CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………..pag 2 CAPITOLUL I …………………………………………………………………..pag 2 CAPITOLUL II CARACTERISTICILE PANOURILOR EURO.PAN………...pag 3 CAPITOLUL III METODE DE DIMENSIONARE A CONDUCTELOR…… .pag 9 CAPITOLUL IV ASAMBLAREA CONDUCTELOR …………………….…….pag 12 CAPITOLUL V “CLASSIK” LINE ASAMBLAREA CONDUCTELOR ……...pag 17

1

INTRODUCERE

Pentru realizarea conductelor de aer in ultimi ani s-au afirmat panourile din spuma de policianura rigide invelite pe ambele parti cu o folie din aluminiu iesita in relief deoarece prezinta numeroase avantaje tehnice si este simplu de folosit. Este de notorietate echipamentul simplu care este necesar pentru a lucra la aceste panouri si posibilitatea de a realiza conductele direct la locul de instalare. Euro.Pan tocmai s-a palsat in domeniul de producere si vanzare a panourilor de aluminiu, accesoriilor si a conductelor preizolate pentru transportul aerului in sistemele de aer conditionat si in ventilatii. Panoul are un invelis dintr-o foaie de aluminiu subtire si multumita aditivului special anti-flacara el a asimilat aceeasi functionare ca un material de clasa a – I – a. Panourile produse de Euro.Pan sunt rezultatul unei reactii chimice dintre polyoil si isocyanurate de la fiecare poti obtine un polimer inert din punct de vedere chimic si fizic polimer care este insolubil si nemetabolizant. Euro.Pan detine linia de panouri PraKtico, revolutionare in acest domeniu deoarece fiind deja pretaiate in benzi standard masurate cu un unghi lateral de 45° sunt usor de asamblat tinand seama de varietatea echipamentelor si de asemenea pentru pentru micul instalator si clienti „fa tu singur”. Acestea sunt gata sa va ofere in ordine criteriile de orientare pentru constructia de conductelor cu panourile sus mentionate care trebuie sa urmeze documentatia care nu se doreste a fi un standard al calitati ci numai un ghid practic, fiind evident faptul ca aplicarea continutului unei cladiri depinde in exclusivitate de alegerea constructorului.

CAPITOLUL I Sistemele de aer conditionat au sarcina de a regla microclimatul dintr-o atmosfera inchisa si sa realizeze conditii normale de existenta. Microclimatul este definit de valoarea care presupune patru variabile aceleasi ca in cazul aclimatizarii si anume: Ta – temperatura aerului Tmr – temperatura medie radianta V – viteza aerului Φ – umiditatea relativa a aerului La acestea ne alaturam clasei de puritate a aerului. Clasificarea sistemelor poate fi facuta tinand seama de marimile care pot fi controlate. In urmatorul tabel avem cu: + reglari optime

– fara reglari ~ reglari partiale

Capacitatea de reglare IMPIANTI Ta Φ V n Umidificare + + + +

Racire + ~ ~ ~ Termoventilare + − ~ ~

Incalzire + − − −

2

Controlul optim al acestor parametri generali se obtine cu sistemele de aer conditionat ori cu sistemele mixte aer – apa. Bineinteles cu conditia caaeril in mijlocul tratari sa fie supus unui proces care sa asigure in ordine conditiile de buna existenta, dar problemele pot aparea in drumul pe care aerul il face intre terminarea tratari si patrunderea lui in atmosfera. Este necesar a se folosi conducte care sa aiba urmatoarele proprietati:

- sa transporte aerul fara modificari ale parametrilor caracteristici pe toata distanta;

- sa asigure acolo unde sunt pierderi de sarcina; - sa limiteze generarea si transportul de zgomot; - sa isi mentina neschimbate caracteristicile pentru o perioada lunga de timp;

Realizarea sistemelor de aer cu panourile produse de Euro.Pan dincolo de standardele ridicate de urgenta (avarie) ele mai asigura:

- izolatie termica constanta si continua in fiecare punct al conductei; - pastreaza o presiune optima; - facilitatea asamblarii conductelor deoarece panourile sunt pretaiate, usor de

manuit si flexibile; - un aspect placut al suprafetei exterioare care poate fi vopsita sau invelita dupa

ce au fost testate; - nici o problema pentru atmosfera, cum ar fi neeliberarea agentilor poluanti;

CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE PANOURILOR EURO.PAN Cele doua tipuri de panouri produse de Euro.Pan sunt „CLASSIK” si „PRAKTICO”. Panourile PraKtico difera de panourile „Classik” prin faptul ca acestea sunt pretaiate in benzi de masuri standard si sunt calendarate la fiecare 50 mm ca o favoare pentru realizarea curbelor si pieselor speciale. Caracteristici generale ale celor doua tipuri sunt:

1. CARACTERISTICI GENERALE Panourile rigide din spuma de policianura sunt invelite pe ambele fete cu o folie din aluminiu. Grosimea standard este de 20.5 mm cu o toleranta de 0.5 mm. Panourile sunt produse la diferite marimi cu o latime incepand de la 150 mm pana la 1200 mm cu o toleranta maxima de 2 mm. Lungimea standard este de 3000 mm cu o toleranta maxima de 5 mm. Materialul izolant care constituie panourile este un polimer de spuma de policianura termoizolanta rigida cu celulele inchise si este din punct de vedere fizic si chimic inactiv, este insolubil si nu este metabolizant. Invelisul este constituit dintr-o folia de aluminiu iesita in relief cu o grosime de 80 de microni acoperita cu un lac protector pe suprafata exterioara (aproximativ 2 gr/m2). Ambalarea standard este constituita din 10 panouri ambalate cu o polietilena termoretractabila si cu o protectie in zonele fragile.

