r: "I

Colec.tia:SSOSEBICA

Coperta:Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Blbliotecii Nagionale a RominieiBOERESCU, DAN-SILVru

Harta fenomenelor paranonnale din RomAnia : docu-drameqi mituri istoriee insolite de consemniri din presd / prezentatede Dan-Silviu Boerescu. - Bucureqti: Integral, 2019

Conline bibliografiersBN 978 - 606 -992-262-0

94

@ INTEGRAL,2019

EditOr: COSTCI POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipdrit la Eurobusiness

Orice reproducere, totald sau pi4ial5, a acestei lucrdri,fdrd acordul scris al editorului, este strict interzisdqi se pedepseEte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 97g_606_992_262:0 r. 1, ; :. , , . r.,."i ,

Harta fenomenelorparanormale

din ftomsniaDocu-drame qi mituri contemporaneinsofite de consemniri din presiprezentate de Dan-Silviu Boerescu

_.rl,' ,.

sINTgGRAL

1:i

$umar

PddureaHoia-Baciu -poarta cdtre o alti Iuwe? / 7,

Balta V, rdj itoarelor gi fenomenele inexplicabile

care se petrqc pg,locul in carg a fost decapitat

Vlad Jepeq / 19

PeEtera lui Zalrnoxi.s de la Polovragi / 25

Troifa Miresei qi ,,Frurnoasa in alb'':,gar:,ia minttlggofeffsr tiqer,i / Ze

:,,, Blestemul conrorilor,

', Ferneia infldeld din zid, / 41

Rdpa Diavolului -, r portalul cdtre,alte dimensiuni / 47,

' Misterele Viii Albe din Bucegi 153

Mireasa fdrd cap din pddurea Trivaleqi capul fdrd trup din Schitul Trivale / 57

Case ale groazeidin IaEi / 63

Orfelinatul cie pe Strada Francezd,qi pldcintadin carne de om / 75

Strigoii de la Casa Vernescu,zisd qi ,,Hrubb lui Scaraof chi" / 7g

La discrefia demonilor: un oraq bdntuit de fantomeqi spectrele unor poveqti de groaz Ft / Sg

Mdnistirea Frdsineiqi blestemul Sffintului Calinic / gg

Teleportarea din Munfii Rodnei / t2t

Dimensiunea esotericda Munfilor Rardu / t}s

Geografia sacrd a Munfilor Retezat / lZT

Misterul focurilor vii / 127

Podul lui DumnezeU din ponoarei, / l4l,

Ldmuriri bibliografice / 149

pddunea flo,ia-Baeiu -poarta edtre o alt5 lume?

La doar trei,kilornetri de Cluj, intri in pddurea Hoia-Ba-

ciu,qi pds,e, ti irntr-un loc,rupt de timp; un loc misteriosgi,rnirific, in care normalul qi paranormalul se confundi,iar convenfionalul qi neconvenfionalul nu se mai potde*osebi. De la inceput, te'surprinde fornra stranie a copa-

cilor. innicio pddure nu sunt a6[ia copaci strdmbafi sau

rdsucili nefiresc. Peste tot, cdte qase sau opt copaci rlsardin aceeaqi rdd.lcin6. in loc sd creascd spre.eer, stau arcu-

ifi ca intr:o rugdeiune, cu coroanele la pdmAnt, aplecafi

nefiresc de,o forfd neqtiutd. inci din strdmoqi, firaniicl jeni cunogteau puterile stranii ale pddurii gi se.fereau

de ea, cdci era peste puterea lor de infelegere. Mult timp,

desprepddur€ nu,s-a prea vorbit, oarnenii temindu*se sIpo{neneascl locul pe care il credeau cdzutsub incidenfa

unui blestem., . Abia.la iriceputul anilor'50, un singuratic, biologulAlexandru Sift, prin lungi cercetdri de pionierat, a ridicat

vilul misterelor din pidure. Investigafiile lui au fost con-tinuate in anii 1970 de mai multe echipe de cercetare saude cdtre cercetdtori solitari din RomAnia. in 196g, agen-liile internafionale de presd au transmis fotografiile deexcepfie ale unui OZN discoidal care survolase pddureaclujeand. Atunci a inceput cariera ei internalionald. Ra-poarte despre Hoia-Baciu au fost prezentatepeste tot,lainstitute de cercetare din Europa gi SUA.

