cifr5, march eazd cu,,x" intr-o cdsu!5 sau transcrie alegerea fdcutS.

in unele variante, sunt necesare instrucliuni speciale pentru modul de alegere a celei maibune alternative/a alternativei complete; celelalte rdspunsuri (incorecte, dar plauzibile) se numescdistractori.

*sr***-"*--** MAPA PiICFESORUL{-j1 t}N, {ST*&-}E - V*t. Il **-t@

Evaluarea bazati pe competente I 6

. ltemii cu alegere multiplS se numesc de selecfie, cdci elevultrebuie sd aleagi unul sau mai multerdspunsuri bune dintre mai mule variante, unde alSturi de rispunsul/rdspunsurile corecte se afld gidistractori (rdspunsuri care au funclia de a induce in eroare elevul).. O grupare de itemi cu alegere multiplS constituie un,,chestionar'i cunoscut in literatura despecialitate sub numele de CAM (Chestionar cu Alegere Multipli). in interiorul acestui instrumentde evaluare se oferd mai multe posibilitSli pentru a diversifica gradul de dificultate a intrebirilor.. Evaluarea cu ajutorul CAM (Chestionaruluicu Alegere Multipli) prezintd avantajul de aameliora considerabil at6t fidelitatea, c6t gi validitatea acesteia. Aceeagi lucrare corectati inmomente diferite va obline aceeagi not5. Pe de altd parte, evaluatori diferilivor nota aceeagi lucrarein acelagi fel. Validitatea este amelioratd prin CAM atunci c6nd acesta este aplicat in cunogtin!5 decauzd, adici in corespondenld cu obiectivele pe care este capabil sd le evalueze.

Avantaje;i dezavantaje ale Itemului cu Alegere Multipli (lAM)AvantajeDintre toate tipurile de itemi cu corectare obiectivd, ltemul cu Alegere Multipl; (lAM) este cel maiflexibil. El poate verifica toate tipurile de achizilii, de unde marea sa rdspindire in practica evaluativS.

. Acest tip de item este eficient gi practic mai ales in cazul definiliilor, asemdndrilor, diferenlelor,relaliilor cauzS-efect sau invers, de identificare, de evaluare, de generalizare gi de discriminare.. Maniera de prezentare a unei probleme in enun! tinde si reducd ambiguitatea rdspunsului.. Enunlarea problemei este simplificatS. Nu este necesard prezentarea unei situalii gi a unuirdspuns ideal, cdci este suficient ca un rdspuns sd fie mai bun dec6t altul.. Acest item obi$nuie5te elevul si discrimineze: eltrebuie sd aleagd dintre mai multe variante derispuns.. Din cauza celor trei sau patru variante false/capcane/rdspunsuri gregite care insolesc rdspunsulcorect, ltemul cu Alegere MultiplS, dacd este bine redactat, reduce probabilitatea de a ghici;efectul hazardu lui este neimportant.. Dacd se analizeazd rdspunsurile gre;ite alese de elevii care au luat note mici, acest itemf avorizeazd diagnosticu I erori lor i nd ivid ua le sistematice sa u ocazionale.

Dezavantaje. ltemul cu Alegere MultiplS nu permite decit evaluarea abilitalilor cognitive.. Dintre toate tipurile de itemi obiectivi, este cel mai greu de redactat. Trebuie respectate multereguli.. Capcanele/distractorii/variantele false eficiente sunt dificil de gisit in numdr suficient.Sub acest aspect, profesorul cu mai multd experien!5 este mai avantajat dec6t profesorulincepitor. El cunoagte erorile frecvente ale elevilor.. Adesea, evaluarea bazati pe itemi cu alegere multipla conline prea multe cerinle carese raporteazd la procese mentale simple: cunoa;tere sau inlelegere. Competenla celui careredacteazd astfel de itemi poate supliniaceastd lipsd, evit6nd astfel atomizarea/fi16mi(areaconlinuturilor de evaluat.. Este dificil de prevdzut timpul necesar elevilor pentru terminarea probei care conline mai mulliitemi de acest fel.

7 | Evaluarea bazati pe competenle

Cerinle privind redactarea enuntului itemilor cu alegere multiplS (lAM). ltemul si fie rezolvabil, sd aibd cel pulin o solu!ie.. Este preferabil sd folosim ofrazd interogativi sau imperativS mai degraba dec6t o frazi decompletare, care risci si introducd incd o ambiguitate, alta dec6t cea care se referi la problema derezolvat.. Mai ales in cazul proceselor mentale complexe, este necesar sd se prezinte, in prealabil, unmaterial de analizS, sintezi sau evaluare. Este preferabil sd se detalieze acest material inainte de aformula intrebarea gi de a distinge variantele unele de altele.. Enunlul itemului cu alegere multiplS trebuie sd conlind toate limitele/restricliile gi condiliilenecesare rezolvdrii problemei.

Cerinle privind variantele sau rispunsurile sugerate. intr-un item, enunlul fixeazi cadrul de referin!5 al problemei de rezolvat. Fiecare rispunssugerat detaliazd problema, dar unul singur trebuie si fie corect sau cel mai bun dintre celelalte.Specialistul /profesorul de specialitate pe disciplina respectivd este principaluljudecdtor aljustelei opliunilor rispunsurilor gi mai ales al celui mai bun rdspuns.. intr-un examen /evaluare, pentru a elimina /diminua efectele hazardului, este de dorit sdintroducem acelagi numdr de opliuniin fiecare item, aproximativ 4 sau 5. Fiecare item trebuie siconlind intre 3 ;i 5 opliuni.n Fiecare varianti de rdspuns trebuie si fie compatibila cu enunlul, dar mai ales sd fie plauzibilSpentru elevul care n-a invSlat.. Exprimarea sugestiilor sau opliunilor trebuie si fie concisi ;i simpla.. Fiecare rispuns sugerat trebuie si fie o opliune independentd pe care elevul trebuie s-oexamineze. Niciuna hu poate fi respinsd apriori gi niciuna nu va fi repetatd sau reluatd in alta.. Pe cAt posibil, sugestiile sd fie plasate intr-o anumiti ordine: logici sau cronologicS, ordinal saualfabetic etc.. Combinarea a doud sau mai multe elemente de rdspuns permite cresterea numdrului deopliuni posibile ale dificultSlii itemului.. in majoritatea cazurilor, este mai avantajos si se plaseze descrierile gi definiliile in variantele derdspuns dec6t in enun!.. Folosirea sugestiei,,Niciunuldin rdspunsuri"nu este eficientd dec6t daci elevuleste convinscd ea poate constitui adevdratul rispuns. Pe c6nd sugestia,Toate rdspunsurile"trebuie folositi cupruden!5.. Sugestiile trebuie si fie plasate in coloane pentru a fi mai ugor citite, gi nu una dupi alta.. Sugestiile trebuie sd fie identificate intr-o manierd clar5, gi mai ales aplic6nd acelea;i simboluripe chestionar ca ;i pe foaia de examinare.r Trebuie respectate regulile de punctualie gi de ortografie.