2. CARACTERISTICI FIZICE SI CHIMICE DENSITATE Spuma de policianura are o densitate de 46kg/m3 cu o toleranta de 2kg/m3

3

GREUTATE Greutatea este de 1.4 kg/m3 de panou REZISTENTA LA COMPRESIE Incarcatura poate fi de 2 kg/cm2 cu o toleranta de 0.5 kg/cm2

REZISTENTA LA FOC Panoul este clasificat in italia in clasa de rezistenta la foc 0 – 1 acordata prin decret ministerial in 26/06/1984 „ certificat de rezistenta la foc si omologarea materialelor care au ca scop prevenirea si dezvoltarea focului. Panoul este de asemenea clasificat cu clasa 0 acordata de Standardul Britanic 476 partea 6 din 1989 si cu clasa 1 acordata de Standardul Britanic 476 partea 6 din 1997. Conductele realizate din panourile produse de Euro.Pan fac parte chiar din clasa 0 (DM din 26/06/84) ABSORTIA APEI Panoul, dupa 24 de ore dupa ce a fost imersat in apa arata o crestere inferioara a greutati cu 0.05% a propriei greutati. TEMPERATURA DE LUCRU Panoul poate fi folosit intre 80°C si – 30°C in exercitiu continuu fara schimbari substantiale ale caracteristicilor izolante. PERMEABILITATEA Permeabilitatea vaporilor ai foliei de aluminiu care acopera panoul pe ambele fete, se limiteaza le infinit deci este un panou impermeabilla vapori. CONDUCTIVITATEA TERMICA SI REZISTENTA. Conceptul de izolare implica bineinteles folosirea materialelor termoizolante care au proprietatea si functia de a reduce transmiterea calduri intre doua medii cu temperature diferita. Cantitatea de caldura (Q Kcal) care este transmisa este direct proportionala cu suprafata care ne intereseaza (S m2) , cu diferenta de temperatura ( t1 t2 °C) , cu timpul (h) si invers proportionala cu grosimea materialului (s,n). Este mai mult o functie a coeficientului de proportionalitate , chiar a coeficientului de conductivitate (l,Kcal/mh°C) care modifica calitatea materialului si directia de evacuare la temperatura la care se produce transmisia. De aici reiese formula:

( )ShttsQ

21 −=

λ

Cantitatea de caldura, care, intr-o ora, trece de suprafata de 1m2 cu o grosime de 1 m, cand diferenta de temperatura dintre doua fate este de 1 °C, reprezinta coeficientul conductivitati termice. In materialele cu structura celulara schimburile termice se produc in principal prin conudctie prin pereti solizi ai celulelor, prin radiatia dintre celule si conductia din interiorul lor. In poliuretanul rigid expandat folosit pentru panourile Euro.Pan cu densitatea de 46 kg/m3, valoarea conductivitati termice este destul de scazuta. Conform

4

certificatului de la Laboratorul Oficial al Departamenului de Mecanica al Universitati di Calabria, coeficientul conductivitati termice al panourilor produse de Euro.Pan este λ= 0.023 W/m°C Cantitatea de caldura care trece printr-un maerial cu conductivitate si grosime este definita s, pentru fiecare metru patrat si pentru fiecare ora, cand diferenta de temperatura este de 1 °C si este definita ca conductanta termica (K) si invers se defineste rezistenta termica(R). Panourile Euro.Pan sunt materiale termoizolante, in mare parte avand proprietatea de a reduce transmisia de caldura dintre doua medii cu temperaturi diferite. Aceasta este aratata in articolul 12 al D.P.R. nr.1052 din 28/06/1977, este stiut ca in articolul respectiv este stabilit faptul ca pentru conductele de aer care incalzesc atmosfera, plasate in atmosfera, neincalzite de noi, grosimea materialului izolant, pentru o izolare cu conductivitatea termica λ” = 0.041 W/m°C trebuie sa fie egala cu 30 mm, in cazul folosiri materialelor de naturi diferite , grosimea mentionata mai sus trebuie multiplicata folosind raportul

"λλ .

De aceea grosimea minima necesara se va afla cu formula

30" ⋅=λλs .

De aceea pentru ca panourile Euro.Pan au conductivitatea termica λ= 0.023 W/m°C rezulta ca :

mms 83.1630041.0023.030" =⋅=⋅=

λλ

si de ceea conditiile minime sunt satisfacute rezultand grosimea panoului egala cu s = 20 mm apropiindu-se de valoarea standard. PIERDERILE DE SARCINA A cunoaste perderile de sarcina este fundamental pentru a sti cum trebuie plasat echipamentul sau conductele prin care se curge fluidul. Intr-un tub prin care curge fluidul pierderile de sarcina corespund cu pierderile de presiune: pentru a le calcula ecuatia poate fi folosita pentru a exprima si vitaza in functie de variatia de presiune.