Astdzi, pddurea Hoia-Baciu este o legendd vie. Fascina-

fia cu care ea ii atrage pe cei ce vor si-i dezlege secretelecreste de la an la an. De o jumltate de veac, intr-o zon6,denumai cdliva kilometri pdtrafi, aici sunt consemnate gistudiate cu indArjire manifestdri absolut extraordinare,cumarfi bizarelematerializdriqidematerializancarepul-verizeazd limita qi logica Etiinfei. Dar pddurea Hoia-Baciunu este singurul loc straniu din lume. pe harta locurilorcu fenomene inexplicabile mai sunt Ei deEertul Mojave qiGolful Breeze din SUA' La Spezia-Arenzanodin ltalia, ValeaHessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia sauMuntele Kailasa din Tibet. intre ele, pidurea Hoia-Baciueste considerati de tofi marii parapsihologi ai lumii intrecele mai ,,active" puncte de acest gen de pe pdmAnt. prinforfa Ei varietatea tulburdtoare a aparifiilor din spatiulei, pidurea clujeand este una dintre ,,capitalele" mondialeale paranormalului.

Abia. in a doua jumdtate a secolului XX a ajuns sd fieun subiect cunoscut, o dati cu interesul biologului Alexan-dru Sift pentru fenomenele paranormale de aici. Auzindtot felul de poveqti Ei de legende, omul a decis sd vind aiciqi sd vadd cum std treaba. $i aqa avea sd constate cd legenda

nu e tocmai legendd, ci adevar! $i-a luat inima in dinfi qi

a purces la drum, reuqind astfel sd facd numeroase cele-

torii in pddure. Totuqi, un lucru era clar: de fiecare datd

cAnd venea aici se petrecea acelaqi lucru. Copacii aveau

un foqnet straniu, de parcd era din altd lume Ei brusc teapucd toate spaimele sufletului, ca qi cAnd sunt readuse

la viafd de pdmdntul acela misterios. Tot ce ai pe suflet

qi te ingrozeEte apare viu in aceastd pddure Ei niqte umbre

stranii te urmdresc la tot pasul. Nimeni care intrd aici, sItaie lemne sau doar sd se plimbe, nu scapd.

Sdtenii de pe aici se cam feresc sd vorbeascl despre

pddurea Hoia-Baciu, dar cert e cd tofi qtiu ce se petrece

aici: anxietate, stdri de greafi, ameleal5 qi dureri cumplite

de cap, apdrute toate ca din senin. $i apoi apar umbrele,

care te urmdresc! tJniizic cd ar fi vorba despre un blestem

greu ce a picat asupra acestui loc misterios, algii cred cd

Necuratul iqi cam face veacul pe aici uneori.in 1968, un tehnician militar pe nume Emil Barnea s-a

dus sd se relaxeze in pddure, ignorAnd avertismentul ce-

lor din jur. Nu era singur, ci insofit de alte trei persoane.

Fiecare qi-a vdzut de relaxare cAnd, deodati, pe la orele

prdnzului prietenii sdi l-au chemat de urgenfd ca sd vadiminunea! Un obiect zburdtor neidentiflcat survola cerul

in mod silenlios, ca qi cAnd ar fi analizat pddurea. Emil Bar-

nea a reuqit sd pund mdna pe aparat qi si facd poze. $itreaba e clard: un disc zburdtor pe cer, chiar deasupra

pidurii. $i vorbim de anii cAnd inci nu exista Photoshop!

