25
1. Ce este moneda europeană? Incă de la faza de proiect, ideea unei monede unice, care deservească teritoriul statelor semnatare ale Uniunii a fost mai mult decît binevenită. Diferenţele de paritate între ţările statelor membre, povara unor calculaţii şi recalculaţii în funcţie de ţările străbătute în concediu sau în călătorii de afaceri, diferenţele de comisioane din diferitele sisteme bancare şi nu în ultimul rînd dificultatea unor proceduri care tindeau din ce în ce mai mult înspre simplificare administrativă, au făcut din ideea monedei Euro ca un simbol al Uniunii. Practic, ideea unei monede comune a apărut încă din 1968, odată cu introducerea Uniunii Vamale. Realizarea Sistemului Monetar European, în 1979 şi semnarea, în 1986, a Actului Unic European, care a consacrat cele patru libertăţi de mişcare (a persoanelor,capitalului, serviciilor şi bunurilor) au însemnat paşi importanţi în realizarea monedei unice europene. Tratatul de la Maastricht (semnat la data de 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993) reprezintă baza legală a monedei unice. Tratatul validează Uniunea Monetară Europeană şi stabileşte etapele de realizare a acesteia, precum şi criteriile de convergenţă pe care trebuie le îndeplinească Statele Membre care vor să participe la zona Euro. Astfel, în 1994 au demarat pregătirile în vederea realizării monedei unice, care să înlocuiască monedele naţionale ca monedă de cont, începând cu 1999, şi fizic, din 2002. Moneda va deveni astfel una din modalităţile prin care se demonstrează unitatea este mai puternică decît diversitatea în spaţiul european, simbol al apartenenţei la acelaşi sistem şi punct de reper pentru orizontul unor interese comune. 1

Euro Moneda Internationala

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Euro  Moneda Internationala

1. Ce este moneda europeană?

Incă de la faza de proiect, ideea unei monede unice, care să deservească teritoriul statelor semnatare ale Uniunii a fost mai mult decît binevenită. Diferenţele de paritate între ţările statelor membre, povara unor calculaţii şi recalculaţii în funcţie de ţările străbătute în concediu sau în călătorii de afaceri, diferenţele de comisioane din diferitele sisteme bancare şi nu în ultimul rînd dificultatea unor proceduri care tindeau din ce în ce mai mult înspre simplificare administrativă, au făcut din ideea monedei Euro ca un simbol al Uniunii. Practic, ideea unei monede comune a apărut încă din 1968, odată cuintroducerea Uniunii Vamale. Realizarea Sistemului Monetar European, în 1979 şi semnarea, în 1986, a Actului Unic European, care a consacrat cele patru libertăţi de mişcare (a persoanelor,capitalului, serviciilor şi bunurilor) au însemnat paşi importanţi în realizarea monedei unice europene. Tratatul de la Maastricht (semnat la data de 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993) reprezintă baza legală a monedei unice. Tratatul validează Uniunea Monetară Europeană şi stabileşte etapele de realizare a acesteia, precum şi criteriile de convergenţă pe care trebuie să le îndeplinească Statele Membre care vor să participe la zona Euro. Astfel, în 1994 au demarat pregătirile în vederea realizării monedei unice, care să înlocuiască monedele naţionale ca monedă de cont, începând cu 1999, şi fizic, din 2002. Moneda va deveni astfel una din modalităţile prin care se demonstrează că unitatea este mai puternică decît diversitatea în spaţiul european, simbol al apartenenţei la acelaşi sistem şi punct de reper pentru orizontul unor interese comune.

2. Istoricul monedei

a. Denumire Dacă pînă acum cîţiva ani, numele generic pentru moneda europeanăera ECU-ul (European Currency Unit), în ultimul timp (şi realitatea ne demonstrează acest lucru), numele care s-a impus atît pe piaţă, cît şi în conştiinţa oamenilor este cel de euro. Ecu-ul nu a constituit niciodată reprezentarea unei monede propriu-zise, ci era doar o unitate de măsură monetară, un nume generic care fluctua în raport cu monedele ţărilor europene. Insa el a constituit, cu siguranţă, una din etapele hotărîtoare care au dus la apariţia monedei unice europene. In mod oficial, de la 1 ianuarie 1999, ECU a fost înlocuit cu EURO, la o paritate de 1:1. Diferenţa faţă de ECU este că, de acum înainte, orice schimb de monede intre statele care au adoptat moneda unică se face la o rată fixă. Astfel,

1

Page 2: Euro  Moneda Internationala

rata de schimb pentru monedele care intra în grupul euro va rămîne aceeaşi prin definiţie. Euro are şi un simbol (€) inspirat din litera grecească epsilon, avînd ca punct de reper leagănul civilizaţiei europene. La nivel grafic, reprezentarea este apropiată de litera E, cu două linii paralele la mijloc, făcînd referire la prima literă din cuvîntul cheie .Europa..

b. Alegerea numelui Autorii Tratatului de la Maastricht nu au ales un nume pentru viitoarea monedă. Este adevărat ca ECU a fost menţionat de multe ori, dar lipsa de armonie din scrierea lui arată natura provizorie a acestui nume. Au existat cîteva motive obiective pentru alegerea numelui. De fapt, a existat chiar o nevoie privind:

accentuarea diferenţei majore dintre viitoarea monedă unică europeană şi rolul de punct de referinţă comun pe care ECU l-a jucat pînă acum

evitarea asimilării psihologice a unei monede slabe de către noua monedă (ECU a pierdut 40% din valoare faţă de marca germană între 1979 si 1995)

găsirea unui nume care să nu fie doar un acronim (ECU însemna .European currency unit.) şi care să nu dea naştere la dificultăţi de pronunţie în vreuna din limbile Comunităţii.

