of 33/33
Cuprins EVOLUŢIA DIDACTICII............................................................2 DIDACTICA - RAMURĂ FUNDAMENTALĂ................................................2 A ŞTIINŢELOR EDUCAŢIEI.........................................................2 Delimitări conceptuale în aria problematică:...................................4 Clasificări ale metodelor didactice............................................6 Tendinţele de modernizare ale sistemului de învăţămînt.........................8 Structura de acţiune a procesului de învăţămînt................................8 Raportul predare-învăţare-evaluare: modelele predării, teorii şi forme ale învăţării......................................................................9 Conexiunea predare-învăţare-evaluare..........................................10 S. Cristea (2000) formulează principiile:.....................................11 Modele de aplicaţii pentru elaborarea obiectivelor pedagogice cognitive.......13 Model de operaţionalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin afectiv. 14 Model de operationalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin psihomotor ..............................................................................15 Lecţia - forma de bază a organizării activităţii..............................16 Structura tipurilor de lecţii şi gestionarea timpului.........................17 Mijloace de învăţămînt........................................................20 Etapele lecţiei...............................................................21 Cerinţe faţă de proiectul didactic............................................22 SCENARIUL LECŢIEI............................................................22 .............................................................................22 Taxonomia Revizuită a lui Bloom...............................................23 Anexe.........................................................................24 1

Etapa didacticii tradiţionale

  • View
    123

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

dss

Text of Etapa didacticii tradiţionale

CuprinsEVOLUIA DIDACTICII2DIDACTICA - RAMUR FUNDAMENTAL2A TIINELOR EDUCAIEI2Delimitri conceptuale n aria problematic:4Clasificri ale metodelor didactice6Tendinele de modernizare ale sistemului de nvmnt8Structura de aciune a procesului de nvmnt8Raportul predare-nvare-evaluare: modelele predrii, teorii i forme ale nvrii9Conexiunea predare-nvare-evaluare10S. Cristea (2000) formuleaz principiile:11Modele de aplicaii pentru elaborarea obiectivelor pedagogice cognitive13Model de operaionalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin afectiv14Model de operationalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin psihomotor15Lecia - forma de baz a organizrii activitii16Structura tipurilor de lecii i gestionarea timpului17Mijloace de nvmnt20Etapele leciei21Cerine fa de proiectul didactic22SCENARIUL LECIEI2222Taxonomia Revizuit a lui Bloom23Anexe24

EVOLUIA DIDACTICIIEtapa didacticii tradiionale,de tip magistrocentrist (secolele XVII XIX)Etapa didacticii moderne,de tip psihocentristsau sociocentrist(sfritul secolului XIX- prima jumtate a secolului XX)Etapa didacticii postmoderne,de tip curricular(de la a doua jumtatea secolului XX)

Trsturi:- accent pe activitatea de predare;- sursa principal a cu-noaterii o reprezint percepia;- educaia se realizeaz prin dirijarea autorita-r a nvrii.Trsturi:- accent pe activitatea de predare nvare;- sursa principal a cu-noaterii este aciunea determinat psiholo-gic (curentul psiho-centrist) sau social (sociocentrist);- educaia se realizeaz prin dirijarea psiholo-gic sau social a n-vrii.Trsturi:- accent pe activitatea de predare - nvare - evaluare;- sursa principal a cu-noaterii o reprezint aciunea determinat psihosocial, interioriza-t deplin prin strategii adecvate (curentul teh-nocentrist);- educaia se realizeaz prin autodirijarea nv-rii.

