Corup]ia, ca fenomen, nu este de dat@ recent@, ci, a}a cum arat@ }ietimologia latin@ a cuvântului, vine din istorie }i se men]ine, cutoate c@, indubitabil, societ@]ile afectate, în acest timp, de aceast@boal@ au luptat cu mijloace specifice împotriva sa. În prezent, a}acum economia mondial@ se globalizeaz@, a}a cum sistemele po-litice devin transfrontaliere, }i fenomenul corup]iei cunoa}te dez-voltare f@r@ precedent, chiar marile puteri mondiale fiind îngrijora-te de proliferarea }i globalizarea corup]iei în lume. O defini]ie a co-rup]iei a fost încercat@ de toate organiza]iile interna]ionale preocu-pate de fenomen, îns@ nu s-a putut ajunge la o cuprindere exhaus-tiva a multitudinii de fa]ete care compun corup]ia, toate defini]iilefiind insuficient motivate. Evenimentele politice din anii 1990,care au condus la pr@bu}irea unui sistem politico-economiccorupt în interior, dar f@r@ leg@turi strânse cu corup]ia globali-zat@, au dat un avânt neb@nuit ac]iunilor de crima organizat@,care merg paralel }i în strâns@ leg@tur@ cu corup]ia }i care aupermis pe de o parte invadarea fostului lag@r socialist cu metodenoi, sofisticate, de proliferare a fenomenului, iar pe de alt@ parte,penetrarea societ@]ilor democratice dezvoltate, de mafiile fostelorstate comuniste }i în special de cele provenite din fosta URSS.

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„Ast@zi” – cu siguran]@ c@ }i „mâine” – conceptul de „globalizare”, al@-turi de cel de „mediu”, de cel referitor la „supraînc@lzirea” Planetei –}i poate chiar înaintea lor – reprezint@ un cuvânt „cheie” al lumii. Prin„globalizare”, îns@, în func]ie de interese diferite }i chiar divergente, uniicercet@tori }i practicieni, politicieni, mini}trii, în]eleg ceva, iar al]ii, altce-va. Oricum, problemele trebuie deslu}ite în limitele unui bun sim] eco-nomic care se identific@, cel mai adesea, în judiciozitate, rigoare, atitu-dini prevenitoare, echilibru sectorial }i general, luciditate, profitabilitatesocial@. Nu ar fi pu]in lucru într-o lume în care, cum spuneam, se vor-be}te curent de „globalizare”, dar la extreme procesul este prezentat fieca sursa unor mari rele pentru dezvoltare, fie drept panaceu universalîn eliminarea neajunsurilor de orice fel. În lumea }tiin]ific@ economic@,se aminte}te, din ce în ce mai des, chiar despre o tranzi]ie generali-zat@ la globalizare, spre globalizare, tranzi]ie ce prive}te, cu efecteasem@n@toare ca proces îns@ în sensuri diferite, atât statele s@race cât}i statele bogate. Se mai vorbe}te despre „globalizare” }i ca despre onou@ etap@ dup@ cele de „post industrialism” }i „post modernism”. {ieste clar c@, într-un asemenea sistem tranzitoriu, într-un asemeneaBabylon de opinii, globalizarea produce, va produce nu doar relax@ri }isatisfac]ii, ci }i tensiuni, încord@ri, frustr@ri, neg@ri, manifestate în celemai diferite }i bizare moduri, de la contest@ri intelectuale ale transfor-m@rii lumii, la lupte de strad@, violen]e, atentate. Pentru a-}i împlini ]intele, adic@ un câ}tig social pentru toate statele,pentru to]i – fire}te, cu decant@rile de rigoare – trebuie neap@rat s@vorbim despre o „globalizare sustenabil@”, ]el m@rturisit, de multe oriindirect }i cu o discre]ie greu de în]eles, al multora din teoriile amintite.S-ar v@di astfel imperativ@, în tabloul actorilor globaliz@rii, o conjunc]ieobligatorie }i ferm@ a globaliz@rii, cu formele moderne de guvern@mânt, cuo democra]ie generalizat@, condi]ie sine qua non a procesului. Tocmaiîntr-un astfel de context de globalizare, de dezirabil@ dezvoltare durabi-l@, sustenabil@, dar deteriorat sensibil de poluare }i de „supraînc@lzirea”Terrei ce duc spre pieire spe]a uman@, se afirm@ cu tot mai mult@vigoare un concept. Este vorba de „Modelul economic al Planetei”, dejaemergent, cu efecte fundamentale pentru supravie]uirea }i progresulumanit@]ii. Aceasta înseamn@, în mare, gestiunea planetar@ a resurselor,a energiei – în mare suferin]@ ast@zi, la nivel na]ional }i comunitar, plane-tar, cu imense reverbera]ii negative în dezvoltare. Aceasta înseamn@,practic, o gestiune global@, planetar@ a dezvolt@rii durabile }i susten-abile, cu prec@dere în sensul pozitiv în care se desf@}oar@ – }i sedesf@}oar@ – globalizarea. Este vorba nu atât de un concept senti-mental, utopic – cum s-ar putea afirma la o prim@ vedere –, ci deun concept real, sus]inut cu argumente economice substan]iale.

“Când fiecare privimlucrurile sub alte aspecte }icu al]i ochi, nu putem s@ leg@sim cu to]i la fel.”

B. Pascal

c my b

c my b

{i pentru atei }i pentru credincio}i, un lucru estesigur: Leul de Pa}ti învie. La putere. Cât@ putere,îns@, este chestiunea pe care o abord@m aici. Înprimul rând, e de r@spuns de ce se ajunge înaceast@ situa]ie, adic@ la un curs de 3,33 pen-tru euro }i 2,49 pentru dolar. Socoteala pare afi una simpl@: cu un milion de români care seîntorc acum în ]ar@, fiecare cu câteva sute deeuro, iat@ câteva sute de milioane de euro careapar în plus, în aceast@ perioad@, pe pia]@. {i,cum pa}tele catolic coincide cu cel ortodox, re-cordul de revalorizare a monedei na]ionale poates@ fie aproape. Întrebarea este cât r@mâne dinputerea acumulat@ în aceast@ s@pt@mân@, }i dup@ce presiunea aceasta acut@ se va diminua. Ce s-acronicizat, a}adar, în starea leului? Faptul c@ înt@rirea leului se cronicizeaz@ este dejade notorietate. Din 2005 încoace, de la o lun@la alta, leul s-a înt@rit în raport cu evolu]iile dinanul precedent. Cu câteva excep]ii, în lunile devar@ ale anului 2006, pentru euro, }i altele, laînceputul anului trecut, pentru dolar, înt@rirea afost constant@. S-a ajuns pân@ acolo încât tran-zac]iile lunare pe pia]a interbancar@ s@ duc@ cere-rea pe leu la 22,5 miliarde euro, adic@ peste re-zerva valutar@ a BNR.

La Facultatea de Istorie a ULBS se desf@}uar@ unmasterat pe tema “Economia Rom$niei ^n contex-tul rela]iilor interna]ionale. Perioada contemporan@”.Studen]ii masteranzii realizeaz@ lucr@ri interesante^n cadrul forma]iunii respective. %mplinindu-se, ^naceste zile, circa 90 de ani de la conturarea unorcotituri anume, pozitive, pentru Rom$nia, ^n pri-mul r@zboi mondial, folosim prilejul }i public@mmaterialul de fa]@.

Redac]ia

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 4

continuare ^n pagina 2

continuare ^n pagina 3

Dan POPESCU

For]@ de munc@

Carmen-Ioana Jucan

Management sanitar

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Pensii private

pag. 8Ileana Ilie

pag. 6Camelia Apostu

Marketing

Cândva, în cursul anului trecut, pre-mierul T@riceanu anun]a triumfalist c@investi]iile str@ine în România se vorapropia de ame]itoarea cifr@ de 10 mili-arde dolari, ceea ce transforma ]aranoastr@ într-un paradis financiar }i neplasa în topul mondial al atractivit@]ii.Între timp, pe baza bilan]ului anualreal, cifrele ca }i entuziasmul proti-pendadei noastre s-au mai calmat, com-paniile interna]ionale de consultan]@ }iaudit men]ionând, recent, c@ valoareaachizi]iilor }i fuziunilor realizate pepia]a româneasc@ a fost, în 2005, de5,2 miliarde dolari, în u}oar@ sc@derefa]@ de 2004. S@ ne întrist@m, sau s@ne bucur@m? R@spunsul la o aseme-nea dilem@ este mai complicat decâtpare la prima vedere. Pentru c@, dac@ne situ@m pe pozi]ia partizanilor f@r@nuan]e ai globaliz@rii, care cred cu ar-doare în efectele miraculoase ale „in-jec]iei” cu capital str@in, feti}izând-o

chiar, este evident c@ distan]a dintrea}tept@ri }i realiz@ri pare deprimant@.Dar, tot atât de deprimant@ r@mâne }iconstatarea c@ nimeni nu se întreab@,pe de alt@ parte, care este starea des@n@tate a capitalului românesc, ce}anse }i ce perspective are acesta încompeti]ia acerb@ cu capitalul str@in pecare ne tot ostenim s@-l atragem }icând trebuie, }i când nu trebuie, }icând ne ajut@, }i când ne încurc@.Chiar a}a: mi se pare simptomatic fap-tul c@ nu am mai întâlnit de mult@vreme vreun studiu sau vreo statistic@prin care s@ se analizeze seriosevolu]ia sau involu]ia capitalului autoh-ton în tranzi]ia româneasc@, de}i soar-ta lui ar trebui s@ ne preocupe m@car}i în virtutea constat@rii c@ al]ii, inclu-siv din Comunitatea European@, }i-lprotejeaz@ cu mare grij@ pe al lor.

(Emil DAVID)

continuare ^n pagina 6

Leul de Pa}ti

Economia României înprimul r@zboi mondial

“Modelul economic al Planetei...”- un reper luminat de toleran]@, inteligen]@ }i ac]iune -

Capitalul românesc revendic@ loja tranzi]iei

nr. 110 anul 3 vineri, 6 aprilie 2007 0,50 RON

drd. C@t@lin NICOLESCU

Dan SUCIU

pag. 5Iulia Nagy pag. 3

Imaginea s@pt@m$nii

Sistemele financiar - bancare }i pericolul

coruperii func]ionarilor din aceste sisteme (II)

