Esenţa creştinismului

ESENŢA CREŞTINISMULUI


Creştinismul prin ochii antichităţii

Creştinismul prin proprii săi ochi...

• Creştinismul între religiile lumii

• Creştinismul şi redefinirile lui

CREŞTINISMUL ÎN ANUL 100 DH

Caracteristici văzute de Pliniu cel Tânăr (Epistola 10 către Traian, cca. 112)

Întâlniri duminica, prima zi a săptămânii

“Cântă imnuri lui Hristos ca unui Dumnezeu”

Trăiesc vieţi morale Aveau lideri şi bărbaţi şi

femei


Date şi cunoştinţe pentru înţelegere

Repere pentru dialog


Creştinismul ca religie văzută între alte religii ale lumii

What Is Christianity?

ESENŢA CREŞTINISMULUI • Creştinismul este o religie mondială majoră,– O religie internaţională, universalistă– Cei mai mulţi adepţi, cca 2 miliarde:

• Romano-Catolicism: 1.1 miliard • Protestantism: 360 milioane • Ortodoxie Răsăriteană: 220 milioane • Biserica Anglicană: 84 milioane• Alte forme de creştinism: 280 milioane (Sursa statistică: adherents.com, updated 2005)


DEMOGRAFIE

1) Procente globale: 2.2 miliarde ~ 33% din populaţia mondială

2) Prezenţă mondială:48% Africa; 85% N. America; 93% S. America; 9% Asia; 76% Europa; 85% Oceania


RAMURI, DIVIZIUNI

1) Ramuri majore:Bisericile ortodoxe răsăritene, Biserica Romano-Catolică, Biserica Anglicană, Bisericile Protestante, Bisericile Evanghelice (Baptist, Penticostal, Creştini după Evanghelie, etc.), etc.

2) Diviziuni, organizare:Centralizată: Romano-Catolică…Organizată naţional: Anglicană, Rusă, Greacă, Sârbă, Română, BulgarăOrganizată confesional: Luterană, Reformată, etc.

3) Grupuri interne:Ordine călugăreşti, societăţi, comunităţi mănăstireşti, noi mişcări religioase, cluburi, etc.


ABORDĂRI DIVERSE ALE CREŞTINISMULUI

Istorice Teologice Filosofice Politice Practice

PERSPECTIVE ISTORICE

1) Un iudaism mesianic din primul secol, bazat pe VT şi aspiraţiile Israelului: VT, Adam, Noe, Avraam, Israel, Iudei

1) O temelie istorică: Isus din Nazaret este Mesia (crucificat, ca 30 dH) şi a învăţătura sa a fost vestită de apostoli şi evanghelişti în primul secol. Un mesianism universalist (oricine poate veni prin credinţă).

2) Dezvoltare istorică: Continuitate, tradiţii păstrate, dezvoltare teologică şi organizatorică, adaptări culturale, diviziuni, timp de 2000 de ani.What Is Christianity?

PERSPECTIVE ISTORICE

1) Credincioşii mesianici în Isus au fost numiţi “creştini” în Antiohia de alţii, nu şi-au pus ei înşişi acest nume!

2) Isus a confirmat şi a infirmat, în acelaşi timp, aştepările mesianice ale timpului său. Viaţa sa semnificativă include naşterea deosebită, viaţa şi învăţăturile, moarte pe cruce, învierea şi înălţarea în glorie, revenirea şi judecata lumii, conducerea universului restaurat.


STOP! Este sau nu este creştinismul o religie?

O religie sau o relaţie?

Este un joc de cuvinte sau mai mult decât atât?

DEFINIŢII DESPRE RELIGIE

“Religia este în mod clar o încercare umană de a anticipa

ceea ce Dumnezeu dorea să facă prin revelaţie, şi ceea ce el face

deja. Este o încercare de a înlocui lucrarea divină cu o lucrare manufacturată de oameni”.

