Elemente de radiologie pentru rezidenti

ELEMENTE DE RADIOLOGIE PENTRU REZIDENTI

Dr.Mihaela Cuzub

Dr.Oana-Raluca Haidamac Dr.Elena-Catalina Horciag

Medici rezidenti Diabet Nutritie si Boli Metabolice

OBIECTIVELE PREZENTARII

TEHNICĂ: Diferențierea unei radiografii toracice de incidență postero-anterioară de cea

antero-posterioară Utilitatea executarii radiografiei toracice în decubit lateral Înțelegerea termenilor inspir, expunere, rotație, folosiți pentru a determina

corectitudinea executarii unei radiografii toracice

ANATOMIE:

Elementele de baza privind fisurile plămânilor, delimitarea cordului, bronhiile si vascularizația care pot fi vazute pe o radiografie toracică

INTERPRETARE

Dezvoltarea unei tehnici de citire a unei radiografii Cum ne poate ajuta semnul siluetei in localizarea patologiei

PATOLOGIE:

Atelectazia și recunoașterea ei pe o radiografie toracică Edemul pulmonar si diferențierea cauzelor cardiogenice de cele

noncardiogenice Diferențierea semnelor între pneumonie și atelectazie Recunoașterea revărsatului pleural si a pneumotoraxului Recunoașterea semenelor BPOC-ului Recunoașterea semnelor unui nodul pulmonar benign Când un cancer pulmonar este nerezecabil

POZIȚIONAREA

o examinarea standard a toracelui

consta în efectuarea a două

incidențe:

o posteo-anterioară (PA) și laterală

(profil).

o Pacientul este așezat pe partea

stângă în incidența laterală.

o când interpretăm o radiografie

toracică trebuie examinate ambele

incidente, PA si profil, asezate in

aceasta ordine de la stanga la

dreapta

când avem și radiografii anterioare acestea vor fi puse în ordine de la stânga la dreapta: cea veche-incidență PA, cea nouă-incidența PA, cea nouă-incidența laterala, cea veche-incidență laterală

POSTERO-ANTERIOR VS. ANTERO-POSTERIOR

incidența PA se obține cu pacientul in fața casetei și tubul cu radiații la o distanța de 1,8 m.

această distanță diminuează efectul razei de divergență și mărire a structurilor apropiate de tubul aparatului.

INCIDENȚA LATERALĂ

incidența laterală este obținută prin așezarea pacientului cu partea stângă a toracelui în fața casetei.

astfel este diminuat efectul de marire a siluetei cordului

POZIȚIA ÎN DECUBIT LATERAL

această pozițe poate fi utila pentru a pune in evidenta volumul revărsatului pleural și a demonstra dacă acesta este mobil sau nu.

putem de asemenea observa hemitoracele neafectat pentru a confirma un pneumotorax la un pacient care nu a putut fi examinat in picioare.

de asemenea, plămânul afectat ar trebui să fie mai dens ca urmare a atelectaziei datorita presiunii suplimentare a mediastinului, în caz contrar sugereaza air trapping.

Primele lucruri care trebuiesc urmărite înainte de a interpreta o radiografie sunt: este întradevar radiografia pacientului examinat? Radiografia trebuie

etichetată cu numele pacientului semnul de stanga/dreapta a fost poziționat corect? sau pacientul are

întradevar dextrocardie? este documentată incidența PA vs. AP?

TEHNICA ADECVATĂ

pacientul trebuie examinat în inspir profund.

calitatea inspirului este asigurată de numărul de coaste anterioare sau posterioare vizibile: dacă sunt vizualizate 6

coaste anterioare sau 10 coaste posterioare, atunci pacientul a executat un inspir corect

dacă sunt vizualizate mai putin de 6 coaste anterioare, pacientul a executat un inspir slab, iar vizualizarea a mai mult de 6 coaste anterioare implică hiperexpandarea pulmonară

Un exemplu de inspir slab efectuat:

numai 4 coaste anterioare sunt vizibile

cardiomegalie?masă – la nivelul arcului

aortic?opacitate neuniformă la

nivelul ambilor lobi inferiori?

