EROII NU MOR NICIODATĂ

Rotunjind în ţe lesu l unor o înduri d e ja rostite sau scrise, H arul D umnc.zeiesc s-a pogoTÎz p rin tre noi. La s fin tu l parastas Oficiat ieri, la C im itiru l eroilor, au pa r­ticipat îna lt Prea S finţitul Arhiepiscop Tcofil H erineanu, A rh iep iscopu l C lu ju lu i, Vadului şi Feleacului, T ertu lian Langa, Vicarul general a l D iecezei R om âne U ni­te de C luj—G herla, în so ţit d e consilierii diecezani,-dom nul A d ria n M oţiu , m in is tru secretar de sta t — d in partea G uvernu lu i României- A u m a i lua t parte la proce­siune un. sobor d e preo ţi ortodocşi, profe­sorii Sem inaru lu i teologic d in C lu j şi co­rul acestuia .'>' D in partea o fic ia lită ţilo r lo ­cale au participat d om n ii dr. O ctavian C. Bwracu, preşed in tele C.P.U N- C lu j, îm ­preună cu colaboratorii, conf. dr. A le x a n ­dru Şerban, p rim a ru l m un ic ip iu lu i, ş i Traian Ranga, .prim arul ju d e ţu lu i C luj. La m orm in te le eroilor au fo s t depuse co­roane de flo ri d in partea G uvernu lu i, a

'-'■prfmSrM ; s h lr îp M u l şl ju d e ţu lu i p re­cum şi, ->sth pa r’ea unor in s titu ţii clujene.

în fa ţa durerii şi a acestu i u ltim hotar 'al tu tu ror lucru rilo r ,'sen tim en tu l că om ul •nu e fUcit pulbere ş i um bră şi că m oar­tea n ti-i decît tr iu m fu l sp ir itu lu i asupra .m a terie i-a d even it copleşitor. Să fie lu ­m ină! cer m artirii C lu ju lu i, to t a stfe l pre­cum flacăra n u -se lasă înăbuşită , precum aerul nu poate f i vă tă m a t de lov ituri, p r e - : cum sufletul nu poate f i prins sau încă-

. tuşat. . /La 100 de zile de la R evoluţia rom ână, ■

sp iritu l rătăcitor p lu tin d in derivă de la u n ţă rm la a ltu l în căutarea clipei, supus m işcării d in veşnicie in veşn icie , e uh nean t fa ţă de in fin it, un to t fa ţă de neant.

. F u rtu n ă însă, iată, n -a dezrădăcinat 'iarba ci num a i arborii cei îna lţi, ream in tind ceva la care încetasem de m u lt a m ai gindi: că nu s în tem decît trestii g înd i- toare în acest ungher al un iversu lu i, d in - care eroii unu i decem brie însîngerat au p ier it pen tru a ne ridica în lum ină.Ş i-n ttiu l strigă t aV L ibertă ţii a fo s t pre­cum în tiiu l ţipă t al p runculu i ce trăieşte m iracolu l naşterii.

E-o nouă, neasem uită ş i unică prim ăva­ră. Şoapta eroilor noştri tineri, p lecaţi in

lum ea din care v in e fmS.ţf via ta , îa Zeu!care nil prim eşte pe cel care v in e cu m îin i p line, ci cu m îin i curate, se-aude to t . m ai desluşit: „Sufletu l su p rem este m arele nostru stăpîn, cel ce p u n e în m işcare to t ceea ce ezistă : el e stăp înu l feric irii abso­lute, e lum ină, e n e p i e r i t o r l a t ă de ce

rev in acum , nechcm aiS dar aştep ta te tn* delung, cele cîteva a tit de pline şi m eşte­şugite cuv in te : „Şi s-au aprins, de-a latul ţării m it / D e lum inări j i de făclii, / Ca la u n Paşte .’ şi o în v ie r e " . . . E înv ierea neam u lu i rom ânesc.

Michnela BOCU

ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI

PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II, NR. 85 DUMINICA

1 APRILIE 1990

4 PAGINI SO BANI

100 de zile de nemurire a eroilorBucureşti, 31 m artie 1990, ora 12. P e Dealul Mitropoliei

clopotele au bătu t clipa prim elor 100 de zile de. nem uri­re a eroilor Revoluţiei rom âne din decembrie.

Astăzi, la amiază, s-au ţinu t slu jbe de parastas şi_ec- tenie in toate locurile d in Capitala ţării unde au căzut in'Revoluţie femei, bărbaţi, copii. Comemorarea m artiri­lor a început la P atria rh ie cu un Te Deum, slu jbă de mulţumire lui Dumnezeu. In m em oria celor căzuţi în de­cembrie au aprins lum inări şi au asista t la slu jbă domnii Ion lliescu, preşedintele C.P.U.N., Cazim ir lonescu, vi­cepreşedinte al G.P.U.N., Petre' Roman, prim -m inistru al guvernului, Gelu Voican-Voiculescu, viceprim-ministru, Nicolae Stoicescu, m inistrul cultelor, Dan M arţian, se- ■ cretar. al G.P.U.N., alte persoane oficiale.

De la Patriarhie, domnul Ion lliescu s-a oprit la Ginii- , tirul Eroilor Tineri. O gardă m ilitară a prezentat onorul. A fost intonat Im nul de s ta t al'R om âniei.

L a monumentul a fla t în C im itirul Eroilor Tineri au fost'depuse coroane de flori şi s-a ţin u t o slujbă la .care au participat citeva sute de oameni, ce au aprins lum i­nări în memoria tinerilor eroi a i revoluţiei din decem­brie. . De aici,* domnul- Ion; lliescu s-a în d rep ta t către. ■Je-. leviziunea Română Liberă. „ î.

Procesiunea de comemorare a 100 de zile de Ia Revolu- ţia din Decembrie s-a încheiat la Televiziunea Română

-Liberă. O. gardă m ilita ră . a prezentat onorul. A fost in­tonat Im nul Se s ta t al României. i ■ * -

La Troiţa d in 'B îrsana — M aramureş, aşezată în curtea televiziunii, spre: veşnica pom enire a eroilor ce au apă­ra t cu trupurile lor această clădire, au fost depuse co­roane de flori şi s-a ţinu t o slujbă parastas.

La acest; em oţionant moment de cinstire a memoriei martirilor Revoluţiei din Decembrie au fost . prezenţi domnii Ion lliescu, preşedintele C.P.U.N., Cazim ir Iones- cu, vicepreşedinte al C.P.U.N., P etre Roman, prim-mi­nistru al guvernului, Gelu Voican-Voiculescu, viceprim- ministru, a lte-persoane oficiale, precum şi sute de cetă­ţeni a i Capitalei. -

Dumnezeu să-i ierte pe eroii R evoluţiei românei

Punîridu-se a tît de acu t problema democraţiei, în ­ţelegem pe zi ce .trece că

- ea se învaţă cel mai bine- prin dialog. Dialogul cu . cei mai în vîrstă, dialo­

gul cu tinerii, dialogul cu specialiştii, • dialogul poli­tic. -dialogul economic, dialogul cultural, dialogul cu străinii la fel ca şi - m ulte alte dialoguri care. există sau se pot iniţia hu sîn t altceva decît for­me prin Care ne arătăm disponibilitatea de a asi-

, mila, de a fi receptivi, d£ a fi elastici în situaţii critice, în fine, de a „fi capabili de autodepăşire. Pentru democraţie, dialo­gul este esenţial tocmai - prin faptul că-face posi­bil schimbul d e opinii, de _ idei, de experienţă, şi,

„im plicit, perm ite .o mai bună cunoaştere a 'p a r te ­nerilor de discuţie. El c h ia r ' favorizează, y prin cunoaşterea c e lu i la l t , 'c u ­noaşterea de sine. El esteresortul nostru de evolu­ţie. . de progres. P rin di­mensiunile sale, noi ne dăm în tr-un fel mai p re ­cis seama de propria noastră măsură, de pro­pria noastră deschidere la lume. -

Pe de altă parte, ' cu toţii ştim bine câ în teo­rie -lucrurile sînt limpezi. In practică, însă, întot­deauna e m ai greu. Dacă nimeni nu neagă, teoretic, im portanţa dialogului pen-

; tril democraţie, trebuie . şă recunoaştem .că ,' în

practică — pentru situa- ; ţia noastră postrevoluţio­

nară —, dialogul, a fntîr- ziat, ia r în problema na­ţională el a întirziat m ult prea m u lt Evenimentele de la Tîrgu M ureş , ne-au a ră ta t/ de altfel, dimen­siunile ■ şi p re ţu l aces­tei întîrzieri, cu toate că, se pare, avertism en-

în care se practică dia­logul, m odalităţile în care el este organizat, atm os­fera în care el este purtat, acestea înţelese ca ele­mente de care ' depinde mai m ult sau m ai puţin şi rezultatul dialogului. Un exem plu 'concret îl avem — în 'c e priveşte chiar -problem a m inori-

, tă ţii m aghiare — în dia­logul p u rta t la Budapesta

DIALOGUL — intre teorie şi practică

tele au' . fost lansate - la - timp, aceasţa tocmai pen­tru ca părţile să se aşeze la masa de;dialog. Nu a., ■fost?--să 'f ie aşa, şi V am plătit scump: cu vieţi o - L meneşti, cu sute de răniţi, cu m ari pagube în econo­m ia naţională, cu scăderi în prestigiul nostru pe plan internaţional. O în ­văţătură am tras, totuşi, chiar şi în ceasul a l dois­prezecelea — să nu m ai am înăm dialogul.. P en tru că, vedem bine, dem ocra­ţia nu avansează . decît prin practica dialogului. Şi, în tr-un anum it sens, ea este chiar această practică.. Totodată constatăm că _nu lipsit de im portanţă “se -dovedeşte a fi cadrul

d e ' intelectuali rom âni şl m aghiari pe tema, ce se a ra tă p rea uşor inflama--