Experfii din domeniu au fost de pdrere cd este cea mai

clarapozacu un OZN nu doar din Romdnia, ci poate chiar

din lume!Astfel, curioqi din intreaga lume au inceput sd

vind la Hoia Baciu, fie ca sd facd studii de specialitate, fieca sd se convinga. $i tofi plecau la fel: fascinafi de modulin care padurea a reuqit sd nascd in ei senzatii bizare, inex-plicabile, sau sd le scoati in cale diverse umbre, chipuriumane, voci sau intdmpldri paranormale. Unii au qi dispd-rut pe aceste meleaguri, ca Ei cAnd pddurea i-ar fi inghifitprecum un Triunghi al Bermudelor.

Experfii spun cd sunt multe semne cd aici ar fi loculunde fenomenele paranormale sunt la ele acasd. Curioqiivenifi aici vdd tot felul de forme bizare,apdr6nd din neant.in plus, fie iarbd sau zdpadd, uneori apar paqi, chiar sub

ochii oamenilor. Plantele prezintd semne de necrozd sau

deshidratare, semn cd viala aici nu e tocmai una normaldqi fireascd! Unii zic cd aici ar fi o poarth cdtre alte lumi.Alqii spun cd o energie unici, neingeleasd incd omului, se

afl5 in aceste locuri. Sunt Ei voci care cred cd formele qi

umbrele bizare care apar aici nu sunt altceva decAt spi-ritele care provin din universuri paralele, dar care gdsesc

aici o poartd cdtre o altd lume.Desele aparifii ale unor fenomene stranii in Pddurea

Baciu, din apropierea Clujului, din ultimele decenii, austdrnit interesul unor echipe de cercetdtori romAni ai fe-nomenelor paranormale. Este Ei cazul scriitorului DanielRoxin, care arealizat Ei un documentar pe tema aceasta.

Ca invitat, l-a avut pe preEedintele Societdfii RomAne deParapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pdtru!, din Cluj-Na-poca. ,,Pddurea Hoia-Baciu este unul dintre cele mai ac-tive puncte pe plan mondial, poate cea mai activi zondin care se produc fenomene neobiqnuite'lexplicd pdtru!.

l0

Adrian Pdtru! qi-a dedicatzeci de ani de muncd pen-

tru a explica fenomenul. Poveqtile sunt stranii: intr-unan spune cdavdzut cum din vArfurile copacilor cade un

fel de lichid, ce a fost absorbit imediat de pdmAnt qi a

dispirut astfel complet. in alt an zice c5. era cu una din-

tre studentele sale atunci c1nd aceasta a intrat in transa

qi a povestit apoi cd s-a plimbat prin Clujul de acum 50 de

ani. Ca din senin, fata a gdsit in buzunarul gecii o monedd

de 100 de lei, cu chipul Regelui Mihai, dovadd a faptului

cd s-a teleportat in trecut!Cel care a detectat inilial petrecerea unor fenomene

stranii in zona a fost biologul Alexandru Sift care, la in-ceputul anilor'50, a surprins mai multe forme ciudate,

cu aspect nebulos, pe care ulterior le-a Ei fotografiat. Ca

urmare a descoperirilor lui Sift, fenomenele misterioase

din apropierea Clujului au captat, incepAnd cu anii'70,

atenfia mai multor echipe de cercetatori rom6ni qi stri-ini. Forme ciudate, aero qi bioforme, obiecte zburdtoare

neidentificate (OZN-uri), unele vizibile cu ochiul liber,

altele surprinse cu aparate foto sau video - toate acestea

au constituit o serioas6,bazd, de studiu in ultimele dece-

nii pentru cercetatori. Biologul Alexandru Sift a surprins,

de altfel, cu aparatul foto, qi o presupusd dematerializare,

precum qi mai multe bioforme. ,,Din spusele biologului,

la marginea pddurii a descoperit un bdrbat Ei o femeie

pe care i-azaritde mai multe ori in decursul anilor. Pdnd

sd apuce sd fotografieze cuplul, femeia dispdruse. O mAnd

a bdrbatului apare ca un ciot, iar un picior pare ci dispare'l

aratd Pitru!.