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 6 APRILIE 20072

Ocupan]ii au c@utat s@ pun@ în func]iu-ne unele industrii, de ale c@ror produ-se aveau nevoie: minele de c@rbuni,pirit@, salinele, unele fabrici metalugi-ce, fabrici de hârtie, fabrica de zah@rChitila, fabrica de bere Bragadiru, fa-brici de conserv@ }i marmelad@, mori}i un num@r mare de întreprinderi.Industriei petroliere i s-a acordat o aten-]ie special@, ocupan]ii c@utând s@ redre-seze produc]ia, pentru a o jefui. Terenu-rile petroliere ale statului }i cele careau apar]inut capitali}tilor din ]@rile An-tantei au fost preluate de societ@]i ger-mane, în frunte cu „Steaua Român@”.Ocupan]ii au procedat }i la refacereatransporturilor, atât pentru nevoile lor mi-litare, cât }i pentru a putea trimite pestegrani]@ bunurile jefuite. Obligând popu-la]ia la munc@ for]at@, ocupan]ii au de-montat conducta de petrol ce mergeaspre Constan]a }i au construit alta,spre Giurgiu, de unde puteau trimitepetrol pe Dun@re spre ]@rile lor. În domeniul agriculturii, ocupan]ii auavut dou@ obiective principale: s@ ex-pedieze în ]@rile lor stocurile de cerea-le }i furaje g@site în România, }i s@asigure recolta viitoare, astfel încâtRomânia „s@ fie men]inut@ ca grânaral Puterilor Centrale”. Pentru lucrareap@mântului, au fost obligate la munc@toate persoanele capabile de lucru,între 14-60 de ani, folosindu-se }iprizonierii de r@zboi. C@ile principaleale jafului în agricultur@ au fost, pede o parte, consumul efectuat pe locde armata de ocupa]ie (480 de miide oameni) }i de caii armatei (140de mii); iar pe de alt@ parte, prin pa-chetele trimise de militari în ]@rile deorigine. Orice militar ocupant puteatrimite acas@ pachete cu alimentepân@ la 10 kg, iar când pleca în per-misie putea lua cu el pachete cupân@ la 25 kg.Se mai }i „exportau” la pre]uri de ni-mic, evaluate în „bani de ocupa]ie”,

o imens@ cantitate de produse. Lâna,carnea, gr@simea, ou@le, laptele }i pro-dusele lactate, vinul, sfecla de zah@r,tutunul, inul, cânepa, mierea, pe}tele}i lemnul se aflau în aten]ia ocupan-tului. S-a mers pân@ acolo încât aufost expediate în Germania câtevasute de vagoane de cernoziom, iarprintr-o ordonan]@ c@tre popula]ieocupan]ii dispuneau s@ fie t@iate }ipredate coamele }i cozile cailor maimari de un an.Pe m@sur@ ce blocada maritim@ aAlia]ilor se strângea tot mai tare înjurul Puterilor Centrale, jaful practicatde ele în România a devenit tot mai ne-milos, mai f@r@ scrupule, mergând pân@la înfometarea popula]iei - care a ajunss@ ascund@ cerealele în gropi.Pentru jefuirea României, ocupan]ii aufolosit }i circula]ia monetar@. Odat@cu ocuparea Bucure}tilor, „Banca ge-neral@ român@” (banc@ cu capital ger-man) a primit sarcina s@ emit@ banide hârtie, a}a numi]ii „lei noi”. Sepretindea c@ ace}tia erau emi}i pebaza unui „depozit de numerar”, aflatla „Banca Imperiului German” din Ber-lin, depozit care era fictiv. „Leii noi” aufost folosi]i la „plata” produselor cum-p@rate de ocupan]i, la „plata” salariilor.În cursul retragerii, au trebuit s@ fiedistruse, din ra]iuni militare, o serie deobiective economice, sonde }i insta-la]ii petroliere, întreprinderi, c@i ferate}i poduri, depozite de combustibil,cereale }i animale, spre a nu c@deaîn mâinele inamicului. Pentru nece-sit@]ile r@zboiului, au fost rechizi]io-nate vite }i mijloace de transport, iarîn locul b@rba]ilor pleca]i pe front atrebuit ca o mare parte din munci s@fie prestate de femei, b@trâni }i copii.În Moldova, în urma retragerii, era omare aglomera]ie. La popula]ia local@se ad@ugau peste 2 milioane de sol-da]i români }i ru}i, }i câteva sute demii de refugia]i, plus interna]ii }i pri-zonierii. Dar, resursele Moldovei (maislab dezvoltate }i industrial) nu erausuficiente pentru a satisface nevoilemilitare }i de consum civil. În industrie, se resim]ea în cea maimare parte lipsa de combustibil. Deaceea, a fost intensificat@ extrac]ia dec@rbune }i petrol. Pentru acoperireadeficitului de combustibil, s-a recursla intensificarea exploat@rii fonduluiforestier }i la producerea de c@rbunidin lemn (mangal). În industria pre-lucr@toare, dificult@]ile veneau din in-

suficienta ei dezvoltare, ca }i din lipsaacut@ a combustibilului sau a materi-ilor prime. De exemplu, necesarul zilnicde f@in@ }i m@lai era de 320 de va-goane, dar morile din Moldova nuputeau m@cina decât 200-250 de va-goane. Ca remediu, s-a propus im-portul din Rusia a cantit@]ilor defi-citare, instalarea de mori mobile }ipunerea în func]iune a instala]iilor eva-cuate din Muntenia.În agricultur@, r@zboiul a adus cu sineo mare dezorganizare, pe care retra-gerea precipitat@ în Moldova a accen-tuat-o. O treime din sem@n@turile detoamn@ nu s-au putut face, o parte dinrecolta anului 1916 a r@mas nestrân-s@. Aceast@ situa]ie grea a impus castatul s@ intervin@ cu m@suri excep-]ionale. Agricultura Moldovei, redus@ la13 jude]e, a c@p@tat o organizare cvasi-militar@. În fruntea fiec@rui jude], a fostnumit câte un consilier agricol culargi împuterniciri, care avea în sub-ordine agronomi regionali. Efectuareamuncilor agricole, cultivarea tuturorsuprafe]elor }i declan}area consti-tuirii stocurilor de cereale au fost de-cretate obligatorii. Prefec]ii }i coman-dan]ii militari de jude] erau obliga]i s@dea concursul cerut de consilierii agri-coli. În spatele frontului, unit@]ile mili-tare participau la muncile agricole. Afost decretat }i monopolul de stat alcomer]ului interior cu grâu, iar în con-sumul intern s-au stabilit ra]ii.Pentru înt@rirea capacit@]ii de rezis-ten]@ a armatei, format@ în majoritatedin ]@rani, în iulie 1917 s-a dat un de-cret prin care se hot@ra c@ dup@ r@z-boi se va face o nou@ reforma agrar@.Prin decret, se stabilea c@ se vor ex-propria în vechea Românie 2.000.000 ha„pentru cauze de utilitate na]ional@”.Revolu]ia bol}evic@ din noiembrie 1917a schimbat cursul evenimentelor po-litice }i militare. Prin „Decretul asu-pra p@cii”. Rusia bol}evic@ a determinatretragerea sa din r@zboi. La 3 decem-brie 1917, au început, la Brest-Litovsk,tratative ruso-germane. Retragerea Ru-siei din r@zboi a determinat }i ie}ireaRomâniei, deoarece lungimea frontu-lui ce r@mânea de ap@rat era imposi-bil@ de c@tre armatele române. Maimult, retragerea Rusiei din r@zboi adus la dezorganizare }i dezordine înrândurile armatei române, datorit@promisiunilor bol}evice, dar mai alesjafurilor pe care solda]ii ru}i în retra-gere le f@ceau asupra popula]iei civile

române. Jafurile, violurile trupelor ru-se}ti în retragere asupra popula]ieicivile române}ti i-a determinat pe sol-da]ii români s@ p@r@seasc@ frontul,întru ajutorarea popula]iei.Finan]ele }i moneda s-au resim]it }iele puternic de pe urma r@zboiului.În anii 1916-1918, bugetele au înregis-trat mari deficite. Pentru acoperirealor, guvernul a f@cut noi împrumuturila Banca Na]ional@, împrumuturi careurmau s@ fie achitate dup@ r@zboi.Toate acestea, conjugate cu o marereducere a circula]iei m@rfurilor, audus la o puternic@ depreciere a leu-lui }i la dezvoltarea infla]iei.La priva]iunile provocate de starea der@zboi s-au ad@ugat }i epidemiile (maiales tifosul exantematic), care au f@-cut multe victime în rândurile popu-la]iei civile. Dificult@]ile de tot felulau fost accentuate de specula prac-ticat@ pe pia]a neagr@.Cât prive}te Transilvania, industria aces-teia aproviziona o bun@ parte din fron-tul austro-ungar: c@rbunele din ValeaJiului, uzinele metalurgice Hunedoara,Cugir, industriile din Bra}ov, Sibiuetc. În agricultur@, se practicau }i aicirechizi]ii masive, mai ales din gospo-d@riile române}ti, rechizi]ii realizate subamenin]area armelor, ceea ce a dus ladezorganizarea gospod@riilor ]@r@ne}ti.Dup@ armisti]iu, descompunerea ar-matei ruse din Moldova a fost total@,individual sau în grup solda]ii ru}i aup@r@sit pozi]iile, fiind ̂ nlocui]i de trupeleromâne. Trupele sovietice, aflate la Chi-}in@u, împiedicau leg@tura cu sudul Ru-siei, unde aveam sta]ionate multe ser-vicii militare, creau nesiguran]@ în Ba-sarabia. Consiliul de Directori al Sfa-tului ]@rii a cerut guvernului romântrupe pentru asigurarea ordinii; trupecare nu s-au amestecat în treburileinterne ale Basarabiei. La 2/15 ianuarie1918, Ucraina s-a proclamat republic@independent@; Basarabia r@mânând izo-lat@, era în pericol, ceea ce a deter-minat Sfatul ]@rii s@ proclame, în una-nimitate, la 22 ianuarie/4 februarie, inde-peden]a Basarabiei. Mai apoi la 27 mar-tie/9 aprilie 1918. Sfatul ]@rii Basara-biei a adoptat, în numele poporului}i cu o larg@ majoritate, „Hot@rârea deUnire a Basarabiei cu România”. La

9 aprilie 1918, a fost semnat DecretulRegal num@rul 842, de promulgare aactului Unirii.Tendin]a Austriei de reorganizare aAustro-Ungariei, de înfiin]are a uneiprovincii ucraineene, prin contopireaBucovinei cu Gali]ia Oriental@, pre-ten]iile Radei Ucrainene, de anexare aBucovinei, i-a determinat }i pe româ-nii bucovinieni s@ treac@ la ac]iune. Eiau respins Manifestul împ@ratului Carol,din 16 octombrie 1918, de transfor-mare a Imperiului într-o confedera]iede state autonome.Faptul c@ Ucraina se preg@tea s@ ali-peasc@ Bucovina for]at i-a determinatpe unii reprezentan]i bucovineni (SextilPu}cariu }i Iancu Flondor) s@ con-voace Adunarea reprezentan]iilor po-pula]iei române}ti din Bucovina, pen-tru 14/27 octombrie 1918. Interven]iaarmat@ a Ucrainei l-a determinat peFlondor s@ cear@ interven]ia armateiromâne. La 15/28 noiembrie 1918, laCern@u]i, a fost convocat Congresulreprezentativ al întregii popula]ii a Bu-covinei care a declarat „Unirea necon-di]ionat@ pe vecie a Bucovinei cu Re-gatul României ”.Pacea de la Buftea-Bucure}ti, din 7 mai1918, semnat@ nu de guvernul de la Ia}i,nu de rege, ci de un guvern român alteritoriilor ocupate, a avut condi]ii foartegrele: cedarea unor teritorii, jefuireape ani îndelunga]i a petrolului }i agri-culturii; subordonarea transporturilor}i comunica]iilor fa]@ de Puterile Cen-trale; acapararea naviga]iei pe Dun@re;condi]ii foarte grele de credit etc. Prin„Tratatul Economic” ni se ua aproapetotul. De exemplu, pe 9 ani, la pre]uridictate de Germania }i Austro-Unga-ria, era prev@zut@ luarea „prisosurilor”de cereale, nutre] pentru vite, legu-minoase, vite, carne, plante, textile,vin }i fructe. În transporturi, pân@ în1930, eram obliga]i s@ men]inem înrela]ia cu Germania }i Austro-Ungariatarifele din 1916. Din fericire Tratatulde la Bucure}ti va fi denun]at înnoiembrie 1918...Cu toate „}chiop@t@rile” sale, economiaromâneasc@, îmbinat@ cu eroismul }isacrificiile a sute de mii de vie]i omene}ti,a dus la reunirea tuturor regiunilor istoriceale ]@rii în cadrul unitar al patriei întregite.