:' bilă, a reconcilierii isto­rice.» Intenţiile , _■ sîntem

: siguri, au - fost d in tre cele mai bune, evident, în pri­mul rînd din partea A-

. genţiei de presă von F e - ,- renezy diii Munchen, ca­

re a avu t iniţiativa şi a acordat sprijinul' finari-

> ciar necesar in acest sens. Dar să nu ne am ăgim că acest sprijin — fără în­doială generos şi nobil în sine -— este şi gratuit. El nu doar că încearcă să ■ deschidă apetitul la dia-

- log pentru partea m a- ghiarJL, dar şi orientează dezbaterile cam to t în a- ceeaşi direcţie.- Nu e ni­mic - g rav în asta. Dim­

potrivă, e chiar firesc să fie aşa. D ar se. ridică to­tuşi în trebarea: putea, oare, în aceste condiţii, partea rom ână şă d ialo­gheze corect, fărfi a lt sprijin decît propriile forţe intelectuale? Pentru că ştim , poziţia într-un dialog nu este deloc un factor neglijabiL Şi aceas-

' ta se vede bine in Comu­nicatul- dat publicităţii unde, d in ' chiar punctul, de pornire, problema de-

: mocraţiei este legată pri­orita r, de aceea a mino-

: rită ţilo r, chiar dacă sînt date ş i asigurări formale privind graniţele în- E u -; ropa, controlul autentici­tăţii informaţiilor, înlătu­rarea prejudecăţilor ş.a. Era, pentru aceasta, ne-

■ voie de un dialog special la Budapesta? Desigur,

- dialogul se vă relua în acest an la Bucureşti Oare,'

. tot sub acelaşi patronaj? Nu era oare mai bine ca dialogul să pornească din Ardeal, tocmai pentru a putea circumscrie mai bine dimensiunile lui so­ciale, economice, politice şi culturale? Nu era mai

- . bine oare - ca in iţia tiva , şisprijinul financiar să v in i de la noi şi nu de aiurea? Pentru că, să fim serioşi, .problemele noastre tre­buie \ rezolvate în primul rînfl de cei care vor su­porta şi soluţiile pe care ele le vor primi.

I. Maxim DANCIU

r ’ ' '

v ' ':'s

w a * * - A

Troiţa adăpostind statuia din lemn a (ui Pintea Viteazul — ridicata în in- cmta roînăîtirii de Io Rohio Foto: N. PETCU

PRIMĂRIA JUDEŢULUI CLUJ

A N U N J A :In ziua de 28 m artie 1990, la sediul

Tribunalului judeţean Cluj, p rin grija domnului preşedinte al Tribunalului, Teodor Petru?, tn tem eiul prevederilor art. 31, alin. 2 din Decretul-Legc nr. 92/ 1990, s-a procedat la tragerea la sorţi a celor 3 judecători care ,fac parte din Biroul clcctoral de circum scripţie al ju ­deţului Cluj.

In urm a tragerii ia sorti au fost de­semnaţi urm ătorii judecători: POP F. IOAN. DELEANU VALENTINA, TU- ROS IULIU.. Cei desemnat! au ales ca preşedinte al Biroului electoral de circum scripţie al judeţului C luj pe dom nul Judecător POP F. IOAN, vicepreşedinte al T ribu­nalului judeţean Cluj.

Biroul clectoial do circum scripţie are stabilit sediul In localul P rim ăriei jude­ţului Cluj, strada M oţilor ■ 1—3, cam era 53 n şl b, telefon 1-60-30, in terior 116.

A p e l

în m unicipiul Cluj, ’ Ia fel ca în în­treaga noastră ţară , nenum ărate Monu­m ente istorice, plăci comemorative, ope­re de cultu ră şi a rtă atestă, deopotrivă, ero ism u l poporului rom ân şi vocaţia lui culturală .

Toţi cetăţenii avem datoria do conşti­in ţă de a păstra cu cea mai m are grijă aceste opere valoroase, m ărturii nem uri­toare ale geniului celor ce au străju it dem nitatea şi fiinţa neamului nostru. '

De aceea, facem un apel insistent la toţi oam enii de bună credinţă de a pre­veni orice încercări de profanare a mo­num entelor şi locurilor istorice. Să dăm acestora respectul cuvenit, să nu se ex­pună în apropierea lor, sau in zona dc protecţie, nici un fel de materiale cu caracter electoral sau de altă natură.

P unînd pe prim ul plan datoria mora­lă de a proteja monumentele Istorice, hienţionăm că în această direcţie avem obligaţii precise, rezultate din Legea nr. 63/1974 şi Legea nr. 32/1968., care au ră­mas in vigoare şi care stipulează atit in* datoririle cetăţenilor, cît şi modul de stab ilire şi sancţionare a contravenienţi­lor.

Goneral-colonel Paul CHELER, com andantul Garnizoanei Cluj

ADEVARUL - ÎN LIBERTATE ■7 PAGINA 2

SĂNĂTATEA PUBLICĂ — o problemăde stat

• Interviu cu doamna dr. Mariana VLAD, şefa colectivului de igiena alimentaţiei din cadrul Insti­tutului de igienă şi sănâtate publică Cluj •

— Sănătatea ne-a fost a fost retras de pe piaţă.ne-aconfiscată prin impunerea Unei „alimentaţii iraţio­nale" pe plan naţional. în ­tre primele legi şi decrete abrogate de F.S.N., a fost şi Ilotărirea IYI.A.N. nr. 5 din 20 iunie 1984, prin ca­re fusese legiferat „Progra­mul de alimentaţie ştiinţi­fică a populaţiei". Din pă­cate, urmările dezastruoa­se ale acestui program- nu pot- fi abrogate de nici o instanţă. ~ Prin cercetări experimentale ' au fost pu­se in evidenţă în cadrul colectivului de igiena aii*

, — Ce alte produse nu aţi avizat sanitar, deşi c- xista o adevărată fu rie de a găsi noi m aterii prim e şi noi reţete, în alim entaţia, publică şi industria ali­m entară?

.— Se încerca introduce­rea făinei alim entare de- soia, obţiriută din şrotul fu ra jer de soia, în prepara-

. tole de carne, lapte şi pro­duse de panificaţie. Aceas­tă ,făină.,- HU corespunde

• normelor : d in-punct de v e -; dere microbiologic şi chi­mic, fiind contam inată cu

mentaţiei modificările bio- streptococ aureu hemolitic, chimice şi morfologice ca- :■ Enţerobacter, drojdii şire apar la animalele ' de experienţă supuse unei diete cu u le i de rapiţă, cu cafea în amestec etc. Vă rugăm să ne vorbiţi despre acestea. .. ş, . • >: — Trebuie precizat că

lileiul de. rapiţă a fost co­mercializat deşi nu a fost avizat sanitar de Ministe­rul, Sănătăţii. Noi am a- rătai că uleiul de rapiţă, prin constituentul şău, aci- dul^erucic, produce leziuni hepatice şi renale, precum şi m odificări morfologice la nivelul glandei itiroide, de hipofuncţie tiroidiană. In urm a insistenţelor co­lectivului nostru la Minis­terul Sănătăţii,/ la Inspec­toratul General ,de Stat, la Centrala uleiurilor, în va­ra anului' 1989, .acest ulei

mucegaiuri, cu m etale ere­le tPb şl Cuj.,, M inisterul Sănătăţii a

aviz'ât, totuşi, unele pro­duse- ciudatc, dacă nu chiar/dăunătoarc: m arga­rina* cătină, uleiul de că­tină,* ^,cr<snvurşti de oaie, lebăf^din1 peşte. S-au avi-

' zat experim entările pentru membrane textile la- pre­paratele din carne (urma să mîncăm salam în pînză Tricord şi Canafas). S-d renunţat la accste produse care au toate avizările ne-' cesarc?

— 'M ulte din ultim ele; produse avizate nu au fost lansate, pe p ia ţă şi există un consens general de â reveni la produse ■ cu lin a re . tradiţionale.

REZULTATELE LA CONCURSURILE l DE GEOGRAFIE Şl CHIMIE,

FAZA JUDEŢEANĂ, EDIŢIA 1 9 9 0 GEOGRAFIE - ̂ -

CLASÂ A VIII-A; premiul-1 — Gornea Coşn»ina,~Şcoa-; la nr. I Gluj; premiul II — Lobonea Ioana, Şcoala nr. 23 Cluj şi Posta Ecaterina, Şcoala nr. 29 Cluj; premiul III — Cioban Paul, Şcoala nr. 17 Cluj.

CLASA A IX-A: premiul I — Moţ Maria, Liceul de filologie-istorie Cluj. '

GLASA A X-A: premiul I — Oşan .Virgil;,.Liceul „An­drei Mureşanu" Dej; premiul II — Sîrbu Ana Maria, Li­ceul industrial „Mihai Viteazu" Turda.

CLASA A XI-A: prem iul I — Tuduce Gabriela, Liceul sanitar Cluj.

