Click here to load reader

Eugen Simion

  • View
    1.658

  • Download
    13

Embed Size (px)

Text of Eugen Simion

Eugen Simion

Scriitori rom`ni de aziVol. I

DAVID LITERA 1997

Eugen Simion

CZU 859.0-09 S-57

Edi\ie de autor

Coperta: Vladimir Zmeev Fotografii: Vasile Blendea

ISBN 973-9355-01-3 ISBN 9975-74-087-1

DAVID & LITERA, 1998

v. 1

Scriitori rom`ni de azi. Vol. I

!

Eugen SIMION

CUV~NT }NAINTEPublic, ]n edi\ia de fa\[, o selec\ie din cele patru volume de Scriitori rom`ni de azi tip[rite ]ntre 1974 =i 1989... Ele acoper[ 50 de ani de literatur[ rom`n[ =i, implicit, o epoc[ tragic[ din istoria noastr[. Este vorba, se ]n\elege u=or, de epoca postbelic[ dominat[ de un regim totalitar. Cum a supravie\uit literatura rom`n[ ]n aceste circumstan\e? Iat[ ce vor s[ sugereze studiile care urmeaz[. Cu foarte pu\ine excep\ii (articolele despre N. Steinhardt, Ion S`rbu =i despre scriitorii basarabeni), ele au fost scrise ]nainte de 1989. Le-am l[sat a=a cum le-am scris atunci. N-am schimbat nimic esen\ial, pentru a dovedi scepticilor postdecembri=ti c[ spiritul critic rom`nesc n-a abdicat de la principiile lui estetice =i morale, chiar dac[ istoria din afar[ nu i-a fost mai deloc favorabil[. Nu pretind c[ spiritul meu critic a fost totdeauna exemplar, pretind doar

"

Eugen Simion

c[ m-am str[duit c`t am putut s[ nu mistific valorile literare =i s[ nu ]ncurajez impostura (foarte prolific[ ]n epoc[; prolific[, agresiv[ =i protejat[). C`nd n-am putut s[ spun adev[rul, am preferat s[ tac. T[cerea nu-i, desigur, cea mai bun[ arm[ a criticului literar, dar este, ]n vremuri grele, o strategie care permite criticului literar lucid =i onest s[ r[m`n[, cum avertizase Maiorescu, ]n marginile adev[rului... A=a c[ am l[sat deliberat deoparte literatura oficial[ din perioada totalitar[, numeroasele scrieri propagandistice, lingu=itoare, imorale din toate punctele de vedere. Imorale mai ales prin lipsa lor de talent. Am preferat, repet, s[ sus\in c[r\ile bune =i pe scriitorii autentici. Aceia care, ]n condi\iile extraordinar de dificile, n-au f[cut politic[ prin art[, ci au cutezat s[ salveze arta ]n circumstan\ele unei politici totalitare. Din fericire pentru na\ia rom`neasc[, ei sunt, dup[ 1945, mul\i =i importan\i... Ei alc[tuiesc, ]n fond, substan\a =i originalitatea unei literaturi =i dau o idee despre posibilit[\ile spiritului creator rom`nesc... Ceilal\i, impostorii, retorii, limbu\ii, infiltra\i ]n toate structurile puterii totalitare, au fost deliberat ignora\i ]n Scriitorii rom`ni de azi, cum am precizat deja. Cei mai mul\i au disp[rut de la sine, ]ndat[ ce =i-au pierdut func\iile. Fenomen firesc... Al\ii a=teapt[ s[ fie citi\i pentru a vedea dac[, din imensa maculatur[ pe care au scris-o, ceva se salveaz[. Dac[ nu, vorba cunoscutei anecdote, nu... P`n[ atunci ofer cititorilor de dincolo de Prut un num[r de studii monografice despre scriitorii rom`ni care, ]ntr-un chip sau altul, au fost spiritualice=te prezen\i ]n spa\iul literaturii dup[ 1945. Ei fac parte, este u=or de observat, din trei genera\ii. }ntre Tudor Arghezi =i Mircea C[rt[rescu este o diferen\[ de v`rst[ de aproximativ 80 de ani. Aceea=i distan\[ ]n timp ]ntre autorul lui Nicoar[ Potcoav[ =i postmodernistul Mircea Nedelciu, liderul genera\iei 80. Autorul c[r\ii de fa\[ i-a citit =i i-a analizat pe to\i cu sentimentul c[, diferen\ia\i prin timp, sensibilitate =i stil, ei particip[ la o aventur[ comun[: aceea a unei literaturi care, dup[ ce ]=i crease propriul sistem de valori =i propriul mecanism de func\ionare, este silit[ (la propriu) s[ se supun[ altui sistem cultural =i s[ accepte alt[ ierarhie de valori... Cum au reu=it scriitorii s[-=i salveze originalitatea? Aceasta-i o istorie lung[ =i complicat[. O istorie colectiv[ =i o istorie individual[... Nu-i locul s-o povestesc aici. Pot spune doar c[ unii au f[cut compromisuri mai mari, al\ii mai mici, ]n func\ie de epoca ]n care au tr[it =i, desigur, ]n func\ie de natura individului. Nu le-am evitat ]n comentariul meu (vezi capitolele despre Sadoveanu, G. C[linescu, Zaharia Stancu, Mihai Beni-