DIDACTICA - RAMUR FUNDAMENTALA TIINELOR EDUCAIEI

n pedagogia romneasc, teoria i medodologia instruirii este sinonim cu didactica.Conceptul didactic apare n literatura pedagogic a secolului XX sub diferite accepiuni [9, p. 19]:- tiina i arta conceperii, organizrii i desfurrii cu succes a procesului de nvmnt sau a predrii nvrii eficiente (Halpert), [10, p. 28];Literatura pedagogic romneasc ofer urmtoarele definiri ale didacticii:1. Dicionarul de pedagogie din 1979:- didactica este o disciplin pedagogic (dup unii pedagogi, numai un capitol al pedagogiei generale), al crei obiect de studiu este nvmntul organizat n instituii colare;- didactica este tiina organizrii i desfurrii instruciei i educaiei n coal;- didactica studiaz procesul de nvmnt, ca proces de cunoatere i formare, sistemul de nvmnt, ca ansamblu al instituiilor de instrucie i educaie; principiile didactice; coninutul nvmntului; metodele de nvmnt; formele de organizare a procesului de nvmnt; tehnologia didactic; raporturile profesor- elev i rolul profesorului n procesul de nvmnt; arhitectura colar;- didactica contemporan este mai ales o didactic activ, care urmrete dezvoltarea capacitilor intelectuale, morale i fizice, n cadrul unui nvmnt cu prioritate formativ. Didactica are ca subramuri didacticile speciale care studiaz organizarea i desfurarea specific a nvrii la un obiect sau altul [12, p. 128-129].2. Ioan Nicola apreciaz c didactica poate fi considerat drept teorie tiinific a procesului de nvmnt, ea reflectnd, pe de o parte, relaiile dintre laturile acestuia, iar pe de alt parte, interdependena dintre acest proces i contextul social n care se desfoar [14, p. 269]. Didactica se preocup de mecanismele interne ale procesului de nvmnt care asigur acestuia un echilibru i o finalitate pedagogic n concordan cu cerinele sociale i cu cele mai noi cuceriri ale psihologiei [14, p. 272].3. Ioan Bonta denumete didactica tiina instruciei prin nvmnt sau tiina educaiei prin instrucie; didactica studiaz, ntr-un ansamblu coerent componentele procesului de nvmnt (predrii-nvrii) i anume: esena procesului de nvmnt, coninutul, principiile (legitile) didactice, mijloacele de nvmnt, metodele didactice, formele de activitate didactic (organizare a procesului de nvmnt) i evaluarea cunotinelor [1, p. 92].4. Miron Ionescu apreciaz c didactica reprezint azi o ramur complex a tiinelor educaiei care studiaz i fundamenteaz tiinific analiza, proiectarea, desfurarea i evaluarea predrii i nvrii ca proces de instruire i educare, att n coli i n alte instituii, ct i prin autoinstruire [9, p. 23].

Delimitri conceptuale n aria problematic:metod, tehnic, procedeu, metodologie, tehnologie; strategie didactic Aceast arie problematic a metodelor instructiv-educative (didactice, de nvmnt, de instruire) este foarte frecvent abordat de pedagogie pentru c ea reflect o realitate dintre cele mai dinamice (i dinamizatoare) ale procesului instructiv-educativ. Exist o literatur extrem de bogat, accesibil i diversificat care pune la dispoziia educatorilor sinteze teoretice dar i experienele practicienilor.

Metoda didactic este o cale eficient de organizare i conducere a nvrii, un mod comun de a proceda care reunete ntr-un tot familiar eforturile profesorului i ale elevilor si (I. Cerghit, 2001, p.63). Ea este calea de urmat n activitatea comun a educatorului i educailor, pentru ndeplinirea scopurilor nvmntului, adic pentru informarea i formarea educailor (C. Moise, 1998, p.143). Metoda de nvmnt poate fi privit i ca o modalitate de aciune, un instrument cu ajutorul cruia elevii, sub ndrumarea profesorului sau n mod independent, i nsuesc i aprofundeaz cunotine, i informeaz i dezvolt priceperi i deprinderi intelectuale i practice, aptitudini, atitudini etc. (M. Ionescu, M. Boco, 2001, p.122). n didactica modern metoda de nvmnt este neleas ca un anumit mod de a proceda care tind 14314d316o e s plaseze elevul (i/sau studentul n.n.) ntr-o situaie de nvare, mai mult sau mai puin dirijat care s se apropie pn la identificare cu una de cercetare tiinific, de urmrire i descoperire a adevrului i de legare a lui de aspectele practice ale vieii (M. Ionescu, V. Chi, 2001, p.126).

Tehnica didactic presupune mbinarea mai multor procedee didactice ca soluie practic nsoit de mijloace pentru realizarea activitilor didactice (M. Ionescu, I. Radu, 2001, p.124). Termenul este destul de rar utilizat sau primete semnificaii mai largi.

Procedeul didactic este o particularizare sau o component a metodei; procedeele didactice sunt practice (soluii didactice practice) nsoite, dup caz, de tehnici i mijloace didactice, pentru realizarea metodelor didactice (I.Bonta, 1994).ntre cele trei elemente exist o evident interdependen: metoda subsumeaz tehnicile care la rndul lor subordoneaz procedeele. Dac spre exemplu metoda este descoperirea (nvarea prin descoperire), tehnica utilizat poate fi munca intelectual (individual) iar procedeul lectura bibliografiei (sau manualului).Relaia dintre metode, tehnici i procedee este una foarte dinamic i complex; n anumite contexte pedagogice o metod se poate transforma n procedeu (sau invers);demonstraia poate fi procedeu n cadrul explicaiei (care fiind dominant ntr-o secven didactic, o subsumeaz) dar poate fi metod n cazul unor demonstraii pe viu (cnd se prevaleaz).