Dupa cîteva luni de discuţii, Consiliul European de la Madrid a decis în decembrie 1995 numele viitoarei monede - .euro.. Este uşor de pronunţat în toate limbile Comunităţii si a obţinut cele mai bune rezultate în toate sondajele de opinie. Apar astfel scrieri în alfabetul latin şi grecesc pe bancnote şi - din motive de spaţiu - numai alfabet latin pe partea comună a monedelor de 1 şi 2 euro.In octombrie 1996, Ministerele de finanţe au căzut de acord asupra subdivizării monedei în 100 de cenţi. Decizia a fost luată prin adoptarea Hotărîrii nr. 947/98 în mai 1998. In conformitate cu prevederile Hotărîrii, definiţia .centului. nu impune nici o restricţie privind folosirea altor variante ale acestui termen în limbajul uzual. Această flexibilitate include şi folosirea termenului .centime. în franceză, pentru a evita discordanţa în exprimare (de exemplu .trois cents cent.).c. Baza legală Baza legală a monedei europene este constituită de Articolul 106 alTratatului prin care Comisia Europeană păstrează tradiţia istorică de separare a emiterii bancnotelor Euro, chestiune care ţine de Banca Centrală, şi cea a monedelor, pentru care sunt responsabile ministerele de finanţe. Astfel, Banca Centrală Europeană va emite şi va autoriza punerea în circulaţie a bancnotelor de către băncile centrale, iar Statele Membre vor emite monedele; .Banca Centrală Europeană va hotărî cantitatea emisă.. După o analiză făcută

2

Page 3: Euro  Moneda Internationala

împreună cu Banca Centrală Europeană, Consiliul European are sarcina de a armoniza .valorile şi specificaţiile tehnice ale tuturor monedelor care vor intra in circulaţie.. Are deci puterea de a decide tipul monedelor, caracteristicile tehnice şi valoarea; intervenţia Băncii Centrale Europene este menită să controleze cantităţile care vor fi produse, fiind sarcina ei de a supraveghea toate emisiunile monetare.

3.Banca Centrală Europeană Banca Centrală Europeană este cea mai nouă instituţie a Uniunii Europene şi reprezintă pilonul central al Uniunii Economice şi Monetare. A fost înfiinţată oficial la data de 1.06.1998. Împreună cu băncile centrale ale celor 15 state membre UE, BCE face parte din Sistemul European de Bănci Centrale (SEBC), al cărui ţel principal este menţinerea stabilităţii preţurilor. Principalele sarcini ale BCE includ definirea şi punerea în practică a politicii monetare pentru zona Euro, realizarea de tranzacţii internaţionale în devize, păstrarea şi administrarea rezervelor valutare ale statelor membre. Trebuie să promoveze utilizarea eficientă a sistemelor de plată şi să contribuie la activitatea autorităţilor naţionale cu atribuţii în supervizarea instituţiilor de creditare şi în asigurarea stabilităţii sistemului financiar. Băncile centrale din statele neparticipante la zona Euro au un statut special ce le permite a avea o politică monetară naţională, fără a avea dreptul de a se implica în deciziile de politică monetară comunitară sau punerea lor în practică pentru zona Euro. Banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale naţionale sînt pe deplin independente faţă de instituţiile politice şi private ale statelor membre, precum şi faţă de cele comunitare. BCE raportează Consiliului European şi Parlamentului European despre activităţile sale. Parlamentul poate chiar să invite membri ai Comitetului Executiv să dea explicaţii asupra deciziilor de politică monetară ale BCE.

Care sînt atribuţiile Băncii Centrale Europene? Principalele sarcini ale BCE includ:

definirea şi punerea în practică a politicii monetare pentru zona Euro, realizarea de tranzacţii internaţionale în devize, păstrarea şi administrarea rezervelor valutare ale statelor membre promovarea utilizării eficiente a sistemelor de plată cooperarea cu autorităţile naţionale cu atribuţii în supervizarea

instituţiilor de creditare şi în asigurarea stabilităţii sistemului financiar

4. Ce este Sistemul European de Bănci Centrale (SEBC)? Sistemul European de Bănci Centrale (SEBC) este compus din Banca Centrală Europeană (BCE) şi toate celelalte bănci centrale naţionale ale

3

Page 4: Euro  Moneda Internationala

statelor membre. Ţelul principal al acestui sistem este menţinerea stabilităţii preţurilor. SEBC este guvernat de structurile de decizie ale BCE, şi anume:

Comitetul Executiv este compus din Preşedintele BCE, Vice- Preşedintele ei şi alţi patru membri;

Consiliul Director, compus din membrii Comitetului Executiv şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale din statele zonei Euro;

Consiliul General, compus din Preşedintele şi Vice- Preşedintele BCE, precum şi din guvernatorii băncilor centrale din toate statele membre UE.

Băncile centrale din statele neparticipante la zona Euro au un statut special ce le permite a avea o politică monetară naţională, fără a avea dreptul de a se implica în deciziile de politică monetară sau în punerea lor în practică pentru zona Euro.