v. 1

Scriitori rom`ni de azi. Vol. I

#

uc), dar nici nu le-am dat mai mare importan\[ dec`t au ]n realitate. N-am ezitat s[ scriu (]n 1976, ]n plin[ mic[ revolu\ie cultural[) c[ Mitrea Cocor este un roman fals, lamentabil de fals din toate punctele de vedere, dar n-am ezitat s[ spun c[ Nicoar[ Potcoav[ este o capodoper[ de limbaj... Pe am`ndou[ le-a scris M. Sadoveanu, un prozator de prim ordin ]n acest secol. Iat[ ce nu trebuie s[ uite un istoric al literaturii contemporane =i, ]n genere, nu trebuie s[ uite cine comenteaz[ evolu\ia literaturii ]ntr-o epoc[ tragic[, a=a cum este evolu\ia literaturii rom`ne ]ntre 1944 =i 1989... +i ]nc[ o precizare: comentariile pe care le ve\i urm[ri, ]n continuare, sunt scrise sur le vif, sub impresia lecturii de ]nt`mpinare. Timpul, care se spune c[ este judec[torul cel mai sever, n-a avut timp s[ selecteze... Criticul care semneaz[ aceste volume n-a avut nici el r[bdarea s[-l a=tepte =i s-a gr[bit s[-=i impun[ propriile judec[\i de valoare. El constat[ azi, cu bucurie, c[ nu s-a ]n=elat de prea multe ori. Asta-i d[ curajul s[ continue =i s[ spere c[, nu peste mult[ vreme, va oferi cititorilor s[i o istorie a literaturii rom`ne contemporane care, dup[ el, ]ncepe ]n 1941 (atunci c`nd apare marea Istorie a lui G. C[linescu) =i se ]ncheie... aproape de anii 2000 de la na=terea lui Isus Cristos, iar de la facerea lumii... P`n[ atunci autorul nostru sper[ s[ v[ ]ntre\in[ curiozitatea =i pl[cerea lecturii cu paginile care urmeaz[. 6 octombrie 1997

