32
Ergonomie Curs 1 Notiuni generale: 1)definitie; 2)obiectivele ergonomiei; 3)solicitarile din procesul muncii; 4)capacitatea de munca. 1)Definitie Ergonomia (Ergon=munca; nomos=lege) este o stiinta multidisciplinara si interdisciplinara definite astfel: “Aplicarea stiintelor biologice, umaniste in corelatie cu stiintele tehnice pentru a ajunge la o adaptare reciproca, optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si stare de buna sanatate a omului.” (Organizatia Internationala a Muncii) “Stiinta multidisciplinara care cauta sa adapteze munca la posibilitatile anatomice, fiziologice si psihologice ale omului.” (Medicina Muncii) Ergonomia dentara e parte a ergonomiei generale de la care ia principiile de baza. Stiinte bio-psiho medicale: -anatomia; -psihologia; -fiziologia; -antropologia;

ergonomie cursuri

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ergonomie medicina dentara UMFCD

Citation preview

Page 1: ergonomie cursuri

Ergonomie

Curs 1

Notiuni generale:

1)definitie;

2)obiectivele ergonomiei;

3)solicitarile din procesul muncii;

4)capacitatea de munca.

1)Definitie

Ergonomia (Ergon=munca; nomos=lege) este o stiinta multidisciplinara si interdisciplinara definite astfel:

“Aplicarea stiintelor biologice, umaniste in corelatie cu stiintele tehnice pentru a ajunge la o adaptare reciproca, optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si stare de buna sanatate a omului.” (Organizatia Internationala a Muncii)

“Stiinta multidisciplinara care cauta sa adapteze munca la posibilitatile anatomice, fiziologice si psihologice ale omului.” (Medicina Muncii)

Ergonomia dentara e parte a ergonomiei generale de la care ia principiile de baza.

Stiinte bio-psiho medicale: -anatomia;

-psihologia;

-fiziologia;

-antropologia;

-sociologia;

-ecologia;

-igiena si medicina muncii.

Page 2: ergonomie cursuri

Ergonomia=stiinta interdisciplinaranu se confunda, nu se substituie, nu se prejudiciaza.

Stiinte tehnico-economice: -mecanica;

-cibernetica;

-ingineria constructiilor de masini si tehnologica;

-managementul;

-studiul muncii;

-arhitectura;

-designul.

Scopul ergonomiei: optimizarea relatiilor dintre om si munca sa.

Istoric: -1949- inceput, K. F. H. Murell Societate de cercetare ergonomica;

-1957-SUA Societatea Factorului Muncii;

-1959-SUA Societatea Internationala de Ergonomie.

Evolutie: -SUAstudierea factorilor umani si adaptarea posturilor de lucru;

-Europaconcept de analiza al activitatii reale de lucru si posibilitatea de ameliorare a acesteia.

Cabinetul dentar ergonomic

-Medicii dentisti urmaresc design-ul si culoarea echipamentului si mai putin modul in care sunt respectate regulile ergonomice.

-Firmele se orienteza spre tehnica si design si mai putin spre cerintele functionale ce tin de capacitatile medicului.

-Echipamentul nu indeplineste toate criteriile unui mod de lucru sanatos.

-Nu se insista pe formarea unor deprinderi corecte de lucru.

Activitatea nu este organizata eficienta scazuta;

stres;

afectiuni musculo-scheletate.

Page 3: ergonomie cursuri

2)Scopurile aplicarii ergonomiei dentare

-imbunatatirea conditiilor de munca (disconfort, oboseala, stres redus);

-eficienta sporita si reducerea timpilor de lucru prin organizare;

-performanta maxima prin aparatura si tehnici de lucru optimizate;

-reducerea costurilor umane (incidenta bolilor profesionale) si materiale;

-satisfactie profesionala maxima;

-satisfacerea cerintelor pacientului (confort si calitate).

necesitatea muncii in echipa: corectarea, ameliorarea, proiectarea ergonomica a conditiilor de munca existente sau viitoare (ergonomie medicala, informationala, spatiala, urbanistica, scolara etc)

3)Solicitarile in timpul muncii:

componenta intelectuala;

componenta fizica –efort muscular: dinamic+static

a)dinamic

-alternanta ritmica de alungiri si scurtari ale muschiului (contractii izotonice);

-tensiunea ramane constanta;

-muschi realizeaza lucru mecanic;

-muschiul se comporta ca o pompa: creste aportul sanguin, permite eliminarea toxinelor.

b)static

-lungimea muschiului ramane neschimbata (contractie izometrica);

-tensiunea creste;

-muschiul nu realizeaza lucru mecanic;

-se produce compresiunea vaselor: scade aportul sanguin; acumulare de acid lactic; aparitia durerilor musculare si a oboselii; in timp deteriorarea articulatiilor ligamentelor si tendoanelor.

Page 4: ergonomie cursuri

Solicitarile fizice in procesul muncii presupun:

gestualitate-raport direct intre om si mijlocul de munca (componenta fizica);

posturalitate-pozitia corpului in timpul desfasurarii activitatii (componenta statica).