2218

RwLppp μ

=−=Δ (1)

in care w si μ sunt viteza media respectiv vascozitatea fluidului, L si R lungimea conductei si raza sectiuni sale. Pierderea de sarcina este, de aceea direct proportionala cu vascozitatea, viteza fluidului si lungimea tubului si invers proportionala cu patratul razei sectiuni.Fiecarui metru al tubului ii corespund pierderi de sarcina, in plus cu cat curgerea fluidului este mai rapida cu atat energia se disipa mai repede.

5

Pierderile de sarcina sunt proportionale cu lungimea conductei, ele sunt considerate ca a fi distribuite pe intreaga suprafata a aceleiasi conducte, si din aceasta cauza ele sunt definita ca pierderi distribuite. Pierderea de sarcina poate fi de asemenea exprimata in functie de criteriul Reynolds, a carei expresie este:

μ

ρwDRe =

in care ρ este densitatea fluidului si D reprezinta diametrul sectiuni tubului. De fapt, noi consideram relatia 1: multiplicarea si divizarea acesteia pentru o viteza medie w, pentru o densitate r si inlocuind raza R cu diametrul D vom obtine:

ρρρμ

⋅⋅⋅=⋅

=Δ2

64322w

DL

RDwDwwLp

e (2)

DL este un raport adimensional si

2

2w este pierderea de energie cinetica a unui factor α.

Numarul pur eR

64 ia numele unui factor de frecare iar simbolul care il reprezinta este ξ.

Expresia pentru rezultatul pierderii de sarcina este:

2

2wDL

pp

⋅⋅=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡Δ ξ (3)

Factorul de frecare este definit ca acel numar din relatia (3) si adevarata lui valoare, ca fiind obtinut experimental, in principal depinzand de trei factori si anume:

• Criteriul Reynolds • Rugozitatea relativa: este un factor care poate defini forma si care

depinde de posibilitatea ca pereti tubului sa nu fie netezi ci

rugurosi.acesta este indicat prin raportul pierderilor de dimensiune Dξ ,

unde ξ reprezinta rugozitatea, definit ca inaltimea medie a rugozitati in mm pe suprafata peretelui,si D diametrul in mm al tubului.

• Un parametru care depinde de distanta x de la punctul de intrare in tub si

este egal cu Dx . Dependenta acestui termen este in general neglijata. De

fapt pierderile de sarcina sunt functii ale lui x numai in regiunea de intrare in tub, viteza este o functie a lui x; in schimb asemenea dependenta nu dispare din dezvoltarea continua a acesteia, in acest

6

proces intalnim mai frecvent curgerea turbulenta, care se instaleaza numai dupa 10 diametre.

Valorile factorului de frecare ca functie a criteriului Raynolds si a rugozitati relative sunt listate. Aceasta functie este reprezentata grafic printr-o diagrama. O asemenea diagrama a fost realizata in mare parte in acelasi timp de catre oameni de stiinta din domeniul fluidelor mecanice ai hidraulici si ai aerodinamici si este cunoscuta ca diagrama lui Moody sau in hidraulica ca fiind harpa lui Nikuradse, pentru formele ei caracteristice. Pentru panourile Euro.Pan testul executat la Departamentul de Mecanica al Universitati din Calabria (Italia), au fost identificate pentru factorul de frecare valori care sunt aratate in urmatoarea diagrama in functie de viteza. Pierderile de sarcina distribuite nu sunt singura cauza ale pierderilor de presiune din conductele hidraulice. De fapt exista de asemenea pierderi de presiune care putem spune ca sunt concentrate sau localizate. Ele sunt potrivite pentru obstacole ca „de exemplu” , curbe, coturi, robineti, variatii bruste de presiune, cu care fluidul se poate intalni in timp ce acesta curge prin interiorul tubului. Pierderile de sarcina concentrate au o expresie care are legatura cu una din pierderile de sarcina distribuite. Dar cu exceptia ultimelor, pierderile de sarcina

concentrate nu depind de lungimea tubului( termenul DL ) dispare, in mare parte

sunt localizate in puncte foarte bine determinate. Indicat prin simbolul β factorul de frecare, expresia pierderilor de sarcina concentrate este :

ρβ ⋅=Δ2

2wp (4)

in care w si ρ sunt viteza medie si respectiv densitatea fluidului. Este necesar sa se acorde atentie vitezei care este apreciata. De fapt daca sectiunea este crescuta viteza se diminueaza in timp ce daca sectiunea se micsoreaza vitaza se va mari. Toate acestea sunt valide doar daca densitatea ρ a fluidului este constanta. De fapt relatia de proportionalitate directa dintre viteza fluidului si sectiunea tubului nu poate fi valida daca se considera ca variatia de presiune, poate modifica volumul specific al fluidului si de asemenaea poate modifica si densitatea lui. A considera ρ constant este cu certitudine o aproximre rezonabila in cazul in care aerul care circula in tuburile sistemului de ventilare, in timp ce variatia presiuni totale este negljabila respecta presiunea atmosferica. Expresia pierderilor de sarcina distribuite 3 nu este corecta daca sectiunea tuburilor este considerata ca fiind cnsiderata ca fiind necirculara, ca in cazul in care conductele sunt realizate cu panourile in P.I.R. Daca sectiunea tubului nu este circulara , in relatia 3 inlocuind diametrul D cu asa numitul diametrul hidraulic echivalent, care este definit ca D(EQ)

pADEQ

4=

unde A si p reprezinta aria si respectiv perimetrul sectiuni.