Cerinle privind rispunsul/rispunsurile corecte. Pentru un elev bine pregdtit, rdspunsul corect trebuie sd fie fdrd indoialS cel bun sau cel mai bundi ntre toate celelalte.. Cel care formuleazd itemul trebuie si aibi grijd sa nu se stabileascd legdturi artificiale intrerispunsul corect ;i enunlul problemei, printr-un cuv6nt, o intorsiturd afrazei sau ortografia folositS.

.Lo'l'l'}l'. Ptiilf iiSCitULUi ilX ISTC&-II -V{}t. {i

-or*'

Evaluarea bazati pe comPetenle I S

Cerinfe privind variantele false/capcanele, Variantele false trebuie sd fie toate plauzibile pentru elevul care nu a invilat.. Numdrul erorilor /capcanelor trebuie si fie, in general, intre trei ;i cinci.. Este preferabil sd se foloseascd drept capcane /distractori erorile detectate pe parcursulprocesului de invdldm6nt sau al evaluirilor anterioare'

Corectarea itemului cu alegere multiplS (lAM). Pentru corectare se poate folosi o foaie cu rdspunsurile corecte.. Trebuie sd se ordoneze itemiiin foaia de rispunsuriin aceeagi succesiune ca in chestionar'. Este preferabil si se ceard elevilor si marcheze un,,X" (o cruciuli!5) in dreptul rdspunsului alesdec6t si incercuiascd risPunsul.. Pe c6t posibil, sd se facS apel la o corectare automatizatS.. Dacd nu se utilizeazd foi de rdspunsuri (tipizate), atunci se poate cere elevilor si lase un spaliuin marginea din stanga sau din dreapta pentru a bifa rdspunsul.

+s0 ---"" ---- ITEMI CU ALEGERE DUATA (lAD) -"*----"*-'*h

Caracteristiciprincipiul de construclie ;ifolosire a acestui tip de itemi este acela al alegerii unei variante din doudposibile. Elevul este pus in postura de a selecta unul din doud rdspunsuri construite pe principiulexclusivist (ori /ori): adevdrat/fals; corect/gre;it; dalnu; acord/dezacord; general/particular; varianta 1/varianta 2; mai mare/mai mic; enun! de opinie/enun! factual etc.

Itemii cu Alegere DualS pot fi utilizali pentru:r recunoa;terea unor termeni, date factuale, principii. diferenliere intre enunluri factuale sau de opinie. identificarea de relaliitip cauzS-efect.

$i aceastd categorie de itemi are avantaje gi dezavantaje. Cel mai important dezavantaj este acela cd,fiind doar doud variante de rispuns, probabilitatea de ghicire a rdspunsului corect este de 50ol0.

*}**. ", IIEMI TIP PERECHE (ITP) --*" --O*PCaracteristici

. ltemiiTip pereche pot solicita diverse tipuri de corespondenle/relalii: termeni/definilii; reguli/exemple; simboluri/concepte; principii/clasificiri; pdrli componente/intrebuinliri.

. se poate utiliza material pictural sau o reprezentare grafici.

. Se mai numesc 9i itemi de asociere deoarece se cere elevului sd stabileascd asocialiilcorespondenle intre cuvinte, propozilii, fraze,litere sau alte categorii de simboluri dispuse pedoui coloane.. Elementele din prima coloani se numesc premise, iar cele din a doua coloand reprezintdrdspunsurile.. Criteriul sau criteriile pe baza cirora se stabilegte rdspunsul corect sunt enunlate/explicitate ininstrucliunile care preced cele doud coloane.

!q.-'**-'-*'***'- e,{Af,{ f }i{iFES{}}ll-lL{'Jt i.}I JS-l '''rl.i[ \ l-ri ii '*',ri&"

9 | Evaluarea bazati Pe comPeten[e

@o--* '^ lIEMl SEMIOBIECTIVI '**^-*'&n

Caracteristici. Se mai numesc "itemi cu rdspuns construit scurt" sott "itemi care solicitd corectoresemiobiectivd'l, ltemul semiobiectiv sau itemul cu rdspuns construit scurt vizeazd o problemi formulatd decadrul didactic sub forma uneiintrebari foarte exacte sau a unui consemn/ordin/dispozilie carepoate fi insolit(a) sau nu de un suport (carte, grafic, ilustralie etc.) sau de un text mai detaliat.. Rdspunsul la intrebarea formulatd trebuie sd fie foarte scurt (un cuvAnt sau o expresie) ;ispecific. Elevul trebuie sd dea rdspunsul exact ;i s5-l scrie respect6nd fie conlinutul, ideea, fieconlinutul ;i aspectul exprimdrii, al verbalizirii (o singurd expresie este acceptabila).. ltemul cu rispuns construit scurt permite o corectare semiobiectivS; in anumite situalii, c6ndrdspunsul este extrem de scurt, corectarea tinde cdtre obiectivitate, cici diversitatea rdspunsurilordevine practic nul5.. ltemul cu rispuns construit scurt (deschis) lasi elevului posibilitatea de a ardta ceea ce a invSlatsau ce ;tie;c6mpul cognitiv nu se modificd, pentru ci intrebarea este atdt de exactd incAt nuconline nicio posibilitate de rdspuns ambiguu.