Economia României în Primul r@zboi mondial (II)

Simona CIORTAN

Perioada crizelor economice:1970 – prima jum@tate a anilor ’80

Cea de-a doua perioad@ a migra]iei afost marcat@ de crizele economice, da-torate cre}terii pre]ului petrolului din1973 }i 1979. În anii urm@tori, schim-b@rile din economia mondial@, revo-lu]ia economic@ }i noile modele deorganizare a afacerilor au modificat na-tura muncii, erodând modelele de ocu-pare tradi]ionale. Ca urmare, migra]iafor]ei de munc@ s-a modificat. Unelestate europene au redus sau au încer-cat s@ reduc@ imigra]ia. }omajul în cre}-tere }i escaladarea tensiunilor socialeau determinat guvernele s@ elimine poli-ticile active de recrutare din str@in@-tate. Au crescut costurile recrut@rii dinstr@in@tate pentru angajatori, au fostlimitate categoriile de lucr@tori str@inice puteau fiangaja]i }i s-au stabilit coteanuale pentru for]a de munc@ din str@i-n@tate. De asemenea, guvernele au apli-cat politici pentru încurajarea lucr@to-rilor migran]i s@ se întoarc@ în ]@rile deorigine. În realitate, regresul economicdin ]@rile gazd@ nu a condus la

întoar-cerea masiv@ a imigran]ilor în]@rile de origine. Conform estim@rilorNa]iunilor Unite, doar 10& dintrelucr@torii migra-n]i s-au întors în ]@rilede origine în urm@torii doi ani dup@criza petrolului din 1973, combinat@cu criza civic@ din 1974-1975. Cutoate acestea, a}a cum ar@tau în studi-ul lor Gaston }i Loizillon (2003),migra]ia for]ei de munc@ a sc@-zutpân@ spre sfâr}itul anilor `80. Tot-odat@, conform datelor furnizate deEUROSTAT, alte categorii ale migra-n]ilor au crescut semnificativ, în spe-cial ca urmare a reunific@rilor familiale.În plus, migra]ia for]ei de munc@ afost urmat@ tot mai mult de migra]iaîn alte scopuri, în special în c@utare deazil. De}i Uniunea European@ s-a extinsîn 1974, prin aderarea Marii Britanii,Irlandei }i Danemarcei, migra]ia intra-comunitar@ a stagnat, nu numai ca ur-mare a crizei economice, dar }i a con-vergen]ei salariilor între Statele Membre.

Diversificarea ]@rilor gazd@ }i de ori-gine }i cre}terea num@rului solici-tan]ilor de azil, refugia]ilor }i mino-rit@]ilor etnice

A treia perioad@ a migra]iei, care a în-ceput la sfâr}itul anilor ̀ 80, este carac-terizat@ de diversificarea statelor gazd@}i a celor de origine. ]@ri de emigra]ietradi]ionale din Europa, precum Spania,Italia, Irlanda, Grecia }i Portugalia, setransform@ treptat în ]@ri de imigra]ie.Migran]ii nu mai provin în majoritatedin fostele colonii, ci dintr-un grup de]@ri mult mai diversificat. Num@rul so-licitan]ilor de azil }i refugia]ilor a cres-cut semnificativ. Aceasta s-a datorat,par]ial, schimb@rilor politice din Europa

Central@ }i de Est }i din fosta UniuneSovietic@. De asemenea, conflictele re-gionale, precum cele din fosta Yugoslavie}i nordul Irakului, au determinat fluxuriconsiderabile de solicitan]i de azil }irefugia]i din zonele afectate.Conform statisticilor OCDE, aceast@ pe-rioad@ se caracterizeaz@, deasemenea,prin predominan]a fluxurilor migra-torii pentru reunificare familial@ }i re-venirea interesului pentru migra]ia for]eide munc@, în special pentru lucr@toriicalifica]i }i înalt califica]i, spre sfâr}i-tul anilor `90.Dup@ pr@bu}irea bloculuicomunist }i deschiderea frontierelor,a sporit fluxul migrator est-vest, în spe-cial circula]ia minorit@]ilor etnice. De lasfâr}itul anilor `80 pân@ la începutulanilor `90, întoarcerea minorit@]iloretnice în ]@rile de origine a fost sem-nificativ@ }i direc]ionat@ spre un nu-m@r limitat de State Membre, în spe-cial Germania, dar }i Grecia }i Finlanda.De la începutul anilor `90, aspectelereferitoare la frontiere, în special celelegate de migra]ie, au devenit proble-me de interes major în Europa. ]@rileter]e nu beneficiaz@ de condi]ii privi-legiate privind accesul }i participareala procesul de integrare european@, dartrebuie s@ fac@ fa]@ efectelor externeale Uniunii Externe, printre care }i mi-gra]ia ilegal@. Pe de alt@ parte, StateMembre ale Uniunii Europene, pre-cum }i statele candidate se confrunt@cu noi probleme în domeniul contro-lului frontierei }i migra]iei.

Migra]ia for]ei de munc@ „preferen-]ial@”: lucr@tori califica]i }i migra-]ie temporar@

În ultimii ani, s-a înregistrat o cre}te-re a migra]iei permanente }i a migra]iei

for]ei de munc@ temporare, ca urmare,pe de o parte, a intensit@]ii fazei de ex-pansiune de la sfâr}itul anilor `90, iarpe de alt@ parte, dezvolt@rii tehnolo-giei informa]iei }i comunica]iei, s@n@-t@]ii }i educa]iei, sectoare care nece-sit@ for]@ de munc@ înalt calificat@.Totodat@, a crescut cererea de mân@de lucru str@in@ necalificat@, în spe-cial în agricultur@, construc]ii }i lu-cr@ri publice, precum }i serviciile cas-nice (cazul Italiei, Spaniei, Greciei }iPortugaliei). Dup@ 1989, migra]ia a crescut în spe-cial în Germania }i Marea Britanie,politicile privind recrutarea for]ei demunc@ din str@in@tate favorizând so-lu]ia lucr@torilor str@ini temporari. Tot-odat@, studen]ii str@ini au contribuitla acoperirea necesarului de for]@ demunc@ în ]@rile gazd@ (Marea Bri-tanie, Germania, Fran]a }i Spania). Înanii `90, a crescut }i ponderea feme-ilor în rândul migran]ilor. Aceast@ ten-din]@ se observ@ în special în Fran]a,Grecia, Suedia, Marea Britanie }i Italia.Tendin]a de “feminizare” se remarc@ întoate componentele fluxurilor migra-torii, nu doar în cazul reunific@rilorfamiliale. ]@rile din Europa Central@ }ide Est nu mai sunt doar ]@ri de emi-gra]ie, ci }i de imigra]ie }i tranzit, de-venind atractive pentru imigran]ii dinOrientul extrem. În timp ce popula]iadin Europa Central@ (Republica Ceh@,Republica Slovac@, Ungaria }i Polonia)migreaz@ spre ]@rile Europei de Vest,acelea}i ]@ri devin destina]ie pentru mi-gran]ii din ]@rile Europei de Est, pre-cum Belarus sau Ucraina. Totodat@,migra]ia ilegal@ a c@p@tat noi dimen-siuni }i a devenit mai periculoas@. Ca urmare a dezvolt@rii re]elelor de

trafic interna]ional }i cre}terii roluluilor în circula]ia interna]ional@ a for]eide munc@, politicile Statelor Membreprivind migra]ia }i angajarea str@i-nilor au sporit m@surile represive împo-triva trafican]ilor, angajatorilor sau imi-gran]ilor afla]i într-o situa]ie de ilega-litate. Din a doua jum@tate a anilor`90, s-au intensificat discu]iile cu pri-vire la efectele migra]iei interna]ionalea lucr@torilor înalt califica]i. În Europa,migra]ia speciali}tilor }i studen]ilor dinEuropa Central@ }i de Est c@tre Europade Vest s-a remarcat dup@ c@derea Zi-dului Berlinului }i c@derea regimurilorsocialiste, din 1989. [@ri precum MareaBritanie, Germania }i Fran]a au adop-tat m@suri pentru facilitarea intr@riipersoanelor înalt calificate, în specialspeciali}ti IT, pentru a face fa]@ com-peti]iei globale pentru astfel de lucr@-tori. Cererea de lucr@tori înalt califi-ca]i poate fi satisf@cut@ în foarte marem@sur@ de ]@rile în curs de dezvol-tare, beneficiile directe ale “migra]ieicreierelor” fiind înc@ foarte apreciate.Importul de speciali}ti înc@ are loc,chiar dac@ semnifica]ia sa este maisc@zut@. Se poate previziona, îns@, ocre}tere a fluxului invers de specia-li}ti, dinspre ]@rile bogate înspre celemai pu]in dezvoltate, ca urmare a re-ducerii cererii de personal înalt cali-ficat datorit@ cre}terii eficien]ei eco-nomice în ]@rile dezvoltate. Totodat@,capitalul }i investi]iile directe vor mergespre ]@rile s@race, atr@gând speciali}tidin ]@rile bogate.Leg@tura dintre schimb@rile demografice}i politicile privind migra]ia, inclusivmigra]ia persoanelor înalt calificate,va reprezenta o problematic@ impor-tant@ în viitorul apropiat.

Iulia NAGY

Utilizarea for]ei de munc@ pe pia]a european@: elemente teoretice }i practice (II)

VINERI 6 APRILIE 2007 3CORUP[IE {I ANTICORUP[IE FOR[~ DE MUNC~

urmare din pagina 1Pr@bu}irea lag@rului socialist a des-chis o pia]@ extrem de larg@ pentrusp@larea banilor murdari, a permis pre-luarea controlului puterii mai mult saumai pu]in f@]i} de c@tre elemente ma-fiote }i au ridicat la rang de lege co-misionul nelegal, mita, cota parte dinafaceri etc., determinând astfel, o scur-gere rapid@ }i masiv@ a avu]iei na]io-nale a statelor cu democra]ii fragile,spre grup@rile mafiote interna]ionale.Un rol important în desf@}urarea aces-tor activit@]i apar]ine sistemelor finan-ciar - bancare, f@r@ de care nu pot fimanipula]i }i transfera]i banii prove-ni]i din economia subteran@, din tra-ficul de droguri, prostitu]ie, din crimaorganizat@ }i nici nu pot fi deturna]ibanii acorda]i ca sprijin de c@tre ]@-rile puternic dezvoltate, celor ce aspi-ra la economia de pia]@.În plan interna]ional, sunt analizate per-manent manifest@rile corup]iei trans-frontaliere }i a subordon@rii acesteiacrimei organizate, toate statele fiind deacord c@ trebuie luate m@suri urgente}i severe, dar din p@cate, toate întâr-ziind în materializarea acestei m@suri.În România, dup@ evenimentele din1989, a existat un firesc vid legisla-tiv, exploatat cu mare abilitate de ceiinteresa]i de scoaterea de sub con-trolul societ@]ii civile }i puterii statului,

a unei p@r]i cât mai mari din avu]iana]ional@, în folosul de]in@torilor vre-melnici ai unor func]ii, ceea ce apermis penetrarea frontierelor de c@treelementele mafiei interna]ionale.România a devenit, dup@ 1990, oplac@ turnant@ a traficului de droguri,un traseu al prostituatelor din est sprevest, }i încet, încet, tinde s@ devin@}i o pia]@ pentru aceste produse alecrimei organizate. În materie bancar@,s-a trecut aproape brusc de la un con-trol exagerat dar benefic al resurselorfinanciare ale statului, la o form@ hi-brid@ de administrare a banilor statu-lui în cadrul societ@]ilor comercialebancare înfiin]ate în baza Legii nr.31/1990, forma care cuprinde multereglement@ri importante în leg@tur@cu activitatea agen]ilor economici,dar care nu au o dispozi]ie expres@privind func]ionarea sistemului ban-car, acesta continuând s@ adminis-treze banii publici în regim de soci-etate privat@. Este de notorietate faptul c@ respon-sabilitatea func]ionarilor care ac]ionea-z@ într-un domeniu specializat este înstrâns@ leg@tur@ cu capacitatea pro-fesional@, cu nivelul recompensei înraport de m@rimea tenta]iei ilicitului}i, nu în ultimul rând, depinde deseveritatea normelor care guverneaz@respectiva activitate. Ori, legile cadru pentru activitatea ban-