Aqa cum scrie Adrian Pitru!, in ziua de sAmbdtd, 20iulie 1968, o zi cllduroasd de vard, Alexandru Sift Ei sofiasa, Viorica, se aflau, in jurul orei 11:00, in una dintre ex-cursiile lor obiqnuite, intr-o zond, preferatS, Valea Bon-garului din Pddurea Hoia-Baciu. Sift, care observa zoneleinvecinate cu ajutorul unui binoclu Zeiss 8x30, a zdritsus, pe creast6,la marginea Pddurii Popilor,la o distanfdde circa 250-300 metri, patru fiinfe cu aspect neobiEnuit,dar, evident, de tip umanoid. Doi dintre umanoizi stateaunemiqcafi, cu spatele spre observatori, in imediata apro-piere a marginii pddurii, scrutAnd din cdnd in cAnd cerulperfect senin. Un alt umanoid era intins pe sol, pe spate,ca Ei cum ar fi facut plaji. Umanoidul cel mai apropiat deobservatori se deplasa cu paqi repezi Ei cu miinile la

spate, dus-intors, pe un traseu paralel cu marginea pd-durii. Dupi circa 5 minute, pe cer qi-a fdcut aparifia unbalon gri, cu diametrul estimat la 2O-25 metri si formaoarecum de para, care se deplasa, cu o vitezd de circa50-60 km/ora,la o altitudine de vreo 100 de metri dea-supra pddurii, pe direcfia vest'est. in momentul in carea ajuns deasupra locului in care aqteptau umanoizii, ba-lonul a ejectat, una dupd alta,la intervale foarte scurte,trei sfere mari, pe o traiectorie verticali descendentd qi

noud sfere mai mici, pe o traiectorie parabolic descen-dentd. Sferele mai mari aveau diametrul estimat la 5-6metri, iar cele mai mici, 2-3 metri. La jumitatea traiec-toriei descendente, deasupra marginii pddurii, sferele,de aceeaqi culoare cu balonul, deveneau subit invizibile,iar balonul care le-a ejectat a devenit qi el invizibil. Ceipatru umanoizi aflali in picioare qi-au ridicat bralele

t2

deasupra capului. Dupd cAteva secunde, fiecare a fost

acoperit, de la creEtet pdni la jumdtatea corpului, de un

fel de paraqutd-clopot de culoare albd. Dupd alte cAteva

zeci de secunde, cele patru paraqute-om s-au indlfatincet, pe rdnd, devenind tot mai difuze,pdnd ce, la cAqiva

metri deasupra solului, au dispdrut definitiv. Dupd estim6-

rile observatorilor, umanoizii erau mici de staturi (circa

1,30-1,40 metri), robuqti, cu picioare scurte qi cu muscu-

latura fesierilor qi a picioarelor foarte d.ezvoltatd.. Pielea

era de culoare inchis6, rogcat spre brun. Elementul dis-

tinctivil reprezentacapul relativ mare, cu bot caracteris-

tic, de tip canin. Pdrul, cam de aceeaEi culoare ca pielea,

era scurt...

Urmatorul eveniment major a fost semnalat pe data de

18 august 1968, cAnd pe cer, deasupra Pddurii Baciu, a

apirut un OZN. Imaginile cu straniul obiect, precum qi o

serie de rapoarte au fost prezentate institutelor de cer-

cetare din Europa gi SUA. Nimeni nu a reuqit insd sd dea

o explicafie cu privire la producerea fenomenului. Un an

mai tArziu, biologul Sift a surprins un alt obiect asemd-

nitor survolAnd zona. Adouazi, in pddure, a descoperit

o urmd circulard cu un diametru de aproape 5 metri, unde

iarba se uscase. ,,De altfel, acea urma a fost vizibild mulfi

ani, pAnd prin 2009'l spune Pdtru!. Acesta rememoreazd

un alt episod ciudat, pe care l-a surprins, de PaEti, in anul

2000: ,,Am mers la pidure cu un cercetdtor. in zond, ve-

getafia era uscatd. Tocmai de aceea am rdmas surprinqi

de faptul cd din partea superioara a copacilor curgea abun-

dent un soi de sevd. A douazi,totul era din nou uscat'l inplus, Pdtru! spune cdzonaa devenit cunoscute qi pentru

t3

sunetele ciudate care se aud frecvent: de salvare, de cau-ciuc care explodeazd, chiar qi al unui ceas cu cuc.