Tipologia itemilor semiobiectiviItemicu rispuns scurt

, intrebarea clasicd

' exerciliul. chestionarul cu rdspunsuri deschise scurte. textul indus

Itemi de completare cu urmdtoarele variante/forme:. textul lacunar. textul,,Perforat". intrebarea structurati

Itemi cu respuns scurt.Variante, exempleVariante

intrebarea clasici; prezentare generalS, tipologie, cerinle, intrebdrile sunt itemi care permit evaluarea/examinarea oralS sau scrisS. Datoriti marii varietilide intrebiri ce pot fi formulate, acestea pot viza o gamd extrem de largd de obiective, de la celesimple ;i accesibile tuturor elevilor pAni la cele complexe. Tehnica, in asemenea imprejurdri, esteaceea a formulSrii rdspunsurilor orale sau scrise'. in contextul evaludrilor gcolare curente, cadrul didactic folose;te adesea intrebirile, pe care leadreseazi elevilor sdi. intrebdrile, fie de verificare a lecliei anterioare sau a temei pentru acas5, fie

de trecere la predarea noilor conlinuturi, fie de consolidare, de transfer etc., reprezintS, de fapt,

itemide evaluare.. intrebirile orale au anumite particularit5li care le deosebesc de intrebarea clasici scrisS. Ceeace le deosebegte nu vizeazd conlinutul evaludrii, nivelurile obiectivelor taxonomice, ci gradul deelaborare, de formulare, de prezentare, de exprimare'

*do------- &,1AllA f ti*F}:5*tl"Utlit DE t$T0ti-lf -V{}i-. lX ----*----*::--']#'

Evaluareabazatipecompetenle I tO

. Evaluarea formativ5, curentd, cotidiand se realizeazd cov6r;itor prin evaluiri de tip oral.intrebarea, in asemenea context, devine elementul esenlial care ajutd profesorul ;i elevul sd-giamelioreze, s5-5i regleze activitatea didactici.. intrebarea clasici vizeazd un rdspuns a;teptat. Se poate prezenta sub diverse forme:. intrebare directd:,,Cine este ...?" sau,,C6nd s-a intAmplat...?'l "Care este..'.?'i. Un enun! de genul:,,Copiali/transcrieli titulatura domnitorului din textul de maijos!'l

Itemii de acest tip pot fi: I. ltemul cu rispuns unic: intrebarea este astfel formulati inc6t elevul nu are decAt o singuri iinformalie de dat. De exemplu:,,Care este personalitatea istorici din ......?'i. ltemul cu rispuns multiplu: pentru o singurd intrebare, elevul trebuie si furnizeze doud saumai multe informalii diferite. Exemplu:,,Cdnd a avut loc......, care au fost cauzele, ce semnificalie aavut gi ce consecin!e?'i. ltemulcu rispuns multiplu, de genul interpretare: in aceastd formd de item cu rdspunsscurt construit se prezintd elevului un tabel, un grafic, o figurd, o serie de date numerice etc.,9i alecdror diverse parli sunt identificate prin numere sau litere. Conform cerinlelor exprimate, elevultrebuie si explice funcliile pdrlilor componente, sd le asambleze, sd specifice caracteristicile lor, sdinterpreteze, sd explice etc. Exemplu: sd interpreteze un grafic, si comenteze un tablou etc.. Pentru itemii cu rispuns scurt, elevii trebuie si formuleze rispunsul sub forma unei propozilii,fraze, a unui cuvint, numdr, simbol. Cerinla este de tipul,,intrebare direct5".. Deschiderea gi nivelul taxonomic difera de cerin!d: itemul poate viza reproducereacunogtinlelor (a tti) sau aplicarea unei reguli (a ;ti sd faci).n in alte contexte vizeazd rispunsuri elaborate, dezvoltate. in asemenea condilii, ace;ti itemi/aceste intrebSri se pot integra in categoria itemilor subiectivi.

Cerinle privind formularea intrebirilorin formularea gi utilizarea intrebdrilor, cadrul didactic trebuie sd respecte cAteva cerin!e:

. Sd stabileascd scopul didactic pe care il urmiregte: dore;te sd testeze in ce mdsurd elevii ;tiu celi s-a cerut sd invele sau sd creeze un context favorabil reflecliei?. Si asigure un climat propice conversaliei, o atmosferi de lucru destinsd, relaxantS, stimulativd(a scu lta re, co la bora re, coo pera re, res pect etc').. Sd pund intrebdri, dar mai ales si stimuleze elevii s5-;i punS eiinSigiintrebdri.. Sd fie tolerant, si accepte toate punctele de vedere, sd nu judece imediat.. Sd realizeze un dialog veritabil ;i pluridireclionalin clas5.. intrebdrile formulate sd ajute elevii si atingi niveluri taxonomice tot mai inalte ale inlelegerii ;iinvS!arii.. Sd conceapi intrebiri concrete, clare, precise, cu logici internS, fdrd inexactitSli sau gre;eligtiinlifice, fird confuzii, corecte din punct de vedere gramatical.. Sd nu neglijeze problema timpului de a;teptare in secvenlele de chestionare.. Sd reformuleze intrebarea daci ea nu a fost inleleasd, dar nu trebuie exagerat cu reformulSrile.. Cerinla trebuie formulatd fie la modul imperativ fie sub forma de intrebare; nu este indicatsd cerem elevului si completeze o propozilie, ofraz6, un enun!. Exemplu incorect: Domnitorulmoldovean din a doua jumdtate a sec. al XV-lea este ... Exemplu corect:,,Numi!i" domnitorulmoldovean din a doua jumitate a sec. al XV-lea.

@.---^ &tApA PR*Flis*iu"ll{-11 L}i: l$T{}ltll - v*1-. {} ^*)w*

11 | Evaluarea bazati pe competen[e

. Este preferabil sd folosim imperativulin formularea cerinlei. Exemplu: Prezenta!i...,identifi ca!i..., rezolva!i... etc.. Sd incheiem fraza interogativd prin semnulintrebdrii ;i si ne asigurdm ci rispunsulincepe cumajuscule. Exemplu: Care este lara cu cele mai...? A) Franla; B) Spania; C) ltalia etc. Nu se apliciaceastd reguld in cazul unei expresii care trebuie addugatd intr-un text lacunar, unde in interiorulfrazei trebuie sd fie introdus un cuvdnt scris cu literd mic5.

Ii ExerciliulI , vizeazd un rdspuns scurt a;teptat

. este prezent in activitatea de predare-inv5lare

. reprezinti deopotrivi o modalitate eficient5, concreti gi pragmatici de evaluare

. nivelele taxonomice variazd de la reproducere la aplicarea unor regului, a unui algoritm

Exerciliul este metoda dominantd in procesul de formare a deprinderilor, in ipostaza lor de componenteautomatizate ale activititii umane.