Metodologia didactic desemneaz fie combinaia mai multor metode prin care se realizeaz efectiv actul educativ, fie teoria care sudeaz ntre ele aceste metode, o anumit concepie pedagogic, proprie epocii i colii (I. Cerghit, 1982). Este teorie i practic a metodelor de nvmnt, tiina care se ocup cu definirea, clasificarea i valorificarea sistemului metodelor de nvmnt, bazate pe o concepie unitar despre actul predrii i nvrii, pe principiile i legile care stau la baza acesteia(M. Ionescu, V. Chi, 2001, p.127).Tehnologia didactic reprezint ansamblul tehnicilor i cunotinelor practice imaginat pentru a organiza, a testa i a asigura funcionalitatea instituiei colare la nivel de sistem (S. Cristea ap.G. de Landsheere, 2000, p.363).Termenul a fost foarte mult vehiculat, a cunoscut numeroase resemnificri. El desemneaz, n esen (i n accepiune actual) ansamblul metodologiei didactice corelat cu mijloacele de nvmnt asociate. n literatura de specialitate se utilizeaz i sintagma tehnologia instruirii pentru a desemna un mod sistematic de proiectare, realizare i evaluare a ntregului proces de nvare i predare, n concordan cu obiectivele pedagogice asumate (M. Ionescu, I. Radu, 2001, p.124).

Strategia didactic desemneaz un mod de abordare a unei situaii de instruire care permite/presupune raionalizarea coninuturilor; determin structurile acionale; o combinatoric structural ntre metode, mijloace, forme, relaii, decizia instrucional i care vizeaz optimizarea instruirii. Ea depinde de: concepia pedagogic a cadrului didactic, obiectivele instructiv- educative, coninuturile instruirii, tipul de nvare necesar, stilul de predare al profesorului, caracteristicile psihosociale ale partenerilor ergonomia spaiului instructiv-educativ i orizontul timpului de instruire (R. B. Iucu, 1998, p.96 i urm.).

Clasificri ale metodelor didacticeDiversificarea situaiilor de instruire a dus, n timp, la diversificarea metodologiei didactice; cola de astzi se declar n favoarea diversificrii i flexibilizrii metodologiei de instruire (I. Cerghit, 2001, p.64), ceea ce conduce la extinderea ariei problematice a domeniului; criteriile de clasificare sunt foarte numeroase i autori diferii adopt una/alta dintre variante. Le vom enumera pe cele mai frecvent citate n lucrrile de didactic reprezentative (M. Ionescu, V. Chi, 2001).Clasificarea metodelor didactice clasice (S. Stoian):- metode bazate pe aciune (exerciiul, lucrri de laborator, deatelier, activitatea cu cartea);- metode iconice (la nivelul primului sistem de semnalizare) demonstraia, observarea, excursiile i vizitele;- metode simbolice (la nivelul celui de-al doilea sistem desemnalizare) expunerea, conversaia;Clasificarea n funcie de scopul didactic urmrit:- metode de predare a materialului nou, de fixare acunotinelor, de formare a priceperilor i deprinderilor: expunerea (prelegerea, explicaia), conversaia, demonstraia, munca cu manualul i cartea, observarea independent, exerciiul;- metoda de verificare i apreciere a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor: verificarea oral, verificarea scris, verificarea cu ajutorul mainilor.Clasificarea metodelor de nvmnt (A. Dancsuly, M. Ionescu, I. Radu, D. Salade, Pedagogie, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1979):- expunerea sistematic a cunotinelor;- conversaia;- problematizarea - modelarea;- demonstraia;- experimentul;- exerciiul;- metoda activitii pe grupe;- metoda activitii independente;- instruirea programat;- metode de verificare i evaluare.Clasificarea metodelor de nvmnt (I. Cerghit)- metode de comunicare oral: expozitive (afirmative); interogative (conservative);descuii i dezbateri; problematizarea- metode de comunicare bazate pe limbaj intern- metode de comunicare scris (lectura);- metode de explorare a realitii: explorare nemijlocit direct (observaia sistematic i independent, experimentul); explorare mijlocit indirect (demonstraia, modelarea);- metode bazate pe aciune (operaionale sau practice): bazate pe aciune real/autentic (exerciiul, studiul de caz, proiectul sau tema de cercetare-aciune, lucrri practice); metode de simulare/bazate pe aciune fictiv (metoda jocurilor, dramatizarea , nvarea pe simulatoare;- instruirea programat.

