Upload
chituta-edwin
View
70
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
economic
Citation preview
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
I. Importanta etichetarii
II. Conditii impuse de lege privind
etichetarea in U.E., elemente comune,
deosebiri
III. Elementele etichetei produsului
alimentar, simboluri privind protectia
mediului intalnite pe eticheta produselor
alimentare, metode de gestionare a
deseurilor in U.E.
IV. Propuneri
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
I. Importanta etichetarii
Potrivit definitiilor legale privind etichetarea produselor, facand o sintezare a acestora, eticheta
reprezinta:
Orice material scris, imprimat, litografiat sau ilustrat, care contine informatiile despre produs si care
insoteste produsul la vanzare.
Rolul etichetei este foarte clar: acela de a informa consumatorii, in mod :
- Complet
- Corect
- Precis
Asupra caracteristicilor esentiale ale produselor, astfel incat acestia sa fie in masura a le utiliza, in
deplina sigurant si fara a le fi afectate interesele economice.
Asadar, importanta etichetarii rezida in aceea ca eticheta ne ofera urmatoarele categorii de informatii:
1) Informatii ce tin de identitatea producatorului, adresa acestuia, a importatorului (dupa caz), precum si
a distribuitorului, denumirea produsului;
2) Informatii ce tin de siguranta consumatorilor:
- Termen de valabilitate (data de durabilitate minimala);
- Atentionari special;
- Contraindicatii;
- Ingredientele folosite;
- Conditii de pastrare, etc.
3) Informatii ce tin de protectia intereselor economice ale consumatorilor:
- Pret;
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
- Cantitate;
- Calitate;
- Termen de garantie si conditii de asigurare a garantiei etc.
Practic, eticheta trebuie sa ne spuna tot ceea ce este relevant despre produs, in asa fel incat:
a. Sa stim care este destinatia produselor si cine le-a produs;
b. Sa nu fie afectata sanatatea;
c. Sa nu fie afectat “buzunarul”.
II. Conditii impuse de lege privind etichetarea in U.E.,
elemente comune, deosebiri
In cadrul U.E. politica de protective a consumatorului trebuie privita ca o politica orizontala care
vizeaza promovarea intereselor consumatorilor. In plus aceasta politica are efecte semnificative asupra altor
politici ale U.E. precum: Politica Agricola Comuna, protectia mediului, politica in domeniul transporturilor
si energiei, care include norme referitoare la drepturile consumatorilor.
Dispozitii cu character de principiu, privind protectia consumatorilor se regasesc in art. 129A din
Tratatul de la Maastricht. Ulterior, aceste reglementari de principiu au fost dezvoltate prin Tratatul de la
Amsterdam.
Prevederi legale privind drepturile de baza ale consumatorilor in cadrul U.E. se regasesc si in
Constitutia Europeana, care la cap. III, sectiunea 6, art. III-132 stipuleaza ca : “Pentru promovarea
intereselor consumatorilor si asigurarea unui inalt nivel de protective a consumatorilor, Uniunea contribuiela
protejarea sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si la promovarea
dreptului acestora la informare, la educare si la organizareain vederea apararii intereselor lor”.
Asadar, din analiza tututror acesto reglementari, rezulta ca, la nivelul U.E. sunt recunoscute
urmatoarele drepturi de baza ale consumatorilor:
1) Dreptul la protectia sanatatii si securitatii;
2) Dreptul la protectia intereselor economice;
3) Dreptul la informare;
4) Dreptul la educare;
5) Dreptul la reprezentare.
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
III. Elementele etichetei produsului alimentar, simboluri
privind protectia mediului intalnite pe eticheta produselor
alimentare, metode de gestionare a deseurilor in U.E.
Etichetarea alimentelor preambalate
Alimentele preambalate sunt acele alimente prezentate la vanzare in ambalajele in care au fost puse
inainte de vanzare, continutul acestora neputand fi modificat fara ca ambalajul sa fie deschis. Mai simplu
spus produsele preambalate sunt acele produse care se vand gata ambalate.
Potrivit Hotararii Guvernamentale nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, modificata si
completata prin H. G. nr. 511/2004 si H. G. nr. 1719/2004, eticheta unui produs alimentar preambalat
trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu:
1)Denumirea produsului;
Denumirea produsului trebuiesa corespunda naturii, genului sau proprietatilor alimentului ori
materiilor prime utilizate in fabricatie pentru producerea acestui aliment. Denumirea produsului trebuie sa
includa informatii privind tratamentele specifice la care a fost supus elimentul (ex. Congelat, refrigerat,
afumat, superpasteurizat UHT etc.).