7

In cazul in care sectiunea tubului este circulara cu diametrul D aceasta este :

4

2DA ⋅= π

Dp ⋅= π si de asemenea acesta trebuie sa fie

DDDDEQ ==ππ44 2

dar in cazul unui tub patrat cu o latura a sectiuni egala ci l acesta este : A=l2

p=4l si bineinteles

lllDEQ ==44 2

dar calculul diametrului echivalent nu este intodeauna la fel de simplu. Pentru acestea exista tabele (tab.1 ) care arata valorile diametului echivalent al tuburilor cu sectiuni particulare. LAMINAR TURBULENT

SECTIUNE X= fRe DEQ=4A/P circulara 64 D

Dreptunghiulara

h/b 0.1 85 0.2 76 0.5 62 1.0 57

1.82h 1.67h 1.33h 1.00h

Triunghiulara 53 0.58h Anular 96 2h

Unde: A – aria sectiuni DEQ – diametrul echivalent f – factor de frecare P – perimetrul udat

8

CAPITOLUL III

METODE DE DIMENSIONARE A CONDUCTELOR

Dorindu-ne a duce la bun sfarsit dimensionarea unui plan, inainte de toate este necesar a sti dispersia termica totala a cladirii care este apreciata:

− dispersia care ia locul trasmisiei dintre structurile opace ale colmatarii (peretilor, invelitoarelor, solai, etc);

− dispersia care ia locul trasmisiei dintre structurile transparente ale colmatarii (ferestrelor, luminatoarelor, vetrate, etc.);

− dispersia schimbarilor de aer. Teoretic puterea termica a generatorului va trebui sa evacueze cel putin egal cu suma al dispersiei termice mentionata mai sus. Intradevar va fi necesar sa se verifice daca cerintele termice nu sunt mai mari decat valorile fixe ale legilor de baza ale caracteristicilor fizice ale cladiri volum si suprafata si caracteristicile care inconjara locul. In sinteza parametri pe care ii vom lua in considerare sunt:

1. volumul cladiri la caldura bruta a structuri colmatate. 2. suprafata care delimiteaza aerul interior si aerul exterior 3. gradele/zi ale localiati in care se afla cladirea 4. temperatura interioara a cladiri

Procedura pentru calcularea valorilor cerintelor termice ale micilor imprejurimi este prezentata pe orizontala in tabelele 1 si 2. Solutia pentru calcularea incarcaturilor termice va trebui sa tina seama de conditiile nevavorabile ale mediului. Bineinteles trebuie de asemenea cunoscut volumul maxim ocupat de reteaua de conducte, de terminalul de caldura, de locurile de incendiu si de eventualele conducte care fac parte din cladire. Sarcina termica totala determinata constitue baza de masurare a sistemului. In calculele pentru sistemele de aer conditionat unul dintre ele se refera la folosirea normala a aerului la presiunea atmosferica cu urmatoarele caracteristici : Greutatea specifica 1.2 Kg./m3

Caldura specifica 0.24 Kcal/Kg. De asemenea caldura specififca raportata la m3 rezulta: ( ) 3/29.02.124.0 mKcal=⋅Variatia calduri precise folosind diagrama psihometrica a aerului se observa urmatoarea formula tQP Δ⋅⋅= 29.0

9

unde: P este potentialul termic [Kcal/h] Q este capacitatea aerului [m3/h] Δt este diferenta de temperatura dintre aerul dinaintea transformari si aerul de dupa transformare 0.29 este caldura specifica a aerului [Kcal/m3]. Dimensionarea retelelor de conducte depinde de urmatori factori :

- capacitatea aerului - vireza aerului - pierderea de presiune admisibila

Circuitele de conducte sunt in general clasificate pe baza vitezei aerului si a presiuni de lucru. Clasificarea in functie de viteza se divide in daoa categorii: sisteme cu viteza redusa in care viteza nu depaseste 13 m/s si sisteme cu viteza ridicata in care viteza are valori cuprinse intre 13 si 25 m/s. Conductele prin care intra aerul sunt intodeauna dimensionate pentru viteze mici. Clasificarea in functie de presiune se divide in trei categorii: sisteme cu presiune redusa pentru valori pana in 900 Pa., sisteme cu presiune medie pentru valori cuprinse intre 900 si 1700 Pa.,si sisteme cu presiune ridicata pentru valori cuprinse intre 1700 si 3000 Pa. Pentru utilizatori medii sunt recomandate sistemele cu viteza redusa si presiune mica. In schimb sistemele cu presiuni ridicate si viteze mari sunt recomandate pentru cladiri cu dimensiuni mari si pentru toate cladirile cu inaltimi mari deoarece se considera ca se castiga un spatiu important pentru sectiunile conductelor. Este evident ca, deoarece aerul se poate misca in conducte, presiunea totala a ventilatorului este suma presiuni statice si a presiuni dinamice si trebui sa fie egala cu pierderile totale de sarcina. De cand pierderile de sarcina influenteaza intr-un mod marcant consumul de energie al ventilatorului este oportun:

- sa se studieze dezvoltarea conductelor ca ele sa urmeze un traseu cat mai drept posibil

- sa se reduca cat mai mult numarul coturilor si numarul variatiilor de sectiune - sa se evite variatiile abrupte ale sectiuni - sa se pozitioneze unitatea de aer conditionat cand este posibil in centrul de

greutate al circuitului. Pentru pozitionarea conductelor cu viteze mici exista trei metode diferite care pot fi folosite:

- metoda vitezei reduse - metoda pierderilor de sarcina constante - metoda recuperari presiuni statice

Metoda vitezei reduse consta in dimensionarea conductelor si se bazeaza pe o viteza de inceput aleasa in functie de tipul sistemului. Odata cu reducerea capacitati din urmatoarele trunchiuri ale conductelor reducerile empirice ale vitezei sunt in general aplicate in corespondenta cu fiecare ramificatie. De asemenea valorile stabilite ale vitezei medii a aerului tin seama de destinatia incaperi in care se doreste a avea aer conditionat, trebuie sa fie multiplicata pentru sectiuea conductei, si capacitatea obtinuta. In urmatorul tabel sunt aratate valorile caracteristice ale vitezei aerului si tinand seama de si de pozitia trunchiurilor ale conductelor.

10

TABEL Este de la sine inteles ca presiunea statica a ventilatorului va fi determinata in functie de tipul cladiri avand o buna pierdere de sarcina. Metoda pierderilor de sarcina constante este folsita si se bazeaza pe dimensionarea intregului circuit de conducte mentinand constanta pierderea de sarcinapentru un metru liniar. In tabelul de mai sus a fost aleasa viteza aerului in trunchiurile conductelor imediat dupa ventilator. Cu asemenea viteza si pe baza capacitati cladiri pierderile de sarcina de la inceput sunt obtinute (folosind o diagrama ca cea de dinainte) care vor fi mentinute constant pentu toate dezvoltarile conductelor. Trebuie determinata lungimea echivalenta a circuitului dezavantajos multiplicand-o pentru pierderea unitara a sarcini determinate datorata difuzoarelor. Din diagrama reiese faptul ca diametrul conductelor circulare este intodeauna urmat si determinat de diametrele celuilalt trunchi bazat pe capacitatile de variatie ale aerului, mentinand constanta valoarea de inceput a pierderi de sarcina.

Dimensiunile echivalente ale conductelor rectangulare

h B 150 200 250 300 350 400 450 500

250 210 245 275 300 230 265 300 330 350 245 285 325 355 380 400 260 305 345 370 410 440 450 275 320 365 400 435 465 490 500 290 340 380 425 455 490 520 545 550 300 350 400 440 475 515 545 575 600 310 365 415 460 495 535 565 600 650 320 380 430 475 515 555 590 625 700 390 445 490 535 575 610 645 750 400 555 505 550 590 630 665 800 415 470 520 565 610 650 685 850 480 535 580 625 670 710 900 495 550 600 645 685 725 950 505 560 615 660 705 745 1000 520 575 625 675 720 760 1200 620 680 730 780 830 1400 725 780 835 880 1600 830 885 940 1800 870 935 990

Valorile din tabel reprezinta diametrele conductelor circulare ale sectiuni echivalente, carora le corespund doua dimensiuni de baza x ale inaltimi conductelor rectangulare. Matoda recuperari statice se bazeaza in principal re reducerea vitezei de inceput in corespondenta cu fiecare difuzor sau ramificatie. De asemenea aceasta este obtinuta

11

printro conversie a presiuni dinamice in presiune statica care ar trebui sa compenseze pierderile de sarcina ale trunchiului urmator. De asemenea in corespondenta cu toate difuzoarele si ramificatiile va fi obtinuta aceiasi presiune statica. Se va obtine o cladire cu un interior proportionat care nu va necesita un proiect de calibrare cu o recuperare a presiuni statice de 75% din valoarea teoretica. Presiunea statica a ventilatorului va trebui sa obtina pierderea de sarcina pana la prima ramificatie sau difuzorul va trebui sa asigure necesarul de presiune pentru functionarea grilei sau difuzoarelor. Pierderile de sarcina in aval, ale primei ramificatii, sau difuzorul trebui sa fie in schimb compensate de transformarea din forta dinamica in presiune statica.