Clasificarea metodelor de nvmnt realizat de I.Nicola - metode i procedee expozitiv-euristice: povestirea, descoperirea, demonstraia, modelarea, observaiile independente, munca cu manualul i alte cri, lucrrile experimentale, lucrrile practice i aplicative, lucrul n grup;- metode i procedee algoritmice: algoritmizarea, instruirea programat, exerciiul;- metode i procedee evaluativ-stimulative: observarea i aprecierea verbal, chestionarea oral, lucrrile scrise, testele docimologice, verificarea prin lucrri practice, examenele, scrile de apreciere, verificarea cu ajutorul mainilor.Clasificarea realizat de M. Ionescu - METODE DE TRANSMITERE SI INSUSIRE A CUNOSTINTELOR. metode de comunicare oral:a) metode de comunicare oral expozitiv (expunerea, expunerea cu oponent, povestirea, descrierea, explicaia, informarea, prelegerea-colar, prelegerea-dezbatere, conferina-dezbatere, cursul magistral);b) metode de comunicare oral conversativ (conversaia, discuia, dezbaterea, asaltul de idei, colocviul);c) metoda problematizrii. metode de comunicare scris:a) lectura (explicativ, dirijat);b) activitatea cu manualul. metode de comunicare la nivelul limbajului intern:a) reflecia personal;b) introspecia.- METODE DE CERCETARE A REALITATII: metode de cercetare direct a realitii:a) observaia sistematic i independent;b) experimentul;c) abordarea euristic (n plan material);d) nvarea prin descoperire (n plan material). metode de cercetare indirect a realitii:a) abordarea euristic (n plan mental);b) nvarea prin descoperire (n plan mental);c) demonstraia;d) modelarea.- METODE BAZATE PE ACTIUNE PRACTICA: metode de aciune real:a) exerciiul;b) rezolvri de probleme;c) algoritmizarea;d) lucrri practice;e) studiul de caz;f) proiectul/tema de cercetare. metode de aciune simulat:a) jocuri didactice;b) jocuri de simulare

Tendinele de modernizare ale sistemului de nvmntse refer la urmtoarele aspecte: deschiderea pe orizontal spre educaia permanent prin o mai bun corelare a educaiei formale cu cea informal i nonformal; iniierea unui amplu program de reform a nvmntului general obligatoriu, ndeosebi prin prelungirea duratei sale pn la 16-18 ani; concentrarea coninutului n jurul unui trunchi comun de cultur general; pn la varsta de 16 ani, chiar dac exist posibiliti de diversificare prin sistemul obiectelor de studiu opionale; reforma nvmntului superior prin schimbarea raportului dintre universiti de stat i universiti private; diversificarea statutului juridic al universitatilor (de stat, particulare, confesionale); crearea a trei trepte de nvmnt superior (colegii, invatamant superior de lung durat, nvmnt postuniversitar), extinderea reelei de nvmnt superior s.a. iniierea unor reforme ale nvmntului secundar (liceul) prin restrngerea profilurilor la cteva direcii principale cu scopul reorientrii pe parcurs i crearea opiunii profesionale dup vrsta de 16 ani.

Structura de aciune a procesului de nvmnt

Literatura didactic (El. Joi,1998) prezint un sistem de caracteristici raportate la principalele etape ale procesului de nvmnt: Etapa 1-a - pregtirea, orientarea, conceperea, explicarea procesului didactic comport urmtoarele caracteristici: caracterul formativ, caracterul informativ, caracterul logic, raional, caracterul normativ, caracterul axiologic, caracterul sistemic. Etapa a 2-a - desfurarea, realizarea, dirijarea aciunilor didactice reliefeaz urmtoarele caracteristici: bilateral, educativ, proces managerial. Etapa a 3-a - finalizarea, evaluarea, perfecionarea procesului didactic: vizeaz procesul de nvmnt bazat pe evaluare.

Raportul predare-nvare-evaluare: modelele predrii, teorii i forme ale nvriiProcesul de nvmnt constituie dimensiunea dinamic a sistemului de nvmnt, deoarece n cadrul acestuia are loc activitatea de nvare, iar elevii i studenii snt ndrumai de ctre profesori cum s nvee. Funciile generale ale sistemului de nvmnt snt realizate n cadrul procesului de nvmnt prin intermediul programelor de instruire formal i nonformal, structurate i ierarhizate pe cicluri i ani de studii. Procesul de nvmnt este subordonat din punct de vedere structural i funcional fa de sistemul de nvmnt (Ioan Cerghit, 1998, p. 102). Desfurarea activitii didactice n cadrul sistemului de nvmnt ia forma procesului de nvmnt. Activitile didactice proiectate de profesor n contextul specific fiecrei discipline conform programelor i manualelor colare au ca efect nvarea didactic realizat de elev n clas i n afara clasei, n mediul colar i extracolar. Procesul de nvmnt reprezint un ansamblu de activiti proiectate/realizate etapizat sub ndrumarea persoanelor cu pregtire psihopedagogic n cadrul unor instituii specializate cu scopul realizrii finalitilor educaionale, orientat spre formarea noilor generaii.