car@ din România, respectiv Legilenr. 33 }i 34 din 1991, publicate ̂ n Mo-nitorul Oficial nr. 70 din 3.04.1991,au intrat în vigoare peste 30 de zile,timp în care s-a putut cristaliza spreanumite societ@]i bancare, un nucleude persoane legate între ele de moti-va]ii de natura extraprofesional@, res-pectiv de tendin]a ob]inerii unor câ}-tiguri din fapte }i acte de corup]ie.Nici cele dou@ legi despre care vor-beam anterior nu con]in vreo norm@penal@ de incriminare, dar prin exten-sie unele din dispozi]iile acestora potcontribui în mod indispensabil la sta-bilirea elementelor constitutive ale unorinfrac]iuni prev@zute de Codul penalsau în legi speciale cu dispozi]ii pe-nale. Aceste infrac]iuni ar putea fi gru-pate în dou@ mari categorii }i anume: infrac]iuni comune tuturor activit@]ilorcomerciale, respectiv art.194-199 }iart.206-208, din Legea nr.31/1990; infrac]iuni specifice activit@]ii banca-re, cele legate de practici monopolis-te, practici legate de concuren]a ne-loial@ }i cele legate de p@strarea se-cretului economic }i profesional. Din capul locului se poate observac@ în ambele categorii de infrac]iuninu se face nici o referire la larga po-sibilitate a func]ionarului bancar de aefectua acte de corup]ie, de a sus]ineal]i autori ai unor asemenea acte, oride a înlesni oficializarea provenien]ei

unor sume de bani care î}i au sorgin-tea în activit@]i legate de crima orga-nizat@ }i de corup]ia interna]ional@.Abia în urm@ cu un an, legisla]iaromân@ s-a îmbog@]it prin apari]iaLegii privind sp@larea banilor, lege pre-luat@ din legisla]ia mai avansat@ aaltor state }i care sper@m ca va faceordine în transferarea sumelor de baniprovenite în ]ar@ din activit@]i licite,în conturi externe ale unor condu-

c@tori, ale organiza]iilor de tip mafiotdin diferite ]@ri ale lumii.Ad@ugând la aceasta }i secretul ban-car, putem observa c@ un num@r im-portant de ani, b@ncile care au admi-nistrat capitalul privat de stat }i b@n-cile cu capital privat, au fost cu gene-rozitate l@sate s@ gestioneze sumelecare le-au fost încredin]ate de depo-nen]i }i de ac]ionari.

(va urma)

Sistemele financiar - bancare }i pericolul coruperiifunc]ionarilor din aceste sisteme(I)

drd. C@t@lin NICOLESCU American National Bank

urmare din pagina 1Este vorba de un concept promovatprin idei, dar }i prin politici economicconvergente, de c@tre ]@ri mai pu]indezvoltate, de autorit@]i la cel maiînalt nivel din statele dezvoltate, toateasemenea institu]ii devenind emina-mente con}tiente de toboganul pecare se afl@ via]a biologic@, }i princonsecin]@ economic@, }i invers, alePlanetei. Ce ar însemna aceasta? De-sigur, modific@ri institu]ionale însem-nate, o liber@ circula]ie a capita-lurilor, în primul rând, dar }i a produ-selor }i a oamenilor, concretizarea unuisistem global cu intr@ri, prelucr@ri }iie}iri care s@ maximizeze utilit@]ile }is@ minimizeze, pân@ la anulare, de}eu-rile, poluarea, afectarea mediului devia]@. Respectarea diversit@]ii, în cultu-r@, în economie, în religii este un prin-cipiu care }i el trebuie s@ r@mân@.Este posibil? Mai bine spus, nu esteimposibil, iar numeroase idei }i tezede pe întregul glob o demonstreaz@......Câ]iva mari corifei ai lumii intelec-tuale s-au referit la capitalism în di-ferite moduri, dar sesizându-i un sensreal, acela spre globalizare. Iat@ cespunea revolu]ionarul Karl Marx, prin1848: „Prin perfec]ionarea rapid@ ainstrumentelor de produc]ie }i ame-liorarea infinit@ a mijloacelor de comu-nicare (ce spirit previzional! n.n.), bur-ghezia interna]ional@ antreneaz@ în cu-rentul civiliza]iilor chiar }i na]iunilecele mai barbare”. Ingeniosul, dar atâtde temeinicul John Maynard Keynes,afirma }i el, în anii ’930: „Capitalis-mul este credin]a stupefiant@ potrivitc@reia oamenii cei mai r@i fac celemai rele lucruri pentru cel mai marebine al întregii lumi”. Un economistimportant, John R. Commons, ar@ta,la rândul s@u, în 1934: „B@ncile cen-trale controlate de c@tre bancheri pu-ternici dobândesc o însemn@tate nou@,

iar capitalismul bancar de]ine tot maimult controlul industriilor }i al na]iu-nilor”. Marele François Perroux spunea,în 1948: „În cursul istoriei sale, capita-lismul ne-a ap@rut, în ansamblul s@u,ca un sistem complex, realist }i fecund”.Iar ra]ionalul }i subtilul Joseph Schum-peter scria în 1947: „Pacifismul }i mo-rala interna]ional@ modern@ nu suntdeloc mai pu]in produse ale capitalis-mului” etc. În fapt, capitalismul în sensulcel ai larg, – prin toate asemeneaelemente î}i pierde mult din identi-tatea clasic@, – dobânde}te noi }iimportante laturi.Dar, dac@ „au sc@pat”, în afara rela-]iilor de pia]@, schimbul dintre om }imediu, cum s-a }i întâmplat, de alt-fel? Sistemul s-a dezvoltat „schiop”,f@r@ o componen]@ de seam@ a sa,iar acum se pl@tesc poli]ele: deterio-rarea grav@ a mediului cu afectareagrav@ a s@n@t@]ii oamenilor, supraînc@l-zirea Planetei cu acelea}i efecte etc.În acest cadru, gestiunea planetar@ aresurselor }i energiei „supus@” coman-damentelor dezvolt@rii durabile }i sus-tenabile nu ar reprezenta deloc o infir-mare a sistemului, ci o corectare esen-]ial@ a fiziologiei }i func]ionalit@]ii sale,îndreptate subiectiv spre „construc]ia”unei lumi onest obiective din toatepunctele de vedere, o lume pe carene-o dorim cu to]ii...... Revolu]ia francez@ a lansat celebradeviz@ „Liberté, Egalité, Fraternité”. Înnu mult@ vreme, aceasta a devenitdeviz@ a îns@}i evolu]iei economicecre}tine: libertatea spiritului }i a omu-lui, egalitate de }anse în fa]a vie]ii,fraternitate între semeni }i în fa]a luiDumnezeu, împlinindu-se ]eluri fun-damentale ale cre}tinismului. Din p@-cate, instinctele umane „au b@tut” }i„bat”, de multe ori, în alt@ parte. Nulibertate, ci împilarea semenului, dac@se poate robirea lui. Nu egalitate, ciinegalit@]i, mari discrepan]e sociale,privilegii pe care le ofer@, le materi-alizeaz@, peste limite, for]a banului

devenit@ un veritabil ban al for]ei. Nufraternitate, ci intrigi }i meschin@riieconomice, dar }i de alt@ natur@.Pentru „Libertate. Egalitate. Fraternitate”mai trebuie luptat, sunt necesare efor-turi, asemenea principii nu vin de la sine.Or, un „Model economic adecvat al Pla-netei” tocmai într-o asemenea direc]ies-ar v@di, vulnerabilizând, debilitând }idiminuând s@r@cia, înseninând orizon-

tul actualmente relativ nebulos al pro-cesului de dezvoltare economic@ îngeneral....Globalizarea, precum }i un necesar mo-del economic al Planetei, cred c@ suntprocese ineluctabile. În evolu]ia economic@,de la individ s-a trecut la familie, apoila „local”, la „regional”, la „na]ional”,la „comunitar”. Este limpede: sensulv@de}te spre „global”. Pe acest fond,un model economic al Planetei, re-cunoscut, respectat, aplicat oficial,menit s@ se îmbun@t@]easc@ starea bio-logic@, s@ previn@ alte dezastre, se re-lev@ în acela}i sens. Cu condi]ia, printrealtele, de a se respecta na]ionalul, spe-cificit@]ile, inclusiv – sau în mod deo-sebit – la nivelul institu]iilor. Statele,cadru esen]ial de prop@}ire în secolulXIX }i XX, se v@de}te c@ mai aumulte de f@cut, tocmai pentru a per-mite un „global” echitabil, eficient.Modelul economic al Planetei – cusiguran]@, una dintre cele mai arz@-toare probleme cu care oamenii sevor confrunta în deceniile care vin –se va „desena” }i materializa nu înafara statelor na]ionale, ci, cum serelev@ cel mai adesea, tocmai prinautoritatea lor.Cu siguran]@ c@ sunt numeroaseproblemele care trebuie rezolvate, înstatele europene, de exemplu, în Co-munitatea european@, în lume. Iat@,punctual, statele cu un înalt nivel deprotec]ie social@ sunt }i vor fi }i maimult amenin]ate de c@tre o vast@ mi}-care de delocaliz@ri }i de concuren]@în afara regulilor sociale }i ecologiceacceptate. Sunt oare acestea, îns@,foarte bune? În astfel de condi]ii, sevor pr@bu}i unele state africane, loca-liz@rile în Europa vor urm@ri locurileunde socialul cost@ cel mai pu]in.Ceea ce poate crea conflicte, gene-reaz@ }i presiuni }i depresiuni. Iarpentru ca dumpingul social }i delo-caliz@rile s@ nu reprezinte „mâine” orealitate dominant@, se impune o armo-nizare a reglement@rilor sociale euro-pene, ceea ce „duce” spre un model,

întâi european }i apoi planetar. Maideparte, în fa]a crimei organizate extin-se la scar@, a trafican]ilor interna]ionali,a unei mafii generalizate, prin m@surirelativ paleative ne organiz@m maimult neputin]ele decât putin]ele. Înacest sens, statele europene cu drep-tul lor penal cel mai adesea diferit decel al vecinului, cu poli]ia lor sepa-rat@, cu mentalit@]i consistent diferite,unele nocive, reprezint@ o „plea}c@”teribil@ pentru organiza]iile criminale.Dup@ cum se arat@ adesea, singurescara european@ }i pe urm@ cea mon-dial@ vor permite rezolv@rile esen]ialeastfel. Singure „scara european@” }i peurm@ cea „mondial@”, precum }i un pro-gres general mondial vor permite rezol-varea chestiunii migra]ilor de popu-la]ie mai mult sau mai pu]in profe-sional@, rezolvarea cu eficien]a dezi-rabil@ a strategiilor monetare, regle-ment@ri de tip social ale capitalismu-lui financiar, ap@rarea, în fapt, a mo-delului vestic de societate, practic, aceea ce este bun în el, tratamentul}i „medicamenta]ia” adecvate pentrumarile chestiuni pe care le ridic@ dez-voltarea durabil@, climatul Planetei,dumpingul ecologic. Or, toate aces-tea contureaz@, chiar dac@ înc@ rela-tiv confuz, un „model economic alPlanetei”, modelul economic al Pla-netei de care vorbim. Sunt anali}ticare identific@ în acest câmp ideatic}i practic îns@}i voca]ia Europei de ane reda }i de a ne consolida acea„suveranitate” pe care am pierdut-odevenind vulnerabili }i dependen]i,acea „suveranitate” pe care, iat@, e}alo-nul na]ional nu o poate garanta întot-deauna. S@ nu renun]@m la acest e}a-lon, dar s@ solicit@m mai mult Euro-pei, nivelului euro-atlantic, globalu-lui... Este o economie care se na}tesub ochii no}tri, chiar dac@ nu osesiz@m, nu o vedem prea bine, preaclar. Este însu}i marele sens pozitival evolu]iei noastre generale. O dorimsau nu, bunul sim] economic neconduce într-acolo...