CLASA A XII-A: premiul I — A rnbruş. Agneta Ga­briela, Liceul industrial nr. 1 Turda; premiul II — Ba­dea Angela, Liceul economic Cluj; premiul III — Ţibre Emilia, Liceul industrial „Emil Racoviţă" Cluj.CHIMIE. GLASA A VIII-A; premiul I — Achimaş Patric iu ,. Li­

ceul industrial „Emil Racoviţă" Cluj, Popescu Dan; L i-' « iu l de ştiinţe ale naturii Cluj şi Bukki Zoltan, Şcoala nr. 15 Gluj; premiul II — Radu Mihriea Dan, Liceul de ştiinţe ale naturii,;Chiş Adriana, Şcoala nr. 17 C luj; pre-, m iu l I I I — Marian Bogdan, Liceul de ştiinţe ale naturii Cluj, Cîrdei'Luise, Şcoala nr. 2 Cluj şi Mircea Anca, Li­ceul de ştiinţe ale naturii Cluj. , _

GLASA A IX-A: premiul II — Druţu Ioana, Liceul „Avram Iancu* Cluj şi Silaghi Dumitrescu Radu, Liceul materna tică-fizică nr. 1 Cluj; premiul III — Dîlc Florin, Liceul, do ştiinţe ale naturii Gluj.' CLASA A X-A: premiul I — Călugăru Dan, Liceul. „E-_;

mii Racoviţă" Cluj; prem iul II — Giobotă Nicoleta, Li­ceul matematică-fizică nr. 1 Cluj şi Grigorescu Sido An­ca, Liceul „George' Goşbuc" C luj; premiul III — Bara Corina. Liceul „Emil Racoviţă" Gluj. şi Opriş Ioana, Li­ceul „Emil Racoviţă" Cluj, •

CLASA A XI-A: premiul II — M arin Horea, Liceul «Emil Racoviţă" Gluj.

CLASA A XII-A: premiul II — Chira Romeo Ioan, Li­ceul „Emil Racoviţă" Cluj; premiul III — Plăian Ale­xandrina, Liceul de ştiinţe ale naturii Gluj

; '

* i t t -J ' « •>

Desen: Aurel LONCA

— Revenirea la vechilc re ţe te echivalează cu o g a - . ran ţie p e n tm , sănăta te? .

■— Nu integral. Limite­le maxime admise de peş­ti cide, de ; m etale . grele (Pb, Cd, Zn, Cu, Fe, Cr, Se), de aditivi alim entari (nitţiţi, n itraţi, coloranţi), în . produsele alim entare sînt fixate p rin Ordinul MS 184/1972, cînd poluarea mediului am biant şi chimi­zarea agriculturii nu erau a tît de intense. Actele nor­m ative trebuie reactualiza­te, m ulte STAS-uri din in­dustria alim entară sînt in­complete, trebuie, revizuite

. concentraţiile maxime ad­mise şi m enţionate şi alte

• substanţe care contaminea­ză produsele alimentare.

— Aţi avut ca temă de cercetare corelarea unor indicatori a i stării, de să­năta te cu structura raţiei alim entare în unităţi de o- lim entaţie colectivă , (can­tine muncitoreşti, creşe. cămine). Ce date ăţi obţi­nu t în oraşul Cluj?-

— Raţiile dezechilibrate cantitativ şl calitativ ge­nerează dezechilibre , meta­bolice care duc în timp la instalarea unor boli. La Leagănul - de copii din Cluj, 92 lai sută diri copiii în tre 0—-1 an prezintă ane- inii nutriţionale ' severe.,,

; d .m .

P R E C I Z A R iînţ^rvenţia colegilor noş­

tri Irsai Zsolt ■ şi Tudor Vreme la emisiunea „Gau- deamus“--din - vinerea tre­cută, cînd s-au .grăbit în m od'nejustificat să anunţe

' schimbarea numelui unei prestigioase . şcoli superi-

.. oare de învăţăm înt artistic românesc, nu a trecut ne­observată. în ziarul „Ade-

:vărul în’libertate11 din Cluj îri data de 28 m artie 1990, se pune; întrebarea dacă studenţii’ şi dascălii aces­tei şcoli găsesc că este ne­vrednic cai humele acestui m are pictor al românilor care este lori Andreescu să

, sţea pe frontispiciul a c e s - . tei instituţii. Şi ne între­băm şi hoi,; .o m are parte a 'studenţilor - care au aflat desp're’ această , schimbare cu ocazia „acelei emisiuni. Opinia noastră, a' Sindica­tului lib e r . studenţesc din cadrul Institutului de arte plastice „Ion ' Andreescu0, exprim ată răspicat, este că nu acceptăm această schim- bare, păstrarea numelui lui Ion Andreescu în denumi­rea Institutului nostru ne- putînd avea nici o altă al­ternativă.Sindicatul..liber.; al .studen­ţilo r.d in Institutul deTArtc Plastice ,.Ion Andreescu*'

INDUSTRIA MICĂ, MICII MESERIAŞI Şl PRIVATIZAREA (I). Privind privatizarea în cadrul micii in­

dustrii, a m icilo r meseriaşi, se a ş te a p tă / ca prin instaurarea ei să-se ajungă la o , mai bună ocupare a forţei de muncă exis- . tente, la o mai inare stim ulare a liberei iniţiative, a liberei concurenţe, a promo­vării valorilor. ;

In pfezent, activităţile în domeniul pri­vatizat prevăzute în Decretul-Lege 54 din 8 m artie 1990 sîn t de două categorii:., m -... dustria mică, respectiv micile întreprin­deri eu p înă la 20 de angajaţi, şi asocia­ţiile lucrative cu pină la 10 membri şi. a doua categorie, asociaţiile familiale şi persoanele independente. i * j-

Prezentăm ' în continuare o p a rte clin form alităţile de îndeplinit pentru intrarea în legalitate a acestor activităţi:

— Depunerea unei cereri la Biroul pen­tru industria mică şi mici meseriaşi (care funcţionează la- .Prim ăria judeţului) ;înso- ţită de actele de atestare în meseria soli­citată. Acestea’ vor fi exam inate de. Birou . •pentru a corespunde legislaţiei-în .vigoare, urm înd a fi apoi1 Aprobate de prim ăria judeţului. .’ ••••■ . .- ■'

In funcţie de felul activităţii şi dimen­siunile acesteia, dosarul solicitanţilor va cuprindei avizul P.S.I., dat de .Comanda- mentul pompierilor, acordul Direcţiei de

' arhitectură din cadrul Prim ăriei judeţene, \ avizul sanitar da t de M inisterul Sănătăţii - prin inspectoratele sanitare teritoriale, aviz metrologic da t de I.G.S.M.C. pentru laboratoare şi ateliere metrologice, acor­dul G.I.G.G.L. pentru alim entare cu apă şi ' canalizare, pentru aprovizionare cu combustibili pentru termoficare, inclusiv acordul M ihisterului Petrolului ' p r in .

,‘PECQ, .-avizul LD.E.. pentru alimentare cu energip electrică, acordul Ministerului •Poştelof-şi -Telecomunicaţiilor, acord pen- ■ tru trafic C-RR. Aceste acorduri se soli­cită n u m ai, în cazul utilizării unor lucrări , cu specificiţlf.respectiv, acorduri ce Sje_ pot , obţine pe plan local, al judeţului respec­tiv.

— Activităţile privatizate din prim a ca- _ tegorie vor trebui sâ aibă şi avizul- Comi­siei, naţionale pentru industrie mică şi servicii;; Bucureşti, str. Ministerului nr.-,, 2—4, telefon 15-02-00, interior 894, 956.

— Activităţile privatizate din ambele categorii; care doresc a realiza contracte şi cu parteneri străini vor trebui să aibă şi ; acordiilţM inisterului Comerţului Exterior..

date privindoblinerea personalităţii juridice şi-.siste- m ul de impozite, ne-ain adresat d-lui di­rector ec. Cimpoiu de la .Direcţia finan- , ciară -judeţeană. „Din discuţia avută am/- consemnat urm ătoarele: . ' . : “ ' ; ' D-le director, vă rugănai s ă ' ne pre- • zentaţi o scurtă sinteză asupra probleme­lor ce revin instituţiei dv privind activi­tatea în domeniul p r iv a t iz a t , : : ■

‘ —• în treprinderile m ic i' şi asociaţiile cu scop lucrativ vor desfăşura ac tiv itatea, pe bază de bilanţ şi dare de seamă .trimes-

triale şi anuale, ce- se yor depune la Di­recţia financiară judeţeană Gluj, serviciul

-'impozite, taxe şi alte venituri de la per- . soanele |urid ice. După aprobarea dosaru- ; lui de către .Prim ăria judeţulu i Cluj, soli- , citanţii se vor adresa Direcţiei financiare ; judeţene, P iaţa Victoriei 19, etaju l 2, ca­m era . 102/ pentru com pletarea unor for­m ulare şi înregistrarea în registrul de. evi­denţă, pririiind prin - aceasta personalitate , juridică. . - A ctivităţile din a doua catego- * rie, privind asociaţiile fam iliale şi persoa- nele fizice, 'după aprobarea dosarelor la

. P rim ăria judeţeană, se vor adresa pentru com pletarea unor formulare- la D irecţia ' financiară jude ţeanâ.' La cererea fo rm u - . la tă pot; prim i i personalitate, j u r i d i c ă . . .,;t

— Ce . avantaje , prezintă obţinerea per- . sonalităţii juridice?. Ge impozite sîrit pre-' văzute- pen tru : sectorul privatizat? s,

— P r in .obţinerea personalităţii juridice se poate deschide'cont l a C.E.C. şi la ori- - ce,bancă.: IfnpP2!ta rea ' se va face după .

- declaraţia de inipunere. . Pentru, activită - ̂ţile din pririia categorie, impozitele se vor aplica pe, baza i cotelor din tab. I; al De­cretului . 54 din .1990. -. P en tru un beneficiu declarat anuiil p înă la 50.000: le i: se aplică : scutiri de taxe. Impozitul poate merge p înă la m axînm ra 50 la sută, Jn cazul în care- beneficiul anual depăşeşte 420.000 lei âriual. .Pent^u aetivităţile din a doua ca-, tegorie, impozitele', se vor aplica conform tab. II, a l Decretului 54 din 1990. Pentru uri beneficiu declarat anual p înă la 10.000 lei, n u .se aplică taxe şi impozite. Inopo- zitele ajung-pînă la/m aSim um 40 la sută din- totalul cîştigului pentru venituri anu­ale. de . Ia 68.700 lei în . sus. <; Pentru am-

. b e le , categorii de activităţi, în primul an • de activitate se vor. aplica scutiri de 30, la .. sytă din ' cuantum ul de impozite calculat, .

jînţelegîndu-se prin aceasta 12 luni. efec­tive din mom entul oficializării ; activită- .