Este necesar in:. deprinderile simple giin cele complexe. deprinderile intelectuale: a) senzorial-perceptive b)deprinderiverbale, c)de gdndire' deprinderile motrice

Fdrd exerciliu nu este posibilS formarea deprinderii. Calitatea ;i eficienla exerciliului se exprimi in douifeluri de rezultate: a) scdderea erorilor; b) atingerea performanlelor de vitezS, corectitudine, precizie.

Chestionarul cu rispunsuri deschise scurte. se deosebe;te de intrebarea clasicd prin faptul cd forma gi conlinutul rdspunsului cerut au unanumit grad de libertate in interiorul unor limite: a formulo o definilie, a prezenta cel pulin ......par;icomponente ale unuisistem, a enumera.....evenimente care prezintd anumite caracteristici etc.

Textul indus. Poate fi folosit cu rezultate remarcabile dupd invdlarea de citre elevi a unor conlinuturi. Se cereelevilor sd compund un text pornind de la o lista dati de expresii, cuvinte, concepte, imagini etc.-Gradul de deschidere este stabilit cu precizie.

| . Elevii trebuie sd foloseasci termeniiintr-o anumitd ordine sau nu, si defineascd concepteleI tespective sau nu, textul si fie limitat ca dimensiune sau nu etc.I)'

Orr"ntaje. Permite reperarea inlelegerii gregite a sensurilor de cdtre elevi.. lntegrarea noliunilorintr-un ansamblu.' Organizarea logicii interne etc.

Avantaje gidezavantaje ale itemuluicu respuns construit scurtAvantaje

. Favorizeazd apelul la cunogtin!e, contrar itemului cu rispunsuri la alegere, care presupuneidentificarea cuno5tin[elor solicitate printre mai multe rdspunsuri sugerate.

i4;.k-&4"qPAr}l*rI5{}li"i-J}-UllX:lST{X]"}r.VoL,Il-*.-----.---------.sb

Evaluareabazatipecompetenle I tZ

. Este mai u;or de redactat decdt majoritatea itemilor cu corectare obiectivd sau subiectivS.

. Prin folosirea acestui tip de item, se pot formula mai multe intrebdriintr-un timp limitat. Acesttip de evaluare este eficace gi are ganse si asigure reprezentativitate.

, Este maifidel decdt itemul cu rdspuns construit elaborat.. Faciliteazi pregitirea unei corectiri obiective. Corectarea este usoard si eficace, poate fi

realizatd inclusiv de personal de birou.. Nu lasd elevului posibilitatea de a ghici rdspunsul gi de a-;i ascunde ignoranla in spatele

cuvi ntelor. Efectu I intAm pla ri i este min i mizat.

Dezavantaje. Este inadecvat pentru unele discipline de studiu, mai ales atunci cAnd elevii sunt mai avansati.. Solicitd o redactare atentS, daci se doregte ca rispunsurile si devind unice.. Corectarea sa este dificil de informatizat, in cazul evaludrii unui numdr mare de subiecli.. Acest tip de item se limiteazd la primele niveluri taxonomice, la procesele mentale simple.

Cerinle privind conceperea itemului cu rispuns construit scurt. inainte de a aplica un asemenea instrument care conline itemi cu rdspuns construit scurt,

cadrul didactic poate verifica empiric daci rispunsul se limiteazi la un cuvdnt sau la o expresie,administr6ndu-l unui numir limitat de elevi'

. Pe cAt posibil, trebuie sd se utilizeze itemul cu rdspuns construit scurt in locul itemului tipcompletare de frazd, care induce de multe ori ambiguitdli.

. Elevul trebuie sd beneficieze de spaliu pentru redactarea rispunsului dupd fiecare item.

. Daci itemul este o problemd care cere un rdspuns numeric, trebuie sd se menlin5/pdstrezeunitatea de expresie ;i gradul de precizie a rispunsului'

. intr-un item cu rdspuns construit scurt este preferabil sd se prezinte problema pundndintrebarea direct, gi nu si fie formulati o afirmalie.

. ltemul trebuie centrat pe verificarea noliunilor foarte bine delimitate 9i foarte specifice, in a;afelinc6t rdspunsul sd se dea numai printr-un cuvAnt sau o expresie dat5.

. in procesul redactdrii trebuie evitate expresiile din manual sau cele ale cadrului didactic.

. Din cauza problemelor de corectare, este preferabil itemul cu rispuns la alegere in locul celuicu rispuns construit scurt.

' Dacd se dore;te verificarea nivelului de stdpAnire a unui obiectiv, este de preferat si fieformulali mai mulli itemi, cel pulin 5 pentru acelagi obiectiv, variind pe cit posibilcaracteristicile, genul de sarcini.

Cerinle privind corectarea itemului cu rispuns construit scurtCorectarea eficienti ;i rapida a unui instrument de evaluare alcdtuit din itemi cu rispuns construitscurt este asiguratd dacS:

' Cadrul didactic pregitegte o lucrare corectatd unde sunt previzute toate rispunsurile posibile(mai ales in cazul in care sunt posibile mai multe cuvinte, de exemplu sinonime).. Acordi acelagi numdr de puncte pentru fiecare item.. Pregdtegte o foaie unde rdspunsurile corecte sunt dispuse in coloane.. Nu penalizeazd elevii pentru efectul de hazard, chiar cdnd acesta se constati. Penalizarea, inasemenea situalii, e total contraindicatS.

*e**----- MA{}A fR*lE5*}lLX-UI }E 15"f*}{]f -YOi. l! '-ire"

13 | Evaluareahazatipecompeten[e

q'.*--*"""'-"".-"* ITEMUt DE COMptETARE -*--*--,*-.-c*-Caracteristici

' Caracteristica esenlia15 a unui asemenea tip de item constd in aceea ci elevul trebuie sdcompleteze cuvintele care lipsesc dintr-un enunt, dintr-o frazd etc. Evident, este vorba de cuvintesau expresii importante, cu incdrcdturi informalionald maximd.' Dacd textul este constituit din propozilii scurte gifara structurd complexd, avem de-a face cu untext, frazd sau mesaj de completat.' Daci structura textului este sistematici gi se cere elevului sd gdseasci cuvintele care au fostsuprimate, este vorba de completarea unuitext lacunar (item de completare).