Solicitarile posturale: la fel ca la componenta statica+actiuni repetitive care au efect cumulativ, ducand la deterioarea articulatiilor, a ligamentelor, a tendoanelor.=>afectiuni musculo-scheletate: afecteaza personalul care desfasoara activitati statice (dentisti, operatori calculatoare, croitori)+ pozitii statice vicioase+miscari nefiziologice: ale coloanei vertebrale-discopatii, ale bratelor-tendinite, epicondilite.

4)Alte tipuri de solicitari:

a)Microclimat: -temperatura aerului, umiditatea relativa, curenti de aer;

-asigura confort termic.

b)Neuro-psihice: -grad de pregatire, nivel intelectual, memorie, spirit de observatie, aptitudini tehnice, simtul cromatic;

-asigura calitatea relatiilor profesionale.

c)Senzorialevizuale: -oboseala;

-ambianta vizuala;

-determina modul de lucru.

auditive: -datorate activitatii zilnice in cabinet;

-zgomote exterioare;

-duc la oboseala cu diminuarea atentiei si aparitia iritabilitatii si a cefaleei.

d)datorate unor noxe: pot conduce la fenomene alergice (dermatite, rinite, eczeme).

Ambianta profesionala (psiho-sociala) reprezinta atmosfera de lucru si comunicarea optima intre persoanele implicate cand intre acestea exista o stare de compatibilitate si echilibru.

Page 5: ergonomie cursuri

Factori:

Psiho-sociali: -intercunoastere;

-intercomunicare;

-interinfluentare;

-climat psiho-social;

-structura colectivului;

-caracterul relatiilor;

-comportamentul individual si personalitatea.

Psihologici: -simpatic-antipatic;

-particularitati temperamentale;

-nivelul aspiratiilor;

-preocupari extraprofesionale.

Caracterul +stilul conducerii

FACTORI CARE INFLUENTEAZA CAPACITATEA DE MUNCA

1.Fact de care dep org uman(variab ind)

a.starea de health si boala

b.exercitii si antrenament

c.oboseala

d.emotiile

Prin Exercitiu se elimna miscarile inutile,se folos energia necesara minima si se lucreaza ordonat

Prin Antrenament prin repetarea unei act musc complexe organismul isi castiga cresterea capacitatii de munca dat leg coordonate intre diversele aparate si sist si dat modif structurale ce au loc in organism

Page 6: ergonomie cursuri

Emotiile-pozitive det de ritmicitatea in munca,ordine,aparatura,performanta,beneficii morale si materiale satisfacatoare,atm de lucru

-negative:lipsa celor de mai sus conditioneaza stresul

Oboseala stare fizica,reversibila care se manifesta prin scaderea capacitatii de munca si implicit a performantelor muncii.

2.Fact care depind de conditiile de munca

a.organizarea muncii –eliminarea manoperelor inutile,limitarea contracturii statice,pauze pt refacerea asig ritmicitatii

b.calitatea mediului de lucru-spatiu,igiena,iluminat optim si cul coresp,nivel de zg,microclimat optim

3.Calitatea ergonomica ale instr si aparaturii

4.fact. psiho-sociali-rel dintre membrii echipei

5.fact sociali

a.stilul de viata-alim,vicii,odihna,act fizic si sport,act recreative,pauzele de refacere,vacante

b.cond de transport la si de la serviciu

c.satisfacere morala si materiala

d.stabilit si siguranta locului de munca

Cerinte ergonomice pt mobilierul din cabinet

Fix: -dulapuri pt instrumentar ,materiale,aparatura

-cuprinde chiuveta

-dispuse in zona asistentei,respectand nevoia ei de spatiu si libertate de miscare

-ocuparea spatiului pe cat posibil si pe verticala

Mobil:-dulapior mobil cu masuta pt instr si materiale pregatite pt fiecare act operator si sertare pt accesorii

-masute mobile etajate

-inaltimea masutelor-usor sub nivelul cotului asistentei/operatorului

-scaunele medicului si asistentei

Page 7: ergonomie cursuri

Dispunerea mobilierului nu interfera cu pasajul de trecere a pacientului,care cuprinde si o oglinda

Zonele cabinetului :caracteristici

1.perceptia pacientilor:sala de asteptare,garderoba,grup sanitar,trebuie sa degaje calm,ordine si curatenie

2.zona adm :loc de informare pt pacienti si de management al datelor necesita personal instruit si dotare specifica

3.zona de tratament:sist inchis/semidesch/deschis;exigente specifice de organizare

4.zona de sterilizare usor accesibila din zona de tratament si zona personalului

5.zona personalului:garderoba,grup sanitar,birouri,depoz echipament si materiale

Curs 3: ZONE DE ACTIVITATE ALE CABINETULUI

Definirea stilului de lucruElemente ale stilului de lucru:

1. Configuratia - spatiului de lucru si functionalitatea lucru - unitului si a altor echipamente

2. Ajutorul asistentei3. Programul de lucru4. Postura de lucru a medicului si relatia medic-pacient5. Obisnuinta si rezistenta la schimbare

Cabinetul dentar, zona de tratamentFunctii: consultatie, tratament, igienizare, imagisticaObiective organizatorice:- Conditii tehnice optime (dotare)- Conditii de functionalitate (spatiul si zona de lucru)- Acces din zona pacientului - Conditii ambientale (iluminat cromatica, zgomot)

“Punctul zero” al activitatii intr-un cabinet dentar il reprezinta cavitatea orala a pacientului, in jurul lui trebuie sa se organizeze aparatura, instrumentarul, materialele si mobilierul.