( ^— D -le , director, yă rugăm să ne preci­

zaţi modul în care-se p revede 'a se ,ex er- ' cita controlul - de “Către Direcţia financia­ră judeţeană; .• . :' — Toate activităţile se vor verifică prin organele financiare ale Direcţiei, Adrai-

. n istraţia financiară şi serviciile financia­re. . La priniele două ' activităţi evidenţa r : se va ţine ca şi la u n ită ţile ■ economice, - prin plan de conturi şi evidenţă contabilă. _ La celelalte două activităţi se menţin e-, videnţele ; prevăzute în instrucţiunile Mi­nisterului ‘Finanţelor .2228 d in ; 1 iulie '1955

•pe bază de registre şi (sau) bonuri de co- • mândă. > . r

Vom reveni cu a lte articole pe- această- temă,- pentru . o mai bună cunoaştere a problemelor. Lâ ora inter'viului, fie din -, cauza., necunoaşterii/, fie din cauza. u n u i; lan ţ încă prea, lung şi :birocratic,.se:înre-.. gistrase -un singur tcaz^ finalizat slegaUiun': pantofar., l .

Ing. A drian COT.DEA, ..FORUMUL CETĂŢENESC CLUJ

, CRIMĂ LA PALATUL JUSTIŢIEI

Vă propunem: o combina- i , ran ţă mai bagă - cuţitul şi *ţie:; fostul so ţ a l cuncubir.' îri torace. Mai are rost săn e i . . Pacă vă place,, ascul- vă spun că .victima încătaţi mai departe: Vine el ri-a murit?: O ri, e .m a i im-şi ea* (cuncubinul şi cun-i portant că toţi, trei: cuncu-cubina).:la tribunal, vine şi bina' cuncubinul şl fostulfostul soţ, să se socotească; soţ' (âm înţeles că v-a p lă -’ 'ce şi cum vîri"f,,cestîimea“ cut!) au ■ fost condamnaţicu doi'- copii m inori (cun- Fiecare ■ avînd „felia“ lu i -cubina mai ;are doi), fosţul de activitate? . .soţ Liviu P re jâ scoate u n , Oricum; -vă . vor» "ţine - la ;c u ţ i t . ş i : . . -dă-L 'E xact, în . .„ curent. ' • .fiîtul cuncubinului Takâcs .Alexandru. Pentru sigu- ■ - Radu VIDA

I ‘* ’ *

„PRINTEMPS DE LA LIBERTE”In organizarea Secretariatului de Stat pentru reiaţii

culturale din Franţa, M inisterului Culturii d in Româ­nia, Uniunii teatrale din România, serviciul cultural al Ambasadei Franţei la Bucureşti şi Teatrului National Cluj se va desfăşura turneul extraordinar de teatru PRINTEMPS DE LA LIBERTE Cu acest prilej, spec­tatorii clujeni se vor'întîlni cu creaţii scenice susţinu­te de nume de prestigiu ale teatrului francez, cum sînt: G<5rard Desarthe, Massimo Schustcr, Raymond Cousse, II(5Icine Delavault şi compatriotul nostru Vir­gil Tănase. •

Turneul de lă Cluj se va desfăşura în perioada 8—16 aprilie, după următorul program: in sala Tea­trului Naţional: duminică 8 şi luni, 9 aprilie — ME­LODIE VARSOVIANA, în regia lui Virgil Tănasc; 11, 12, 13 aprilie — JEAN JACQUES ROUSSEAU, în regia Iui Jean Jourdheuil; CATASTROFA de Samucl Betkctt (premieră mondială), în regia lui Virgil Tă- riasc; 16 aprilie — STRATEGIE PENTRU DOUA JAMBOANE de Raymond Cousse, in regia şi in terpre­tarea autorului. In sala Teatrului Maghiar: m arţi, 10 aprilie — REPUBLICANA, în interpretarea marii ac­triţe Ilclcne Delavault, acompaniază Joff Cohcn. In sala Teatrului de păpuşi: 13, I I aprilie: UBU REGE de Alfred Jarry , in regia lui Massimo Schustcr. Cu ocazia turneului, oaspeţii francezi vor dona teatrelor în care joacă aparatură şî utilaje specifice.

TOATE DRUMURILE DUO LA TEATRU?

AGENDANAVA LUI YANG (9; i i ; 13; 15; 17; 19) — 23 August . • INAMICUL PUBLIC NR I (11; 13; 15; 17; 19) • GLUMA (9) — Timpuri noi • ÎNTlM PLARILE LUI BOM (11; 15; 17;' 19) — Steaua roşie.

Programul filmelor dc luni-

• FIUL CĂPITANULUI' Bl,OOD (9; 11;-13; 15; 17; 19) — Republica • MR. MAJESTYK (9; 11; 13; 15: 17; 19); CEL CARE NU RE­GRETA (12; 14; 16; 18) • DESENE ANIMATE (10) — Dacia • PENTRU UN PUMN DE . . . CEAPA. (9; l i ; 13: 15; 17; 19); ÎM PĂ ­CAREA (13; 14; 16; 18) • DESENE . ANIM ATE — Pachct nr. 3 (10) — M ă r ă ş t i• LANŢUL AMINTIRI­LOR, seriile î şi II (9; 12; 15; 18) ;— Victoria • FLU-, TURII SINT LIBERI (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Arta• ENIGMELE, SE E X PLlv CA IN ZORI (9; l i ; 13; 15; 17; 19) — Muncitorcsc • ,

BULETIN METEO

- Azi, vremea va fi, predo­m inant, . frumoasă, cu cer variabil. Vîntul va sufla în general, slab. Tem peratu­rile minime vor fi cuprin­se între 3 şi 5 grade, iar cele maxime Intre. 17 şi 19 grade.., -r , ’ .

In urm ătoarele trei zile vremea va fi reiaţiv-caldă, cu cer variabil, mai mult noros în partea a d o u a / a intervalului, cînd, pe . ' â- locurl, va ploua. Vîntul va sufla slab pînă la m oderat , Presiunea atm osferică a

• fost ieri, la Cluj de 1023,6 .m ilibari (768,8 mra), în s c â - .

dere cu 0,1 m ilibari. . -i

PAGINA 3 ADEVĂRUL' - IN LIBERTATE

PENSII Şl PĂMÎNT!- ; încă mai persistă, In m ulte sate ale

judeţului, neînţelegerile în tre adepţii' C.A.P.-ului şi cei ai proprietăţii parti-- oulare.? Zilnic ne vizitează la redacţie • delegaţii, fie d intr-o tab ără / fie d in cea­

laltă, zilnic prim im scrisori p r in ,c a re ni se cere să venim în sp rijin u l. lim pezirii situaţiilor de pe teren. Din capul locu­lu i trebuie să spunem că singurele a r­gumente valabile şi pentru linii şi pen­tru ceilalţi sînt decretele 42 şi 43, prea

- bine cunoscute acum, dar nici ele în 'măsură să soluţioneze peste' to t proble­m a păm întului, ale cărei date sîn t mai

■ complicate decît s-ar fi crezut. Â vîntul- cu care s-a ponit la desfiinţarea C.A.P.-■ urilor s-a mai potolit în m om entul în

care s-a constatat că nu S-âu făcut p re­cizări în legătură cu statutul pensiona­rilor şi al apropiaţilor pensionari. Doar aşa se justifică menţinerea, încă, â peste

’ 200 de <3.A.P.-uri in judeţ. Să m ai a- -mintim câ în m ulte sate există frîrie se­rioase în desfăşurarea firească a acţiu­nilor, tocmai din partea uiibr lbcalnici' şi adesea chiar a conducerilor unităţilor. Cităm, bunăoară, d in sc r iso a re a unui grup de ţă ran i din Sîntloana, d in tre ca- ‘ re am intim pe Eugen Isac, Ioan C hin-'

•driş, Ioan Vană, A niţa Pop, Ioan Ban şi la care, ni se spune, au aderat 70 la şută dintre mem brii C .A .P ,:„La noi în sat s-a

constituit o comisie form ată diri m em bri. cooperatori corecţi şi c in s tiţ i’şi care, cu aprobarea m ajo rită ţii; 'cooperatorilor au

• trecut la \ repartizarea *, lo tu rilo r. în folo­sinţă îndelungată,' după îm părţire lumea fiind m ulţumită. Conducerea C.A.P. nu respectă însă hotărîrea comisiei, plănu- ind o nouă reîm părţire, de astădată a unor’ terenuri de deal, cu p an tem a ri., Va rugăm să publicaţi în presă protestul nostru, ăl m ajorităţii membrilor; coope­ratori. Dacă la noi G.A.P.; u l ;! şi^a 'de;

; m onstrat „eficienţa" apoi nici de acum. nu va fi mai b in e ..

O situaţie sim ilară ni se semnalează rrdin Gilău,-sat cii 1.726 gospodării; deci şi

cu mulţi gospodari,, care a r dori să lu ­creze păm întul — cele doar 730 de hec­tare. Cererile pentru păm înt sîn t multe, dar, se pare, îm părţirea nu se face toc- rtiai principial la .' G ilău .... Tinerilor, bu­năoară (şi e bine că. sînt_ destui tineri

- care vor pămînt!), li s-a ; spus' ;„să Vină cu pretenţii^ d o a r d u p ă 4 0 de ani de ffiuncă în ;C.A.P. (7!)“ Nu este cam .m ult, oare/, ia r 's fa tu l nelalocul lu i? Oricum, promitem să urm ărim ■ eyoluţia situaţiei ia Sîntioana şi l a ; .G i l ă u ' . ; f ; \ 7;!