Forme /variante: textul lacunar, textul ,,perforat,TextullacunarLa istorie este posibili conceperea unor asemenea tipuri de itemi. Rispunsul ce trebuie dat de fiecaredati este unul singur (nu permite echivoc). Frazele sunt alcituite astfelincdt cuvintele care lipsesc sdfie identificate ;i acordate in functie de context.Textu!,,perforat"Cadrul didactic,,p erf oreazd" un text ?nvdfat de elevi omi!6nd cuvintele cu o anumitd periodicitate,respectAnd acela;i pas: din cinciin cinci, spre exemplu, sau din gapte in gapte etc.Elevul trebuie si completeze textul, pronuntdnd sau complet6nd cuvintele care lipsesc. Acest nivel desolicitare este relativ u;or. Pot apdrea insd unele dificultafi care pot complica notarea de cdtre cadruldidactic' De exemplu, intelegerea greqitd a primelor cuvinte lipsi afecteazd considerabil ceea ceurmeazd. Sinonimele creeazi de asemenea probleme, ca de altfel gielementele de stil.

Avantaje gi dezavantaje ale itemului de completareAvantaje

' Are aceleagi avantaje ca gi itemul cu rdspuns construit scurt.' in plus, este mai potrivit c6nd se verificd intelegerea textului, precizia vocabularului etc.

DezavantajeFala de dezavantajele itemului cu rdspuns scurt, mai prezintd, in plus, urmdtoarele dezavantaje:

' Permite indeosebi verificarea aptitudinilor lingvistice, mai pulin stdp6nirea cunogtintelorspecifice disciplinei.

' Este mai avantajos uneori sd inlocuim itemultip completare de frazd printr-un item cu rdspunsla alegere, mai ales daci se urmdregte informatizarea corectdrii.' cere multa atenfie din partea cadrului didactic in redactare pentru a evita ambiguitdlile saumultiplicarea rdspunsurilor posibile (ex. in cazul sinonimelo0.

Pe planul redactirii, este mai pufin sugestiv decdt itemul cu rdspuns scurt cu o intrebaredirectS.

cerinfe privind redactarea itemului de completare' intrebarea cu rdspuns construit scurt este de pieferat itemuluitip completare de frazd.' Corectarea va fi mai ugor de realizat gi mai precisd dacd se folosegte o foaie de rdspunsuricorectate /complete, asemdndtoare celei cu rdspuns scurt.' Nu trebuie exagerat numdrul cuvintelor omise intr-o frazd.

Evaluareabazatipecompetenle I t+

. Nu trebuie sd lipseascd din text (si fie omigi) decdt termeni importanli ai frazei, astfel incdtcdutarea elevului sd fie orientatd in direclia semnificativS'. Este bine sd se plaseze omisiunile la mijlocul ;i la sfArgitulfrazei, gi nu la inceputul acesteia, ina;a felincAt elevul s5 dispund de informaliile necesare.. in transcrierea textului, trebuie lSsate spalii egale atit pentru cuvinte, cit;i pentru expresii.. Dacd rispunsul trebuie sd fie cantitativ, trebuie si se precizeze unitalile dorite ;i nivelul deprecizie (cm., m.).. Trebuie verificati exactitatea gramaticaldafrazei, pentru a nu duce eleviiin eroare.

intrebarea structuratS; caracteristici, exempleCaracteristici

. Acest tip de item acoperd distanla dintre tehnicile de evaluare cu rdspuns liber (deschis)impuse de itemii subiectivi gi cele cu rdspuns limitat (inchis) impuse de itemii de tip obiectiv.. intrebarea structurati exprimd o cerin!5 generald, centratd pe o problematicd importanticdreia i se atageazd mai multe subintrebdri de tip obiectiV semiobiectiv sau minieseu legate intreele printr-un element comun, printr-o idee integratoare.. intrebarea structuratd, in forma prezentatd mai sus (cu cerinla generalS gi subintrebdrile a cirorfunclie principalS este una analiticS, de detaliere a conlinutului vizat), poate fi insoliti de alteelemente de conlinut cu funclii ajutdtoare:. un material cu funclie de stimul (texte, date, imagini, diagrame, grafice etc). subintrebdri. date suplimentare, in relalie cu subintrebdrile, daci este cazul.. in sprijinul elevilor se pot aduce date suplimentare, in strAnsi coresponden!5 cu subintrebirileformulate 9i care reprezintS, de fapt, repere in elaborarea rdspunsului fiecdrui elev.. Subintrebirile pot viza practic toate categoriile taxonomice, pornind de la simpla reproducere(definilii, enumeriri etc.) pdnd la aplicarea cuno;tinlelor, analizS, sintezi ;iformularea de ipoteze,judecali de valoare etc.

'e,-^ ** |TEMll SUBIE(TlVl *-* 'str

Caracteristici. ltemii subiectivi soliciti rispunsuri dezvoltate, elaborate.. Redactarea rdspunsului solicitd mobilizarea cuno;tinlelor;i abilitSlilor care iau forma unorstructuri integrate gi integrative.. Solicitlrile formulate de cadrul didactic ;i rispunsurile elevilor se caracterizeazd prin aspectullor integrativ.. Formularea rdspunsului la un item subiectiv acoperi toate tipurile de obiective.. Folosili firi o temeinici stdp6nire a regulilor de concepere, risci sd genereze imprecizie,confuzii, lipsa de orienta reld i recliona re in elaborarea rispu nsu I ui.. in practica evaludrilor cu mizi mare pentru candidali se apeleazi la solulii de remediere aacestor dezavantaje, qi anume:. ltemul este insolit de precizarea problemelor ce trebuie abordate in formularea rdspunsului. ltemii subiectivi se asociazi, de reguld, cu itemi care soliciti rdspunsuri obiective sausemiobiective. Cu alte cuvinte, in aceea;i probi sunt integrali itemi care evalueazd obiective deniveltaxonomic inferior precum si itemi carevizeazd obiective mai complexe.