Cele două hotărîri din 3 mai 1998 Hotărîrea nr. 974/98 a Consiliului privind introducerea monedei Euro, adoptată la o zi după ce s-a finalizat lista cu Statele Membre participante, este un supliment la prevederile Tratatului prin autorizarea Statelor Membre să emită monede euro sau cenţi şi să confere un statul legal acestor monede începînd cu 1 ianuarie 2002. Această hotărîre stabileşte şi acceptabilitatea monedelor: .nimeni nu va fi obligat să accepte mai mult de 50 de monede într-o singură plată de la cumpărători.. Articolul 12 al aceleiaşi hotărîri prevede că Statele Membre vor stabili .sancţiunile adecvate privind contrafacerea şi falsificarea monedelor şi bancnotelor euro.. Hotărîrea nr. 975/98 a fost adoptată în aceeaşi zi. Aceasta stabileşte valorile - 8 valori diferite de la 1 cent pînă la 2 euro - şi specificaţiile tehnice ale monedelor euro (diametru, grosime, greutate, formă, culoare, compoziţie.). Aceste specificaţii au fost usor îmbunătăţite ca rezultat al dezvoltărilor tehnice impuse prin Hotărîrea 423/1999 din 22 februarie 1999, prin care se schimbă grosimea şi greutatea monedelor de 50 de cenţi şi marginile monedelor de 10 si 50 de cenţi.

Realitatea monedei

a. Alegerea / stabilirea valorii monedelor In 1991 (înainte cu un an de semnarea Tratatului de la Maastricht), directorii de monetării din Statele Membre s-au organizat într-un grup de lucru informal pentru a studia caracteristicile tehnice ale monedei unice europene. Departamentele Comisiei s-au întîlnit pentru a dezbate aceste probleme în mai 1992. In februarie 1994, Consiliul Ecofin a aprobat un mandat prin care directorii de monetării au fost desemnaţi să examineze aspectele tehnice şi să identifice problemele care trebuie rezolvate pentru a produce moneda europeană

4

Page 5: Euro  Moneda Internationala

şi pentru a o pune în circulaţie cu succes. Din punct de vedere tehnic, valoarea monedelor a fost urgent decisă în baza unei analize a practicilor şi nevoilor naţionale. Era necesar să se stabilească o balanţă între o mare varietate, care ar fi creat probleme de recunoaştere a monedei, şi un număr limitat de monede cu valori diferite, care ar fi făcut tranzacţiile mai complicate. Directorii de monetărie au propus o serie de 8 monede de 1, 2, 5, 10, 20 si 50 de cenţi şi de 1 si 2 euro. A existat posibilitatea creării unei monede de 5 euro, dar s-a decis pînă la urmă producerea unei bancnote de 5 euro. Cele 6 monede în cenţi cu valori diferite sînt menite să uşureze conversia şi operaţiile de rotunjire. Decizia finală privind valoarea monedelor a fost luată în 3 mai 1998, prin adoptarea Hotărîrii nr. 975/98 care stabileşte caracteristicile tehnice ale monedelor euro care vor intra în circulaţie. In baza realizărilor directorilor de monetării şi după consultarea cîtorva asociaţii de consumatori, Comisia a prezentat o schiţă cu specificaţiile tehnice ale monedelor printr-un comunicat către Parlamentul European, către Consiliu şi Institutul Monetar European în primăvara anului 1997, care a fost adoptată de Consiliu printr-o Hotărîre în 3 mai 1998. Monedele se pot distinge prin greutatea pe care o au (de la 2,3 grame la 8,5 grame), mărime (16,25 mm . 25,75 mm), culoare (două culori - rosu si galben) şi prin grosime (valori indicative de la 1,36 mm la 2,125 mm). In vederea facilitării recunoaşterii şi pentru nevăzători, marginile sînt diferite pentru fiecare monedă consecutivă (ex. 1 si 2 centi, 1 şi 2 euro). In ordine crescătoare a valorii, marginile monedelor sînt netede, netede cu un şanţ, netede, margine în zigzag fin, etc. Diametrul monedelor este asemănător cu cel al monedelor naţionale existente (14 mm . 31,1 mm). Pentru automate s-a solicitat un diametru minim de 15 mm, deoarece unele dintre ele au dificultăţi în recunoaşterea monedelor mici. De asemenea s-a solicitat ca mărimea monedelor să difere măcar cu un milimetru de la una la alta. Uniunea Nevăzătorilor doreşte ca diferenţa să fie de 3 mm în cazul marginilor identice, dar au acceptat o diferenţă de 2 mm dacă marginile diferă între valorile consecutive ale monedelor. Monedele au forma rotundă. Moneda de 20 de cenţi are forma de .Floare spaniolă. (rotundă cu cîteva zigzaguri adînci). S-a abandonat producerea monedelor cu mai multe margini, care a fost discutată la un moment dat, din cauza problemelor care pot apărea în cazul folosirii lor în bancomate. Raportul dintre diametru şi grosime are impact asupra durabilităţii lor. Monedele naţionale au grosimea între 1,22 mm şi 3,15 mm. Pentru automate se dorea o grosime între 1,3 mm şi 2,1 mm. Nevăzătorii nu au nici o preferinţă în acest domeniu.