Avem- nădejdea că . problem ele,ţăranu­lui, îndeosebi 'cea â pensiilor. yor fi â - , vute în vederea celor d e . , . sus, a celor

. care elaborează 'le j i, şi; decrete, ,• In' naai m are măsură. ^ P en tru că,’ orice s-ar; spu-

- ne, necazurile aii. aviit -plnă acum; o rig i-’1 nea, în mare parte; In n ec la rita tea . . ;

reglementărilor!Emil LUCA

E L E C T O R A L Ă> Starea de spirit a '-electoratului poate fi diagnosticată ea apatică. Ai» încercat, în aceste zile, un mirii-sondaj de opinie pe tem a „CU CINE VOTAM?", sondaj din care

• ani orais,. d in ' capul locului, pe1 meiribri activi; ai grupă­rilor politice. :

•Omul de rînd nu este, deocam dată, foarte interesat de Soarta alegerilor. De ajtfel, frăm în tările etnice din Tranf" silvania nu polarizat interesul populaţiei de ambele na­ţionalităţi.. După a lîtâ ,dopaj ppyţic (şedinţe, propagandă : în presă şi la R.T.V., propagandă : vizuală la locul de isuncă) oamenii nu mai au tragei-e de inim ă pen tn i lua- rea 'd e atitudine politică. - , _ .

... Ce indică, acum, barom etrul politic la C luj? O parte a electoratului înclină spre F rontu l Salvării Naţionale^ Nimeni aproape, însă, nu,: este ferm în opţiune. .D intre

,;celelalte partide, mai mulţi .adepţi a re Partidul-N aţional , Ţărănesc-Sreştin şi Democrat, secondat (şi concurat) de Partidul Liberal.

Există, hai s ă ; recunoaştem acest lucru , o poziţie a „cla- * selor* relativ la grupările po litice .. M ajoritatea m unci-., tarilor tind spre F.S.N., în tim p ce intelectualii şi stu­denţii ezită în tre celelalte partide.

Asupra unui lucru ■ ■ platform ele partidelor (inclusiv. a 'fron tu lu i) aii căzut de acord aproape toţi cei cu care am stat de vorbă: ele seamănă, destul de m ult uiiele cu ‘ altele şi se lim itează la enunţarea unor principii, meto- r de, poziţii, fă ră să aprofundeze problemei^.; Se: înţelege," cel mai discutat domeniu este c e l: al privatizării. - Toate g rupările‘îşi prevăd economia de piaţă. Cum vri arăta, concret aceasta, nu este p rea clar pen tru alegători. Oa* . menii şi-au p ierdu t răbdarea (în special cei care lucrea­ză) să aprofundeze platform ele politice, să asculte emi­siunile de la radio sau televizor. . A r prefera să fie ini- . ţia ţi mai pe scurt, şi m ai clar. : ' : - ■ •“ '•)

Probabil’ că acum cînd avem-ceva m ai m ultă linişte,.; ia r ; ,valul, schim bărilor de şefi dă semne de resem nare, liunea

: vâ medita, în linişte, la cei ce-i reprezintă mai bine in-" tereseic. Mizînd pe acest m ers al lucrurilor, promitem revenirea, în ziarul nostru, cu sondaje de; opinie, mai largi. U-i'c• ; O. atitudine, vrînd-nevrînd, va trebui să luăm ch ia r d a - t că mulţi d in tre noi nu sim ţii» nevoia să facena acest lu- :

•cr»i Viitorul ţării, alţtto stru , este legat de discem ăm în-, tu l de care dăm dovadă acum, de capacitatea de a vedea,;

. dincolo de texte şi • declaraţii; intenţia;.; reală, interesul . principal^ <: valoarea politică a celor , ce u rm ea ză ' să ne conducă. , , , ‘

• • M- SÂNGEORZAN

A N U N ŢAsociaţia pentru prote­

ja rea ş i . a ju torarea han- . d icap u ţilo rm o to ri, Fitia- i la Cluj; înregistrată ' ca > per soânS - 'juridică la - J u ­

decătorii C luj sub • n r. 103/7 m artie 1990, in v ită ;

ş pe toţii1 Handicapaţii, mo- : . to ri de pe’ raza' judeţului

C luj să se prezinte Ia. se- diul provizoriu d in ;; str. Einstein , nr. .l2»;':v pentru ■.

: com pletarea şi -semnarea ? cererii, tip» în vederea cu-

noaşterii preciSe^a' nu-• 'M ărului handicapaţilor-şi r a aju torării lo r i ' l’rogro- ;. m ul: luni; m iercuri şi-v i­

n e r i— în tre o re le l6 —18; m arţi şi jo i în tre orele ■■

5 10—12. Inform aţii: ,1a' Ic- lefon 051/3-82-69. , -

OAMENI NOI, NĂRAVURI VECHI?" Dc două sile, .iri. multe

: din. unnbilclc';din ,?iaţa Mă­răşti nu * s-a m ai . asigurat apă caldă.. Nedumeriţi, .lo-

. catarii, att 'pus întrebarea "de rigoare: „De ce?" „Peri-.

' tru că e cald" — le-a răs­puns ; ironic persoana; care

; deserveşte - punctul ; termic la care e racordat, şi blo­cul y i .îcCine ' ş i d e ce-.-: a .sistat

' furnizarea > apei călde, rca de fap t şi 'a- încălzirii ln

• dim ineţile cu tem peraturi scăzute, nu ştim. Măsura insă miroase a abuz. ■

; ; Ştim; că în procesul- în-' noirii conducerilor de corii-"

î promise au fost luate m ă - : suri şi' ia ;GJ.G.C.L. S e• pa-

i re în să ; cS odată *cu oame- ; nii nu au fost schimbate’ ş» năravurile^' :

Cei răspunzători de această mizerie dc po str. Cehoslovaciei sîn t inv itaţi să pri­vească această fotografic şi să la urgente măsuri Foto: H. SlNTEJUDEÂNU

• ' * ' * „ \ ' '

- •

\ * > p i " ♦

i ^& * -Z4&4

Aţi mai fost prin Huedin?

• , • Zborurile, ce se efecr tuează zilnic cu elicopte­rele, .; deasupra oraşului nostru, - sînţ^ zboruri de antrenam ent. P rin urm a­re, opinia publică' nu are v re u n ’motiv; temeinic de- îngrijorare. -

• De .la . Direcţia muncii aflăm, că . volumul cereri­lor , de; pensionare este de zece ori ■> m ai m are decît înain te ' (practic, se lucrea­ză într-o }ună; cît în tr-un an, înainte) - ia r num ărul funcţionarilor este, acelaşi.

; Aceştia din urriiă ne roa­gă să anunţăm pensiona­rii şi viitorii pensionari să dea dovadă-de- înţele­gere şi răbdare ,, -ţ altfel mersul lucrurilor se în- >

D I V E R S Egreunează şi m a i' m u lt

‘ Confirmăm, şi noi, că n-am reuşit s ă - l; vedem • la faţă pe cei ce lucrează , la pensii decît după nu­meroase încercări. . '■

; « De la P rocuratura ju ­deţului Cluj ni s-a comu- . nicat că, în cele trei . luni trecute din "acest- an, nu­m ărul infracţiunilor g ra­ve şi foarte grave este c tt ; jum ătatea infracţiunilor , comise în anul 1989. Este vorba . despre omor, ten- tativă de omor, lovituri cauzatoare' de m oarte. In acelaşi timp,.-- a crescut

îngrijorător num ărul fur­turilor. Din păcate, creş­terea fenomenului infrac­ţional, pe fondul crizei de autoritate a instituţiilor, - hu â fost dublată de lua­rea de atitudine de către opinia publică. _/ Dimpo­trivă,’ periclitareai Valori­lor i fundam entale ale. o-.- inului (v ia ţ i „ securitatea, < bunurile), s-ă pit)d”s pe . fo n d u l' unei apatii a opi­niei publice' care nii este orientată înspre combate­rea răului, şi, adesea, nu dă dovadă de responsabi­litate civică. Libertatea, f ă ră : respectarea legilor* nu se poate îm p lin i/

.- M. SÂNGEOKZAN

O CERINŢA CARE SE JUSTIFICA

RfîSfIIIVIAISEA MACAZIIUELOR DE PREZENTARE,Cu m ai m ujt tim p în ur­

mă, printr-o dispoziţie he-;■ firească,, au .'fost ' desfiin­ţate toate roagazirtele de prezentare din ̂ sfera . o h ţ merţului care a p a r ţin e a u ', direct de un ităţi economice — de regulă agricole, din - industria uşoară şi alim en­tară, dar şi din alte indus­trii producătoare, de arti- ‘; cole pen tru populaţie. . Nu este cazul- aici şi a a im să explicăm . importanţa,, lor. - După cîte ştim * asemenea magazine comerciale, există în- foarte m ulte ţări. • ■ i.Ixî-am desfiinţat, le-am

desfiinţat! Dar cetăţenii-le ', vor, la fel şi'unităţile* pro­

ducătoare. E mai simplu ca producătorul să trim ită m arfa direct prăvăliei de­cît ca aceasta să ajungă la cum părător prin diverşi

; interm ediari. Sigur că - nu se pune problem a de a re­nunţa la organizaţii comer­ciale care fac legăturile în­tre firm e producătoare' şi cele specializate în • desfa­cerea . m ărfurilor cu am ă­nuntul. Dar magazinele de prezentare —, poate numele este impropriu,- — deci, m a­gazinele de desfacere ; a - m ărfurilor d irect d e :c ă tre