(Karl Barth, Church Dogmatics, vol. 1, pt. 2.

Edinburgh: T&T Clark. 1956, p. 302).

DEFINIŢII

“Opoziţia dintre religie şi revelaţie poate fi înţeleasă destul de simplu. O putem reduce la o maximă: religia

merge în sus, revelaţia vine în jos.”

(Jacques Ellul, Living Faith: Belief and Doubt in a Perilous World, San Francisco: Harper and Row, 1983, p. 129).

DEFINIŢII• Aşadar, creştinismul se bazează pe revelaţia dată

prin profeţi, apostoli şi în mod suprem, prin Isus (Evrei 1:1; Efeseni 2:20). El se ocupă cu vestirea restaurării relaţiei omului cu Dumnezeu, prin Hristos. Noul legământ este scris în inimi, nu doar pe documente externe (Ier. 31:31-33). Relaţia aceasta beneficiază de o reglementare din interior, prin Duhul Sfânt, nu din exterior.

• Pe deoparte, afirmaţia de mai sus este corectă, pe

de altă parte ar putea fi acuzată de romantism şi anti-intelectualism. Relaţia restaurată cu Dumnezeu se exprimă prin doctrină şi practică, printr-un mod de viaţă care clădeşte comunitatea, nu doar individul.

PERSPECTIVE TEOLOGICE

A. Persoana lui Isus:• Divinitatea lui Hristos, întrupare,

glorie, stăpânire veşnică

• Sfânta Treime, Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt • Umanitatea lui Hristos, naştere, viaţă,

moarte, înviere, veşnicie • Unicitatea lui Hristos


B. Identitatea Bisericii:

• Biserica înţeleasă ca nou popor al lui Dumnezeu, ca trup al lui Hristos

• Păcatul, ca realitate, prin Adam.

• Mântuirea de păcat, ca realitate, prin jertfa lui Hristos, acceptată prin credinţă, iar aceasta confirmată prin ascultare şi viaţă schimbată. Perspectivă personală şi comunitară.

• Antropologie reconstruită pe baza întrupării şi a mântuirii prin Isus.


C. Creştinismul ca filosofie:

• Caracter integrator şi înlocuitor pentru celelalte religii

• Caracter universal, apocaliptic

• Credinţă în înviere, judecată finală, răsplată şi pedeapsă veşnică, înnoirea Universului


D. Biblia ca Scriptură inspirată:

• Scriptura ca revelaţie fără greş, fundamentală în cunoaşterea de Dumnezeu.

• VT indică spre Hristos • NT este centrat pe Hristos


D. Biblia ca Scriptură inspirată:

• Canonul biblic sau scrierile apocrife? Evanghelia lui Filip, Evanghelia lui Iuda, etc.


E. Tradiţia: Crezurile• CREZUL NICEEAN, 325 dH:

1. Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor.2. Si intr-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Nascut, care din Tatal s-a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, nu facut, cel ce este de o fiinta cu Tatal, prin care toate s-au facut.3. Care pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire: S-a pogorat din ceruri si s-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si s-a facut om.4. Si s-a rastignit pentru noi in zilele lui Pilat din Pont a patimit si s-a ingropat.5. Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi.6. Si s-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui..7. Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece viii si mortii, a caruia imparatie nu va avea sfârşit.


E. Tradiţia: CrezurileCREZUL NICENO – CONSTANTINOPOLITAN (Constantinopol în 381)

Cred într-unul Dumnezeu, Tatal atotputernicul, Facatorul cerului si al pamântului, al tuturor vazutelor si nevazutelor. Si într-unul Domn Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai înainte de toti vecii. Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, Nascut, nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut. Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mântuire S-a coborât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt din Maria fecioara si s-a facut om. Si a fost rastignit pentru noi în zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si a fost îngropat. Si a înviat a treia zi, dupa Scripturi. Si S-a înaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va veni cu slava, sa judece viii si mortii, a Carui împaratie nu va avea sfârsit. Si în Duhul Sfânt, Domnul, de viata datatorul, Care de la Tatal purcede, cel ce împreuna cu Tatal si cu Fiul este închinat si slavit, Care a grait prin prooroci. Si într-una, sfânta, soborniceasca [universala] si apostoleasca Biserica. Marturisesc un Botez, spre iertarea pacatelor. Astept învierea mortilor si viata veacului ce va veni. Amin!