5

Page 6: Euro  Moneda Internationala

In ce priveşte greutatea, pentru automate se preferă 2 grame. Nu există o limită maximă, dar costul metalului folosit creste odată cu greutatea, şi oricum monedele grele sînt incomode pentru portofelul consumatorului. Hotărîrea adoptată în mai 1998 a fost amendată în februarie 1999, privind creşterea greutăţii şi grosimii monedelor de 50 de cenţi, deoarece caracteristicile tehnice ar fi dus la confuzii între cea de 50 şi cea de 20 de cenţi în unele bancomate. Au fost modificate şi marginile monedelor de 50 şi 10 cenţi de la .margini brute. La .margini netede cu zigzaguri..b. Alegerea feţei comune a monedelor La Consiliul Ecofin din Verona, în primăvara lui 1996, guvernele au decis ca monedele euro vor avea o faţă europeană şi o faţă naţională. Comisia trebuie să decidă care va fi faţa comună şi să lase Statele Membre să aleagă faţa naţională (cu obligaţia de avea cele 12 stele pe ea). Au fost organizate competiţii grafice în 1996 în toate Statele Membre în afară de Danemarca, pentru a selecta un maxim de trei serii de monede. Candidaţii au trebuit să propună o serie completă de monede, alegînd una dintre temele următoare:.stil arhitectural şi ornamental., .ceva legat de Uniunea Europeană. şi .personalităţi europene.. In 13 martie 1997 s-a organizat o masă rotundă, prezidată de Secretarul General al Comisiei Europene, la care au participat experţi din diferite sectoare ocupaţionale (artă, design, numismaţi, reprezentanţi ai consumatorilor); s au selectat nouă serii din 36 primite de la Statele Membre. Directorii de monetării au fost consultaţi în paralel privind fezabilitatea industrială a diverselor modele. Comisia a organizat alegeri la nivel de Uniune cu organizaţii profesionale reprezentînd sectoarele mai importante. Seria aleasă de Ministerele de Finanţe şi confirmate de conducătorii de stat şiguvern la Consiliul European de la Amsterdam e cea care a avut cele mai multe voturi la alegerile organizate, aproape 64% de voturi pentru, fără vreo diferenţă majoră între State, nivel de educaţie, etc. Designer-ul este Luc Luyex, un grafician tînăr de la Monetăria Regală din Belgia. Moneda arată o hartă a Uniunii în diferite forme cu un fundal dinamic compus din stele. Primele trei monede (de 1, 2 şi 5 cenţi) plasează Europa în lume. Cele de 10, 20 şi 50 de cenţi simbolizează Uniunea ca un grup de naţiuni. Iar pe cele de 1 şi 2 Euro este reprezentată o Europă fără frontiere.c. Alegerea celeilalte părţi a monedei - cea naţională Fiecare stat care participă şi-a organizat propria selecţie.In Franţa, au fost prezentate 1240 de modele. Numismaţi, artizani şi un fost Membru al Comisiei Europene (Christiane Scrivener),Membri ai Parlamentului, reprezentanţi ai sectoarelor profesionale şi o actriţă (Irene Jacob) au participat la o masă rotundă, prezidată de Ministrul Finantelor si al Afacerilor Externe în aprilie 1997. La această masă rotundă s-a decis care va fi faţa naţională a

6

Page 7: Euro  Moneda Internationala

monedei.Un copac, desenat de artistul Joaquim Jimenez, apare pe moneda de 1 si 2 Euro. Simbolizează viaţă, continuitate şi progres.. Este cuprins întrun hexagon şi înconjurat de motto-ul republican.libertate, egalitate, fraternitate..Tema semănătorii apare în mod constant în istoria monetară a francului. Desenată de Laurent Jorio,.grafica modernă şi atemporală reprezintă Franţa care rămîne ea însăşi chiar dacă se integrează în Europa.. Apare pe monedele de 10, 20 si 50 de cenţi.Un gravor de la monetăria din Paris, FabienneCourtiade, a desenat .o Mariană tînără şi feminină cu trăsături ferme. care reprezintă .dorinţa pentru o Europă durabilă si liniştită.. Apare pe monedelede 1, 2 si 5 cenţi.Trei modele au fost alese în Finlanda în decembrie 1997 în baza unor proiecte făcute nişte selecţii anterioare. Temele se doresc a fi asemănătoare cu cele care apar pe monedele naţionale.Desenul reprezintă flori de mure si a fost realizat de Raimo Heino pentru o competiţie din 1988. Apare pe moneda de 2 Euro.Acest desen reprezentînd două lebede care zboară deasupra unui lac a fost făcut de artistul Pertti Makinen. A participat cu acestea şi la o competiţie lansată pentru designul unei monede la comemorarea a 80 de ani de cînd Finlanda şi-a dobîndit independenţa. Apare pe moneda de 1 Euro.Leul heraldic de pe monedele de 1, 2, 5, 10, 20 si 50 de centi este realizat de Heikki Haivaoja.Acest simbol a fost folosit pe monedele de 1 markka in Finlanda intre 1964 si 1993. In Germania selecţia a fost făcută la o masă rotundă unde au participat oficialităţi şi experţi în numismatică. Au fost alese trei modele diferite. Vulturul este simbolul tradiţional al suveranităţii Germaniei. Participanţii la masa rotundă au apreciat .designul vertical care se integrează perfect în mijlocul stelelor.. Desenul este realizat de Heinz Russewa-Hoyer şi apare pe monedele de 1 şi 2 Euro.Poarta Branderburg este simbolul diviziunii Germaniei, urmată de reunificare. .Perspectiva monedei pune în evidenţă deschiderea porţii şi scoate în lumină unificarea Germaniei şi a Europei. Designul este realizat de Reinhart Heinsdorf şi apare pe moneda de 10, 20 si 50 de cenţi. Ramurile de stejar sînt reminiscenţe ale pfeningului german, dar nu îl copiază. Designul este realizat de Rolf Lederbogen şi apare pe monedele de 1, 2 şi 5 cenţi. In Belgia s-a decis ca toate monedele Euro vor avea aceeaşi faţă pentru a marca continuitatea monedei naţionale. Modelul a fost alesla o masă rotundă la care au participat oficialităţi, experţi în numismatică şi artişti. Pe moneda este reprezentat Regele Albert II. Anul şi monograma regelui (un A de tipar cu o coroană deasupra) sînt inserate între stele.Autorul modelului este Jan Alfons Keustermans, directorul academiei municipale de arte frumoase din Turnhout. In Luxemburg, Articolul 39 din Constituţie îi dă dreptul Marelui Duce să bată monedele în concordanţă cu legea. După cum se poate citi în presa, .Inalţimea sa Marele Duce de Luxemburg a decis ca faţa naţională a monedelor Euro va fi gravată cu efigia moştenitorului său, Grand Duke Henri. Pe moneda va fi bătut anul în care a fost