\ producător se ju stifică ' diii' mai; multe raţiuni. Cu a tît mai m ult acum,, în . proce­

sul de restructurare econo­mică, de reglndire a între- • gului mecanism care tre ^ , bule subordonat eficienţei

Am ridicat problema de­oarece arest subiect se dis­cută în Judeţul nostru. In­dustria şl agricultura cer fostele ' magazine, chiar' în­fiinţarea altora. Aflăm că reacţia comerţului riu este pozitivă. Sau că nu se poa­te ajunge la o înţelegere diri motive neesenţiale, ■„

Avem nevoie de . cît « a i m ulte de astfel de maga-, zine Ele sînt bune a tît pen­tru noi, cumpărătorii, ■ cît şi pentru producători: Pro­punem, deci, un dialog Con­cret în tre cei; Interesaţi şi rezolvarea neîntîrziată. _• •

. I. GOIA

Un grup de .tineri; sala- ', riaţi a i mai m ulto r.în tre- I - prinderi - clujene,- care. lo­

cuiesc în . căm inul , de ne-, , familişti . de p e ,. strada - Buftea nr-’ 7, se , află In­tr-o situaţie disperată. Despre ce este vorba? P rin adresa nf. 3315 din 21 m artie 1990, a G.I.G. , C/L.’şi adresa nr. 2432 din aceeaşi dată' a I.P.E.G. Cluj se. spune: „Vă facem cunoscut că în baza de­ciziei nr. 65 a Prim ăriei judeţului Cluj clădirea din str. Buftea, nr. 7 a trecut din patrim oniul G.I.G.C.L. Cluj la I.P.E.G.. Cluj, această clădire pri­m ind o altă destinaţie. Vă solicităm să eliberaţi u r­gent camera pe care o ocupaţi deoarece urm ează ca din 28 m artie clădirea să intre ln reparaţie ca­pitală. Vă precizăm că s-a luat legătura cu fie­care unitate unde lucraţi şi acestea ne-au trim is. în scris câ vă asigură caza­rea în căminele lor iar pentru cei care nu au a- . ceastâ posibilitate li se va asigura cazarea la că­

minul.T.A.G.C.IvL Cluj diri . str- Taberei nr. 4“. ; ' . ' ■.

Faptele se derulează ra ­pid. începînd din 29 m ar­tie ’ a început idernontarea _ fcuptparelor de aragaz pe 1 motiv că linul a d isp ă ru t ; In ultimele zile, amenin-..- ţările . din partea adm i-

A R 11NCATI ÎN ST R A D Ă ?

nistratiei n-au încetat nici un moment. Deşi li s-a promis că toţi vor a- vea locuri in căm inele u- nor în treprinderi p înă a- cum nu s-a , rezolvat n i­mic în acest sens. Loca­tarilor li s-au da t liste cu „locuri libere" la unele cămine aparţin înd în tre­prinderilor Unirea, Teh- nofrifi, - Terapia, T.C.I., dar acolo li s-a spus că nu pot fi prim iţi-neav lnd locuri suficiente nici pen­tru solicitanţii din cadru l acestora. T inerii s-au a- dresat fără rezultat, P ri-

riiăriei m unidpâle. şi .celfei judeţene c a re ’riu se î n - ' ghesuie. să-i sprijine.

•,',Noi am fost -şl sînterii; dispuşi, se spune In scri­soarea pe care ne-âu a- dresat-o, să suportăm plu­sul de cheltuieli pentru a . asigura rentabilitatea căminului, însă conduce­rea a spus că nu este le-

■ gal să plătim m ai m ult de 107 lei cît este stabi­lită chiria pen tru un lo­catar. Oare nu s-a, legi­fe ra t • autonomi i în tre­prinderilor sau vestea n-a a juns încă la conducerea G.I.GC.L,"

Indiferent de mojtivele reale care au generat a- ceastă situaţie este evi­dent un fapţ: 200 de ti­neri ' nu pot fi lăsaţi să doarm ă în stradă. Mai m ult, unii dintre ei sînt elevi sau studenţi la .se­ral şi au nevoie de con­d iţii1 minime pentru pre­gătire.

Chiar nu se poate face nim ic p e n t r u aceşti oa­meni?

Ion KUV

ADEVÂP.Ut - ÎN LIBERTATE PAGINAI

URIAŞUL VINCENT—ATRACŢIE PENTRU PUBLICAnul acesta se împlinesc 100 d e ani de la moartea lu i

Vincent van Gogh. In toată Olanda au început pregăti­rile pentru comemorare. Se găsesc deja de vînzare dife­rite articole mici şi m ari ce amintesc de acest m are pic­tor: de la nasturi şi butoni cu portretul pictorului, pînă îa articole de îm brăcăm inte, ca bluze'sau cravate bărbă­teşti. '

Insă cel mai mare „articol" ce aminteşte de Vincent van Gogh este un autoportret al pictorului, reprodus la m ărim ea de 20/20 metri. Lucrarea este realizată de un artist în clădirea unei şcoli generale din provincia olan­deză nordică Zeeland. Comanda tabloului a fost făcută de un grup de proprietari de magazine din sudul O lan­dei şi are ca scop să atragă un cît mai num eros public pe ţlata de 30 aprilie, de ziua reginei, ziua naţională a Olandei. Un alt scop este realizarea unui record unic. Dacă lucrarea va fi term inată pînă la 20 aprilie, va ft înscrisă în cartea recordurilor mondiale. Niciodată şi nicăieri J n lume nu s-a pictat o astfel de pictură, un au­toportret de 400 mp. E o chestiune de prestigiul Portre­tul va fi apoi prezentat în . toată Olanda, după cum vor curge solicitările. Şi, de bună seamă, vor f i . . .

M aricica MOBACH, Bussum, O landa

FORUMUL CETAJENESC CLUJinvită, prin Comisia de marketing, pe specialiştii în domeniul economic, comercial, tehnic, juridic, la dis­cuţii săptămînale, în fiecare joi, o ra . 18, la sediul d in str. Moţilor 18 pe teme privind rentabilizarea şi p ri­vatizarea economiei judeţului Cluj.

FORUMUL CETĂŢENESC organizează pentru dori-, tori cursuri în vederea practicării activităţii de vagenţi de turism interii şl extern.

ŞTIRI tXTERNE •ŞTIRI EXTERNPARIS. — Cea de-a XV-a sesiune a Comisiei m ixte in-

terguvernam entale de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică româno-franceză, desfăşurată recent la Paris,., m archează un moment im portant în evoluţia raporturilor d in tre cele două ţări. ' .- P rez id a tă . de miniştrii de externe — ca o expresie a " dorinţei celor două părţi de a da noi im pulsuri colabo- rării economice şi ca o dovadă a im portanţei deosebite ; pe care guvernele României şi Franţei o acordă activită­ţii sale —. Comisia m ixtă a făcut o trecere în revistă cuprinzătoare a situaţiei şi perspectivelor relaţiilor eco-_ nomice româno-franceze şi ale cooperării economice, şti- , inţifice şi tehnice bilaterale.

O deosebită atenţie s-a acordat stabilirii unor măsuri pentru concretizarea acţiunilor convenite cu prilejul vi­zitei în F ranţa a prim ului-m inistru român Petre Roman, în luna februarie.

M inistrul român a subliniat caracterul ireversibil a l , procesului de dem ocratizare deschis de Revolilţia din de­cembrie 1989 şi a inforihat în legătură cu reform ele şi.' hotărîrile adoptate pe plan econom ic,şi Juridic In Ro­m ânia în vederea trecerii treptate, dar accelerate, la eco- 7 nom ia de piaţă. A exprim at, totodată, dorin ţa României de a avea relaţii solide şi pe term en lung cu F ran ţa, cu celelalte ţă ri europene, pe baze reciproc avantajoase. .

La rîndul său, m inistrul de externe Roland Dumas a evocat rezultatele fructuoase ale num eroaselor, contacte r ocazionate de vizitele în România şi F ran ţa de membri ' ai guvernelor celor două ţări, precum şi interesul F ran­ţei în dezvoltarear în-continuare, a acestora.

Ambele părţi au evidenţiat im portanţa legăturilor s ta -, b ilite la nivel de întreprinderi îri diverse domenii de in - ’ , teres reciproc.

VARŞOVIA. — Comisia legislativă a Seimului Polo­n ie i 's -a p ronunţat în unanim itate pentru restabilirea Sărbătorii naţionale a ţării la data de 3 mai, ce a .m arpat'

MICA PUBLICITATEVINZAR1-CUMPARAR1• v ln d 50 c ap re cu iezi, Ju ­

d e ţu l Z a lă u , .. com una A lm aş, sa t M esteacăn n r . 132. (7915)

• Posed ln su linâ ac trap ld şi sem llen tă . T elefon 3-66-01. (7524/A) ' -

• C um păr a p a r ta m e n t 2 ca ­m ere in G rigorescu , b loc 4 e-' ta je . T elefon 8-27-M, d u p ă o - ra 17. (7951) .. • P rofesori, o ferim p re ţ a -

v an ta jo s p e n tru lo cu in ţă cu *—5 cam ere , a p a r ta m e n t sau casă , zonă cen tra lă sa u c a r-

' t ie re le A. M ureşanu, G rigo­rescu , zona P a ta . T elefon 966/

, 7-68-20, după o re le 15. (7964)• Vlnd piese de sch im b,

F ia t 850. T elefon 6-56-20, d u p ă o ra 16.'