F. Tradiţia: Părinţii Bisericii

PĂRINŢI APOSTOLICI ŞI APOLOGEŢI

Părinţii apostolici:

Clement din Roma Ignatius din Antiohia Polycarp din Smyrna

Apologeţi Justin Martirul Athenagoras Tatian

PĂRINŢII GRECI

Irenaeus Clement din Alexandria Origene Athanasius Ioan Chrysostom Vasile cel Mare Grigore din Nazianz Grigore din Nyssa

PĂRINŢII LATINI

Tertullian Grigore cel mare Augustin din Hippo, Ambrosie din Milan Ieronim (Scrierile creştine în latină au început

în sec. 3; de aceea termenii teologici fundamentali în creştinism sunt în limba greacă).

LEGĂTURA DINTRE TRADIŢIE ŞI TEXT SACRU, O PERSPECTIVĂ

TRADIŢIONALĂ (RĂSĂRITEAN ORTODOXĂ ŞI ROMANO-CATOLICĂ)

1) Biblia:colecţie oficială cu VT şi NT.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

1) Crezurile:Mărturisiri scurte de credinţă, definite de primele 2 concilii ecumenice Nicea şi Constantinopol

2) Tradiţia:scrierile Bisericii, scrise de liderii ei spirituali, de-a lungul istoriei


TRADIŢIE ŞI TEXT SACRU, O PERSPECTIVĂ TRADIŢIONALĂ (RĂSĂRITEAN ORTODOXĂ ŞI

ROMANO-CATOLICĂ)

Argumente teologice: Tradiţia este importantă. Biblia nu poate fi înţeleasă decât în cadrul Tradiţiei. Altfel, ereziile se pot folosi şi ele de Biblie, dar vor ajunge la concluzii diferite.

Perspective hermeneutice moderne: Într-adevăr, un text poate fi interpretat în diverse chei hermeneutice. Tradiţia comentariilor creştine asupra Bibliei de-a lungul timpului ar fixa limitele interpretării valide.


TRADIŢIE ŞI TEXT SACRU, O PERSPECTIVĂ TRADIŢIONALĂ (RĂSĂRITEAN ORTODOXĂ ŞI

ROMANO-CATOLICĂ)

Argumente evangheliceBiblia se înţelege în cadrul Bibliei (este auto-

explicativă, un principiu major al Reformei).

Duhul Sfânt explică Biblia în mintea creştinului (o hermeneutică pneumatologică).

Tradiţia confirmă înţelesurile majore, limitele interpretării, dar nu înlocuieşte Biblia. Notele de subsol nu pot înlocui textul revelat.What Is Christianity?

PERSPECTIVE POLITICE ŞI SOCIALE

Creştinismul ca program politic şi social alternativ oferă un model, opţiuni, inspiră la acţiune. Biserica reprezintă o societate alternativă.

Creştinismul anticipează şi pregăteşte Împărăţia lui Dumnezeu. Împărăţia nu va fi instaurată decât de Isus, la a doua sa venire. Ce principii religioase şi de viaţă aduce creştinismul în lume? Respectul vieţii, autoritatea revelaţiei, centralitatea mesianică, recunoaşterea suveranităţii lui Dumnezeu.


PERSPECTIVE POLITICE ŞI SOCIALE

Legături între creştinism şi stat (separare, colaborare, reprezentare, pluralism ideologic, convieţuire): Europa, USA, lumea, în general.