in luna iunie a anului 1994, un clujean din Mdndgtur carese plimba prin Padurea Figet a ajuns intr-un loc in caremai mulfi pini erau rupli de la jumdtate sau erau smulEicomplet din rdddcini, iar trunchiurile aveau o culoareroqie intens5. Cristian Muresanu, jurnalist la TVR Cluj, afost unul dintre pulinii clujeni care au ajuns in locul cupricina, imediat dupd descoperirea fenomenului. Clujea-nul susfine cd a fdcut mai multe inregistrdri de la nivelulsolului Ei a fost cel care a simfit radiafiile: ,,Am vEzut totul.Copacii erau smulqi qi rupfi de la jumatate. Era ciudat cdaceqtia formau treizone circulare. in urma testdrii, urmeradioactive au fost detectate peste tot, chiar qi pe hainamea. Peste o perioadd scurtd de timp, dupd ce s-au maifdcut qi alte teste, radioactivitatea dispiruse'] povesteqteMureEanu. Martorul aratd ca un fenomen asemdnitor inprivinla radioactivitafii a fost observat in mai multe locuridin Padurea Baciu. Biologul Alexandru Sift a surprins, dealtfel, cu aparatul foto, Ei o presupusl dematerializare,precum qi mai multe bioforme.

Pddurea situatd la cAgiva kilometri de Cluj-Napocapoartd numele lui Hoia Baciu, un pdstor care a dispdrutmisterios in codru cu o turml de 200 de oi. in lg68,locula devenit celebru in lumea intreag5, dupl ce tehnicianulmilitar Emil Barnea a fotografiat ceea ce pirea a fi un OZNcare plutea deasupra Poienii Rotunde. Spre deosebire dealte mdrturii despre aparilia extratereqtilor in RomAnia,aceastd poveste iese in eviden!5 deoarece Barnea ar fiputut pierde totul in urma dezvaluirilor sale. Guvernul

t{

comunist l-a considerat nebun, iar b[rbatul Ei-a pierdutlocul de muncd. Cei care iEi fac curaj sd intre in pddure

spun cI au simptomebizare, de la stdri de greald, anxi-

etate, la sentimentul ci ar fi urmdrifi. in acest loc dispo-

zitivele electronice par afi inutile. Alex, un tAndr pasionat

de fenomenele care se petrec aici,le-a ardtatjurnaliEtilor

britanici de la BBC imagini din pddure in care ar aplreafiguri transparente care par a pluti. in pidurea Hoia, tdnd-

rul mdrturiseqte cd a avut parte de trdiribizare. ,,Ei bine,

a fost un om care a innebunit, crezdnd cd a intAlnit un

demon. in mod ironic, avea un tatuaj masiv cu un demon

pe piept, pentru a evita demonii. Dar cel mai inspdimdn-

tdtor lucru i s-a intAmplat unui coleg de-al meu. A rdcut

odatd o excursie mai lung[ cu un birbat care ardta ciu-dat, cu un chip morbid, care vorbea despre obsesia lui

cu moartea, despre cum ii pldcea sd fie cu oamenii atunci

cAnd mor, s5-i vadd cAnd iEi dau sufletul. A fost o noapte

lungd pentru Marius'l a povestit Alex. Potrivit sursei ci-tate, Aiex qi Marius sunt celebri in Japonia pentru cI acolo