• C um păr p iei vu lpe ro şca ­tă .. Telefon 6-68-93. (7934)' • C um păr câsă cu g răd ină ţ l c u rte m are In C luj sau In zopă. T elefon 7-23-68; 7-25-35. (7619/A)

• C um păr m aşină d e sc ris , « tare bună. Telefon 2-47-0B. (7599)

• v în d ap a rtam en t 2 cam e­re , c a r t ie r G rigorescu. R ela ţii după o ra 20. T elefon 8-66-73. (7622)

• Vlnd tra c to r p a rticu la r. Jude ţu l B ihor, com una Ş u n - cuiuş, sa t B iln a c a , n r . J i u - (7618). • v ln d v ldeocam erâ. T elefon7-23-68. (7620/A)

• v in d casă , s tr . M ărginaşe 80. (7600) .

• Vlnd m obilă do rm ito r şl d u lap cu tre i u şi. T eieton8-62-28. (7598)

• Vtnd ta rag o t S tow asser pe Stingă C luj. T elefon 1-98-16. (7477)

• Vlnd sp ira le (sterîlete) an ticoncep ţionale , ru seşti. T e ­lefon 4-46-29..(7547)

• Vînd o rgă e lec tro n ică . C a­sio c t. 420. In fo rm aţii zilnic, te lefon 2-78-23. (7482)

• V tnd ap a rtam en t două c a ­m ere , p a r te r (cu p rog ram TV sa te lit) In ca rtie ru l G rigorescuSi v ideo reco rder nou. T elefon8-57-28. (7593)

' • Vini}, sau sch im b a p a r ta ­m en t 2 cam ere , zona P a ta cu3—4 cam ere. In fo rm aţii te lefon5-38-50. (7534)

• Vlnd se ră stic lă (încăl­z ire e lectrică, c u ren t tr ifaz ic , sau com bustibil solid sau li­ch id ), 2 so larii g răd ină , casă In SInIcoara, lingă C luj. T e­lefon 7-08-00; 7-88-00. (7435)

• Vlnd d eck u rl şi p ic-up. T elefon 8-97-62, zilnic In tre o- re le 10—18. (7793)

• Vlnd. casă fam ilială Sin­g u r in curte . S tr . C odrului n r . 34 A. In fo rm aţii la te lefon6-54-96. (7760)

• Vlnd pedală flcnger şi covor persan , s tr . M ecanici­lo r 64, după ore le 15. (7766)

• Vlnd u rg en t CEC D acia- 1300, dep u n ere 1987, telefon8-31-35. (6806)

• Vlnd m aşină tr ic o ta t m a r­ca „D iam ant", 60 cm , n r. S.

Telefon 1-60-54, orele "20—22, (7605) '

• Vînd apartament 4 came­re, cartier Mănăştur, autotu­rism Dacia 1300. Telefon6-87-17. (2031)

• Vlnd casă 2 camere con­fort, singur In curte. Telefon3-S6-25. (7972) '

• Vlnd masă şl scaune noi, garnitură ,, .Cristina". Vînd nud 120X70. Telefon 4-30-11. (7971)

• Vînd CEC înscriere Dacia 1300 din noiembrie 19B8. In­formaţii telefon 4-73-09. (7950)

• Vînd urgent videocameră „National M-7<* şi mobilă ti­neret. Telefon 2-32-40. (7943)SCHIMB DE LOCUINŢA

- • Schimb 4 camere. Calea Victoriei, Bucureşti, cu simi­lar Cluj. Telefon - î-14-21.

• Schimb apartament două camere, etaj in , central, Alba Iulia cu apartament sau gar-; sonleră confort I, central, - in ' Cluj. Telefon 968/2-65-00. (7584)

• Schimb apartament trei camere, de stat. din satu Ma­re In Cluj. Telefon 8-21-55.(7473) : -- -• Schimb apartament 2 ca­

mere Zorilor cu casă particu­lară cu grădină. Telefon , .8-22-56. (7643)

DIVERSE• BISERICA CREŞTINA

BAPTISTA NR. 1 din CLUJ, cu drag vă invită să luaţi parte la un program de co­ruri, poezii şi mesaje biblice din care veţi Înţelege procesul mtntuirii prin Cristos şl tră­irea In armonie şi unitate prin EL, lucruri de care naţiunea noastră are mare nevoie In zilele acestea. Programul se va desfăşura la Casa de cul­tură a studenţilor din Cluj. azi, 1 aprilie 1990, orele 18—20. Vă aşteptăm cu drag. (1649)

• Efectuez avantajos tra­duceri din germană şi engle­ză, orice domeniu. Telefon8-20-08. (7411)

ÎNCHIRIERI» Studentă din' Grecia caută

un apartament cu 3—4 camere. Informaţii intre orele 18—18, cămin II, camera 99. telefon 1-68-27. (7946)

DECESE-COMEMORARI• Azi, cind ar fl impllnlt

52 de ani, Cu aceeaşi dure­re in suflet şl lacrimi, co-, memorăm şase săptămini de la trcccren tn eternitate a scumpului nortru PA VEL FELECAN. Soţia Maria şi copiii cu familiile.

• îndoliat omagiu la un an de Ia plecarea In eter­nitate, tn ziua de 28 m ar­tie, a mult iubitului nos­tru tot, tată, «ocru şl bu­nic GlIEORSIIE MATEIU. El este veşnic viu tn ini­mile noastre. Familia. (7610)

• Pios omagiu şl veşnică amintire bunului nostru IOAN NICA LUP din Pla­iuri, la 2 ani de Ia deces. Familia. (2033)

• Au trecut 2 ani de tristeţe şi singurătate de la dureroasa despărţire dc iubitul nostru soţ, tată,

socru şi bunic, IOAN HÂŞMAŞAN. Cit a trăit I-am iubit, ctt vom trăi U vom plinge. Dormi tn pa­ce, suflet bun. Familia In veci nemtngliată. (7607)

• O clipă de pioasă re­culegere şl omagiu memo­riei bunului nostru soţ,

tată şi bunic PETRU MANDRUŢIU la C ani de Ia marea trecere. Familia. (7295) .

• Pioasă aducere amin­te la Împlinirea a 8 ani de la pierderea dragei noas­tre soţii şl mame MARIA LUNCAN. Soţul şl fiicele. (7226)

0 Cu. aceleaşi sentimente de dragoste şi dor, ne gîn­dim la scumpa noastră so­ră şl cumnată CĂTĂLINĂ COSTEA de la al cărei de­ces au trecut 14 primă­veri. Nu o vom uita ni- „ clodată.. Surorile şl cum­naţii. (6832) ______ ■J’

• Sincere condoleanţe şl întreaga noastră compasi­une Sandei şi Iul Romi la trecerea In nefiinţă a Iu­bitului sot şl tată REMUS GAVRlş,,la 29 de ani,. In­tr-un tragic' accident de zbor. Colocatarii blocului B 2. Mureşului 35. (7851)

• Împărtăşim durerea familiei Pintea Viorica la decesul mamei dragi. Sin­cere condoleanţe familiei Îndoliate. Colectivul birou- lu judiciar. (7854)

• Sintem alături, cu toată compasiunea, de fa­milia Nicolae Pintea In marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. t a ­in Ula dr. Vasile Andreica şl dr. Daniela Neamţu. (7855)

• Ne luăm rămas bun de la acel carc ne-a ' fost ca un te tă RADU ' ŞTEFAN. Doina şl Fellcla cu fami­liile. (7939)

• Cu durere tn suflet a- nunţ dece&ul fulgerător al

bunului meu soţ RADU ŞTEFAN, In virstă de (S ani. Amintirea Iul va ră- mtne veşnic In Inima mea. 'Soţia Elvlra. (7933)

• Un ultim şl pios oma­giu celui care a fost pilot REMUS GAVRIŞ. Slnccre condoleanţe familiei Îndu­rerate. Colectivul Acroclu- bulul Cluj. (7949)_______

• Pios omagiu şl veşnică amintire prietenei noastre LIVIA. Condoleanţe fami­liei îndoliate. Nell şl fa­milia. (7956)

• Sintem alături de fos­ta colegă Ludmlla Buzea tn marea durere pricinuită de moartea soţului drag. Condoleanţe familiei. Per­sonalul Direcţiei financiare' a Judeţului Cluj. (7958)

• Sintem alături de co­legul nostru Marin

Abrudan In marea durere -pricinuită de moartea t a - : tălul drag. Iţi transmitem sincere condoleanţe şl în­treaga noastră compasiune. Colegii din serviciul apro­vizionare, C.U.G., Cluj. (7858)

• Sincere condoleanţe colegului Nicolae Ighian şl sintem alături de el tn aceste clipe grele. Colegii de la A.C.R. (7857) :

• Cu nemărginită tris­teţe anunţăm tragica dis­pariţie a iubitului nostru

coleg şi prieten maior AUREL INDREICA, cel ca­re a fost şl vâ rămîne veş­nic tn Inimile noastre un ostaş demn al Armatei ro­mâne, al Revoluţiei din de­cembrie. Sintem : a lă tu ri de greu încercata familie ' Ia aceste clipe de durere şl suferinţă; Colegii de mun­că din seefie. (7870) - -

• Alăturindu-ne familiei Îndoliate, aducem un' ul­tim omagiu la trecerea In eternitate a - celui care a fost bunul nostru prieten, maior AUREL 1NDREICA. Familia Rogojan. (7871)

• Anunţăm, cu durere În­cetarea din viaţă, la data de 29 martie 1990, a celui care a fost soţ, tată, socru,

bunic Şl străbunic ALEXANDRU COLCEHIU, tn virstă de 83 de ani, din Voivodeni — Sălaj. Inmor- mîntarea are loc azi, ţ a- prilie 1990, In satul natal. Familia ’ Îndoliată. (7877)

• S-a stins din viaţă, după o lungă şl grea su­ferinţă, ' scumpul nostru sot. tată, socru şl : bunic

MIRAI ABRUDAN, in virstă de 59 de ani. Mîinile lut harnice şl-au aflat o- dihna, dar generozitatea, Judecata lui limpede şi dreaptă vor rămlne vil In amintirea noastră pentru totdeauna. Am sperat c i grija şl dragostea pe care l-am purtat-o H va ocroti de boala năprasnică care l-a răpit dintre noi. Fie ca sufletul său nobil s i 11 ajute tn ceruri şl pe noi pe pămtnt. Inmormlntarea va avea loc marţi, 3 apri­lie 1990, ora 13, la capela, cimitirului Mănăştur. In veci nemtngllaţl soţia Ma­ria, fiica Mariana, cu fami­lia şi fiul Marin cu fami­lia.