CAPITOLUL IV ASAMBLAREA CONDUCTELOR

Cconstructia conductelor de catre panourile Euro.Pan, multumita utilizarii manualelor pentru echipamente intr-un mod practic simplu si economic: Cutitul Comby Un cutit usor si manevrabil cu un maner ergonomic si o baza inclinabila. Permite o taiere exacta a panoului la 90°. 45° la dreapta si 45° la stanga, folosind acelasi cutit Template O unealta foarte simpla si folositoare din pexiglas, folosita pentru o constructie rapida si exacta a coturilor la 90° curbate. Aceasta este prevazuta cu este prevazuta cu un tabel in care sunt trecute limitele coturilor curbe depinzand de marimea conductei. Realizarea oricaror conducte urmeaza o distanta foarta precisa:

1. benzile de identificare ale panourilor apreciaza coespunzator realizarea conductelor

2. lipirea 3. asmblarea si filetarea 4. aplicarea profilelor

Masura corspunzatoare a conductei este clar masura interna a conductei, deoarece ea este cea la care se refera o cladire pentu pasajele de aer. Pentru realizarea conductelor primul lucru care trebuie identificat este banda panourilor care foloseste la realizarea conductei. Lungimea panourilor este 3000 mm in timp ce masurile corecte corespund latimi de : 150 mm; 200 mm; 250 mm;300 mm; 400 mm; 500 mm; 600 mm; 800 mm; 900 mm; 1160 mm; 1360 mm; 1560 mm; 1760 mm;1960 mm.

12

In aceste benzi ale masurilor trebuie sa gasesti panourile care sunt necesare pentru realizarea conductelor. De exemplu, daca vrei sa realizezi o conducta cu dimensiunile 800x1200 mm, benzile necesare sunt 800 si 1160 ( in catalog aceasta banda este identificata cu codul 1200). Este chiar posibil sa imbini panourile prin lipire si prin filetare pentru a obtine dimensiuni diferite de cele care corespund bezilor. Odata identificate benzile panourilor care sunt necesare treci la faza de lipire. Suprafata trebui sa fie fara praf. Impreuna cu cutitele inclinate lipiciul trebui sa fie distribuit uniform. Este convenabil sa dispui panourile unul peste celalalt ca o piramida pentru a raspandi lipiciul de-a lungul muchiilor. Evident in acest fel vei economisi timp si energie. Il vei lasa sa se usuce pentru aproximativ 15/30 minute (pana cand nu se mai site lipicios la atingere) apoi vei trece la inchiderea piesei. Aceasta este faza de asamblare. Bineinteles ordinea in care conductele vor fi imbinate variaza in functie de forma conductei. In general noi incepem de la acelasi margine pentru a putea taia excesul fetelor variate numai a fetei opusa fetei de inceput. Inchiderea conductei este oportuna pentru a ne asigura ca aluminiul de pe ambele piese se potriveste. Pentru a completa asamblarea putem trece la infiletare care conta in aplicarea benzi de aluminiu acolo unde taierile au fost facute. Acestea servesc la imbunatatirea aparentei exterioare a conductei, pentru a restabili bariera de vapori evitand eventuala formare a condesului in interiorul spumei rigide expandate. Banda se va intine cu ajutorul unei spatule. Unirea unor piese diferite ale conductei asemanatoare unei insertii, de exemplu grilelor de refulare sau clapetei de blocare a aerului. Aceasta imsemnand aplicarea profilelor. Profilele sunt realizate din aluminiu sau PVC. Toate profilele trebuiesc taiate cu margini egale si la interior avand 3mm mai putin, inainte de a fi introduse. Profilele sunt dotate cu o nervura de diferite lungimi. Pe nervuri adezivul este distribuit uniform. In colturi pentru fiecare tip de profil trebuiesc inserate coltare de sustinere care dau stabilitate si rigiditate conductelor. Dupa aceea trebuie pus siliconul pentru etansare in interiorul conductei pe partea longitudinala a imbinarilor. Siliconul este necesar nu numai pentru o buna fixare ci chiar si pentru o crestere a rezistentei mecanice a colturilor. Tipurile de conducte care pot fi realizate sunt:

- conducte drepte - coturi - conexiuni

Bineinteles in punctele cu cea mai mare solicitare ele pot fi prevazute cu intaritoare. Acum vom analiza tipurile diferite ale constructiei.

CONDUCTELE DREPTE

Sunt realizate dupa urmatori pasi: 1. Se suprapun panourile, inainte ca adezivul sa fie intins pe toata suprafata

marginilor, pentru a controla daca panourile sunt fara pulberi. Se asteapta aproximativ 15/30 minute pentru ca adezivul sa fie inaintea dimesionari.

13

2. Panourile se pozitioneaza unul langa celalalt cu lungul parti exterioare fata de inaltime.

3. Imbinarea panourilor cu banda din aluminiu, plasate cu atentie pentru ca marginile sa fie aliniate.

4. Pliem pereti conductei asigurandu-ne ca adezivul a fost pus.

5. Presati colturile imbinari. Dupa aceea acoperiti cu banda de aluminiu ultimul colt.

14

COTURI

Pentru realizarea coturilor este necesar sa se foloseasca doua tipuri de panouri:panoul standard si panolu spacial. Prima data trebui sa stabilim dimensiunea acestor panouri: lungimea panoului standard este egala cu latimea A a panoului folosit pentru conducta la care vor fi adaugati 350 mm. Deci L1 = A + 350. In schimb lungimea L2 a piesei speciale este egala cu A+200. Pentru obtinerea celor doua piese este necesa sa le lipim dupa cum putem vedea in figura si continuand izolarea lor pe o singura fata. Acum vom improsca lipiciul la imbinarea dintre cele doua benzi si ocupand 15/30 de minute inaintea procesului cu dimensionarea si imbinarea celeilalte fete. Cotul poate fi trasat apoi folosind sablonul : pe fata A a panoului special folosind sablonul cu o muchie la 90 de grade trasam raza interioara a cotului dupa forma sablonului. Trasam si raza exterioara folosind un compas pentru a roti si/sau o ruleta avand originea in centrul indicat de sablon si amplitudinea cuprinsa intre centru si marginea panoului standard. Trasam cotul, inaintand cu un cutit dar cel mai indicat cu cutitul comby respectand inclinatia taieturilor standard. Cealalta parte a cotului este trasata pe imbinarea panoul standard si panoul special folosind forma taiata mai inainte. Fixand cele doua fete ale coturilor incepem procedura de dimensionare si imbinarea succesiva ca in figura.