n accepie actual, procesul de nvmnt se definete ca integrare organic a celor trei aspecte fundamentale- predare- nvare- evaluare, accentul punndu-se pe organizarea optim a interaciunilor dintre acestea, schematic redat n

Evaluarea este: Informare asupra stadiului de formare ; Controlul cunotinelor, capacitilor, atitudinilor; Msurarea rezultatelor nvrii; Apreciere i notare; Reglarea procesului de predare; Diagnosticarea cauzelor insuccesului colar; Pronosticarea disponibilitilor; Contientizarea potenialului individual; Orientarea profesional etc. Constatare eficienii influenelor formative; Ameliorarea rezultatelor nvrii; Aplicarea diferitor tehnici de apreciere

Predarea constituie: Dezvoltarea motivaiei pentru nvare; Transmiterea cunotinelor; Antrenarea studenilor n cutri i descoperiri personale; Demonstraii, exerciii, aplicaii; Formare de capaciti i atitudini; Analize i comentarii; Aprecieri critice; Instruire prin aciune Elaborare de strategii didactice; Activitate multidirecional; Organizare eficient a grupului de elevi; Evidena eforturilor de nvare a elevilor nvarea este: Achiziie de cunotine; Autoformare de capaciti, atitudini; Asimilare de strategii cognitive; Schimbare produs n comportamentul elevului; Capaciti de transfer, aplicare, dezvoltare a informaiei; Formarea concepiei necesare integrrii profesionale; Formarea motivaiei intrinseci; Contientizarea valorilor profesionale; Dezvoltarea capacitilor acionale i relaionale; Interiorizarea experienelor privind rolurile sociale; Elaborarea traseului de ascensiune profesional.

Conexiunea predare-nvare-evaluare

S. Cristea (2000) formuleaz principiile:1. orientrii formative a activitii didactice;2. sistematizrii activitii didactice; 3. accesibilitii activitii didactice; 4. participrii elevilor/studenilor n cadrul activitii didactice;5. interdependenei necesare n cadrul activitii didactice ntre cunoaterea senzorial i cea raional; 6. interaciunii necesare n cadrul activitii didactice ntre teorie i practic;7. esenializrii rezultatelor activitii didactice; 8. autoreglrii activitii didactice.

Obiectivele didactice sau obiectivele procesului de nvmnt snt enunuri cu caracter finalist, anticipativ, care descriu o intenie pedagogic, un rezultat ateptat la finalul procesului de instruire.

FUNCII1. de orientare axiologicorientarea elevilor ctre valorile educaionale

2. predictivindicarea performanelor dezirabile (dorite);

3. evaluativconstituie i un reper n funcie de care apreciem, dac ceea ce trebuia realizat, s-a realizat;

4.de organizare i reglare a procesului didacticofer criterii refereniale pentru dirijarea aciunilor didactice

COMPETENTE VIZATEPERFORMANTE POSIBILE: Aciunea elevului/studentului

1. CUNOASTERE (date, termeni, clasificri, metode, teorii, categorii)a defini a recunoate a distinge a identifica a aminti

INTELEGERE /capacitatea de raportare a noilor cunotine la cunotinele anterioare prin: traducere interpretare extrapolarea ,,traduce", a transforma, a ilustra, a redefini; a interpreta, a reorganiza, a explica, a demonstra; a extinde, a extrapola, a estima, a determina;

3. APLICARE (a noilor cunotine)a aplica, a generaliza; a utiliza, a se servi de; a alege, a clasifica; a restructura;

4. ANALIZA pentru: cutarea elementelor cutarea relaiilor cutarea principiilor de organizarea distinge, a identifica, a recunoate; a proiecta, a compara, a deduce; a distinge, a analiza, a detecta;

5. SINTEZA pentru: crearea unei opere personale elaborarea unui plan de aciune derivarea unor relaii abstracte dintr-un ansamblua scrie, a relata, a produce; a proiecta, a planifica, a propune; a deriva, a formula, a sintetiza;

6. EVALUAREA prin: a) critica interna b) critica externaa judeca, a argumenta, a evalua, a valida, a decide a compara, a contrasta, a standardiza, a judeca, a argumenta, a evalua.