7

Page 8: Euro  Moneda Internationala

emisă şi cuvîntul Luxemburg scris în luxemburgheză (.Letzebuerg.). Designul este realizat de Yvette Gastauer-Claire singura candidată din Luxemburg în competiţia pentru moneda europeană) şi a fost desemnat print-o înţelegere între casa regală şi guvern.. In Italia monedele au fost preselectate de un Comitet Artistic şi Tehnic, în baza unor discuţii alimentate de polurile de opinie. Alegerea finală a fost făcută în februarie 1998 de telespectatorii postului de televiziune Rai Uno într-o emisiune specială de duminică. Italia şi-a ales feţe diferite pentru fiecare monedă şi designuri dintre operele de artă ale artiştilor tradiţionali. Moneda de 2 Euro îl infăţişează într-un portret făcut de Rafael pe Dante Alighieri la Palatul Vatican, în aripa în care stă Papa Iulius II. Portretul face parte dintr-o serie de reprezentări care, după cum spune Rafael, ilustrează .triumful virtuţilor, bunătate şi frumuseţe.. Pe moneda de 1 Euro apare o faimoasă pictură a lui Leonardo da Vinci, care apare şi în galeria academiei din Veneţia, în mărime naturală. Simbolizează Renaşterea Italiană şi .dorinţa de armonie între om şi univers.. Pe moneda de 50 de cenţi este înfăţişat Impăratul Marcus Aurelius călare, transferat în 1538 de la Lateran la Capitoliu, astăzi fiind în mijlocul pieţei restaurate de Michelangelo la cererea Papei Paul III. Moneda de 20 de cenţi reprezintă o sculptură făcută de Umberto Boccioni, directorul Şcolii Italiene Futuriste. A fost realizată în 1913, arată .forme unice de continuitate în spaţiu. şi se găseşte la Galeria de Artă Modernă din Milano. Una dintre cele mai faiamoase opere de artă, .Naşterea lui Venus., care poate fi văzută la galeria Palazzo degli Uffizi din Florenta, apare pe moneda de 10 cenţi. Aceasta comemorează unul dintre cele mai mari succese din cultura artistică italiană Moneda de 5 cenţi reprezintă amfiteatrul Flavius, început sub împăratul Vespasian în 75 AD şi inaugurat de împăratul Titus în 80 AD. Numită Colosseum. în Evul Mediu datorită dimensiunilor colosale, clădirea a rămas .cea mai spectaculară ilustrare a arhitecturii romane.. Pe moneda de 2 cenţi apare .Mole Antonelliana., un turn proiectat in 1863 de Alessandro Antonelli. Astăzi este simbolul orasului Torino şi este considerat una dintre operele de artă ale arhitecturii italiene din sec XIX. Castelul Monte este reprezentat pe moneda de 1 cent. A fost construit în 1240 ca rezidenţă a Impăratului Frederick II. Aceata fortăreaţă, situată lîngă Andria in Apulia este .unul dintre cele mai fascinante monumente din Italia.. In Irlanda guvernul a decis ca toate monedele vor avea o singură faţă naţională. Harpa celtică, simbol tradiţional al Irlandei, apare pe toate monedele şi este menţionat cuvîntul Irlanda în galeza .Eire.. Designul este realizat de Jarlath Hayes. In Olanda pe monede apar două designuri reprezentînd-o pe Regina Beatrix. Cele 12 steluţe nu apar pe circumferinţă, ci pe o faţă a monedei. Acest model este reprodus pe moneda de 1 si 2 euro. Apare Regina din profil şi cuvintele .Beatrix, Regina Olandei.Acest model este reprodus pe monedele de 1, 2, 5, 10, 20 si 50 de cenţi. In Austria s-a decis sa se facă o serie de monede diferite cu teme florale,