Page 8: ergonomie cursuri

Zonele de activitate ale cabietuluiAranjamentul fizic al oamenilor si al echipamentului influenteaza desfasurarea activitatii, fiind demonstrat faptul ca, oamenii au anumite necesitati de spatiu, atat in relatiile statice cat si in dinamica activitatii zilnice.

Spatiul intim al pacientului:- Zona circulara din jurul capului pacientului cu raza de 50 cm;- Cuprinde capul, mainile si antebratele medicului si asistentei;- Necesita o iluminare mai buna decat restul cabinetului;- Accesibil medicului

Poate fi privit ca un cadran de ceas si subimpartit in zona: - Operatorului- Statica- Asistentei- De transfer

Restul spatiului din cabinet poate fi subimpartit astfel:Zona medicului:- In dreapta si spatele fotoliului (lucrul la 4 maini)- Contine: scaunul medicului, aparatura si mobile mobil- Cuprinde pasajul de trecere al pacientului: scurt si direct

Zona asistentei:- In stanga si spatele fotoliului- Contine: scaunul asistentei, aparatura si mobilier fix si mobil, chiuveta

Caracteristici ergonomice ale spatarului fotoliului dentar

- să se poată înclina până la orizontală( 180°),

-să permită medicului să se poată deplasa liber cu picioarele în toate poziţiile (de la ora 9 la ora 13),

- trebuie să fie cât mai subţire,

- partea superioară trebuie să fie rotunjită,

L ăţimea:

● suficientă pentru a sprijini spatele pacientului,

● suficientă pentru a permite accesul din lateral şi din spate la cavitatea bucală.

Page 9: ergonomie cursuri

Caracteristicile scaunelor pentru medic si asistenta

- Sprijin pe minim 5 picioare pentru stabilitate

- Rotile pentru mobilitate

- Sistem de reglare a înălţimii pe axul central

- Bază anatoformă, margini rotunjite

● Caracteristici specifice scaunului medicului:

-Spătar pentru sprijin lombar, ajustabil ca înălţime şi poziţie, dimensiuni minime

- Sprijin antebraţ drept / stâng, detaşabile

● Caracteristici specifice scaunului asistentei:

- Spătar pentru sprijin lombar - Inel suport pentru picioare

Pacientul este pozi ionat orizontalț în scaunul dentar:

• pacientul este aşezat orizontal i ș simetric în faţa operatorului;

• distanţa dintre ochii medicului şi câmpul operator este de 25-40 cm;

• privirea medicului este perpendiculară pe câmpul operator sau pe oglinda dentară;

• în func ie de zona care trebuie tratată, capul pacientului poate fi rotat la dreapta sauț la stânga, coborât sau ridicat, fără ca medicul dentist să î i schimbe pozi ia ș țergonomică de lucru.

• Posturi- activa (spatele drept plecat putin in fata)

• Pasiva- sprijinit pe spatar

Pozitia asistentei

scaunul poziţionat cât mai aproape de scaunul pacientului,

• coapsele asistentei paralele cu cu axul lung al corpului pacientului,

• tălpile pe podea sau pe rama scaunului,

• dulapul mobil direct în faţa genunchilor,

Page 10: ergonomie cursuri

• când stă jos nivelul ochilor asistentei trebuie să fie mai sus cu 10 – 15 cm decât

nivelul ochilor medicului (chiar mai sus când se lucrează la mandibulă),

Aparatură/InstrumenteUrmăriţi:

Forma/mărimea în general Forma/mărimea mânerului Greutatea Balansul Manevrabilitate Uşurinţa utilizării Uşurinţa întreţinerii

Scaunele medicului şi asistentei

- Sprijin pe minim 5 picioare pentru stabilitate

- Rotile pentru mobilitate

- Sistem de reglare a înălţimii pe axul central

- Bază anatoformă, margini rotunjite

● Caracteristici specifice scaunului medicului:

-Spătar pentru sprijin lombar, ajustabil ca înălţime şi poziţie, dimensiuni minime

- Sprijin antebraţ drept / stâng, detaşabile

● Caracteristici specifice scaunului asistentei:

- Spătar pentru sprijin lombar şi/sau antebraţe

- Inel suport pentru picioare

Incalcarea zonelor de activitate poate determina confuzie, distragerea atentiei si chiar intreruperea unei manopere terapeutice; pierderea controlului asupra spatiului personal de lucru si disconfortul resimtit pot genera stres si reactii comportamentale nedorite.