2O de milioane de oameni au vizionat un documentardespre v6ndtoarea de fantome din Pidurea Hoia Baciu,

in 2015. inci din 2013, tinerii au fdcut o afacere din a aduce

tineri curioEi in pddurea din Cluj. in Pddurea Hoia Baciu

se spune cd un copac crescut sub forrna unui arc ar fiportalul spre o altd dimensiune. Jurnaliqtii britanici au

fost stdtuigi s6-qi pund o dorinfd pentru cd ,,energia" p5-

durii ar putea fi folositd pentru a face bine, dupf, cum cred

oamenii locului...Din anii'60, profesorul de biologie Alexandru Sift a

studiat fenomenele luminoase, magnetice qi radiologice

l5

care au loc aici. Acesta a adunat o arhivi bogatd de foto-grafii ale fenomenelor, care s-a pierdut misterios la cdtevazile dupd decesul regretatului profesor in 1993, furate deniqte indivizi necunosculi qi duse la maculaturd. Cele

cAteva fotografii rdrnase au fost publicate in 1995 in car-tea FenomeneLe dtn P ddurea Hoia-Baciu de Adrian Pdtru!,profesor de chimie la Universitatea BabeE-Bolyai dinCluj-Napoca Ei prieten al lui Sift. Patru! a continuat cer-cetdrile lui Sift qi susline cd ciudatele fenomene au obazd qtiinfifici inci insuficient studiati. Oricum, feno-menele din Hoia au dus la aparifia multor legende urbanein zona Clujului, multe persoane vizitAnd pddurea insperanfa cd vor reuqi sd surprindd un astfel de fenomen...

in opinia lui Adrian Pdtru!, care este ;i preqedinteleSocietdfii RomAne de Parapsihologie, ,,ne confruntdm fiecu un superfenomen la scard planetarS, un subprodus al

conEtiinlei umane, cu un rol greu de precizal fie cu unsuperfenomen natural, dar inteligent, care nu este un pro-dus biologic qi care se manifestd prin interacfiunea cu con-

Etiinfa umand, in esenld cu persoanele prezente in zoni'iNu toatd lumea este insi de acord cu interpretarea

paranormald datd fenomenelor din pddurea de ldngaCluj. Muzeograful Cristi Micu consideri ca aceste poveqtinu sunt decAt mituri urbane, care nu au nimic de-a facecu tradifiile despre padure. Nimic din istorie nu confirmdmiturile despre pidure. ,,Eu nu am intAlnit astfel de poveqtiin tradifiile strdvechi ale locurilor. $tiu de aceste legendeurbane, in sensul cd qtiu cd existd, insd nu stiu confinutullor exact pentru cd nu m-au interesat. Eu md ocup de stu-diul tradigiilor qi aceste poveqti nu au nimic de-a face cu

t6

aEa ceva. Paranormalul din pddure a apdrut de curAnd,

din ultimii zecide ani", a declarat istoricul. De altfel, ald-

turi de susfinetorii intdmpldrilor paranormale, tabdra

celor care nu cred este qi ea destul de numeroasd. Mihai

Motrescu este unul dintre tinerii clujeni care a locuit in

apropierea pldurii. Acesta a vrut si verifice pe propria

piele povegtile misterioase ale locului. Aceasta este rela-

tarea sa plina cu note de umor. ,,Am ritacit cam o 016, cu

gfija ca sd Etiu pe unde sd md intorc. Am ascultat pdmAn-

tul cu urechea, ca un copil arab care aqteaptd tatil ce se

intoarce cilare pe cal. Am privitatent copacii, am fluieratca pdsdrile, am citit in frunze... fiinlele stranii nu mi se

ldsau descoperite... Mi-am inchis telefonul, am scos bate-

ria, sd nu-i bruiez... Tot nimic... Doar copaci sucifi, ca inPddurea Letea, povesteauintre ei scd4dind poveqti ce nu-

mai Pdcald le-ar fi putut infelege... Am stat cam doud ore.

Cdnd a inceput si se insereze amplecat inapoi spre casa".

(Surse : www. adets arul".r o, uDt D.clul.tr au el", uun J or -muLa- as.r o, tnww. z eniu er s e.r o I wnw.ef emertde.r o, http : //transiLu antar ep orter.r o, https: // eoz.r o,'w'u)'u).monttoruLq.r o)