Eugen Simion

$

Eugen Simion

La 25 mai 1933 se na=te Eugen Simion, al treilea copil al Sultanei =i al lui Dragomir Simion, ]n localitatea Chiojdeanca, jude\ul Prahova. Bunicul, Radu Simion, se n[scuse ]n acela=i an cu Eminescu (1850) =i tr[ise p`n[ ]n 1940. Fusese mandatar al \[ranilor din localitatea citat[ =i ostatec ]n 1907. Cult, ]n familie, pentru Nicolae Iorga. O rud[ a tat[lui, juristul Andrei R[dulescu, n[scut ]n Chiojdeanca-Prahova, face o mare carier[ intelectual[, este primit ]n Academia Rom`n[ =i, ]ntre 1946 =i 1948, este chiar pre=edintele Academiei Rom`ne. Un posibil model... Cel dint`i, modelul moral absolut, este ]ns[ tat[l despre care, mai t`rziu, criticul va m[rturisi ]ntr-un mic eseu (Supersti\ia complexelor, 1991): Tot ceea ce am scris =i tot ceea ce voi putea scrie de aici ]nainte este pentru tat[l meu, inspirat de el =i ]n amintirea lui; secolul nostru a eliminat tat[l (ca simbol structurant, globalizant) din literatur[; de aceea lucrurile merg prost: trebuie s[-l recheme urgent [...]; mi-am iubit nespus tat[l, un om inteligent =i un om moral, tot ce =tiu ]n privin\a vie\ii =tiu de la el, amintirea lui ]mi d[ =i azi curajul de a scrie =i voin\a de a r[m`ne o fiin\[ moral[... Studii la Liceul Sfin\ii Petru =i Pavel (devenit ulterior Liceul I. L. Caragiale) din Ploie=ti. Are ca profesori de limba rom`n[ pe Gh. V Milica, . elev al lui G. Ibr[ileanu, =i pe Const. Enciu. Al\i profesori reputa\i ]n acest ora= festiv al limbii rom`ne, unde ]nte\irea silabei ]nro=e=te oul =i epitetul deraiaz[ criv[\ul iarna cum scrie undeva un fiu celebru al urbei , sunt Ion Grigore (matematic[), N. I. Simache (istorie) etc. Printre colegi, se deta=eaz[ un b[iat blond, voluminos la trup, bun caricaturist (semneaz[ cu pseudonimul Ha=), ]nconjurat mereu de un grup de amici fideli =i b[=c[lio=i. B[iatul gras =i blond scrie versuri ]n genul parodic al lui Top`rceanu =i un ciclu de poeme argotice semnate St[nescu Hristea Nichita. Versurile plac liceenilor ploie=teni.... Viitorul critic debuteaz[ cu o proz[ poetic[ ]n Cu-

.

TABEL CRONOLOGIC

.

v. 1

Scriitori rom`ni de azi. Vol. I

%

rierul liceului... Descoper[ pe G. Ibraileanu =i G. C[linescu, mai t`rziu pe E. Lovinescu... Urmeaz[ (19521957) cursurile Facult[\ii de Filologie din Bucure=ti unde are, ca profesori, pe Tudor Vianu, Al. Rosetti, Iorgu Iordan... Este coleg cu Nichita St[nescu, Matei C[linescu... Sunt vremuri grele =i ]n 1957, E. S., student ]n ultimul an, este exclus, dimpreun[ cu al\i studen\i, din U.T.M. Acceptase s[ fie martor al ap[r[rii ]n procesul politic intentat de autorit[\i profesorului de italian[ D. D. Panaitescu. }n urma acestor evenimente, E. S. nu este angajat, timp de cinci ani, de nici o institu\ie de cultur[. Lucreaz[ (plata cu ora) ]n Colectivul Eminescu condus de Perpessicius. Parcurge toate manuscrisele lui Eminescu =i transcrie o parte din prozele poetului... Mai t`rziu va binecuv`nta aceast[ perioad[ de ostracizare care l-a silit s[ stea zilnic 10 ore ]n Biblioteca Academiei. }ncepe s[ publice ]n jurul anului 1960 articole critice ]n Tribuna, Gazeta literar[ =i Contemporanul (unde \ine o vreme, la sugestia lui George Iva=cu, cronica literar[). }n 1962 este angajat redactor la Gazeta literar[ (redactor-=ef Aurel Mihale), iar ]n 1963 este acceptat, la recomandarea lui George Iva=cu, Al. Piru =i D. P[curariu, asistent la Facultatea de Filologie din Bucure=ti. Lu`nd ]n serios avertismentul lui G. C[linescu (orice critic literar rom`n trebuie s[-=i verifice for\ele cu un studiu despre Eminescu), public[ ]n 1964 volumul Proza lui Eminescu =i, ]n colaborare, edi\ia critic[ Eminescu, Proza literar[. Este un moment de dezghe\ ]n via\a literar[ =i t`n[ra genera\ie (Nichita St[nescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Adrian P[unescu, Sorin Titel, D. R. Popescu, Nicolae Velea, F[nu= Neagu...) d[ semne de independen\[. Ea ]ncheie o alian\a spiritual[ cu genera\ia bunicilor (marii poe\i =i critici interbelici) ]mpotriva p[rin\ilor afilia\i la unica metod[ de crea\ie (realismul socialist)... Revin ]n actualitate marile modele ale literaturii moderne (Blaga, Arghezi, Barbu, Bacovia) =i ]ncepe s[ fie contestat, pe fa\[, sociologismul vulgar ]n critica literar[. E. S. particip[, al[turi de al\i tineri critici, la aceast[ b[t[lie literar[ opt`nd pentru critica

Search related