Page 11: ergonomie cursuri

Curs 4: ORGANIZAREA ERGONOMICA A ACTIVITATII IN PRACTICA DENTARA

Posturi si pozitii corespunzatoare de lucru:- Pacient- Medic- Asiatenta

Prioritatile ocuparii pozitiei de lucru:Prioritatile decurg din:- Specificul activitatilor fiecarui membru al echipei: mai dificila pentru medic, mai

simpla pentru o asistenta;- Necesitatea asigurarii accesului, vizibilitatii, a economiei si libertatii de miscare

pentru medic, asistenta, pacient.Ordinea ocuparii pozitiei de lucru: pacient, medic, pacient.

Postura si pozitiile medicului si asistentei:

Postura = modul in care diferite segmente ale corpului sunt asezate pentru a permite efectuarea unei activitati.*postura medicului si asistentei au ca reper postura echilibrataPozitia =asezarea spatial a membrilor echipei in jurul capului pacientului (cercul de lucru)*pozitiile medicului si asistentei sunt conditionate de dimensiunea spatiului din jurul pacientului (cuprinde si echipamentul, aparatura si mobilierul mobil) si de buna gestionare a acestuia.

Postura echilibrata (neutrala)Semnificatie:- Reprezinta un reper pentru postura corecta de lucru si trebuie mentinuta, in toate

limitele impuse de practica, pe tot parcursul actului operator;- O postura naturala, nefortata, nestresanta si simetrica, care respecta fiziologia

locomotorie a organismului uman, fiind rezultatul studiilor de ergonomie generala adaptata nevoilor din practica dentara.

- Confortabila: contractii si tensiuni muscular minime- Stabila: stabilizeaza segmentele corpului si articulatiile- Simetria posturala este o conditie pentru echilibrul postural

Caracteristici:- Capul inclinat, contractura minima la 32-44˚- Linia umerilor paralela cu podeaua, umeri relaxati, coborati- Spatele drept(respectarea curburilor fiziologice)

Page 12: ergonomie cursuri

- Se admite o inclinare anterioara, cu spatele drept, maxim 20˚, din articulatia soldului- Nu se admit rotatia trunchiului si inclnari laterale- Sprijinul lombar pe spatar este folosit ocazional- Bratele pe langa corp, sprijinite de trunchi, orientate maxim 10˚anterior- Antebratele la orizontala sau maxim 25˚superior fata de orizontala- Coatele paralele cu podeaua sau inclinate inferior maxim 15˚ fata de orizontala;

coapse usor departate maxim 45˚- Unghiul dintre coapse si gambe trebuie sa fie de minim 90˚pentru a evita

compresiunea pachetului vasculo-nervos din spatial popliteu; recomandat: 105-110˚.

Postura echilibrata activa/ pasiva- Folosirea sistemelor de marire (lupe, telescoape,microscop) cere implicatii asupra

posturii- Postura echilibrata nu impune operatorului o atitudine rigida, el avand libertate de

miscare in anumite limite astfel incat sa nu apara solicitari defectuase ; sunt adesea miscari usoare de ehilibru

PE activa:- Alternarea momentelor de sustinere a spatelui drept (respectarea curburilor

fiziologice) doar prin tonicitatea muschilor paravertebrali cu cele in care se apeleaza la sprijin lombar;

PE pasiva :- Folosirea permanenta a sprijinului lombar

Mod dinamic de lucru:- PE active- Pauze intre pacienti, cu ridicarea de pe scaun si deplasarea- alternative- Sedinte lungi- urmate de sedinte mai scurte

Abateri frecvente:Chiar cand se cunoaste si se adopta initial o postura echilibrata apar frecvent abateri in timpul lucrului datorate:- Pozitiei incorecte fata de pacient (ora de lucru)- Nivelului necorespunzator al planului de lucru (prea jos, cel mai adesea)- Pozitionarii incorecte a capului pacientului- Evitarii lucrului in vizibilitate indirecta (oglinda)

Cel mai adesea se observa:- Aplecarea exagerata a capului si intinderea gatului, rotatie, inclinare a capului- Bratul drept fara sprijin- Ridicarea unui umar sau a celor 2- Accentuarea curburii toracice si reducerea celei lombare- Unghiul coapse-gambe mai mic de 90˚

Page 13: ergonomie cursuri

*abaterile nu pot fi evitate total, dar trebuie sa fie de mica amplitudine si de scurta durata .

Posturi dezechilibrate Presupun solicitari defectuoase ale muschilor si articulatiilor si prin acumularea efectelor in timp au consecinte negative asupra sanatatii operatorului.Intalnim frecvent:- Ortostatismul-postura obositoare, cu instabilitate articulara si suprasolicitarea

membrelor inferioare, cu afectarea intoarcerii venoase (risc varice); deformarea coloanei vertebrale (risc cifoza, scolioza); postura asimetrica cu sprijin preponderent pe dreapta si compresia organelor interne.