GLOBALIZARE VINERI 6 APRILIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

“Modelul economic al Planetei...”

Dan POPESCU

- un reper luminat de toleran]@, inteligen]@ }i ac]iune -

VINERI 6 APRILIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

S~N~TATE

2. Starea de s@n@tate }i trenduriîn ]@rile noi membre UE

Primul pas în în]elegerea consecin]e-lor extinderii UE pentru s@n@tate estereprezentat de descrierea patternuri-lor curente }i a trendurilor din s@n@-tate în ]@rile noi membre.

[@rile central }i est-europene

[@rile noi membre din aceast@ zon@au câteva caracteristici demografice co-mune: toate au o speran]@ de via]@ apopula]iei sub nivelul celei din UE. Toateau avut o experien]@ comun@ repre-zentat@ de sc@derea natalit@]ii dup@1990, cu apari]ia unui efect combinatde cre}tere rapid@ a popula]iei vârst-nice, cu importante consecin]e pen-tru viitor. ]@rile mai „vestice”, cum arfi Polonia, Cehia, Ungaria }i Slovaciaau avut un trend rapid ascendent asperan]ei de via]@, în timp ce ]@rilemai „estice”, cum ar fi România }iBulgaria au început cu pa}i timizi îm-bun@t@]irea acestui indicator. De ase-menea ]@ri, cum ar fi Polonia, Cehia}i Ungaria, au avut experien]a pe ter-men scurt de cre}tere a mortalit@]iiîn timpul tranzi]iei, în special deter-minat@ de cauze externe, cum ar fiaccidente de circula]ie, care a sc@zuttreptat în perioada urm@toare. Fenome-ne similare s-au produs }i în România}i Bulgaria. Nivelele de mortalitate în]@rile noi membre sunt, în general,mai ridicate decât în ]@rile vechi mem-bre UE, în special pe segmentul b@r-ba]ilor adul]i. Cu riscul simplific@rii,se pot descrie trei subgrupe: cele trei]@ri Baltice, cele dou@ ]@ri sud-esteuropene (România }i Bulgaria) }icelelalte ]@ri din centrul Europei.Astfel, în timp ce speran]a de via]@(care reprezint@ impactul mortalit@]ii)variaz@ între 71,3 ani în România }i75,2 ani în Cehia, speran]a de via]@ajustat@ în ]@rile în tranzi]ie estesemnificativ mai mic@, variind între57,7 ani în Lituania, 62 de ani înRomânia }i 66,9 ani în Slovenia.

S@n@tatea minorit@]ilor

Criteriul de la Copenhaga con]ine ex-plicit obliga]ia statelor de a avea insti-tu]ii care s@ garanteze democra]ia, drep-turile omului, respectul pentru mino-rit@]i }i protejarea acestora. Agenda2000 a semnalat discrimin@ri subacest aspect în ]@ri precum Bulgaria,Cehia, Ungaria, Polonia, România }iSlovacia. Între timp, lucrurile au maievoluat, asemenea semnal@ri ap@rândsporadic. Popula]ia rom@ constituie ominoritate important@ pentru multe ]@rinoi membre ( Bulgaria 700.000 - 800.000,Cehia 250.000 - 300.000, Ungaria550.000 - 600.000, Polonia 50.000 -60.000, România 1.800 000 - 2.500.000,Slovacia 480.000 - 520.000 etc). Spe-ran]a de via]@ a acesteia este cu cca10 ani mai mic@ decât a majorit@]iipopula]iei, iar mortalitatea infantil@ estede cca 4 ori mai mare (Braham 1993).Deoarece pozi]ia lor social@ difer@ dela ]ar@ la ]ar@, în multe zone ei sufer@

înc@ de discriminare }i marginalizare,fapt accentuat în perioada post-co-munist@. Autorit@]ile sanitare au acor-dat relativ pu]in@ aten]ie acestui seg-ment de popula]ie, în ciuda faptuluic@ modul lor distinct de via]@ suge-reaz@ faptul c@ nevoile lor sunt dife-rite de cele ale majorit@]iim popula]iei.Pornind de la ratele mortalit@]ii putemconstata o mare diferen]@ între sta-tele vechi }i noi membre UE. O s@încerc@m s@ oferim o explica]ie pen-tru acest fenomen, pornind de la pre-miza c@ arareori exist@ un singur motivpentru care un individ decedeaz@ pre-matur. O s@ începem prin analiza bo-lilor specifice care contribuie la diferen-]ele semnalate }i a factorilor de riscimplica]i. Chiar la o privire sumar@ies în eviden]@ câteva condi]ii speci-fice care apar cu frecven]@ crescut@,}i anume: bolile cardio-vasculare, acci-dentele }i violen]a, cancerul }i boli le-gate de consumul de alcool, cum arfi ciroza hepatic@.Nivelul crescut al bolilor cardio-vas-culare reflect@ niveluri înalte ale fac-torilor de risc uzuali, cum ar fi ali-menta]ia }i fumatul. Diferen]ele înaccesul la servicii medicale }i cali-tatea acestora reprezint@ un alt fac-tor important }i, de asemenea este re-cunoscut faptul c@ consumul sc@zutde fructe }i vegetale a jucat }i el un roldefinitoriu (Bobak }i al]ii 1998; Po-merleau }i al]ii 2001). Ace}ti factorinu pot explica în totalitate efecteleobservate, anumi]i autori indicând }io alt@ cauz@ important@, alcoolul, cupreponderen]@ pentru ]@rile nord-euro-pene, mai ales statele Baltice.Toate ]@rile fost-comuniste au avut untrend ascendent în mortalitatea deter-minat@ de accidente, în special celede circula]ie. Mortalitatea prin acciden-te în rândul copiilor este }i ea mult mairidicat@ decât cea din ]@rile vechi-membre, cu excep]ia Portugaliei. Astfel,dac@ în Suedia mor datorit@ acciden-telor 5,2 copii la 100.000 de copii cuvârste între 1 }i 14 ani, în Lituaniaprocentul este de 38,4, România ocu-pând o pozi]ie intermediar@.Rata de deces prin cancer pulmonareste extrem de ridicat@, mai ales lab@rba]i, dar, în prezent, datorit@ fuma-tului, trendul este ascendent }i pen-tru femei. Politicile în ceea ce prive}tefumatul au fost destul de s@race încon]inut, dar, recent, anumite state

cum ar fi Polonia, Ungaria }i cele treistate Baltice au ini]iat programe anti-tabac, unele mai puternice decât celedin statele vechi membre.Cancerul cervical este relativ comun,reflectând rata înalt@ de boli cu tran-smitere sexual@ }i, pân@ nu demult,dificultatea de a ob]ine mijloace con-traceptive. Din nefericire, programelede screening sunt destul de reduse (înanul 2006, fondurile Casei au ajunspentru 2 luni la nivelul jude]ului Sibiu),iar screeningul se desf@}oar@ frec-vent f@r@ un control eficient al cali-t@]ii. Speciali}tii europeni preconizeaz@pentru viitor, o reducere a mortalit@]iiprin cancer de stomac }i o cre}terea celui de sân }i prostat@, la niveluriapropiate de cele ale statelor vechimembre.În general, tranzi]ia a avut efecte pozi-tive asupra s@n@t@]ii, cu câ}tiguri semni-ficative în anumite domenii. Pia]a li-ber@ a asigurat accesul f@r@ restric]iila fructe }i legume }i la diversetipuri de alimente cu con]inut sc@zutîn gr@simi. O pia]@ de consum activ@a încurajat }i dezvoltarea unei zonede consum mai sigure. Lipsa grani-]elor nu poate fi îns@ selectiv@, admi-

]ând doar produse „bune” }i exclu-zându-le pe cele „rele”, astfel încâtau ap@rut pe pia]@ }i substan]e peri-culoase, cum ar fi tabacul }i narco-ticele. În plus fa]@ de expunerea maimare la substan]e periculoase pentrus@n@tate, au ap@rut }i alte inegalit@]i,anumite grupuri fiind l@sate în urm@de apari]ia unor economii de pia]@ mo-derne. Indivizii cei mai afecta]i au fostb@rba]ii, cu un nivel sc@zut de edu-ca]ie (Shkolnikov }i al]ii 1998), cu unslab suport social (cum ar fi cei ne-c@s@tori]i) (Hajdu }i al]ii 1995) }i cuun nivel sc@zut de control al vie]iipersonale ( Bobak }i al]ii 1998).Cre}terea accesului efectiv }i în timpscurt la interven]iile de asisten]@ me-dical@ a contribuit mult la reducereamortalit@]ii în ]@rile vest-europene(Mackenbach }i al]ii 1998). Se estimac@, în 1998, cca 25& din diferen]ade mortalitate dintre vest }i est, pen-tru grupa de vârst@ de la 0 la 75 deani se putea explica prin ineficien]a }ic@derea asisten]ei medicale. (Velkova}i al]ii 1997). O analiz@ comparativ@mai recent@ realizat@ între ]@rile Baltice}i Marea Britanie arat@ c@ diferen]eleîntre mortalitatea dintre cele dou@ ti-

puri de ]@ri încep în anii 1970. Atunci,în ]@rile vestice au fost adoptate o se-rie de produse farmaceutice }i tehni-ci chirurgicale moderne, care au lipsitcomplet în ]@rile foste comuniste pân@aproape de anii 1990. (Andreev }ial]ii 2003) .

3. S@n@tatea }i asisten]a medical@în ]@rile noi membre UE; provo-c@ri, circumstan]e, politici

]@rile foste comuniste trebiue s@ fac@fa]@ unei popula]ii în care segmentulvârstnic va avea un rol din ce în ce maiimportant }i în care rata fertilit@]ii asc@zut îngrijor@tor. Dintre ]@rile noimembre, doar Polonia }i Slovacia auavut o cre}tere a popula]iei în ultimii10 ani. Popula]ia ]@rilor nou admise,estimat@ la 105 milioane în anul 2000,a sc@zut cu cca 2 milioane în ultimii10 ani., în timp ce speran]a de via]@ acrescut semnificativ în aceea}i perioa-d@. Aceasta înseamn@ c@ costurile pen-tru îngrijirea unei popula]ii îmb@trâ-nite, tratamentul bolilor cronice, pre-ven]ia bolilor vor deveni chestiunicheie la care aceste ]@ri trebiue s@ r@s-pund@. În anumite state situa]ia secomplic@ }i mai mult, datorit@ recru-descen]ei unor boli infec]ioase, con-siderate sub control, cum ar fi TBC}i sifilis.Finan]area sistemelor de s@n@tate afost }i mai este una din cele maicritice provoc@ri ale guvernelor sta-telor în tranzi]ie. Cu excep]ia Maltei}i Sloveniei, care au alocat s@n@t@]iiun procent din PIB apropiat de celal mediei UE, celelalte ]@ri au perpet-uat situa]ia în care cheltuielile pentrus@n@tate au o propor]ie modest@ dinprodusul intern brut. Dup@ cele mairecente estim@ri, procentul alocat deaceste ]@ri, ca medie, este de 6,2&,fa]@ de 8,5& în statele vechi mem-bre ale uniunii. }i mai semnificativ estefaptul c@ 6 state (Ungaria, Bulgaria,Slovacia, Slovenia, Estonia }i Lituania)au înregistrat sc@deri ale finan]@rii între1995 }i 2000. În alt@ ordine de idei,cheltuiala public@ pentru s@n@tate re-prezint@ cea mai important@ parte dincheltuiala pentru s@n@tate, variind între53,8& în Cipru }i 91,4& în Cehia.Trendul general este de reducere aacestor propor]ii }i de c@utare a unorsurse noi de finan]are. Cheltuiala privat@,prin pl@]i directe }i asigur@ri private des@n@tate a avut un trend ascendent.