DEFLECTOR

Deflectoarele nu numai ca au functia de reglare a curentului de aer, de asemenea au functia de intaritor pentru presiunile negative sau pozitive. Numarul deflectoarelor dintr-un cot reprezinta functia razei medii si a dimensiunilor conturului profilului. In tabelul urmator sunt determinate din nou deflectoarele care sunt in partea interioara a cotului in functie de raza lor interioara si de partea unde are loc rotatia. Deflectoarele pot fi realizate cu panouri din aluminiu izolate sau cu foi din metal. Daca delectoarele sunt realizate din panouri izolate din aluminiu lor trebuie sa li se aplice niste taieturi la extremitatile drumului pentru a obtine un profil aerodinamic, care va fi invelit cu o banda din aluminiu. Pe margini va fi aplicat un profil „U” pentru a prearanja fixarea care se va lipi nu numai prin adeziv chiar si prin propria filetare a suruburilor fixate in profile. Deflectoarele din foile de metal sunt in general folosite in coturi cu dimensiuni moderate (unde introducere deflectoarelor in panouri implica o reducere a sectiuni), ele sunt fixate prin imbinari ale foi de metal in grosimea conturului profiluluisi sau prin silicon.

15

COTURILE PATRATE Sunt folosite cand, din cauza spatiilor limitae, nu pot fi folosite coturile cu raze curbate. Pentru aceste coturi este necesar sa se folseasce nervuri directe sau profile cu aripioare.

CONEXIUNILE Intentionam pentru conexiuni sa :

- reducem - schimbam - prelevam - derivam

REDUCTII Sunt modificari ale sectiuni (reductii sau inversiune) care pot aparea in conducta. Ele pot fi de doua tipuri: concentrice (daca ele ocupa ambele fete) sau excentrice (numai pe o fata). Pentru o schimbare brusca a sectiuni poate cauza turbulente cu o crestere consecventa a sarcini, trebuie sa acordam o atentie mai mare reductiilor in cladire si trebuie sa folosim o inclinare maxima de 20% din pasajul sectiuni unei conducte drept. Constructia este buna daca sunt urmate aceleasi pasaje ale conductelor drepte. PRELEVAREA Sunt de tipul static care sunt introduse in conducta principala pentru interceptarea si devierea curgeri aerului in conducta secundara. Chiar si pentru prelevare contructia este buna daca sunt urmate aceleasi pasaje ale conductelor drepte. SCHIMBAREA Ele sunt conexiuni de elemente care permit unirea dintre doua conducte nealiniate intre ele. Constructia este realizata daca sunt urmate aceleasi pasaje ale conductelor drepte.

16

DERIVATIILE Sunt de tip dinamic sunt necesare pentru a divide sau a devia canalul de aer de la conducta principala la o ramificatie a instalatiei. Ela sunt suma a doua piese: un cot si o reductie; un cot si un alt cot; o schimbare si un cot. Constructia lor este putin mai complicata. Pasi care trebuiesc urmati sunt:

trasarea si taierea conturului ( trebuie acordata mai multa atentie pentru ca punctul de intalnire este plasat la inaltimea primei derivatii)

curbura lipirea asamblarea izolarea aplicarea profilului

CAPITOLUL V „CLASSIK” LINE

ASAMBLAREA CONDUCTELOR

Pentru constructia conductelor cu ajutorul panourilor Classik se folosesc echipamente manuale. CUTITUL TRADITIONAL Cutitul cu manerul ergonomic, contribuie la taiarea panourilor cu o extrema facilitate si precizie. Lamele cutitului pot avea o sectiune la 45° pe dreapta sau pe stanga sau pot fi drepte si au o proemineta cu ajutorul careia sa poata taia ambele foi de aluminiu care

17

acopera panoul. Exista de asemenea cutite cu lame duble care au lamele convergente si care nu duc la bun sfarsit taieturile provizorii. Pentru realizarea oricarei conducte urmarim o ruta foarte precisa si anume:

− Marcarea − Taierea − Lipirea − Asamblarea si izolarea − Aplicarea profilelor

Tipurile de conducte care pot fi realizate sunt:

1. Conducte drepte 2. Coturi si conexiuni

Vom analiza separat fiecare tip constructie. CONDUCTE DREPTE Tehnologiile constructive pe care noi le-am adus, in functie de dezvoltarea si de presiunea conductelor vor fi propuse.

1. pentru baza si inaltimea conductelor mai mici de 1160 mm si pentru o lungime maxima egala cu 4000 mm.