• Cu adincă durere tn suflet anunfăm moartea fulgerătoare a .. scumpului nostru sot Şl tată maior

AUREL INDREICA,In virstă de 38 ani. Chipul Iul blind va rămlne me­reu In amintirea noastră. Inmormlntarea va avea Ioc In data de 3 aprilie 1990, ora 11, In cimitirul eroilor Cluj. Soţia Marloara, fiii Tlty, Ady şl Mihaela. (7887)

adoptarea de către Polon ia,'în 1791, a prim ei Constituţii democratice din Europa, anunţă agenţia PAP. Această zi a fost Sărbătoarea naţională a Poloniei antebelice. Depu­ta ţii au adoptat,- de asemenea, în unanim itate, proiect’il. de lege privind anulkrea sărbătorii naţionale la 22 iulie,

i deoarece această dată se asociază-cu sistem ul puterii to­talitare ce a fost im pus ţării. . - , MOSCOVA.— Consiliul Uniunii al: U.R.S.S. a cerut în

prim ă sa sesiune de lucru: preşedintelui M ihail Gorb*- ciov să insiste asupra- ilegalită ţii' independenţei procla­m ate de către Republica Lituania, la 12 m artie. ^ :. Consiliul, constituit p rin decizia celui de-al treilea

Congres extraordinar a l Parlam entului U.R.S.S., a apro­bat totalitatea decretelor em ise de preşedintele executiv şi a reitera inconstituţionalitatea independenţei Lituaniei.

Reprezentanţii celor 15' republici care fac parte din Consiliu i-au cerut lu i Mihail Gorbaciov să se adreseze din nou Sovietului Suprem al Republicii 'L ituan ia ca â- ceasta sâ se subordoneze organelor şi legilor unionale.-

TALLIN. i - In cadrul lucrărilo r sesiunii Sovietului Su­prem â l Estoniei a fost adoptată hotărîrea «Cu priv ire la statu tu l de s ta t a l Estoniei*, docum ent care neagă carac-

. teru l legitim al puterii de s ta t a U.R.S.S. în Estonia chiar din momentul institu irii acesteia ş i proclam ă începutul procesului j îe restabilire a; Republicii E s t o n i e n e . ;>

Sovietul Suprem estonian instituie ci. perioadă de tran­ziţie care se va încheia prin form area organelor consti­tuţionale ale puterii de s ta t Este în curs 4e;e laborare — mai relatează TASS — un regulam ent provizoriu de con­ducere pentru perioada de tranziţie, cu asigurarea garan­ţiilor jurid ice pentru toţi ce tă ţen ii, Estoniei,. indiferent de naţionalitate.- ;r '/V ’

BUDAPESTA. — In cad ru l; şedinţei guvernului ungar- s-a lua t hotărîrea d e -a se crea; aşa-num ite. fonduri-pen-- tru politica-în favoarea m inorităţilor. Unul <lintre aces­tea va fi destinat minorităţilor, naţionale şi etnice djn Ungaria, celălalt —. ungurilor d in .străinătate; De aseme­

n e a , guvernul sprijină .ideea în fiin ţării u n u i: institut -du­nărean, care să se ocupe . de cercetări privind - m inorită-:< ţile /ria ţionale şi etnice d in Europa centrală, *b b b b b ■ ' b ' b ' b b ’ wm b ■ m

, LJ.T .L .C LU J - \ ,

face cunoscut publicului călător d in m unicipiul Gluj că, începînd cu datâ de 2 aprilie 1990, se extinde programul pe liniile de autobuze nr. 27, cartieru l Grigorescu — Gară, n r. 35, cartieru l Zorilor — G ară şi nr. 38, cartierul Gruia— Piaţa Mihai .Viteazul, pe care circulaţia se va desfă- , şura în to t cursul, zilelor lucrătoare (intre orele 4,45—24), iar pe liniile, nr. 27, 29, 35 şi în zilele de dum inică şi săr­bători legale (între orele 5—23). (387) ,/

UNITATEA DE MECANIZARE TRANSPORTURI ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE CLU J.c str.,Fabricii de zahăr nr. 93 A

efectuează ttansporturi pentru în treprinderi şi particu­la ri cu mijloace auto Specializate: autocamioane, bascu­lante, autocisterne, auto sub 1,5 t, traylere,'au to tractoare cu şea. Execută lucrări de spălări-degresări, revizii teh­nice şi reparaţii la autovehicule, IFRON 204.D, tractoare ru tiere U.650, confecţii -metalice d e orice natură .' Execu­tă construcţii şi reparaţii de drum uri. Inform aţii: tele­fon 4-55-88; 4-58-88. Biroul P lan. <393) -

I.P.E.G; CLUJ, ANUNŢA:

; Lâ sediul I.P.E.G. S luj, str. T raian Vuia nr. 140, se pot consulta listele cu fonduri fixe u ra te fizic, cu durata de: serviciu neexpirată care urm ează s ă fie scoase d in inven-" ta r în baza prevederilor Decretului 50/1990. In scopu l' valorificării acestora către u n ită ţi economice sau persoa- - ne‘ fizice, , cei interesaţi .stnt rugaţi şă-şi trim ită delegaţi .competenţi pentru consultare,' în term en de 60 de zile de la data prezentului anunţ. (399)

OFICIUL FARMACEUTIC CLUJ

PROGRAMUL farm aciilor de-gardă pe luna aprilie 1990:I. GARDA DE NOAPTE. în 1; aprilie 1990 farmaciile I, 31, 57; în tre 2—8 aprilie 1990 farm aciile 2, 27, 32; în tre '9—15 aprilie 1990 farm aciile 3, '31, 57; * în tre 16—22 apri- ' lie 1990 farm aciile 4, 27,-32;>- In tre 23—29 aprilie 1990 farm aciile 5, 31, 57; In tre 30 aprilie-r-6 m ai 1990 farma­ciile 6 , 27, 32. II. DUMINICA este-deschisă num ai far­macia de gardă din c e n tra IIL SlJVIBATA LIBERA* In 7 aprilie 1990 farm aciile 3, 4, 5, 13. 28, 69, 10, 103,15, 31, 57; în 14 aprilie 1990 farm aciile 1, 2, 6, 7, 8, 9,~I I , 12, 14, 27, 32, 68 şi punctele farm aceutice; în 21 a- priîie 1990 farm aciile 2, 3. 5, 31, 57. 69, 28, 15.103, 10. 13; In 28 aprilie 1990 farm aciile 1, 4. 67 7, 8, 11, 12, 13, 14, 27, 32, 68 şi punctele farmaceutice. (381) '

% Cu durere In sufletele noastre, anunţăm încetarea din vlajă tn zlna de 31 mar­tie a Iubitei noastre, ma­

me, soacre şl bunici MARIA MARIAN, in vlrs- tft de 70 ani, din comuna Dăblca.' Inmormlntarea va avea loe luni, 2 aprilie tn comuna Dăblca de la nr. 226. In veci nemlngilaţl, cel c lnd copil cu famllUle.( 7 9 0 2 ) _________

• Cu durere, anunţăm moartea fulgerătoare a scumpei noastre mame,

surori şl mătuşl - PARASCIHVA BALEA, tn vtrstfi de 60 de ani. tn- mormtntarea va avea loc azi, 1 aprilie 1990, tn co­muna Feteacu de Ia nr. 100. Familia Îndurerată. (7890) .

• Pios omagiu bunului nostru colocatar AUREL

INDREICA. Transmitem fa­miliei îndurerate sincerele noastre condoleanţe. Aso­ciaţia de locatari, bloc G lt , str. GrădinarUor nr. 12. (7869)

0 Stntem alături de fa­milia Ioan şl Mărluca

Colcerlu in clipele grele pricinuite de . pierderea scumpului lor tată şl so­cru. Vecinii de la scara % str. Gh. Dlma, nr. 24.' (7368)

• S-au scurs 20, respectiv 10 ani de la trecerea in nefi­inţă a ' scumpilor noştri pă- -

rlnţl din Frata, TEODOR CIMPEAN şl NASTASIA, că­rora le păstrăm o vie amin- - tlre .' Copiii şl nepoţii. (7639)

COLEGIUL DE REOACIIEi IHt Cfillon H edactoi D an Refcieonu (redac ta t ţe l od|un«l), ( ta la n Bara U ecie la i genera i da redoctie), Vaier C hioreanu, Ion

Conntontlnejcu, Emil lo eo . Io»* *u».

••darito i cioj, «tt. Nspoc* at. U. f rlefoD H M | | «etaloaa* tnwrtosrai i N t i u n i l — tU) *eoţ>s naltu tlll — * U i *1 -<79: oroblem* «oatal* 0 w oooatos - UT, Ml, I tti «imlnlttrat!* - n i i Upocrtfl* - U S .m . H ln pabllottat* M *rtn«e*u rllnle. Intr# m i i I*—18. somat M sdmlnlttratla. n n l i e i ş t a m . lt , o v ti f .