"6c*-^-*-- M"qfA LlRCtES(}RUl{ji {}E {STilffiI - VCL, Ii

15 | Evaluareabazatdpecompetenle

Tipologia itemilor subiectivi*.*-* ITEMUT CU RASPUNS CONSTRUIT SCURT, PUTIN ELABORAT **

-"..8"Caracteristici' in urma studierii unuiconlinut, elevultrebuie, succint, si dea o explicalie, sd exprime o relalie,

si defineasci ceva anume intr-o manierd descriptivS, in cuvinte proprii etc.' De fapt, este vorba de o singurd idee importanti exprimati intr-o frazi sau in cdteva fraze.' Profesorulfixeazd de obicei criterii precise cu privire la conlinutul rdspunsului, extensie,

structuri etc.' Redactarea unui item cu rdspuns scurt, pulin elaborat, solicitd parcurgerea unor secvenle:' Se fixeazi scopul itemului cu rispuns construit scurt, pulin elaborat (de exemplu, prima

intrebare are ca scop misurarea capacitSlii elevului de a se exprima clar, in prozd, pe un subiectpersonal)

' Se alege un aspect important in fiecare item, un element semnificativ pentru elev, importantpentru scopul vizat gi reprezentativ pentru domeniul de evaluat

. Se scrie intrebarea relativd la aspectul ales:

. se includ toate informaliile esenliale' dacd este necesar, se va indica ;i felul cum se va rispunde (de exemplu, printr-un text, o

imagine, un grafic etc.)r se vor indica timpul disponibil ;i dimensiunea lucrdrii/numdrul de rAndurir se va verifica daci intrebarea defineste suficient sarcina cerutd elevului (se vor evita

ambiguitSlile)r se va limita suficient sarcina in funclie de timpul acordatr se va verifica dacd nu sunt confuziiin vocabular/in exprimare

Se experimenteazi proba pe alli elevi.

Cerinle de redactare;i utilizare:' Nu se administreazi/adreseazi intrebiri !a alegere. Toli elevii trebuie sd rdspundd laaceleagi intrebdri.' Problema prezentatd in item trebuie sd fie structuratd, delimitata suficient, pentru ca rdspunsulsi fie orientat cdtre ceea ce se doregte a fi evaluat. in felul acesta, elevul este mai pulin predispusspre incertitudine gi mai ales spre gregeald.' Pe parcursul lecliilor care preced evaludri prin itemi cu rdspuns construit scurt, pulin elaborat,este recomandabil sd se ofere elevilor posibilitatea de a se familiariza cu acegti itemi. Cuaceasti ocazie, cadrul didactic se poate convinge de calitatea probelor asemdndtoare pe careintenlioneazd sd le aplice la finalul sistemului respectiv de leclii, al capitolului etc.' Pentru a facilita o justd comparare a rispunsurilor elevilor gi pentru a-i dirija in interpretareaproblemei/intrebirii, este preferabil si se sugereze, indirect, ordinea importanlei rdspunsuriloragteptate.' Pe chestionar trebuie sd se indice numdrul punctelor acordate fiecdrui item ;i, pe c6t posibil,timpul disponibil pentru rezolvarea lui.' Dacd profesorul considerd necesar, el trebuie sd avertizeze elevul ci va fi penalizat daciintroduce in rdspunsul sdu elemente strdine de subiectul cerut (erori de discriminare asubiectului).

,q+**- A,{A;]A P{l{}FESO&{jtI.lt UE tS-il{}tHE -V*i-. {t -. - ".- *---*--.@.

Evaluareabazatipecompetenle I tO

. in itemii de acest gen sarcinile sunt orientate mai ales spre elemente importante sau esenlialedin programi.

, Atunci cAnd se poate, se acordi intAietate intrebdrilor precise, care necesiti rispunsuri maiscurte, sau,5i mai bine, rispunsuri cu corectare obiectivi. Cu c6t rdspunsul este mai elaborat, cuat6t criteriile de evaluare devin mai precise.

Itemultip rezolvare de problemi. Elevul se confruntd cu o situalie inedit6. Gdsirea soluliei de rezolvare presupune un demers

complex de procesare, construclie ;i reconstruclie, aplicalie etc.. Rezolvarea de probleme vizeazdin principal dezvoltarea creativitdlii, a gSndirii divergente, a

imaginaliei, a capacitalii de a generaliza, de a reformula o problemd etc.. Situalia problemd ce trebuie rezolvatd solicitd antrenarea elevuluiintr-o activitate nou5, diferita

de activitSlile curente ale programului de instruire pe care profesorul le propune in clasi(fiecdrui elev sau grup).

. Acest tip de itemi se situeazd uneori Ia un nivel taxonomic alinlelegerii ;i cel mai adesea alaplicirii mai ales daci situalia este in intregime noui in raport cu ceea ce elevul a int6lnit pdndatunci.

. Acegti itemi ar putea chiar si ceari analize ale situaliilor complexe.

. in domeniul educalional, ca de altfel giin alte domenii, ne confruntlm cu doui categorii deprobleme care solicitd strategii specifice de rezolvare:

. probleme bine definite/structurate, care solicitd strategii algoritmice de rezolvare

. probleme slab definite/structurate care se rezolvd folosind strategii euristice.in funclie de tipul de problemS, de domeniul solicitat, in principal cel al 96ndiriiconvergente sau divergente, comportamentele care pot fi evaluate sunt cele dincategoriile aplicirii sau explo16rii.

Paradigma rezolverii de problemeRezolvarea unei probleme parcurge urmitoarele faze:A.ldentificarea problemei, adici ceea ce se cere

. ldentificarea datelor pertinente qi a constrdngerilor sau limitelor

. Punerea la punct sau alegerea ralionamentului potrivit rezolvirii problemei

. Utilizarea procedurii legate de ralionament in care se introduc datele disponibile

. Verificarea soluliei sau rdspunsului.B. Rezolvarea problemei

Spre deosebire de exerciliu, unde trebuie sd se aplice o anumiti regulS, problema face apel ladescoperire, la invenlie, la spiritul de analiz5, propunAnd o situalie noui care soliciti aplicarea regulilorcunoscute. Alegerea este insd fdcuti de elev spre deosebire de exerciliu, unde i se impune.

Itemul (u rispuns elaborat/tip eseuCaracteristici, tipologieAcest tip de item i;i propune si evalueze obiective educalionale cu grad mare de complexitate,inaccesibile prin folosirea itemilor obiectivi sau semiobiectivi:

. abilitatea elevului de organizare gi integrare a ideilor

. de exprimare personalS in scris

. abilitatea de a interpreta ;i aplica datele.

l7 | Evaluareabazatipecompeten[e

Itemultip eseu cere elevului sd construiascS, si producd un rdspuns liberin conformitate cu un set decerinle date. Eseul permite evaluarea globalS a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv carenu poate fi evaluat eficient, valid gi fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi.Dupa tipul rdspunsului a;teptat, itemii tip eseu pot fi:

r eseu structurat sau semistructurat, in care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerin!e, rdspunsula;teptat este ordonat;i orientatr eseu liber (nestructurat) care valorifici 96ndirea/scrierea creativS, imaginativS, originalitatea,creativitatea, inventivitatea etc.