2. pentru baza si inaltimea conductelor mai mari de 1160 mm si pentru o lungime maxima egala cu 4000 mm.

3. pentru baza si inaltimea conductelor mai mari de 1160 mm si pentru o lungime maxima egala cu 1200 mm.

In primul caz avem:

a. o suma de patru fete mai mici sau egale cu 1040 mm: conducta va fi realizata numai cu un singur panou.

b. O suma de trei fete mai mici sau egale cu 1080 mm: este construita o conducta avand o forma de U care este acoperita cu un alt panou.

18

c. O suma de doua fete mai mici sau egale cu 1200 mm: este construita o conducta care realizeaza doua forme de L

d. O singura fata cu o dimensiuni mai mici sau egale cu 1160 mm: este construita o conducta din benzi ale caror fete au o singura taietura.

In al doilea caz pentru doua fete mai mari de 1160 mm incepem procedura de taiere a panoului in sensul latimi si imbinam mai multe piese pana cand vom obtine lungimea prevazuta pentru flansare. In schimb celelalte doua fete sunt taiate in sensul lngimi. In cel de al treilea caz vom vom proceda pentru taierea panourilor ca in primul caz dar in sensul latimi. Panourile pot fi imbinate intre ele pentru a se obtine o singura suprafata. Unirea mai multor panouri este realizata prin urmatori pasi:

1. Taieturile sunt executate „mos-baba”pe panouri. Verificand taieturile superficiale daca sunt fara pulberi oferindu-le o curatare prin periere. De asemenea adezivul este distribuit intr-un mod abundent si uniform pe ambele taieturi. Adezivul patrunde in aproximativ 15/30 minute.

2. De asemenea continuam lipirea pieselor atunci cand adezivul nu este lipicios la atingere, apropiind panourile apasandule cu acuratete pe intreaga lor lungime.

3. Pentru asamblarea conductei este avantajos sa incepem intodeauna de la acelasi

capat, pentru a putea taia excesul mai multor fete numai de la partea opusa celei de la care s-a inceput taierea. Pentru inchiderea conductei este necesar sa ne asiguram uitandu-ne, in interiorul ei, daca piesele di aluminiu sunt perfect imbinate. De asemenea este necesar presam marginile.

19

4. Trecem la izolarea in corespodeanta cu toate taieturile provizorii acolo unde

invelisul din aluminiu este taiat. Cu o spatula vom elimina eventualele bule de aer existente sub banda.

COTURILE Coturile de intoarcere sunt compuse din doua elemente: FORMA si BENZI. Curbele cu sectiuni rectangulare pot fi:

a. PLANE cand baza este mai mica decat inaltimea. b. COT PATRAT daca baza este mai mare decat inaltimea.

Pentru constructia unui cat trebuie sa parcurgem urmatori pasi:

1) Marcarea si taierea formelor. Raza interioara a curbei trebuie sa urmeze o linie dreapta de cel putin 50 mm.

2) Curbarea benzilor. Lngimea benzilor este obtinuta prin masurarea perimetrului formelor. Pe benzi trebuie exersat cu o unealta alocata, scheletele care favorizeaza curbele. Aceste schelete trebuie sa fie paralele intre ele. Bineinteles se recomanda a se folosi panourile liniei PraKtico care sunt deja calendarate si nu aveti nevoie de acest tratament

3) Lipirea. Verificam daca taieturile superficiale sunt fara pulberi si eventual se curata prin periere. De asemenea adezivul este distribuit intr-un mod abundent si uniform pe ambele taieturi. Adezivul patrunde in aproximativ 15/30 minute. Cand adezivul nu este lipicios la atingere trecem la inchiderea piesei.

4) Asamblarea. Pentru asamblarea formelor trebuie sa rotim in acelasi timp in lungul muchiei externe a benzi exterioare. Banda interioara se asambleaza ultima.

5) Izolarea. Trecem la izolarea in corespodeanta cu toate taieturile acolo unde invelisul din aluminiu este taiat. Cu o spatula vom elimina eventualele bule de aer existente sub banda.

6) Aplicarea profilelor. In toate orificiile pieselor se aplica profile, urmande a se imbina. Profilele sunt din aluminiu sau din PVC. Bineinteles inainte de a aplica profilele, este necesar sa fim siguri ca muchiile sunt perfect taiate .

Deci panourile pot fi imbinate intre ele, de asemena curbele pot fi construite imbinand taieturile panourilor. COTUL PATRAT Se foloseste cand, din cauza spatiilor limitate, nu pot fi folosite coturi cu raze curbate. Pentru aceste curbe este necesar ca nervurile de ghidare sau deflectoarele sa fie echipate cu profile cu aripioare. INTARITOARELE Cand conductele sunt solicitate la presiuni negative sau pozitive este recomandat sa se introduca un sistem de intarire, care consta in introducerea unor tuburi dintr-un aliaj special de aluminiu in intriorul conductei. In interiorul tuburilor sunt dispuse trei linii de

20

ramforsare care confera o rigiditate ridicata si conta in fixarea suruburilor. Presiunea pe care tuburile si suruburile o exercita asupra panourilor este distrbuita pe o suprafata intinsa in forma de disc. Intaritoarele sunt introduse cand conductele sunt terminate.

21