Sunt statele moderne organizate după principiile Bisericii sau alte Atenei şi Romei antice?


PERSPECTIVE ETICE Afirmarea unui cod moral cu absoluturi:

Fă binele, evită răul; iubeşte-le pe Dumnezeu, pe ceilalţi, pe tine însuţi; o conştiinţă etică “bună”, informată bine prin revelaţie şi credinţă.

Moralitate sexuală:Înţelegerea sexului ca dar divin pentru relaţionare şi procreare; rolul central al familiei în societate; importanţa relaţiilor. Modelul divin.


PERSPECTIVE ETICE

Etică socială:Valoarea vieţii; demnitatea persoanei; binele comun; grija de cei săraci, milostivirea; muncă, participare, proprietate.

Etică internă eclezială:sfinţenie personală, exemple bune, mărturia bisericii, relaţii frăţeşti, generozitate, ajutorare, îndemnare, corecţie-disciplinare.What Is Christianity?

PERSPECTIVE PRACTICE: SFINŢIREA TIMPULUI (SĂRBĂTORI)

1) Sărbători de an calendaristicCrăciun, Paşte, etc.

2) Închinare publică:Închinare duminicală, Cina domnului, Botezuri, evanghelizări, studii, tabere, etc..

3) Închinare privată:rugăciune, devoţiune, pelerinaje, disciplină spirituală – ascetism, mănăstiri, etc.


PERSPECTIVE ANTROPOLOGICE NOI

Omul ca reflectare a chipului lui Dumnezeu

Omul ca locus al întrupării lui Dumnezeu, al intrării lui Dumnezeu în creaţie

Omul ca destin viitor: omul ca fiinţă universală, mai mare decât îngerii.

DEFINIRI ŞI REDEFINIRI

1) O perspectivă contestară: L. Feuerbach.

L. Feuerbach, Das Wesen des Christenthums, Leipzig: Otto Wigand, 4th ed. 1883 (1841). Idem, The Essence of Christianity, trad. Marian Evans, London: Kegan Paul, Trench, Trübner & Co, 3rd ed., 1893.

2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis C.S. Lewis, Mere Christianity: a revised and

amplified edition, with a new introduction, of the three books, Broadcast talks, Christian behaviour, and Beyond personality, Issue 7, Collected Letters of C. S. Lewis Series, C. S. Lewis Signature Classics, Harper, SanFrancisco, 2001; Creştinism. Pur şi simplu, Bucureşti, Humanitas, 2004.What Is Christianity?

DEFINIRI ŞI REDEFINIRI ALE CREŞTINISMULUI

1) Contestatari: Ludwig Feuerbach.

Antropologie, da; revelaţie şi teologie, nu.

2) Apologeţi: C.S. LewisIntuiţie, revelaţie, credinţă,

comportament



1) O perspectivă contestară: Ludwig Feuerbach.

• I: Introducere• §1 Fiinţa umană, în general

§2 Esenţa religiei, în general • Part I: Adevărata esenţă a religiei,

esenţa antropologică• II Dumnezeu ca fiinţă care înţelege

III Dumnezeu ca fiinţă morală, sau Legea IV Dumnezeu ca dragosteV Dumnezeu care suferă




• Part I: Adevărata esenţă a religiei,

esenţa antropologică (b)

VI Trinitatea şi Mama lui DumnezeuVII Logos-ul şi imaginea divinăVIII Principiul cosmologicIX Natura în DumnezeuX Creaţia din nimicXI Creaţia în Iudaism




• X Creaţia din nimic

XI Creaţia în IudaismXII Misterul rugăciuniiXIII Credinţă şi miracolXIV ÎnviereXV Dumnezeul personalXVI Creştinism şi păgânismXVII Celibat şi monahismXVIII Cer şi imoralitate