- Postura sezand cu inclinare spre dreapta- protejeaza membrele inferioare, dar restul efectelor se manifesta ca la ortostatism.

Pozitia pacientului in fotoliul dentar anatomic

Variabile ce determina pozitia pacientului:I. Pozitia spatarului

II. Inaltimea fotoliuluiIII. Pozitia capului si a tetierei

I.Pozitia spataruluiOrizontala: - ungiul spatarului cu orizontala maxim 20˚

- indicata in majoritatea sitatiilor de lucru - pozitia aleasa pentru toti pacientii sanatosi, deoarece ofera in majoritatea cazurilor cele mai bune conditii pt acces, vizibilitate si respectarea pozitiei echilibrate; - reper: linia ce uneste varful nasului cu genunchii paralela cu podeaua.

Oblica – pacienti cu afectiuni cardio-vasculare si respiratorii - femei insarcinate in trimestrul II (reflex de voma), III (sindrom de compresie a

venei cave) - uneori pentru lucrul pe hemiarcada dreapta la mandibula

Verticala – pacienti cu reflux gastro-esofagian si esofagita de reflux - manopere ce impun aceasta pozitie (ex. amprentare cu material fluide)

II.Inaltimea fotoliului Reglabila in functie de nivelul zonei de lucru :- 30-40 cm de ochii operatorului- Aproximativ in dreptul inimiisau apedix-ului xifoid al medicului

Page 14: ergonomie cursuri

III.Pozitia capului si a tetierei- Deosebit de importanta pentru asigurarea accesului si a vizibilitatii in conditiile

pastrarii posturii echilibrate- Tetiera sustine capul in poziti aleasa- Drectii de orientare a capului in pozitie neutral:o Flexie- extensieo Rotatie dreapta-stangao Inclinare dreapta- stanga

Scop: orientarea campului operator direct sub privirea medicului.

CURS 5. LUCRUL IN ECHIPA

Definiti lucrul la patru maini. Cerinte de baza.

Stil de lucru în care medicul aşezat pe scaun este asistat permanent de o asistentă specializată, aşezată şi ea şi care urmăreşte actul operator, cunoaşte foarte bine etapele de tratament şi poate anticipa toate nevoile medicului, preluând mare parte din grijile acestuia. Asistenta are responsabilităţi crescute. Necesită exerciţiu şi antrenament pentru formarea echipei medic-asistentă

Cerinte de baza

- Cabinet special conceput şi dotat corespunzător

- Asistentă bine instruită pentru lucrul în echipă

- Posturi şi poziţii corespunzătoare de lucru

- Planificarea şedinţelor de tratament

- Formarea unor stereotipii de lucru în echipa

Avantajele lucrului in echipa

Creşte eficienţa muncii echipei permiţând medicului să-şi folosească la maxim abilităţile sale şi să se concentreze exclusiv asupra calităţii actului operator, în timp ce asistenta preia o parte din sarcinile mai simple

- Permite economia de timp şi mişcare în cursul actului operator printr-o bună organizare

- Reduce oboseala fizică şi psihică a medicului

Page 15: ergonomie cursuri

- Oferă mai mult comfort fizic şi psihic pacientului

Principii de lucru

ECONOMIA MIŞCĂRII – modul în care poate fi conservată energia şi redusă încordarea corpului prin modificarea mişcărilor specifice

• reducerea instrumentelor folosite pentru o procedură,

• poziţionarea instrumentelor pe măsuţă sau în cutie în ordinea folosirii,

• aşezarea echipei operatorii cât mai aproape de pacient,

• folosirea de scaune ce asigură o postură corectă medicului şi asistentei,

• asigurarea spaţiului de lucru la 1-2 cm sub cot,

• reducerea mişcărilor ochilor,

• reducerea numărului şi duratei mişcărilor,

• folosirea de mişcări continue şi line, se evită cele în zig-zag.

CLASIFICAREA MIŞCĂRILOR

ZONE DE ACTIVITATE - fiecare membru al echipei trebuie să aibă grije să nu interfere cu zona care nu îi aparţine,

POZIŢIA OPERATORULUI

• sprijinul spatelui şi al picioarelor,

• folosirea unui braţ de sprijin pentru poziţionarea antebraţului,

• coatele lângă corp,

• ochii fixaţi pe câmpul operator,

evitarea mişcărilor bruşte şi nefiziologice(răsuciri,aplecarea spre spate)

Page 16: ergonomie cursuri

POZIŢIA ASISTENTEI

scaunul poziţionat cât mai aproape de scaunul pacientului,

• coapsele asistentei paralele cu cu axul lung al corpului pacientului,

• tălpile pe podea sau pe rama scaunului,

• dulapul mobil direct în faţa genunchilor,

• când stă jos nivelul ochilor asistentei trebuie să fie mai sus cu 10 – 15 cm decât nivelul ochilor medicului (chiar mai sus când se lucrează la mandibulă),

• evitarea apucării şi menţinerii forţate a instrumentelor,

• evitarea întinderii şi rotării toracelui.