Eseul liber /nestructuratCaracteristiciPrin acest tip de item se cere elevului sd realizeze produclii complexe, care solicitd un efort deconcep!ie, de construclie, de structurare, ordonare, coerenti internd si externS, incadrare in timp ;ispaliu redaclional etc.

Cerinla prezentati /formulatd de un asemenea item poate viza:r o compunere liberir un eseu pe o temd dati etc.

Avantaje ;i dezavantajeAvantaje

. Avantajul major al acestui tip de item constd in aceea cd acordi elevului libertatea de expresie.Se poate cere elevului, spre exemplu, sd realizeze o dizertalie literari sau un comentariu pornindde la un citat, un motto, un proverb. Uneori libertatea elevului nu este decdt aparentS. Elevultrebuie nu numai sd stdp6neascd conlinutul din care este evaluat/verificat, dar el trebuie sdprezinte acest conlinut conformdndu-se unor reguli ;i sa !ina cont de criteriile de evaluare carei-au fost prezentate. Deci el trebuie sd dovedeascd doud tipuri de abilitali:1. aceea de a stdpdni conlinutul2. aceea de a redacta rdspunsul potrivit criteriilor de evaluare ale produsului.. Acest tip de item obligd elevul si studieze totul, marile idei, punctele importante aleprogramei. intrebdrile fiind puline in acest tip de evaludri, ele trebuie si acopere temele globale.. ltemul cu rdspuns construit elaborat/dezvoltat este mai eficient in misurarea proceselormentale complexe, precum analiza, sinteza, evaluarea. Este de asemenea mai bine adaptatobiectivelor terminale.. El permite verificarea nu numai a rezultatului rezolvdrii unei probleme, dar in egala misurdprocesul care a condus la acel rezultat.. Acest tip de item este mai potrivit pentru elevi mai mari, mai avansaliin studiu, c6nd noliunilegenerale sunt mai numeroase ;i cAnd structurarea gAndirii critice este mai importantS.. Este un mijloc eficace pentru a evalua exprimarea scrisd gi anumite tipuri/feluri de obiectivepedagogice cum ar fi cele care se raporteazd la abilitali de structurare a unei opinii sau a unei idei,abilitSli lingvistice sau caligrafice.

Evaluareabazatipecompetenle I te

Dezavantaje. Ca regulS generalS, fidelitatea itemului cu rdspuns construit elaborat este fragild din douipuncte de vedere:. corectarea: rezultatele variazi nu numai de la un corector la altul, dar chiar;i la acelagi corectorpe acela;i rdspuns, de la un moment la altul. Oboseala este unul din motivele care diminueazdcapacitatea de discriminare a corectorului.. itemul insugi: acelea;iintrebdri puse in circumstanle echivalente apriori produc rezultatediferite.. Validitatea acestui item este scizutd din cauza erorilor in alegerea sarcinilor cerute elevilor.. Chestionarul care conline acest tip de itemi prezintd sarcini care nu corespund decdt inparte abilitSlii care se vrea a fi mdsuratS. Asemenea erori sunt cu atit mai frecvente cu c6tcomplexitatea acestor abilitSli gi sarcini face mai dificilS legStura dintre schimbarea interni(com petenla) ;i ma nifesti ri le sale (sa rci na de indepl i n it-performa n!a).. Sunt prezente, in forme gi grade diferite de profunzime gi extensie, atAt efectul halo, cAt giefectul Pygmalion. in timpul corectirii, cadrul didactic nu poate evita influenla informaliilorpe care le are despre elev sau despre rezultatele anterioare: efectul halo. lncongtient, corectorulfavorizeazd elevul despre care ;tie ci este studios sau nu. De multe ori se produce insi reversul(efectul Pygmalion).. Rezultatele nu permit dec6t in micl mdsuri un tratament statistic. Rar se discuta 9i sestabilesc matematic validitatea, fidelitatea, indicii de dificultate in discriminarea acestora. Acestinconvenient se diminueazd din ce in ce mai mult odati cu introducerea informaticii.. Fidelitatea in apreciere este scizuti. Aceasti limita poate fi diminuatd dacd in timpul redactiriiitemului:

. se scrie rispunsul ;i se verifici ;i de alli profesori

. se redacteazd un barem detaliat sau un ghid de corectare unde sunt prevdzutemetoda de corectare a probei, lista aspectelor urmirite, calitatea rispunsurilor agteptate,repartizarea punctelor gi, in sfdrgit, cum se va !ine seama de factorii externi, precumortografia, aspectul estetic, lizibilitatea etc.

Modalititi de corectareItemul ., r*Orn, construit elaborat/dezvoltat poate fi corectat in doui moduri:

. metoda globalS sau holisticd sau calitativd

. metoda analiticd sau punct cu punct sau cantitativdMetoda globali

. este predominant calitativS, apreciativd

. se bazeazi pe impresia generali, globald a corectorului

. poate induce o mare dozi de subiectivitate. Din cauza acestui inconvenient major, serecomandd a fi folositd indeosebiin evaluirile certificative/finale - este nepotrivitd in evaluareaformativS, unde analiza trebuie sd fie analiticd gi criteriali. Demersulcorectirii Iucririlor elevilorse desfd;oard, de reguld, dupd urmdtorultipic:

. fiecare item este citit rapid de cdtre corector 9i lucrdrile sunt impdrlite in patru sau cincigrupe dupi valoarea perceputi a rispunsurilor. a ll-a lecturi se concentreazd pe lucririle,,de frontierd/de la granila grupelor"; aceastioperalie contribuie la refacerea numerici a grupelor

19 | Evaluareabazatipecompeten[e

. urmeazd o ultimi lecturd atentd insotitd de atribuirea rezultatelor finale, care variazd de la oextremd la alta a scirii de notare. de-a lungul acestui proces, corectorul menline o atenlie suslinutd asupra criteriilor decorectare, de la pertinenla factorilor evaluali la eliminarea scdpdrilor favorizate de obosealS,efectul halo sau circumstante externe (scrisul, ortografia etc.)