Modele de aplicaii pentru elaborarea obiectivelor pedagogice cognitive

COMPETENTE VIZATEPERFORMANTE POSIBILE:aciunea elevului/studentului

RECEPTAREA prin: a) contientizarea mesajului b) voina de a recepta c) atenie dirijata sau preferenialaa diferenia, a separa, a izola, a diviza; a accepta, a acumula, a combina; a alege, a rspunde corporal, a asculta, a controla;

REACTIA/RSPUNSUL prin: a) asentiment b) voina de a rspunde c) satisfacia de a rspundea se conforma, a urma, a aproba; a oferi spontan, a discuta, a practica, a (se) juca; a aplauda, a aclama, a-i petrece timpul liber intr-o activitate;

VALORIZAREA prin: a) acceptarea unei valori b) preferina pentru o valoare c) angajare a-i spori competenta prin a renuna, a specifica; a ajuta, a ncuraja, a acorda asistenta, a subveniona; a argumenta, a dezbate, a protesta, a nega;

ORGANIZAREA prin: a) conceptualizarea unei valori b) organizarea unui sistem de valoriA discuta, a abstrage, a compara, a teoretiza o tema; A organiza, a defini, a formula, a armoniza, a omogeniza;

CARACTERIZAREA (valoricarea) prin: a) ordonarea generalizat b)caracterizarea global -autocaracterizare globala revizui, a schimba, a completa, a fi apreciat; a face aprecieri valorice legate de o activitate, o aciune; a dirija, a rezolva, a evita, a-i asuma o sarcina, o aciune, o activitate; a colabora conform unor norme manageriale (ierarhie pe verticala i pe orizontala); a rezista la condiii de schimbare.

Model de operaionalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin afectiv

COMPETENTE VIZATEPERFORMANTE POSIBILE: aciunea elevului/studentului

PERCEPTIA prin: a) stimularea senzoriala selecia indicilor c) traducereA auzi, a vedea, a pipai, a gusta, a mirosi, a simi; (exemplu) a descoperi defectul unei maini dup zgomot; (exemplu) a traduce impresia muzicala n dans;

DISPOZITIA: mintala fizica emoionala(ex.) a cunoate instrumentele necesare unei lucrri de atelier; (ex.) a lua poziia necesara pentru a arunca bila la popice; (ex.) a fi dispus s execui o operaie tehnologica;

REACTIA DIRIJATA prin: imitaie ncercri i erori(ex.) a executa un pas de dans imitnd; (ex.) a descoperi procedeul cel mai eficient pentru a executa o operaie practica la caligrafie;

AUTOMATISM deprinderi(ex.) a fi capabil s execui un lan de muscari la gimnastica;

REACTIA COMPLEXA cu: nlturarea nesiguranei b) performanta automata(ex.) a monta un aparat i a te folosi de el fr ezitare; (ex.) a ti s cni la vioara conform unor norme estetice;

Model de operationalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin psihomotor

Lecia - forma de baz a organizrii activitiiProcesul de nvmnt este unul organizat i dirijat. Toate componetele sale articuleaz pentru a asigura obiectivele urmrite, condiionnd reuita demersului didactic. Pentru a asigura o funcionalitate eficient procesului instructiv-educativ, snt adoptate diverse forme de organizare a activitii. n fazele incipiente ale educaiei instruirea s-a desfurat individual i selectiv. n secolul al XVII-lea, pedagogul ceh Jan Amos Comenius, a pus bazele sistemului de organizare a instruirii pe clase i lecii, sistem care a cunoscut o rspndire rapid n Europa i n toate rile lumii. Datorit valenelor formative i informative, lecia rmne forma de baz a organizrii activitii, prin care se desfoar activitatea comun a clasei de elevi sub conducerea profesorului. Fiecare lecie are un scop precis, anumite secvene de coninut, antreneaz diverse strategii didactice, ceea ce confer activitii un caracter sistematic, unitar i logic.

Lecia reprezint o unitate de aciune didactic ce tinde n mod deliberat ctre realizarea unui scop, n condiii bine determinate, cu ajutorul unor mijloace adecvate (I. Cerghit, p. 13).

Tradiional, n funcie de sarcina instructiv (didactic) dominant, snt reinute 6 tipuri de lecii.