(va urma)

Politici de reform@ în sistemele de s@n@tate ale ]@rilor noi membre UE (II)

drd. Carmen-Ioana JUCAN

CAPITAL CLIEN[I VINERI 6 APRILIE 20076

urmare din pagina 1Dou@ aspecte esen]iale deslu}im dintr-ofotografie a peisajului economic ro-mânesc la timpul prezent:1. Ofensiva capitalului str@in, dirijat@predilect }i premeditat spre sectoare-le-cheie }i domeniile de maxim@ pro-fitabilitate ale economiei române}ti:petrol, distribu]ia de gaze }i electrici-tate, produc]ia de o]el }i ciment, tele-comunica]ii, b@nci. Este o realitate pecare nu o poate contesta nimeni }i,evident, ea creeaz@ avantaje de start}i poten]ial marilor companii str@inecare î}i v@d recuperate rapid efortu-rile investi]ionale, cu beneficii fabu-loase ob]inute relativ u}or. Ilustrativ@în acest sens este situa]ia de pe pia]ade capital autohton@ unde, recent, prin-tr-o ordonan]@ guvernamental@, s-a de-

cis vânzarea obligatorie a peste 77de milioane de ac]iuni ale celor cinciSIF-uri române}ti, ceea ce ar însem-na o tranzac]ie uria}@, de circa unsfert de miliard de lei. Nu vrem s@fim proroci, dar constatând interesulv@dit al unor societ@]i de investi]iifinanciare str@ine fa]@ de pia]a noas-tr@ de capital }i }tiind c@ trei investi-tori super-grei de pe Mapamond –Ampelus Holding Limited (Cipru),ING Group NV (Olanda), Julius BaerInvestment (SUA) – de]in deja pro-cente semnificative din capitalul SIF-urilor, nu e greu de ghicit cine î}i vaadjudeca tranzac]ia. Fire}te, într-o epo-c@ a globaliz@rii, când capitalul str@inse simte „acas@” oriunde, constatareaaceasta frizeaz@ banalul. Dar, }i a}a,nimeni nu ne interzice s@ ne între-b@m ce spa]iu de manevr@ îi mai r@-mâne capitalului autohton? Logic, seg-mentele de rangul doi, din punct devedere al anvergurii afacerilor }i pro-fitabilit@]ii lor.2. Instabilitatea }i vulnerabilitatea poli-ticii fiscale }i a mediului de afaceridin ]ara noastr@ afecteaz@ dramaticcu prec@dere capitalul autohton }i, înmult mai mic@ m@sur@, pe cel str@in,care s-a dovedit oricum mai flexibil,mai adaptabil, mai performant }i maipotent financiar. Când, într-un singuran – 2005, Codul Fiscal se modific@de patru ori, când într-un debut de

an, considerat decisiv pentru inte-grarea noastr@ european@, scandalu-rile politice care se ]in lan] pun opresiune crescând@ asupra economi-cului, când incertitudinile plutesc latot pasul, ba legate de cotele deCAS, ba de cele de TVS, este evidentc@ mediul de afaceri se afl@ în sufe-rin]@ cronic@ }i sugereaz@ o singur@tactic@ posibil@: se salveaz@ cine poate!}i nu-i greu de presupus cine are maimari }anse de salvare, între o firm@româneasc@ }i o companie str@in@...În felul acesta, apare }i problema uneidiscrimin@ri de }anse pe care Româ-nia o accept@, dup@ p@rerea unor repu-ta]i anali}ti, cu o dubioas@ supu-}enie. Se citeaz@ cazul controversat,de dat@ recent@, al demisiei pre}edin-telui Consiliului Concuren]ei din ]aranoastr@, ca efect al ... handicapuluide autoritate în fa]a capitalului str@in.Pe scurt: trei companii vestice careau monopolizat pia]a cimentului înRomânia au recurs la în]elegeri sub-terane asupra men]inerii unor pre]uri.Consiliul Concuren]ei s-a autosesizat}i le-a sanc]ionat pentru nerespec-tarea regulilor europene de concu-ren]@. Actorii multina]ionali, care separe c@ joac@ o pies@ la ei în ]ar@ }ialta în ]@rile „bananiere”, s-au sup@-rat, }i-au etalat mu}chii, s-au adresatjusti]iei române }i... au câ}tigat. Cupre]ul elimin@rii }efului institu]iei

române de control! Întrebare: dac@ înlitigiu s-ar fi aflat trei firme neao}eromâne}ti, ar fi avut vreo }ans@ s@dea cu tifla autorit@]ilor na]ionale”? }iînc@ o întrebare: concuren]a flagrantneloial@ se taxeaz@ sau nu la fel întrehotarele Uniuni Europene?Desigur, nu pled@m pentru un trata-ment disciminatoriu în sens invers,pentru bariere protec]ioniste care tecondamn@ la izolare. Din contr@, bu-nul sim] ne îndeamn@ s@-i d@m drep-tate celebrului jurnalist american ThomasFriedman care, în ultima sa carte –„The World is Flat” – ne avertizeaz@c@ „tr@im într-o er@ în care globa-lizarea conecteaz@ oamenii, ]@rile }ipie]ele mai strâns ca niciodat@, f@-când grani]ele irelevante, investi]iile nucunosc asemenea bariere, iar capi-talul c@l@tore}te la distan]e nemai-v@zute pân@ acum”. A}a o fi, dar, pede alt@ parte, nimeni nu poate de-monstra c@ vreuna din ]@rile dezvol-tate sau civilizate, fie ele din Americade Nord, Europa de Vest sau Asia,}i-au dinamitat controlul – prin capi-talul autohton privat sau public –asupra sectoarelor de for]@, vitale aleeconomiei proprii, abandonând siste-mele energetice na]ionale sau re]elelebancare în mâinile cui s-or nimeri.Poate c@ nu este exemplul cel maifericit }i mai pl@cut percep]iei citi-torului, dar Rusia lui Putin ne ofer@

o mostr@ sugestiv@ de pragmatismeconomic. Anul trecut, compania Shella fost obligat@, prin iscusite manevreguvernamentale, s@ cedeze statului rus51 la sut@ din ac]iunile exploat@riiSahalin, la un pre] cu 25 la sut@ maimic decât valoarea real@! Pe acela}icurs, zilele trecute s-a anun]at adju-decarea ultimelor 9 procente din capi-talul fostului gigant petrolier Yukon,patronat de Mihail Hodorkovski, celexilat pe ani mul]i }i grei în Siberia.Câ}tig@toare a licita]iei, la concuren]@cu puternica British Petroleum (BP),a fost ROSNEFT, cea mai mare com-panie produc@toare de petrol din Rusia,de]inut@ în propor]ie de 75 la sut@de stat. Un am@nunt }i mai intere-sant: Rosneft a p@strat în Rusia cap-italul lui Yukos pe o sum@ – recordde 22 miliarde dolari împrumuta]i...chiar de la trei mari b@nci vestice!Revenind la }ansele capitalului româ-nesc în contextul interna]ional actual,ar mai fi probabil de l@murit un lu-cru: dup@ tot ce s-a întâmplat, semai poate face ceva spre binele lui?Din p@cate, credem c@ vom r@mâneînc@ mult timp datori cu un r@spunslimpede la aceast@ întrebare. Cel pu]inpân@ ne vom despov@ra de neputin]@}i ne vom reaminti, r@scolind prin isto-rie, ce efecte binecuvântate pentruna]ie a avut, într-o anumit@ epoc@,deviza liberal@ „Prin noi în}ine”.

Emil DAVID

Capitalul românesc revendinc@ loja tranzi]iei

Pentru a avea succes pe pia]@, între-prinderile trebuie s@-}i concentreze înpermanen]@ eforturile spre în]elegerea}i satisfacerea necesit@]ilor }i a}tep-t@rilor tuturor clien]ilor lor, atât ceiactuali, cât }i cei poten]iali.Men]inerea unei pozi]ii competitivepe pia]@ presupune din partea între-prinderilor adoptarea }i demonstrareaunei orient@ri clare c@tre client }i cali-tate, în special prin evaluarea conti-nu@ a satisfac]iei clien]ilor, dar }i prinevaluarea constant@ a performan]elorrealizate. Orientarea c@tre client adoptat@ de în-treprinderi este justificat@ prin: 1. exigen]e în continu@ cre}tere, orga-niza]ia adaptându-}i produsele/servi-ciile astfel încât s@ r@spund@ acestora;2. cump@r@tori ce evalueaz@ schim-b@rile, le g@sesc benefice }i încep s@le a}tepte din partea tuturor celor careac]ioneaz@ pe pia]@; 3. concuren]i ce introduc }i ei îmbu-n@t@]iri pentru a ajunge din urm@ sauchiar dep@}i organiza]ia inovatoare; 4. clien]i ce se obi}nuiesc cu ceea celi se ofer@ }i încep s@ aib@ a}tept@ridin ce în ce mai mari. 5. necesit@]ile }i a}tept@rile clien]ilorsau beneficiarilor pot include, spreexemplu: conformitatea produsului/ser-viciului, performan]ele acestuia, moda-litatea de livrare, activit@]i post-livrare,pre]ul }i costurile de exploatare, secu-ritatea produsului, r@spunderea juri-dic@ fa]@ de produs, impactul asupramediului, consultan]@ în procesul deachizi]ie etc.

6. ^n condi]iile mediului concuren]ialde ast@zi, tot mai multe întreprinderiî}i stabilesc ca direc]ii de ac]iune, înceea ce prive}te orientarea c@tre client,urm@toarele: • flexibilitate }i rapiditate de r@spunsla oportunit@]ile pie]ei; • în]elegerea necesit@]ilor }i a}tept@-rilor actuale }i poten]iale ale clien]ilor; • evaluarea gradului de satisfac]ie alclien]ilor }i asigurarea loialit@]ii clien-]ilor importanti; • îmbun@t@]irea sistemului rela]ionalintern }i extern }i crearea unor rela]iide parteneriat cu clien]ii fideli. Evaluarea }i monitorizarea satisfac]ieiclientului este un instrument mana-gerial esen]ial al întreprinderii }i sebazeaz@ pe analiza informa]iilor referi-toare la rela]ia cu clientul. Sursele deinforma]ii referitoare la satisfac]ia clien-tului pot cuprinde reclama]iile clien-tului/utilizatorului final, interviurile di-recte, chestionare }i sondaje, studiide pia]@, rapoarte din diferite sursemedia, studii sectoriale }i industriale.Procesul de solicitare, de evaluare }imonitorizare a feedback-ului primit dela clien]i cu privire la satisfac]ia aces-tora furnizeaz@ întreprinderii o baz@foarte valoroas@ de date, care poateasigura cadrul stabilirii unor ac]iunide îmbun@t@]ire a rela]iilor cu clien]ii}i cre}tere a satisfac]iei acestora.Satisfac]ia reprezint@ starea unui clientcare apare în urma compar@rii calit@]iipercepute a unui produs/serviciu cua}tept@rile sale. Satisfac]ia depinde deecartul dintre realitate }i dorin]@ }i esteevaluat@ prin nivelul calitativ al pro-duselor sau servicilor oferite. Din astfelde compara]ii pot rezulta urm@toarelesitua]ii: 1- performan]ele nemul]umesc (insa-tisfac]ie); 2- performan]ele sunt indiferente;3- performan]ele corespund a}tept@-rilor (satisfac]ie);4- performan]ele sunt peste a}tept@ri(entuziasm – clientul devine fidel).În procesul de dezvoltare a rela]iilor cuclien]ii }i evaluare a satisfac]iei aces-tora prezint@ importan]@ comunicarea