Metoda analitici. este predominant cantitativS, centr6ndu-se pe urmdrirea atentd a rezolvirii,,punct cu punct". demersul de corectare parcurge urmitorii pa;i:

. corectorul redacteazi rdspunsul ideal pentru fiecare item, determini aspectele cetrebuie evaluate gi stabileqte punctele care se acordd pentru fiecare dintre ele,. citegte rdspunsurile mai multor elevi ;i, dacd este necesar, adapteazd rdspunsul idealinceea ce prive;te repartizarea punctelor,. citegte atent rdspunsurile tuturor elevilor gi acordi rezultatele in conformitate curdspunsul ideal,. dacd doregte sd verifice alli factoriin afara conlinutului, el reincepe corectarea, luAnd incalcul ;i acegti factori,. dupd ce a terminat corectura, cadrul didactic evalueazd pertinenla ;i calitatea intrebdrii. aceasti metodd analitici este foarte greu de aplicat cAnd procesele mentale devincomplexe.

Avantaje ;i dezavantaje ale itemului subiectivAvantaje

. ltemul subiectiv poate mdsura aproape orice tip de rezultat gcolar exprimat oral sau scris.

. in raport cu itemul obiectiv, el este mai ugor de redactat, mai ales cAnd este vorba de procesementale mai complexe precum analize, sinteze gi evaluarea sau rezolvarea de probleme. Nutrebuie si subestimdm insd dificultSlile: un item subiectiv care mdsoari o abilitate complexd,care evitd aprecierea subiectivd globald, este dificil de redactat.

. Permite elevului si se exprime in cuvinte proprii. in aceste cazuri particulare de evaluare,rdspunsurile pot include ideile personale, sentimentele sau atitudinile.

. ltemul subiectiv exclude posibilitatea ghicirii rispunsului corect, spre deosebire de ceea ce sepoate intAmpla in cazul itemului obiectiv.

. Caracterul itemilor subiectivi poate modifica, pdna la un anumit punct, criteriile de corectare,pentru a compensa ugurinla redactdrii sau pentru a influenla rezultatele in sus sau in jos.

Dezavantaje. Un examen compus /conceput /centrat pe itemi subiectivi presupune de obicei un numir

redus de itemi, ceea ce riscd sd altereze eqantionarea. Acest inconvenient este uneori major.. ltemul subiectiv poate genera imprecizie, mai ales atunci cAnd este prost redactat, printr-o

verbalizare fdrd sens sau pe lAngd problemS. Corectura va fi in aceastd situalie prelungitd, maicomplexi gi mai pulin fidela.

, Corectarea este mai costisitoare, cdci ea cere mult timp din partea specialistului. Aceastimuncd nu poate fi realizatd dec6t de personal calificat.

. Se face loc cu multi u5urin[5 subiectivitSliiin corectare, cdci corectorul nu poate realiza aceastd

Evaluarea bazati pe (ompetenle I ZO

operalie fdri a face o serie de aprecieri care riscd sd influenteze comportamentul mdsurat:scrisul, aspectul lucrdrilor, ortografia etc. La acest inconvenient se adaugd efectul halo.

. Tratarea gi prezentarea statisticd sunt mai greu de realizat.

"q. " . GRILE tl BAREME DE C0RE(TARE 5l NOTARE * '--'^-u. Sunt instrumente in baza cdrora vor fi corectate ;i notate producliile solicitate.. Elaborarea grilelor gi baremelor de corectare ;i notare solicitd expertizi din partea cadrului

didactic in sensul diferenlierii a ceea ce se mdsoara de ceea ce se apreciazS.. Fiecare tip de rezultat gcolar reprezentativ, de produs solicitat (portofoliu, proiect, referat

etc.) trebuie sd beneficieze de instrumente de corectare gi apreciere specifice, care si includS,in funclie de situalie, punctaje pentru ceea ce se poate misura, grile uniforme sau griledescriptive de evaluare pentru ceea ce se preteazd la aprecieri.

DEFtNIflE: baremul /grila de corectare ;i apreciere reprezinto schema de notare-apreciere.

' Este instrumentul pe baza ciruia se apreciazd lucrdrile elevilor.. Este un instrument de corectare asociat unei/unor sarciniconcrete de lucru date elevilor.. Contine indicatori de naturd cantitativd ;i calitativd. Astfel, itemii obiectivi pot fi corectali cuprioritate pe baza unor repere cantitative.. Se pot face insd gi descrieri privind calitatea rispunsului.' Pe mdsuri ce se avanseazd spre itemii semiobiectivi ;i subiectivi, reperele de corectare igidiminueazd aspectul cantitativ, intr6nd in funcliune criterii calitative, mai greu de elaborat.. Av6nd in vedere faptul cd in cazul evaludrilor la final de capitol urmirim cu precddereidentificarea erorilor elevului cu scopul ameliordrii programului de instruire ;iinvdlare in etapaurmdtoare, grila de corectare;i apreciere trebuie si se concentreze pe,,determinarea principalelorperformanle (unitdli de rispuns) pe care trebuie si le evidentieze elevulin rdspunsul siu Ia fiecareitem.. Unitdlilor de rispuns li se acordi puncte care, insumate, determini nota (scorul) pentru unanumit item. Spre exemplu, in cazul unui item care vizeazi prezentarea unui eveniment, grila vaprevedea un numdr de puncte care se acordd integral dacS elevul prezintd un,,discurs"adecvatsubiectului/cerin!ei, rdspunsul este complet ;i convingitor. in continuare grila va prezentacaracteristicile rispunsului pentru punctaj maxim, mediu sau minim.' in componenla grilei referitoare la acest item se precizeazd criterii 9i pentru nivelurile medii,dar mai ales pentru performanla minimi acceptatd (pragulde reugiti). Sunt de semnalaturmdtoarele aspecte:

' in cazul itemilor de tip obiectiv predomini criteriul de corectare cantitativi (nu lipsescnici criteriile calitative)' in cazul itemilor subiectivi predomind criteriile calitative cdrora li se asociazd insdpuncte sau note.

' De altfel, este firesc sd se asocieze cantitatea cu calitatea, avdnd in vedere ci doui dintreoperaliile principale ale evaludrii sunt mdsurarea giaprecierea. Misurarea se exprimS cantitativ,aprecierea se exprimd calitativ.

-*o*-*-****.' MAFA f N{*i:{:5t}1iUX,UI l]]E {ST{.iRl}." Vf}i" II .--*.i}@"