Tipul de lecie desemneaz un anumit mod de organizare i desfurare a activitii de predare-nvare-evaluare, posibil i necesar n vederea realizrii sarcinii didactice fundamentale

Structura tipurilor de lecii i gestionarea timpului

Lecia de comunicare a noilor cunotineLecia de predare-nvare (mixt)

Etapele lecieiTimpul/minute

1. Moment organizatoric2-3

2. Reactualizarea cunotinelor sau legtura cu cunotinele anterioare3

3. Comunicarea noilor cunotine25

4. Fixarea noilor cunotine i realizarea feedback-ului4

5. Tema pentru acas2

Etapele lecieiMinute

1. Moment organizatoric2-3

2. 1. Controlul temelor pentru acas2.2. Verifcarea cunotinelor din lecia precedent2.3.Reactualizarea cunotinelor sau legtura cu cunotinele anterioare

10

3.Comunicarea noilor cunotine25

4. Fixarea noilor cunotine i realizarea feedback-ului5

5. Tema pentru acas2

Lecia de fixare i consolidare a cunotinelorLecie de recapitulare, sistematizare i sinteza cunotinelor

Etapele lecieiTimpul/minute

1. Moment organizatoric2

2.Fixarea i consolidarea cunotinelor 35

3. Concluzii i realizarea feedback-ului 5

4. Tema pentru acas3

Etapele lecieiTimpul/minute

1. Moment organizatoric2

2. Recapitularea, sistematizarea i sinteza cunotinelor35

3.Concluzii i realizarea feedback-ului 5

4. Tema pentru acas3

Lecie de formare a priceperilor i deprinderilor (de exerciii)Lecie de evaluare a cunotinelor

Etapele lecieiMinute

1. Moment organizatoric2

2. Efectuarea de exerciii (aplicaii, etc. )35

3. Concluzii i realizarea feedback-ului5

4. Tema pentru acas3

Etapele lecieiMinute

1. Moment organizatoric2

2.Verifcarea cunotinelor elevilor35

3. Notarea elevilor i concluzii 5

4. Tema pentru acas3

Lecie de evaluare a priceperilor i deprinderilor practice

Lecie de evaluare scris a cunotinelor

Etapele lecieiTimpul/minute

1. Moment organizatoric2

2.Efectuarea probei de control/practice35

3. Aprecieri, concluzii, feedback5

Etapele lecieiTimpul/minute

1. Moment organizatoric2 -5

2. Efectuarea lucrrii scrise/tezei40-43

Aceasta tipologie a fost criticat pe motiv c se axeaz exclusiv pe aspectul instructiv (informativ) al procesului de nvmnt, n condiiile n care n nvmntul contemporan tot mai multe lecii snt destinate realizrii unor obiective formative. n plus, s-a observat c modelul acestor tipuri de lecii este att de schematic i de srac, nct nu ofer un sprijin real i eficient n pregtirea i desfurarea diferitelor lecii. Preocuprile actuale privind tipologia leciei precizeaz, c pot fi luate n considerare i alte criterii organizatorice: 1. specificul disciplinelor colare;2. specificul nvrii diferitelor categorii de coninuturi (deprinderi, abiliti, capaciti, atitudini):3. locul desfurrii (n cabinete, laboratoare, vizite, excursii etc.);4. modul de organizare a activitii cu elevii (frontal, individual, pe grupe);5. dup sistemul de metode dominant (prin comunicare, aciune);6. conform treptelor de colarizare etc.7. Fiecare tip lecie are o anumit structur ce caracterizeaz procesualitatea aciunii de predare-nvare specific, aceasta fiind numit variant a leciei. Varianta de lecie reprezint structura concret a unei lecii impus, pe de o parte, de tipul cruia i aparine, iar pe de alt parte, de factorii variabili ce intervin (Nicola I. , p. 440).

Pot exista numeroase variante de lecie, n condiiile n care sarcina didactic fundamental, proprie fiecrui tip de lecie, implic o diversitate de obiective operaionale, realizabile n modaliti diferite. S. Cristea propune n dicionarul de pedagogie (p. 214) o clasificare foarte bogat a variantelor de lecie, aceasta fiind valorificat n cadrul seminariilor de elaborare a proiectului didactic.

Clasificarea formelor de organizare a procesului didactic conform criteriului de timp i locForme de organizare a procesului didacticActiviti n cadrul oraruluiActiviti n afara oraruluiActiviti extracolareLECIAConsultaiaMeditaiaCercurileMesele rotundeExcursiileViziteleConcursurileActivitile cultural-artisticeActiviti colare

MODURI DE ORGANIZARE A ACTIVITII

INDIVIDUALN GRUPFRONTAL

Mijloaceinformativ-demonstrativeMijloace deexersare i formare a priceperilor ideprinderilor

i deprinderilorMijloace deraionalizare a timpului didacticMijloace de evaluare a rezultatelor jocuri, truse, aparate de laborator, atelier, lot colar; sala de educaie fizic etc.