Marcile de fabrica sau comerciale ori denumirile fanteziste nu sunt de natura a unlocui denumirea
produsului
Produsele care au fost tratate cu radiatii ionzante (in scopul distrugerii microorganismelor patogene,
nocive pentru sanatatea consumatorilor) se inscriptioneaza astfel: “tratat cu radiatii ionizante”.
Exemple de denumiri complete de alimente insotite de informatii descriptive privind starea fizica si
tratamentele la care au fost supuse:
- Dorna – apa minerala naturala (imbogatita cu bioxid de carbon anatural);
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
- La Dorna – lapte integral (omogenizat, superpasteurizat UHT).
Observam ca denumirile “Dorna” si “La Dorna” sunt si marci inregistrate la OSIM, insa pe etichetele
acestor produse , in mod correct, nu se inscriu doar denumirile “Dorna” sau “La Dorna”, ci alaturi de aceste
marci se inscribe si denumirea specifica a produsului (ex. “La Dorna – lapte integral”, “Dorna – apa mineral
naturala”).
2) Numele si adresa fabricantului, a importatorului sau a distribuitorului, precum, si numele celui
care ambaleaza prosdusul;
Pentru un produs alimentar fabricat in tara, ambalat si distribuyit de acesta, fara alti intemediari, se
va inscribe, evident, numai numele si adresa fabricantului(ex. In cazul apei minerale Borsec, pe eticheta se
specifica ”produs si imbuteliat de Romaqua Group S.A.”)
In situatia ion acre distribuitorul nu este acelasi cu producatorl (fie chiar si in situatii in care
distribuitorul este o subunitate a producatorului), se inscribe numele si adresa amandurora (ex. In cazul apei
minerale “Dorna”, se specifica: “produs de Dorna Apemin S.A. Vatra Dornei, Distributie: Sucursala
Bucuresti”).
In cazul produselor din import, se poate intampla ca importatorul sa nu fie acelasi cu distribuitorul, si
tocmai de aceea se vor inscrie ambele nume si adrese.
3) Termenul de valabilitate(data limita de consum) sau data durabilitatii minimale;
Pentru intelegerea corecta a terminologieie celor doau notiuni este necesara, in primul rand,
explicitatea acestora.
Termenul de valabilitate sau data limita de consum nu reprezinta alceva decat limita de timp, stabilita
de catre producator, pana la care un produs perisabil sau un produs care, in scurt timp, poate prezenta un
pericol imediat pentru sanatatea consumatorilor, isi pastreaza caracteristicile specifice. Evident ca aceasta
presupune respectarea conditiilor de transport, manipulare, depozitare si pastrare.
Termenul de valabilitate se inscribe astfel: ”Expira la data de…”
Pentru anumite alimente nu este necesar sa se indice pe etichete data durabilitatii minimale. Acestea
sunt:
a) Fructele si legumele proaspete, incluzand cartofii, care nu au facut obiectul unei curatari, taieri sau
alte tratamente similar. Aceasta derogare nu se aplica semintelor pentru germinare si produselor similar;
b) Bauturi care au mai mult de 10% concentratia alcoolica;
c) Painea, produsele de panificatie, patisserie si de cofetarie, care, prin natural or, sunt consummate
in 24 de ore de la fabricarea lor;
d) Otetul de fermentatie;
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
e) Sarea de bucatarie;
f) Zaharul solid;
g) Produsele zaharoase care sunt alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat si/sau colorat
h) Guma de mestecat si produsele similar de mestecat;
i) Portiile individuale de inghetata;
j) Vinuri, vinuri spumoase, vinuri spumante, vinuri licoroase, vinuri aromatizate si produse similar
abtinute din fructe, altele decat struguri;
k) Bauturi racoritoare, sucuri de fructe, nectaruridin fructe si bauturi alcoolice in recipient
individuale maim mari de 5 litri, destinate agentilor economici care prepara si furnizeaza hrana pentru
populatie.
4) Cantitatea neta;
Inscrierea cantitatii nete se face in unitati de volum (pentru produsele lichide) sau in unitati de
masa(pentru celelalte produse).
Exemple:
- Unitati de volum: litrul, centilitrul, mililitrul;
- Unitati de masa: kilogramul si gramul;
Indicarea cantitatii nete nu este obligatorie pentru:
- Alimentele vandute cu bucata;
- Produse a caror cantitate neta este mai mica de 5 grame sau 5 mililitri.
Pentru condiment si plante aromatice este obligatorie indicarea cantitatii nete, pentru un motiv
lesne de inteles – acestea se comercializeaza mai ales in pliculete, in cantitati foarte mici, de regula sub 5
grame plicul.