8

Page 9: Euro  Moneda Internationala

arhitectura si personalităţi istorice. Monedele au fost alese în 14 noiembrie 1997 la o masă rotundă la care au luat parte 13 persoane şi prin sondaje de opinie publică. Designul a fost realizat de Josef Kaiser. Pe monedele austriece e menţionată şi valoarea în bani. Moneda de 2 euro o infăţişează pe militanta pacifistă Bertha von Suttner, astfel comemorînduse .eforturile făcute de Austria de-a lungul deceniilor pentru sprijinirea cauzei pacifiste. Bertha von Suttner a aparut şi pe şilingi (pe bancnote). Pe moneda de 1 euro apare portretul .celui mai faimos Austriac., Wolfgang Amadeus Mozart, comemorîndu-se astfel .reputaţia Austriei în domeniul muzical.. Mozart a mai apărut înainte pe bancnotele de şilingi austrieci. Clădirea secesiunii din Viena, care apare pe moneda de 50 de cenţi, ilustrează naşterea stilului Art Nouveau în Austria, simbolul naşterii unei noi ere, un pod metaforic care duce spre o nouă eră monetară.. Palatul Belvedere, ilustrat pe moneda de 20 de cenţi, este unul dintre cele mai frumoase palate baroce din Austria. Numele său mai este .sinonim cu libertatea.; acolo s-a semnat Tratatul de restabilire a suveranităţii Austriei în 1955. Pe moneda de 10 cenţi este reprezentată Catedrala Sf. Stefan, una dintre .bijuteriile artei gotice austriece. şi în acelaşi timp un binecunoscut loc de întîlnire publică. Ciuboţica cucului alpina apare pe moneda de 5 cenţi. Seria florală reaminteşte .datoria de a respecta mediul înconjurător. şi .rolul jucat de Austria în dezvoltarea unei Comunităţi privind politicile de mediu.. Floarea de colţ este reprezentată pe moneda de 2 cenţi. Este o .floare foarte apreciată de excursionişti.. Pe moneda de 1 cent apare o floare de genţiană.In Portugalia au fost alese trei feţe diferite în urma unei competiţii grafice. Designul este realizat de Mr. Vitor Manuel Fernandes dos Santos. S-a inspirat din simboluri ale originilor istorice ale Portugaliei şi reproduc trei peceţi ale primului Rege, don Afonso Henriques. Pe moneda de 1 si 2 euro sunt reprezentate turnuri de castele şi braţe în mijlocul stelelor europene, simbolizînd .dialogul (.) schimbul de valori şi dinamica construirii Europei.. In centrul monedei apare pecetea regală din 1144. Pecetea care apare în centrul monedelor de 10, 20 şi 50 cenţi datează din 1142. Pe monedele de 1, 2 şi 5 cenţi apare pecetea regală din 1134 şi cuvîntul Portugalia. In Spania, Şeful Guvernului, Mr. Jose Maria Aznar, a prezentat o serie de monede cu trei feţe diferite în 2 martie 1998. Pe moneda de 1 şi 2 euro apare efigia Regelui Juan Carlos I de Bourbon. Miguel Cervantes, tatăl literaturii spaniole, este reprezentat pe monedele de 10, 20 şi 50 de cenţi, subliniind .universalitatatea acestui om şi a muncii lui..Catedrala St. Jacques de Compostella este o bijuterie a artei romane spaniole şi unul dintre cele mai faimoase locuri de pelerinaj. Pe monedele de 1, 2 şi 5 cenţi arată .faţada monumentală Obradorio, un exemplu splendid de artă barocă spaniolă., construcţia căruia a fost începută în 1667 de Jose de Toro si Domingo de Andrade

9

Page 10: Euro  Moneda Internationala

4. 1 Ianuarie 2002

Monedele şi bancnotele Euro sînt disponibile cu prioritate pentru bănci şi detailişti în .regiunea euro. din 1 septembrie 2001, dar data exactă variază de la o ţară la alta. Cert este ca monedele vor fi distribuite la bănci înaintea bancnotelor. Tranzacţiile în Euro pe care detailiştii le vor face apoi prin intermediul băncilor nu vor începe decît în luna decembrie. In ce priveşte ţările care nu sunt în regiunea euro, distribuirea bancnotelor se va face începînd cu 1 decembrie 2001, din cauza unor restricţii. Şi în acest caz băncile vor avea prioritate. Monedele vor fi distribuite consumatorilor de la jumătatea lunii decembrie 2001. Practic, monedele şi bancnotele Euro vor fi puse in circulaţie în 1 ianuarie 2002; monedele naţionale vor înceta să mai fie legale cel tîrziu din 28 februarie 2002. După introducerea monedei Euro, moneda naţională va mai circula doar pe o perioadă limitată în 2002. La început s-a hotărît că monedele naţionale vor fi retrase de pe piaţă nu mai tîrziu de 1 iunie 2002. Dar între timp această decizie s-a schimbat şi astfel 28 februarie 2002 va fi data limită. Moneda naţională poate fi retrasă şi mai curînd. Olanda, de exemplu, a optat pentru data de 28 ianuarie, Irlanda pentru 9 februarie şi Franţa pentru 17 februarie. Germania a decis să renunţe la moneda naţionala din 31 decembrie 2001. Va exista totuşi o perioadă de două luni în care vor circula ambele monede (marca şi Euro); dar vor fi unele restricţii în ce priveşte tranzacţiile care se vor mai face cu mărci germane.In bancomate se vor schimba bancnotele şi monedele în 31 decembrie la ora 12 noaptea sau imediat după aceea. In unele ţări această conversie poate dura mai mult. Detailiştilor li s-a recomandat să facă tranzacţii numai cu Euro din 1 ianuarie 2002. Pentru cetăţenii care vor să schimbe sume relativ mici din moneda naţională în Euro, băncile vor face tranzacţii fără să perceapă comosion. Comisia Europeană a hotărît ca pentru sume mai mari, băncile să fie anunţate din timp. Bancnotele şi monedele naţionale vor fi acceptate la bănci încă cel puţin 10 ani. In unele ţări băncile comerciale vor funcţiona ca un canal pentru aceste bancnote şi monede pentru o anumită perioadă de timp, dar în aceste cazuri se va percepe comision. Băncile naţionale vor schimba în Euro bancnote şi monede aparţinînd altor ţări din regiunea euro, fără a percepe comision pînă în 31 martie 2002. Fiecare organizaţie trebuie să-şi suporte costurile, dar unele excepţii pot fi făcute pentru costuri privind securitatea. De asemenea, unele guverne au o interpretare mai liberală a regulilor decît alte guverne şi vor plăti de fapt mai mult datorită practicilor lor prezente.