cu clien]ii }i loializarea clien]ilor. În de-finirea sistemului de comunicare cuclientul trebuie avute în vedere con-tactele stabilite cu clientul, în modparticular vizitele efectuate la client,fie c@ este vorba de oficializarea unuicontract, fie pentru rezolvarea recla-ma]iilor. Toate activit@]ile referitoarela comunicarea cu clientul sunt esen-]iale în deteminarea nivelului de satis-fac]ie a acestuia. Culegerea de date referitoare la sati-fac]ia clientului vizeaz@ îmbun@t@]ireasistemului de comunicare cu clien]ii,fie c@ este vorba de comunicarea in-tern@, fie de comunicarea extern@. Îmbun@t@]irea comunic@rii interne areca scop crearea unui mediu de lucrudeschis, flexibil }i cooperant, care s@permit@ angaja]ilor exprimarea unoridei creative }i implicarea direct@ aacestora în îmbun@t@]irea rela]iilor cuclien]ii. În acest sens, conducerea devârf are responsabilitatea determin@riiunor politici }i definirii ac]iunilor, caretrebuie realizate de c@tre personalulîntreprinderii, pentru îmbun@t@]irea re-la]iilor cu clien]ii.Comunicarea extern@ se refer@ la oriceactivitate pe care întreprinderea o des-

f@}oar@ cu privire la evaluarea satis-fac]iei clien]ilor. Pentru îmbun@t@]ireacomunic@rii externe trebuie luate înconsiderare dou@ componente princi-pale: calitatea informa]iilor receptatede c@tre client }i capacitatea de ascul-tare a “vocii clientului”. În general, in-forma]iile primite de c@tre client pro-vin din publicitate, rela]ii publice, pro-pria experien]@, experien]a cuno}tin-]elor, informa]ii culese de la întreprin-dere etc. Astfel, întreprinderea trebuies@-}i revizuiasc@ metodele pe care leutilizeaz@ pentru promovarea imaginiisale pe pia]@ }i ob]inerea recunoa}-terii clientului.Rolul întreprinderii este de a în]elege}i utiliza feedback-ul de la client. Da-tele culese despre client, ca urmarea ascult@rii “vocii clientului”, ilustrea-z@ rezultatele contactelor }i comu-nic@rii dintre client }i întreprindere(în limbajul clientului). “Vocea clien-tului” arat@ cum este perceput@ între-prinderea de c@tre client }i ce estenevoie s@ se fac@ pentru îmbun@t@-]irea rela]iilor cu clien]ii. Pentru ca feed-back-ul primit de laclient s@ fie corect în]eles de c@treîntreprindere }i apoi utilizat în proce-

sele interne ale acesteia, trebuie avuteîn vedere dou@ cerin]e: 1- Analiza comparativ@ a datelor prinraportare la a}tept@rile clien]ilor, pre-cum }i prin raportare la principaliicompetitori în domeniu. • Implementarea unor programe deîmbun@t@]ire, cu prec@dere în dome-niile specificate de clien]i }i în raportcu programele de îmbun@t@]ire adop-tate de concuren]i.Evaluarea satisfac]iei clien]ilor trebuies@ reprezinte un obiectiv pe termenmediu }i lung al întreprinderii }i tre-buie s@ fie corelat@ cu indicatorii deperforman]@ ai întreprinderii. O întreprindere orientat@ c@tre clien]ieste în m@sur@ s@ previzioneze com-portamentele viitoare ale acestora }i,ca urmare, s@ le satisfac@ mai binenecesit@]ile }i a}tept@rile. Cunoscândceea ce creeaz@ valoare pentru client,colectând }i analizând date }i infor-ma]ii relevante referitoare la clien]i,adoptând în mod constant }i dinamicmetodologii care corespund cerin-]elor clien]ilor, întreprinderile sunt ca-pabile s@ dezvolte rela]ii de lung@durat@ cu clien]ii, care pot oferi bene-ficii tuturor p@r]ilor interesate.

Ob]inerea de avantaje competitive prin fidelizarea clientului

drd. CAMELIA APOSTU

BURS~ FINAN[EVINERI 6 APRILIE 2007 7

În cele 22 sesiuni ale lui martie, pe pia]aBMFMS au fost încheiate aproape600.000 contracte, dintre care aproape590.000 ^n pia]a futures }i 7.761 înpia]a op]iunilor. Comparativ cu lunafebruarie, a fost înregistrat@ o cre}terede 56,11& a rulajului futures }i de195,88& a celui options. În raport cumartie 2006, transferurile din lunarecent încheiat@ au fost superioare cu607,47& pe pia]a op]iunilor, în timpce pe piata futures cre}terea a fost de62,56&. Ca valoare, celei de-a treialuni i-a corespuns echivalentul a 443,4milioane de euro. %ntr-un top al recor-durilor istorice la BMFMS, luna martie2007 ocup@ locul al treilea, fiind devan-sat@ doar de octombrie }i noiembrie2006. În primul trimestru al acestui an,s-au contabilizat peste 1,44 milioanecontracte. Pe coordonate similare seînscrie }i evolu]ia valorii echivalente,în trei luni acesta ajungând la 1,2 mili-arde euro, fa]@ de cele 462,65 mili-oane euro, din aceea}i perioad@ din2006. Despre aceste rezultate, pre}e-dintele BMFMS, dl. Teodor Ancu]a, adeclarat: „Dezvoltarea spectaculoas@ aBMFMS a continuat }i pe intervalul detimp aferent primului trimestru din acestan. La rezultatele ob]inute în aceast@ pe-rioad@ de timp, o contribu]ie esen]ial@a avut luna martie care, prin volumul

}i valoarea corespunz@tore, se plasea-z@ pe locul trei între cele mai buneperioade de tranzac]ionare ale burseiderivatelor. Rezultatele ne îndrept@]escs@ ]intim tranzac]ionarea, pe parcursulacestui an, a unui volum echivalent cucel realizat cumulat în cei 9 ani ante-riori de experien]@, peste 6 milioanede contracte, devenind astfel cea maiputernic@ burs@ de derivate din sud-estul Europei”. În ceea ce prive}te acti-vele suport, sectorul derivatelor finan-ciare a dominat, de la un cap la cel@-lalt, luna trecut@. Conform unei direc]iiimpregnate în pia]@, înc@ de la începu-tul anului, investitorii au tranzac]ionatîn martie, cu asiduitate, derivatele pe ac-]iunile SIF 2, SIF 5 }i TLV. S-au impusDESIF 2, cu 259.294 contracte, urmatede DESIF5, cu 230.074 contracte. Petrei, s-au aflat DETLV cu 29.465 con-tracte. „Privind modul în care a evoluatlichiditatea în martie, putem spune c@aceasta a fost una prielnic@ specula-torilor, în acest sens spunându-}i cu-vântul volatilitatea cota]iilor”, a conclu-zionat un broker sibian.

SSIF Broker Cluj, intermediarul celmai activ în trimestru I 2007

În primul trimestru al anului în curs,societ@]ile de brokeraj active în pia]abursier@ a derivatelor de la Sibiu auîncheiat 1,44 milioane contracte fu-tures }i options, ponderea cea maiconsistent@ fiind realizat@ pe pia]afutures. Primul loc în clasamentul bro-kerilor din trimestrul întâi din 2007este de]inut de SSIF Broker Cluj, socie-tate care a s-a plasat, în toate cele teiluni, în fruntea ierarhiei }i a realizatcumulat 441.211 contracte. Pe loculsecund se plaseaz@ SSIF VanguardBucure}ti. Liderul anului 2006 a reali-zat, în trei luni, 316.351 contracte. Po-diumul este închis de o societate dinSibiu, anume SSIF Carpatica Invest, carea marcat un progres evident în raportcu anul trecut. Totalul tranzac]ionat deCarpatica Invest, în trei luni pe anulcurent, se ridic@ la 220.436 contracte.

Dinte societ@]ile cu evolu]ii de remar-cat se mai disting SSIF Eastern Secu-rities din Capital@, de]in@toarea loculuipatru, cu 167.855 contracte. Pe locul cincis-a clasat SSIF Interdealer Capital, dinCluj, cu 149.607 contracte De altfel, al@-turi de Bucure}ti, Clujul este ora}ul celmai bine reprezentat în topul interme-diarilor activi în pia]a BMFMS, cu treisociet@]i în primele zece, SSIF BT Secu-rities ocupând locul }apte, cu 133.513contracte. Se mai remarc@ SSIF Estin-vest, SSIF Trend, SSIF GM Invest Bucu-re}ti, SSIF IFB Invest, SSIF Nova Invest}i SSIF Intercapital Invest. În total, în pri-mul trimestru din an, pe pia]@ au fostprezen]i 43 de intermediari activi.

Optimism pentru aprilie

Dup@ finalul intens al lunii martie, de-butul celei de-a patra luni din 2007 afost unul în care s-a ob]inut o lichidi-tate de nivel mediu. Au fost încheiate13.732 contracte. Valoarea rulajului adep@}it 12 milioane de euro. {edin]ade ieri a fost, totodat@, prima în careinvestitorii au avut la dispozi]ie sca-den]a martie 2008, care a devenit ast-fel orizontul investi]ional cel mai înde-p@rtat. Începutul lui aprilie nu a pro-dus modific@ri în ceea ce prive}te ati-tudinea investitorilor prezen]i în pia]aBMFMS, care au r@mas fideli celordou@ SIF, care au dominat autoritarprimul trimestru din 2007. Este vorbadespre derivatele pe ac]iunile SIF 2Moldova, respectiv cele pe ac]iunileSIF 5 Oltenia. Primul lider de lichidita-

te al lunii este reprezentat de DESIF 5,active suport care au atras 6756 con-tracte. Pe locul secund s-au clasatDESIF 2, cu aproape 6000 contracte.Firesc, ]inând cont de momentul detranzac]ionare care survine imediatdup@ încheierea scaden]ei martie, sca-den]a iunie s-a instaurat ca o adev@-rat@ „mo}tenitoare de drept” a cotelorde lichiditate, fiind preferata juc@torilorcare au tranzac]ionat în pia]a derivate-lor. Prezen]@ constant@ în topurile de li-chiditate ale }edin]elor, derivatele pe ac-]iunile „B@ncii Transilvania” au p@}it cudreptul }i în noua lun@, fiind transfe-rat echivalentul a 665.000 ac]iuni TLV. Mar]i, pe fondul unei }edin]e în carepre]urile au revenit pe cre}tere, lichi-ditatea a atins cota de 17.690 con-tracte futures }i options, încheiate din2134 tranzac]ii. „La debut de lun@ }idup@ final de scaden]@, pia]a la ter-men trece printr-o perioad@ de acu-mulare la nivelul pozi]iilor deschise,astfel c@ volumul de transfer poate ficonsiderat mul]umitor”, a declarat unoficial sibian. Au fost înregistrate 2546deschideri, din care majoritatea pentruscaden]a iunie. Valoarea echivalent@rulajului a reflectat, la rândul ei, acelea}icoordonate, plasându-se la nivelul de51,4 milioane de lei. Printre lucrurilede remarcat, a fost tranzac]ionarea înpremier@ a raportului euro-leu, cu sca-den]a martie 2008. Pentru acest ori-zont investi]ional, euro a fost evaluatla un pre] de 3,4 lei. „[inând cont dedurata temporal@ pe care se extindescaden]a martie 2008, este remarcabil