RESPONSABILITĂŢI SI REGULI LUCRUL LA PATRU MAINI:

ECHIPA - fiţi atenţi la nevoile celuilalt,

- adoptaţi o rutină standard pentru procedurile dentare de bază,

- faceţi schimbările necesare de postură pentru a reduce încordarea,

- observaţi mişcările pacientului şi recunoaşteţi situaţiile când e necesară rearanjarea acestuia,

- mutaţi instrumentele doar în zona de transfer

MEDIC DENTIST/ OPERATOR – stabiliţi un semnal prin care să se înţeleagă nevoia de schimbare a instrumentului,

- menţineţi poziţia de lucru înăuntrul zonei proprii.

REGULI DE TRANSFER:

- privirea se menţine doar pe câmpul operator,

- mişcările mâinii şi a braţului se limitează la zona de transfer,

- se evită întoarcerile şi rotirile pentru a ajunge la instrumente,

- schimbarea instrumentelor se face doar în zona de transfer,

- transferul instrumentelor şi chiar schimbarea frezelor sunt în sarcina asistentei.

Page 17: ergonomie cursuri

ASISTENTA DENTARĂ - înţelege nevoile pacientului, a medicului, - cunoaşte desfăşurarea fiecărei proceduri,

- menţine câmpul uscat, ajută la depărtarea părţilor moi.

Să cunoască protocolul de lucru pentru a putea anticipa intenţiile medicului şi necesarul de instrumentar şi materiale.

- să aibă pregătite, să servească şi să schimbe instrumentele

- să aibă pregătite, să prepare şi să servească materialele

- să manevreze lampa unitului asigurând o iluminare corespunzătore indiferent de poziţia medicului şi a capului pacientului şi eventualele modificări ale acestora

- îndepărtarea părţilor moi (obraji, buze, limbă) pentru protecţia lor , acces şi vizibilitate bună asupra câmpului operator

- spălarea şi uscarea câmpului operator

- evacuarea fluidelor prin aspiraţie

- ajută medicul la toate solicitările acestuia

REGULI DE TRANSFER

- anticipează nevoile operatorului,

- în timpul transferului capătul activ al instrumentului se poziţionează în funcţie de zona pe care se lucrează,

- schimbul de instrumente se face doar în zona de transfer,

- instrumentele se curăţă de reziduri înainte de a fi repuse pe masă,

- instrumentele şi materialele se aşează în ordinea folosirii lor,

Cercul de lucru : centrul la nivelul cavităţii orale şi raza de 50 cm - cadran de ceas cu ora 12 la nivelul vertexului pacientului

Ora 9-13 – zona operatorului

Ora 13- 14- zona statică ( instrumentar)

Ora 14-16- zona asistentei

Ora 16- 9- zonă transfer între operator şi asistentă

Page 18: ergonomie cursuri

Protocolul de lucru : listă ca cuprinde toate cele necesare manoperei ce urmează a fi efectuată.

Întocmit de medic, respectat de asistentă.

Dulăpiorul mobil

Aparatura necesară

Setul de instrumente

Tavită cu capac , pregătită din timp si sterilizată ca întreg.

Are componenţă specifică unui act operator.

Conţine instrumente şi accesorii ce se pot steriliza împreună.

Caracteristici :

- conţine instrumentele strict necesare (selectare)

- instumentele se aşează în ordinea folosirii , de la stânga la dreapta ( aranjare )

-partea activă a instrumentelor e orientată spre asistentă

( economia de mişcare)

CURS- CONSECINTELE ACTIVITATII NEERGONOMICE IN CABINETUL DE MEDICINA DENTARA

STRESUL ÎN MEDICINA DENTARĂ:

cauze – datorate factorilor de muncă, temperamentului şi personalităţii medicului, managementului pacienţilor şi al cabinetului, probleme legate de furnizarea serviciilor dentare.

OBOSEALA – “fenomen consecutiv unei solicitări prealabile; ea are ca efect o diminuare reversibilă a performanţelor şi funcţiilor şi este însoţită de o micşorare a satisfacţiei muncii, o mărire a senzaţiei de efort şi poate conduce la o tulburare a armoniei funcţionale a personalităţii”

Page 19: ergonomie cursuri

EVOLUŢIE PROGRESIVĂ

- oboseală “plăcută” – cel mulţumit de rezultatele muncii sale,

- extenuare – pierdere totală a puterii, dureri musculare, dureri de cap, deprimare.

CONSECINŢE: accidente de muncă, absenteism, creşterea erorilor, scăderea productivităţii, scăderea rezistenţei la îmbolnăviri.

OBOSEALA . Tipuri

a. FIZIOLOGICĂ

– este determinată de muncă şi considerată un mecanism de apărare,

– este asimilabilă cu stadiul de alarmă, reversibil, al sindromului general de apărare echivalent cu noţiunea de STRES ( H. SEYLE ),

– stare reversibilă a omului sănătos, normală în ciclul muncă-repaus,

– cauze: fizice, neurosenzoriale, cerebrale şi sociale.

b. PATOLOGICĂ ( CRONICĂ)

– este o formă stabilă şi complexă de dezadaptare la condiţiile de viaţă şi de muncă,

– se manifestă prin instabilitate psihică, cu deficit motivaţional şi volitiv şi prin numeroase disfuncţii vegetative, dereglări nervoase şi psihice.