5. Ţările Candidate şi Euro

a. Criterii de aderare

10

Page 11: Euro  Moneda Internationala

Una din întrebările esenţiale care se pune în acest moment este de ce, chiar dacă nu sînt încă parte din Uniunea Europeană, însă tratînd cu ţări din UE, ţările din Europa Centrală şi de Est (ţările candidate) să nu adere şi ele la uniunea monetară şi, în mod implicit, la moneda unică? Tratatul de la Maastricht prevede 6 criterii pentru accesul la euro:

deficitele administraţiilor publice trebuie să fie mai mici de 3% din produsul intern brut (PIB)

datoria publică trebuie să fie mai mică decît 60% din PIB sau să fie în descreştere regulată şi constantă

inflaţia trebuie să fie mai mică decît media primelor 3 ţări care au cele mai bune performanţe plus 1,5 puncte

ratele dobînzilor trebuie să fie mai mici decît cele ale primelor 3 ţări cu cele mai bune performanţe în materie de inflaţie plus 2 puncte

participarea la mecanismul de schimb al Sistemului monetar european pe timp de 2 ani fără devalorizarea monedei naţionale

independenţa faţă de Banca Centrală.Realitatea demonstrează că, atîta vreme cît nu vor îndeplini aceste criterii, ţările candidate nu vor avea nici o şansă să adere la moneda comună.b. Euro pe pieţele financiare In principiu, pieţele mai mari, mai sofisticate, cu o lichiditate mai ridicată şi unde este stabilă moneda Euro, atrag capitalul străin şi reduc ratele dobînzii. Deci costurile împrumuturilor scad. Nu există aproape nici o îndoială că dolarul şi-a păstrat poziţia dominantă pe pieţele financiare internaţionale. 50% din holdingurile internaţionale sînt în dolari şi in 85% din tranzacţii se mai foloseşte dolarul ca marcă dominantă. Şi în gestiunea datoriilor continuă să domine dolarul. Acest lucru se întîmplă datorită urmatoarelor:

lichiditatea dolarului existenţa diversităţii, cum ar fi livrări la termen, cotări, certificate de

depozit, care permit substituirea cash-ului în multe tranzacţii numărul mare de investitori în dolari.

Ar putea moneda Euro să egaleze dolarul? Bineînteles că în timp va putea oferi aceeaşi diversitate şi să aibă lichidităţi similare, dar pentru moment acest lucru nu a fost analizat.

Cum se vor descurca Ţările Candidate cu moneda Euro? Există trei domenii principale de interes pentru ţările candidate:

vor folosi moneda ca o ancoră a ratei de schimb pot folosi Euro ca monedă de rezervă, mai mult pentru că cea mai mare

parte a comerţului se face acum cu .zona Euro. dupa integrare, noile state membre vor deveni participanţi la Mecanismul

Ratei de Schimb 2 (ERM2) cu derogări.

11

Page 12: Euro  Moneda Internationala

De ce a declinat valoarea monedei Euro dupa ce a fost pusă în circulaţie în ianuarie 1999? Există cîteva răspunsuri:

a fost lansată la un nivel prea ridicat economia Statelor Unite a fost neaşteptat de puternică în 1999- 2000, cel

puţin pe partea de comerţ electronic preconizările economice pentru ţările mai mari din zona Euro au fost

prea optimiste preţul la combustibil este în dolari, de aceea creşterea preţului la

combustibil a făcut dolarul mai puternic au intervenit un număr de factori politici - ex. criza din Kosovo - şi

declaraţii despre Euro care au cauzat mişcări speculative investitorii au studiat paritatea Euro - Dolar pentru departamentele

financiare ale instituţiilor a existat o oarecare pauză a investiţiilor după un val gigantic de fuziuni

şi preluări de companii în anii .90; şi în 1999 -2000 au fost mari investiţii europene în Statele Unite care au dus la ieşirea fondurilor din zona Euro.

Euro nu s-a comportat ca o monedă .normală.. A existat mai mult decît o singură Bancă Centrală (băncile centrale din zona Euro au avut toate rolul lor), în timp ce Banca Centrală Europeană nu avea credibilitate şi reputaţie. Moneda Euro există numai în conturile bancare; nu erau bancnote şi monede aşa că a rămas doar o ficţiune pentru majoritatea oamenilor.Ultimul test de valabilitate a monedei este capacitatea sa de a asigurascăderea inflaţiei, lucru pe care moneda Euro îl face cu succes. Aşa că de ce să nu adopte Ţările Candidate moneda Euro chiar din prima zi de integrare în Uniunea Europeană? Pare ciudat că în timp ce .acquis-ul communiar. nu este negociabil pentru Ţările Candidate, cu moneda Euro se întîmplă exact invers. Ţările Candidate sînt descurajate de introducerea timpurie şi unilaterală a monedei Euro. De ce se întîmplă acest lucru?

înainte de integrare sînt mai importante criteriile de la Copenhaga pentru Ţările Candidate - cele de la Maastricht pot fi introduse mai tîrziu

intrînd pe o piaţă comună mai mare, Ţările Candidate vor avea nevoie de rate de schimb flexibile pentru a amortiza efectele integrării

parteneriatul va conduce la o creştere a capitalului care va avea drept consecinţă mărirea ratelor la dobînzi. Aceste dobînzi mari vor fi privite foarte speculativ şi vor duce la scurgeri de capital destabilizatoare.

c. Efectele creării monedei euro asupra politicii economice şi monetare a României şi a întreprinderilor