hri de contur, abloane, tampile didactice, hart de contur, tabl electronic

Mijloace intuitive naturaleObiecte contruite n scopurididactice, substituite bidimensionale ale realitiiMateriale figurative, susbstituite tridimensionale ale realitiiReprezentri simboliceteste docimologice, grile de msurare- apreciere, abloane de evaluare

Mijloace de nvmnt

insectar, colecii de plante, metale;formule, cuvinte, note muzicale etc.

mulaje, machete, corpuri geometrice, modele gen globul terestru

fotografii, plane, filme, diafilme

Mijloace de nvmnt

Etapele lecieiActivitateaprofesoruluiActivitateaelevuluiTehnologiididactice

Momentorganzatoric

Noteaz absenele/creeaz situaiimotivaionaleSe pregtetepentru lecie

Metode, tehnici, mijloace specifice etapei

Evaluareacunotinelorreferitoare la tema de acasSolicit rspunsurila ntrebri

Rspunde

Metode, tehnici, mijloace specifice etapei

Prezentareatemei noi

Propuneconinuturi noi

Solicit alteexplicaii suplimentareMetode, tehnici, mijloace specifice etapei

Consolidarea i generalizareacunotinelorPropune alte exerciiii apreciaz modulde rezolvareRezolvexerciiiasemntoareMetode, tehnici, mijloace specifice etapei

Evaluareaelevilor i recomandarea temei pentru acasApreciaz elevii i recomand sarcini de lucru pentru acas

Prezint agendele pentru semnare i noteaz sarcinile de lucru.Metode, tehnici, mijloace specifice etapei

Etapele leciei

Cerine fa de proiectul didactic

Proiect didacticNumele, prenumele autorului, gradul didactic, instituia n care activeaz i localitateaClasa:Numrul leciei n modul (conform proiectrii de lung durat):de ex. 3/40Numrul leciei conform orarului:de ex. 4Durata leciei:45 minuteModulul:Subiectul leciei:Subcompetenele curriculare:Obiectivele leciei. La finele leciei elevii vor fi capabili:O1O2:O3O4:Tipul leciei:Tehnologii didactice:) forme:- frontal; - n perechi; - individual; n grup) metode:-) materiale didactice:1.Curriculum colar, clasele I IV, Chiinu, 2010.2.Ghid metodologic la manualul colar, autori Maria Buruian, Silvia Cotelea . A.3.Buruian M., Cotelea S., Ermicioi A., etc. Abecedar. Ed. Prut Internaional, 2010.Evaluarea:formativ, evaluare oral i n scris, lucrare independent (fr apreciere cu note).

SCENARIUL LECIEISecvenele lecieiTimpulObiectiveActivitatea nvtorului i a elevilorStrategia didactic(metode, procedee, forme, mijloace instrucionale)Evaluarea(metode, procedee, forme)

Taxonomia Revizuit a lui Bloom

CunoaterenelegereAplicareAnalizSintezEvaluare

a citaa definia descriea enumeraa gsia identificaa lisat a etichetaa localizaa potrivia memoraa numia recitaa recunoatea consemnaa repovestia repetaa raportaa remediaa specificaa declaraa cataloga

a clarificaa confirmaa apraa discutaa distingea duplicaa exemplificaa explicaa exprimaa extindea ilustraa deducea interpretaa localizaa parafrazaa prezicea relataa raportaa reproducea declara din noua spune din noua revedeaa alegea traducea nelege

a aplicaa calculaa desfuraa alegea calculaa demonstraa dramatizaa folosia estimaa executaa experimentaa ilustraa implementaa facea modelaa modificaa operaa ndeplinia practicaa programaa artaa simulaa schiaa rezolvaa folosi

a analizaa apreciaa aranjaa atribuia categorisia clasificaa comparaa conectaa contrastaa decidea deformaa detectaa determinaa schematizaa difereniaa discriminaa disecaa distingea examinaa generalizaa grupaa emite o ipoteza imaginaa inspectaa inventariaa ordonaa organizaa prezentaa examinaa ntrebaa alegea separaa rezumaa testa

a actualizaa asamblaa amestecaa compunea pregtia construia concepea creaa concepea dezvoltaa proiectaa formulaa generaa incorporaa integraa inventaa facea modificaa iniiaa plnuia producea propunea rearanjaa nlocuia transforma

a apreciaa disputaa evaluaa verificaa conchidea convingea criticacritica deducea apraa evaluaa emite o ipotez a judecaa rnduia evaluaa recomandaa revizuia scrutaa susinea evaluaa cntri

Anexe

2