• Part II. Esenţa teologică sau falsă a religiei• XIX Punctul de referinţă esenţial al

religiei XX Contradicţii în existenţa lui DumnezeuXXI Contradicţii în revelaţia lui DumnezeuXXII Contradicţii în natura lui Dumnezeu XXIII Doctrinele speculative despre DumnezeuXXIV Contradicţii în TrinitateXXV Contradicţii în SacramenteXXVI Credinţă şi dragosteXXVII Aplicaţii şi concluzii



2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis

Intuiţie, revelaţie, credinţă,

comportament




Intuiţie, revelaţie, credinţă, comportament

• Cartea I. Binele şi Răul, ca indicaţie despre sensul Universului

• 1. Legea naturii umane• 2. Unele obiecţii• 3. Realitatea legii• 4. Ce se află în spatele legii• 5. Avem motive să fim neliniştiţi What Is Christianity?




• Cartea II Ce cred creştinii• 1. Concepţii rivale despre Dumnezeu• 2. Invazia păcatului• 3. Alternativa şocantă• 4. Penitentul perfect• 5. Concluzii practice What Is Christianity?

DEFINIRI ŞI REDEFINIRI ISTORICE 2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis• Cartea III. Comportamentul creştin (a)• 1. Cele trei părţi ale eticii• 2. Virtuţile cardinale• 3. Etica socială• 4. Etica şi psihoanaliză• 5. Etică sexuală• 6. Căsătoria creştină


DEFINIRI ŞI REDEFINIRI ISTORICE 2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis• Cartea III. Comportamentul creştin (b)• 7. Iertarea• 8. Păcatul cel mare• 9. Dragostea• 10. Nădejdea• 11. Credinţa• 12. Credinţa



2) O perspectivă apologetică: C.S. LewisIntuiţie, revelaţie, credinţă, comportament

• Cartea IV. Dincolo de personalitate, sau

primii paşi în doctrina Trinităţii (a)• 1. A face şi a naşte• 2. Dumnezeul tri-personal• 3. Timp şi dincolo de timp• 4. Infecţia cea bună• 5. Soldăţeii jucării, cei plini de

încăpăţânareWhat Is Christianity?

DEFINIRI ŞI REDEFINIRI 2) O perspectivă apologetică: C.S. Lewis


• Cartea IV. Dincolo de personalitate, sau

primii paşi în doctrina Trinităţii (b)

• 6. Două observaţii• 7. Hai să zicem• 8. Este creştinismul greu sau este uşor?• 9. Evaluând costul• 10. Oameni amabili sau oameni noi?• 11. Oameni noiWhat Is Christianity?

CREŞTINISMUL ŞI DEZBATERILE:UN STIL DE VIAŢĂ

Christianity is a lifestyle—a way of being in the world that is simple, non-violent, shared, and loving. However, we made it into a clever “religion,” in order to avoid the lifestyle itself. One could be warlike, greedy, racist, selfish, and vain, and still believe that Jesus is their “personal Lord and Savior.” The world has no time for such silliness anymore. The suffering on Earth is too great. (Richard Rohr)

CREŞTINISMUL ŞI DEZBATERILE

Despre Fiinţa lui Dumnezeu

Despre natura omului

Despre natura societăţii

Despre natura Universului (creaţie, evoluţie, alte modele)

ESENŢA CREŞTINISMULUI Isus este esenţa creştinismului. Dumnezeu

întrupat este soluţia lui Dumnezeu pentru restaurarea omenirii.

Fără o relaţie de credinţă şi de ascultare faţă Dumnezeu, prin Isus, nu suntem realizaţi în umanitatea noastră.

Fără înnoirea şi puterea primite prin Duhul Sfânt, dat nouă prin credinţă în Isus, prin care întreaga Sfântă Treime poate locui în noi, nu suntem realizaţi deplin în umanitatea noastră, ca reflectare a chipului lui Dumnezeu.

Documents

Esenţa creştinismului