c@ înc@ de acum se pun în mi}carestrategii de protec]ie împotriva riscu-lui valutar, mai ales c@, în decurs deun an, cursul va suferi, cu siguran]@,modific@ri importante într-un sens saualtul”, a explicat un broker din pia]@.În pia]a op]iunilor, au predominatcontractele de tip call. Printre pie]elefavorite ale juc@torilor s-au aflat DESIF5 decembrie }i DERRC iunie. În pia]afutures, segmentul financiar }i-a men-]inut impactul asupra juc@torilor, exer-citat mai ales prin intermediul deriva-telor pe DESIF 5, care au atras 8226contracte }i prin cele pe DESIF 2, careau generat 7552 contracte. O evolu]ie deapreciat a fost cea a derivatelor pe ac]iu-nile „Rompetrol”, care au atras 681contracte.Cea de-a treia sesiune de tranzac]io-nare din aprilie a fost una în care lichi-ditatea a crescut cu 42 & fa]@ de ziuaanterioar@, mijlocul s@pt@mânii fiind unulprielnic specula]iilor. Pe fondul unui tra-seu pigmentat atât cu cre}teri, cât }i cusc@deri, au fost contabilizate 25.140contracte, cu o valoare de peste 77,5milioane de lei. Despre }edin]a din 4aprilie, Mirabela Coss, broker la SSIF BrokerCluj, a declarat: „Ziua fost departe de afi una lini}tit@. Dac@, pân@ la închide-rea }edin]ei de la BVB, SIF-urile s-aumen]inut la un nivel destul de ridicat,dup@ închidere, cota]iile au început s@coboare u}or, fie ca semn al marc@riiprofiturilor din partea cump@r@torilor,din zilele anterioare de acumulare, fiechiar ca urmare a deschiderii de po-zi]ii short de c@tre speculatorii caremizeaz@ pe o evolu]ie fluctuant@ a pre-]urilor în perioada urm@toare”. Dup@ un început de lun@ dominat detranzac]iile cu contractele DESIF 5, se-condate de DESIF 2, ieri, rolurile s-auinversat. Astfel, DESIF 2 au redevenitnum@rului unu, cu 13.000 contracte.Scaden]a apropiat@ a dominat, cu 12.768contracte DESIF 2. {i DESIF 5 iunieau atras majoritatea contractelor înche-iate pe aceste active suport, din celeaproape 11.100 perfect@ri, 10.582 în-dreptându-se spre scaden]a apropiat@.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

urmare din pagina 1Aceasta înt@rire nu este o chestiunenegociabil@. Presiunile asupra leuluivin, pentru c@ într-o lume global@ omoned@ racordat@ la fluxurile inves-ti]ionale este atractiv@, atunci cândreprezint@ o economie în cre}tere }imai ales când este bonificat@ cu o do-bând@ interesant@. Pân@ acum trei luni,leul era superinteresant din acest punctde vedere, cu 8,75& dobând@. {i cu7,50, cât este acum, leul r@mâne inte-resant. Nu neap@rat o comoar@, atuncicând dobânda la dolar este la doardou@ puncte procentuale de cea a leu-lui, dar suficient de atractiv pentru aatrage valuta }i dincolo de vacan]ade Pa}ti. Pe de alt@ parte, jocul gene-ral al pie]elor valutare, în c@utare demonede exotice est-europene, îl faceînc@ o dat@ interesant. E o atrac]ie ge-neral@ în aceast@ direc]ie, uneori preapericuloas@ pentru economii care mi-zeaz@ înc@ pe exporturi, care au dreptcaracteristic@ principal@ faptul c@ sunt“exotice”. De altfel, banca central@ slo-vac@ a intervenit masiv pe pia]@, vân-zând coroane, pentru a sl@bi presiu-nea pe moneda local@. Dincolo de conjunctur@, a}adar, cât detare este leul? Punem mereu aceast@

întrebare, pentru a deosebi specula]iade investi]ie, conjunctura de struc-tur@ }i puterea momentului de for]@adev@rat@. Leul, care a ajuns la valoa-rea din noiembrie 2002, în raport cueuro, }i la cea din 2000, în raport cudolarul. S@ luam raportul cu euro, celcare d@, de fapt, raportul direct al mo-nedei. Diferen]a fa]@ de leul de acum}i cel din 2002 d@ puterea monedei.Dac@, în 2002, finalul de an ne prin-dea cu o economie aflat@ în al treileaan de cre}tere, acum suntem dup@ }apteani, }i ace}ti patru ani în plus sunt aniîn care economia a acumulat, }i-a schim-bat structura, a devenit mai perfor-mant@. Câteva argumente: exporturileau crescut }i }i-au schimbat struc-tura. Lohnul a sc@zut ca valoare }i cavolum, iar investi]iile pentru schim-barea de fond a exporturilor au fostconsistente. Infla]ia a pierdut enormdin for]a de erodare a monedei, înaceast@ perioad@, }i, pe fondul diminu@-rii puternice a acestei pierderi, leul aacumulat putere. Expresia clar@ a percep]iei asupra mo-nedei na]ionale o d@, îns@, pia]a local@.Doi indicatori: unul m@surabil, cuan-tificabil }i unul subiectiv. Cel m@su-rabil arat@ c@ depozitele popula]iei înlei au crescut, în cursul anului 2006,de dou@ ori mai mult decât cele învalut@. Sigur c@ la aceast@ tendin]@ a

contribuit }i dobânda mai atractiv@ laleu decât la valute, diferen]a de 2-3puncte procentuale pentru monedana]ional@, dar încrederea pe care valu-ta a cl@dit-o, de-a lungul timpului, încon}tiin]a economic@, se las@ extremde greu învins@ }i, atunci, aceast@ dife-ren]iere în obiceiurile de economisireeste important@.

Argumentul subiectiv, care spune multedespre înt@rire, vorbe}te despre tran-zac]ii imobiliare care se desf@}oar@din ce în ce mai mult în lei. Pia]a seorienteaz@ spre moneda “la mod@” }i,atunci când tranzac]iile în lei devinmai numeroase, înseamn@ c@ monedae interesant@. Desigur, valuta predo-min@ în ceea ce prive}te num@rul

tranzac]iilor, dar num@rul deja impor-tant al tranzac]iilor imobiliare în leieste semnalul c@ leul vine tare dinurm@. Cât de bun@ este îns@ aceast@înt@rire e cu totul alt@ discu]ie. Cumbanul este reperul pierderii }i al câ}-tigului, pentru unii înt@rirea este bun@,pentru al]ii rea. Dar, bine }i r@u, îns@,dup@ s@rb@tori.

Dan SUCIU

Leul de Pa}ti

Primul trimestru din 2007, un succes pentru bursa derivatelor

Cine nu va opta pentru un fond pri-vat va fi direc]ionat de stat, obliga-toriu, c@tre unul din fondurile de pepia]@. 2,5 milioane de rom$ni vor intra^n acest sistem. Primele contribu]ii lasistemul obligatoriu de pensii private vorfi colectate ̂ncep$nd cu prima zi a anu-lui viitor. P$n@ atunci, din luna august,angaja]ii vor avea la dispozi]ie patru luni,pentru a-}i alege fondul unde vor con-tribui, a declarat, zilele trecute, MirceaOancea, pre}edintele Comisiei de Supra-veghere a Pensiilor Private (CSSPP). La pilonul II al pensiilor private vor con-tribui, ^n mod obligatoriu, to]i angaja]iicu v$rste sub 35 de ani. Potrivit legii,angajatorul va direc]iona dou@ procentedin salariul brut al angajatului c@tre unfond de pensii private. Acest procent vacre}te cu 0,5 la sut@, ^n fiecare an. %n

privin]a contribu]iilor facultative (pilonulIII), pre}edintele CSSPP spune c@ aces-tea vor deveni opera]ionale ̂ncep$nd culuna mai. “Primele contribu]ii la fondurilede pensii facultative vor fi colectate ^nmai”, a declarat Mircea Oancea. Sistemul privat obligatoriu nu este altce-va dec$t o component@ a sistemuluipublic, a spus Mihai Sei]an, pre}edinteledemisionar al Casei Na]ionale de Pensii}i Asigur@ri Sociale (CNPAS). Astfel,angaja]ii sau angajatorii nu vor pl@tisume suplimentare, pentru a contribui lafondurile private. “O parte din contribu]iacare mergea c@tre CNPAS (2& din sala-riul brut) va merge acum c@tre fondurileadministrate privat”, explic@ acesta. Nicila nivel tehnic, lucrurile nu se vor schim-

ba foarte mult. “Ar fi absurd s@ oblig@moamenii s@ completeze un formular spe-cial pentru contribu]iile la fondurile pri-vate. Se va completa aceea}i cerere depensie ca p$n@ acum, la care se vaad@uga o rubric@ ce va con]ine denu-mirea administratorului ales de angajat”,a spus fostul pre}edinte al CNPAS.Salaria]ii care nu vor opta ^n timp util(patru luni), pentru un fond de pensiiadministrat privat, vor fi repartiza]i deCSSPP la unul dintre fondurile existentepe pia]@. Repartizarea se va face ̂n modaleatoriu, ^n 30 de zile de la finalizareaperioadei ̂n care puteau alege. Dup@ ceangajatul va selecta fondul, angajatorulva fi obligat s@ transfere 2& din sala-riul brut c@tre fondul respectiv.

La fondurile private obligatorii vor con-tribui, potrivit legii, to]i angaja]ii cu v$rstesub 35 de ani. Conform datelor statis-tice, salaria]ii cu v$rste cuprinse ̂ntre 15}i 24 de ani sunt ̂n num@r de 600.000,cei ^ntre 25 }i 34 de ani - aproximativ1,9 milioane. %n total, aproape 2,5 mili-oane de persoane vor fi obligate s@cotizeze la fondurile private. Produsele oferite de companiile care voradministra fondurile de pensii nu se vordiferen]ia semnificativ, datorit@ normelorstricte impuse de CSSPP. %n acest con-

text, ̂ncrederea ̂n numele companiei vadeveni criteriul esen]ial de selec]ie. “Nuva exista mare diferen]@ ^ntre produse-le de pe pia]a pensiilor private obliga-torii. De aceea, ̂ncrederea acordat@ com-paniei va fi un lucru esen]ial”, a spusBram Boon, directorul general al INGAsigur@ri de Via]@. P$n@ acum, pentru pensiile facultativea fost autorizat@ schema unei singurecompanii, ING Asigur@ri. Totu}i, potrivitpre}edintelui CSSPP, sunt ^n curs deautorizare alte trei companii de profil.

PENSII VINERI 6 APRILIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Anul viitor, ^n Rom$nia, ar putea ap@rea primii pensionari ^n fondurile private. Sistemul devine opera]ional de la 1 ianuarie 2008 }i presupune direc]ionarea a dou@ procente din salariullunar brut al angajatului, de la actuala cas@ de pensii de stat, c@tre un fond de pensii private. Indicele vacre}te cu c$te 0,5% ^n fiecare an }i nu presupune vreun efort financiar suplimentar din partea angajatu-lui. Contribu]iile vor fi obligatorii, de anul viitor, pentru angaja]ii cu v$rsta p$n@ în 35 de ani }i la ale-gere pentru cei care au între 35 }i 45 de ani. Peste dou@ milioane de rom$ni ar putea cotiza, numai în2008, la sistemul de pensii private obligatorii.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Preg@ti]i banii pentru pensiile private!

Bogata palet@ cromatic@ a prim@verii

Ileana ILIE

Primele contribu]ii la fondurile depensii facultative (pilonul III) vorfi colectate luna viitoare, a decla-rat Mircea Oancea. La acest sis-tem vor putea contribui, op]ional,to]i angaja]ii cu v^rste ̂ ntre 35 }i45 de ani. Suma cotizat@ nu estefix@, ea put$nd fi stabilit@ deangajat ^mpreun@ cu administra-

torul fondului. Un exemplu de cal-cul pentru pensiile facultative l-aoferit pre}edintele CSSPP, ^nurm@ cu c$teva luni. „O persoan@care d@, timp de 25 de ani, c$te20 de euro pe lun@ va primi, lafinalul perioadei, timp de 15 ani,aproximativ 140 de euro pe lun@“,spunea Oancea.

Pensii facultative din luna mai