AFECŢIUNI CARE APAR DATORITA STRESULUI

Boli cardiovasculare.

Leziuni musculo-scheletale.

Afecţiuni psihice.

Ulcerul si scăderea funcţiilor imunitare.

Diabet

BOLILE PROFESIONALE - TABLOU CLINIC

1. B. ale aparatului loco-motor: leziunile musculo-scheletale

2. B. psiho-senzoriale, ce afectează:

Analizatorul auditiv: otice – hipoacuzie sau surditate

Page 20: ergonomie cursuri

extraotice: astenie, fatigabilitate, cefalee,iritabilitate,depresie

Analizatorul vizual: presbiopie, astenopatie de acomodare sau convergenţă

3. B. neuropsihice: dischinezii profesionale- nevroze de coordonare/dispraxii

(forme nevralgice, tremurătoare, spastice, paralitice)

neuropatii periferice- sdr. de tunel carpian

4. B. organo-metabolice:cardiovasculare ( HTA, sdr. Raynaud,varice)

biliare (dischinezii, litiază)

genitale

5. B. infecto-contagioase: gripă, tuberculoză, hepatită,etc

LEZIUNILE MUSCULO-SCHELETALE

Definiţie : Afectare a muşchilor, tendoanelor, articulaţiilor, discurilor intervertebrale, nervilor periferici sau a sistemului vascular ce nu rezultă dintr-un eveniment acut şi se instalează în mod gradual sau cronic.

Cauze: 1. factorii ocupaţionali specifici profesiei

2. factori medicali : afecţiuni fizice, predispoziţia genetică, vârstă

3. stilul de viată ( nivelul de activitate fizică, activităţile de recuperare)

FACTORII OCUPAŢIONALI SPECIFICI PROFESIEI :

- postură deficitară, menţinută mult timp, cu segmente nesusţinute, aplecări ( înainte ) şi torsiuni ale capului, umerilor, trunchiului şi articulaţiilor - mişcări repetitive, de mică amplitudine, ritm intens - vibraţia instrumentarului mecanic - priza strânsă a instrumentelor şi folosirea forţei - şedinţe lungi, epuizante

• DEZECHILIBRE MUSCULARE

• Cauze: posturi statice prelungite, posturi nefiziologice, neechilibrate, aplecări (înainte), rotări ( cap, gât, trunchi)

• => muşchii responsabili, mai puternici, mai scurţi muşchii devin ischemici, dureroşi, exercitând forţe asimetrice → deviere + mobilitate scăzută

Page 21: ergonomie cursuri

=> muşchi opozanţi mai slabi, se lungesc muşchii devin relaxaţi → din ce în ce mai slabi

EFORTUL MUSCULAR STATIC

• ISCHEMIA MUSCULARĂ ŞI NECROZA • lungimea muşchiului rămâne neshimbată (contracţie izometrică)• - tensiunea creşte• - muşchiul nu realizează lucru mecanic• - se produce compresiunea vaselor, scade aportul sanguin, scade aportul de

nutrienţi şi de oxigen – ischemia, acumulare de acid lactic => apariţia durerilor musculare şi a oboselii ( puncte trigger )

• relaxarea → repararea ţesutului afectat dacă gradul de recuperare < gradul de afectare => necroza

• - altă porţiune de muşchi preia şi funcţia părţii scoase din uz (substituţie musculară )

• - în timp deteriorarea articulaţiilor, ligamentelor şi tendoanelor,hipomobilitate articulară, compresiune nervoasă, afectarea discurilor intervertebrale

CLASIFICARE LMS1. Leziuni (disfuncţii) datorate compresiei unor nervi

2. Disfuncţii musculo-scheletale ale gâtului şi a plexului brahial

3. Disfuncţii musculo-scheletale ale umerilor

4. Disfuncţii musculo-scheletale ale cotului, antebraţului şi ale mîinii

Disfuncţii musculo-scheletale ale regiunii lomb

TIPURI DE AFECŢIUNI MUSCULOSCHELETALE LA NIVELUL GÂTULUI ŞI UMERILOR :

Sindromul de gât tensionat - un complex de durere, înţepenire a muşchilor cervicali şi trapezi, cu apariţia spasmului muscular.

Spondiloza cervicală – boală degenerativă, implicând osteoartrita coloanei cervicale.

Page 22: ergonomie cursuri

LEZIUNI LA NIVELUL MÂINII ŞI ÎNCHEIETURII MÂINII

Sindromul de tunel carpian

-apare ca urmare a compresiunii nervului median care trece prin tunelul carpal la încheietura mâinii.

Semne caracteristice:

semne subiective (nervoase): durere, parestezie, furnicături în teritoriul de distribuţie cutanată a nervului median;

semne obiective (fizice): scăderea sensibilităţii la vibraţie, la atingere şi discriminarea anormală a 2 puncte.