5) Conditiile de depozitare si de folosire(atunci cand acestea necesita indicatii speciale);
Exemple:
- A se pastra la temperature intre 4 si 10 grade Celsius;
6) Locul de origine sau de proveninta a produsului (daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze
confuzii in gandirea consumatorilor);
Legea interzice ca produsele sa poarte indicatii false asupra originii sau provenientei lor. Aceasta
interdictie are rolul de a-i apara atat pe consumatori (pentru a nu fi indusi in eroare cu privire la
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
caracteristicile calitative ale produselor), cat sip e producatorii care sunt indreptatiti sa foloseasca aceste
denumiri de origine.
7) Concentratia alcoolica – pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1.2%.
8) Lista ingredientelor folosite la fabricarea produsului alimentar finit (adica lista materiilor prime,
aditivilor si a oricaror alte substante folosite la fabricarea produselor alimentare prezente si in produsul
finit);
Atunci cand un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingredient, aceste ingreidente
sunt considerate ingrediente ale alimentului respective.
9) Lotul de fabricatie;
Alimentele nu pot fi comercializate daca nu sunt insotite de o indicatie care sa permita identificarea
lotului din care fac parte.
Indicarea lotului este precedata de litera “L”, cu exceptia cazurilor in care aceasta se distinge cu
claritate fata de alte indicatii de pe eticheta.
Indicarea lotului nu este obligatorie:
- Pentru ambalajele si recipientele cu o suprafata mai mica de 10 cm2 ;
- In cazul alimentelor ambalate la cererea consumatorului sau care sunt preambalate in vederea
vanzarii immediate.
10) Instructiuni de utilizare(atunci cand lipsa acestora poate determina utilizarea o utilizare
necorespunzatoare a produselor);
Daca inscrierea acestor elemente obligatorii cad in sarcina producatorului (respectiv
importatorului sau ambalatorului), in ceea ce priveste pretul produsului,indicarea acestuia reprezinta o
obligatie a vanzatorului(cel care comercializeaza produsul direct catre consumatorul final).
In situatia in care pretul pe unitatea de masura este identic cu pretul de vanzare, se indica numai
pretul de vanzare.
11) Alte mentiuni suplimentare, specifice fiecarei grupe de alimente.
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
Metode de gestionare a deseurilor
Tratarea biologica
Compostarea sau tratarea biologica a deseurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice
de catre diverse organisme.Descompunerea se efectueaza in cadrul procedeului de transformare in compost
prin alimentare cu aer, iar in cadrul procedeului cu biogaz prin inchiderea ermetica ceea ce duce la o
reductie a substantelor organice originare. Obiectivul procedeului biologic este pe de o parte valorificarea si
pe de alta parte indepartarea rezidurilor. Deseurile biodegradabile cuprinse separate reprezinta un potential
valorificabil ce poate fi utilizat ca material, in instalatii de producere a compostului, in instalatii de
fermentare sau in concepte combinate. In scopul degajarii deseurilor dupa extragerea materialelor utile
procedeele biologice sunt in masura sa efectueze alternativ o asa numita “inertizare rece” a deseurilor ce
trebuie depozitate.
Tratarea mecano-biologica
Tratarea mecano-biologica se aplica deseurilor municipale colectate in amestec. Acest tip de tratare
are rolul de reducere a componentei biodegradabile din aceste deseuri si a volumului de deseuri depozitate.
Tratarea termica
Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor, piroliza
deseurilor, coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare. Pe departe cel mai important procedeu termic
este la ora actuala incinerarea deseurilor.
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
In managementul modern al deseurilor, incinerarii deseurilor ii revine sarcina de a trata deseurile
reziduale ce nu mai pot fi valorificate, astfel incat sa se ajunga la:
• inertizarea deseurilor reziduale, minimizand emisiile in aer si apa;
• distrugerea materialelor nocive organice, respective concentrarea materialelor anorganice;
• reducerea masei de deseuri de depozitat, in special a volumului;
folosirea valorii calorifice a deseurilor reziduale invederea protejarii resurselor de energie;
• transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea protejarii celorlalte resurse
materiale.
Punctele de mai sus sunt enumerate in functie de prioritatea lor in managementul deseurilor. O
instalatie de tratare a deseurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte.
Pe lanjga criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte:
• siguranta functionarii;
• necesarul de investitii;
• necesarul de spatiu;
• cantitati prelucrate posibile respective viabile.
In cadrul pirolizei, deseurile organice se transforma prin intermediul descompunerii termice sub
retinerea aerului in produse ce pot fi valorificate energetic datorita continutului mare de energie, respective
depozitate in cantitati mult mai reduse .
Coincinerarea reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deseuri in industrie, cum ar fide
exemplu, valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment.
Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile municipale, namolul orasenec, deseurile de productie
periculoase si nepericuloase. Insa pentru fiecare tip de deseu exista niste caracteristici tehnice bine definite.
[Pic k the date ]
4
Etichetarea produsului alimentar – mijloc de informare pentru consumatorul din U.E.
Propuneri