Asupra politicii economice şi monetare

12

Page 13: Euro  Moneda Internationala

După Conferinţa de la Helsinki, România a fost admisă printre ţările candidate. Insă statutul actual de ţară candidată nu înseamnă în mod automat şi de .ţară participantă la SME., iar acest lucru se datorează faptului că criteriile de convergenţă nu sînt criterii de adeziune. România, la fel ca şi celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, trebuie să se concentreze în principal asupra procesului de reformă structurală, administrativă şi economică. Adoptarea monedei unice nu poate fi decît etapa finală în ceea ce a fost şi va rămîne un lung proces de integrare economică. Criteriile de la Copenhaga prevalează asupra celor de la Maastricht, pentru că existenţa unei economii de piaţă, cu un sector financiar stabil şi sigur şi cu unul juridic performant sînt mai importante decit participarea la sistemul monetar european. Motivele sînt următoarele:1. criteriile de la Maastricht se aplică economiilor comparabile, care au aceleaşi reguli şi principii de funcţionare2. odată opţiunea făcută pentru criteriile de la Maastricht, există riscul ca ţările candidate să îşi restrîngă marja de manevră pentru aplicarea reformelor structurale3. pieţele de capital sînt prea putin dezvoltate în ţările candidate pentru a face faţă provocărilor tratatului (de exemplu, rata dobînzii pe termen lung este calculată pe baza obligaţiilor de stat pe termen lung sau a titlurilor comparabile, însă în multe ţări aceste instrumente nu există.In momentul de faţă priorităţile sînt date de criteriile economice referitoare la o economie de piaţă; pe de alta parte, unele părţi ale Uniunii Economice şi Monetare trebuie neaparat realizate, mai precis: liberalizarea ordonată a mişcării de capital, interdicţia finanţării directe a sectorului public de către banca centrală şi accesul sectorului public la instituţiile financiare etc. Din punct de vedere monetar, ţările candidate sînt libere să îşi aleagă regimul ratelor de schimb pe care îl consideră potrivit, nefiind nici o nevoie specifică în domeniul ratelor de schimb în faza preaderării. Cu toate acestea, ele nu vor putea participa la SME, pentru că această opţiune este una strict a ţărilor membre şi nu vor putea adopta oficial moneda unică europeană pentru că acest lucru ar contraveni spiritului şi legii tratatelor europene. Intreprinderile româneşti deja beneficiază de unele din avantajele legate de crearea monedei euro. Întreprinderile româneşti care vor face comerţ cu mai multe ţări din UE vor suporta, datorită monedei unice, taxe financiare reduse din 2 motive:1. pentru a începe cu aceeaşi entitate geografică, costurile de conversie asociate utilizării masive a unei monede sînt în mod evident mai puţin ridicate decît cele asociate unei utilizări de 11 monede diferite;2. este mai puţin oneros să se acopere exporturile faţă de rata de schimb a unei singure monede ca şi în situaţia în care se ţine seama de 11 monede.

13

Page 14: Euro  Moneda Internationala

Pe de altă parte, crearea euroului aduce în Europa un supliment de creştere, pentru că el oferă noi oportunităţi şi debuşee întreprinderilor exportatoare. Intreprinderile Mici şi Mijlocii de la noi, deja beneficiare aleavantajelor monedei unice, trebuie să abordeze problematica legată de trecerea la EURO în 3 moduri:

ca pe o constîngere externă - avînd ca obiect reducerea costurilor şi timpul de adaptare;

ca pe o provocare tehnică - necesitînd îmbunătăţirea organizării intreprinderii;

ca pe o oportunitate strategică - EURO va afecta fundamentalactivitatea intreprinderii.

Etapele introducerii monedei unice:

1 iulie1990  Prima faza a UME. Este complet liberalizata miscarea capitalului in statele membre ale UE

1 ianuarie1993 Piata Unica este completa

1 noiembrie 1993 Este stabilita compozitia monedei cos ECU. Intra in vigoare Tratatul de la Maastricht

1 ianuarie 1994 Incepe a doua faza a UEM prin infiintarea Institutului Monetar European (IME). Sunt intarite procedurile de coordonare a politicilor economice. Statele membre actioneaza pentru combaterea deficitelor bugetare si pentru atingerea convergentei economice

31 mai 1995 Comisia adopta Cartea Verde pentru moneda unica

15, 16 decembrie1995

Consiliul European se intruneste la Madrid si adopta denumirea de "euro" pentru moneda unica. Se elaboreaza scenariul pentru trecerea la moneda unica si se stabileste calendarul propriu-zis (se preconizeaza desavarsirea procesului in 2002)

Incepand cu 31decembrie1996

IME traseaza cadrul regulator, organizational si logistic pentru BCE si SBCE. Comisia, Consiliul si IME pregatesc legislatia pentru introducerea monedei unice

2 mai 1998 Desemnarea statelor admise sa participe la cea de-a treia faza a UEM (denumite state "in"): Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania. Se anunta paritatile intre monedele nationale ale tarilor participante (paritati ce vor deveni efective doar la 1ianuarie 1999). Se creeaza Banca Centrala Europeana, care inlocuieste Institutul Monetar European.

1 ianuarie 1999 Stabilirea definitiva a paritatilor intre monedele nationale si euro: noua moneda este singura cotata de acum pe pietele de schimb valutar, iar monedele vechi sunt considerate "expresii nationale ale euro", ce include si taxa de conversie fixata in raport cu euro. BCE stabileste o politica

14

Page 15: Euro  Moneda Internationala

monetara unica in euro pentru toate statele "in". Devine posibila utilizarea euro doar ca moneda scripturala.

Incepand cu 1 ianuarie 2002

Introducerea monedei fiduciare euro (monede si bancnote) si disparitia treptata a vechilor monede nationale. Se prevede o perioada de tranzitie intre introducerea monedelor si bancnotelor euro si disparitia definitiva a monedelor nationale de maximum 6 luni. 

1 iulie 2002 Data limita la care monedele nationale ies legal din circulatie.

15

Page 16: Euro  Moneda Internationala

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

16