Leziuni musculo-scheletale la nivelul spatelui

SPONDILOZA LOMBARA descrie aparitia de osteofite - excrescente osoase pe fata anterioara, laterala si mai rar cea posterioara a marginilor superioare si inferioare ale corpilor vertebrali.

SPONDILOZA TORACALA. Este mai rara si se manifesta prin nevralgii intercostale.

METODE DE PREVENIRE ale aparitiei bolilor profesionale

ADOPTAŢI POSTRILE CORECTE ÎN TIMPUL LUCRULUI

O PROGRAMARE JUDICIOASĂ A PACIENTILOR

EVITAREA SEDINŢELOR PREA LUNGI

PROGRAMAŢI ALTERNATIV ŞEDINŢE LUNGI ŞI SCURTE

ALTERNAREA POZIŢIILOR - ŞEZUT, ÎN PICIOARE

ÎNTRE PACIENŢI SE FAC SCURTE PAUZE – CONDUCEM PACIENTUL , ÎL ÎNTÂMPINĂM, CHIUVETA O INSTALĂM LA DISTANŢĂ ETC – SE IAU PAUZE ŞI PAUZE LUNGI – CAFEA,PRÂNZ

PROGRAMUL ZILNIC NU TREBUIE SĂ DEPĂŞEASCĂ 7 ORE

SE PROGRAMEAZĂ CÂTE O IEŞIRE LA 6 SĂPTĂMÂNI

SPORT DE 3ORI/SĂPTĂMÂNĂ, CÂTE 45 MINUTE

Page 23: ergonomie cursuri

Ambientul vizual

Iluminatul: -iuliminarea generala 500-1000lux,zona unit 1000-2000lux

-sursa naturala(n\s-hV ct)-soare

-sursa artificiala(s incadescenta-calda,galben-rosu,comfortabila/s fluorescente,mai rece,asemanatoare cu hV naturala)

Asigurarea unei compoz. Spectrale asemanatoare cu a hV naturale pe care ochiul o suporta combinata si care reda fidel culorile.fasciculul dinspre nord,ora 11,cer acoperit cu nori.

Cromatica cul deschise cu eficienta psihice stimulative

Armonia culorilor cul complementare:galben/blue,rosu/verde,orange/violet

Comb de culoare spectrale si alb/gri/negru

Aceeasi culoare,dar iluminare diferita inchis/deschis

Recomandare: de la podea spre tavan:cul inchis spre deschis.coloritul coborat poate afecta perceperea culorii dentare.Ambientul viz este determinat si de alte caract ale cob si dotarii oc:arhitectura,compoztie,proportii,design.

Ambientul sonor

ZG=sunet nedorit,neplacut care deranjeaza si interfera perceperea sunetelor dorite si este fiziologic daunator

-obositor pt echipa,efect cumulativ in timp

-anxiogen pt pacient

Surse de zgomot interior:piese de mana si detartraj,sist de aspiratie si compresorul,socurile multiple ale instrumentarului metalic.

Microclimat –dimensiunea cabinetului necesita minim 12m3 aer/pers,3 pers,cibinet min 14.5 m2 la o inaltime de 2.5 m

-temperatura optima 21-22

-umiditate 42-52%

-incarc microb aerosoli microscopic generate de fol instr dinamic,cale de transmitere a unor infectii,max in jurul CB a pacientului(40cm)

Page 24: ergonomie cursuri

-incarcare chimic:mat folosite in cabinet(rasini sintetice,dezinfectanti,antiseptice,An gazoase,Ni,Hg)cu potential toxic si alergizant

Instalatii de climatizare performante si bine intretinute,aerisire coresp igienizare

PLANIFICAREA SEDINTELOR DE TRATAMENT

Dupa ce elementele majore ale cabinetului au fost puse in ordine echipa operatorie poate,in sfarsit,sa se ocupe exclusiv de actul operator ce urmeaza a fi efectuat.conform programarii facute se impune alegerea materialelor si instrumentarului necesar si disp[unerea optima a acestora in zona de lucru.organizarea la acest nivel este esentiala pt succesul lucrului la patru maini,scopul ultim fiiind de a lucra mai inteligent si mai usor,nu neaparat mai repede.economia de timp,deosebit de importanta este doar o consecinta directa a unei foarte bune organizari.

Principii de organizare:

1.Selectarea si aranjarea(ordinea a. i. Sa fie instr potrivit la mom potrivit/partea activa orientata spre asistenta/nr min de instr.)

2.Simplificarea(si eliminarea) prin stabilirea unor protocoale de lucru.

Lampa

 Lampa unitului trebuie să permită să fie manevrată pe o înălţime între 150-200 cm, iar pe vertical între 70 cm în faţa punctului de referinţă al scaunului (în faţa pacientului) şi120 cm în spatele punctului de refetinţă. Lumina lămpii să fie poziţionată paralel cu linia de vedere sau la o incidenţa maximă de 15° astfel încât să se evite producerea umbrelor.