Același pacient după executarea

unui inspir corect;

-radiografia toracică pare normală.

EXPUNEREA

un grad adecvat de expunere a pacientului la radiații este necesar pentru un film bun.

pe un film executat corect în incidență PA, corpii vertebrali toracali sunt abia vizibili în dreptul cordului iar detaliile nu pot fi observate de obicei.

expunerea este suficientă dacă structurile bronho-vasculare pot fi văzute prin transparența cordului.

în incidența laterală, putem verifica dacă expunerea și inspirul sunt corecte urmarind daca coloana vertebrală apare mai închisă la culoare pe măsură ce ne deplasăm caudal.

ROTAȚIA

pacientul să fie lipit de caseta filmului.

dacă există o rotație a pacientului, mediastinul poate părea anormal.

se poate stabili rotația observând cele două capete ale claviculelor și urmarind dacă aceastea sunt la distanță egală față de procesul spinos al corpului vertebrei toracice.

-pe radiografia rotată, pliurile pielii pot fi gresit interpretate drept un pneumotorax sub tensiune (săgețile albastre).

-de remarcat proziția oblica a capetelor claviculelor (săgețile roșii) și procesul spinos

LOBII SI SCIZURILE

pe radiografia toracica incidenta PA, scizura orizontala separa lobul mijlociu de lobul superior drept iar uneori nu este foarte bine vizibila.

pe partea stanga nu exista scizura orizontala. scizurile oblice in incidenta PA nu sunt foarte vizibile de obicei

deoarece ele sunt privite oblic. daca exista lichid la nivelul scizurii, acesta apare ca o opacitate in

partea de jos a marginii laterale.

Marginea superioara a scizurilor oblice (B) bilateral

Scizura orizontala dreapta (A) si marginile inferioare (B) ale scizurilor oblice bilaterale

ambii plamani sunt suprapusi, luati separat, plamanul stang are o singura fisura oblica

plamanul drept are ambele fisuri, oblica si orizontala

MEDIASTINUL SI PULMONII

radiologul trebuie să cunoască structurile care alcătuiesc marginile mediastinului si lobii pulmonului care formeaza marginea acestuia de-a lungul mediastinului si a peretelui toracic.

o vom urmări marginea plamânului de jur împrejur încercând să

localizăm cărei structuri mediastinale sau lob al plămânului îi

corespunde marginea respectivă

Indicele cardiotoracic trebuie să fie mai mic de 0,5

ICT= A/B

Un ICT mai mare de 0,5 (pe un film executat corect) sugerează

cardiomegalie

EVALUAREA CORDULUI

EVALUAREA REGIUNILOR HILARE

-ambele hiluri pulmonare trebuie să fie concave-concavitatea este dată de încrucișarea dintre vena pulmonară superioară pulmonară a lobului inferior; punctul de intersecție dintre cele două este cunoscut sub denumirea de punctul hilar-ambele hiluri pulmonare trebuie să aibe densități similare-hilul pulmonar stâng este de obicei mai sus decât cel drept cu până la 1cm

otraheea este de obicei situată

puțin la dreapta de centru

oîn condiții patologice poate fi

împinsă sau trasă la sânga sau la

dreapta, semn indirect în depistarea

unei anomalii

operetele drept al traheei se vede

clar, sub denumirea de banda

paratraheală dreaptă

EVALUAREA TRAHEEI

fiecare diafragm trebuie examinat cu atenție

punctul cel mai înalt al diafragmului drept este în general cu 1-1,5cm mai sus

decât cel de pe stânga

ambele sinusuri costo-frenice trebuie să fie bine conturate

EVALUAREA DIAFRAGMULUI

este important să se examineze fiecare coastă (cele

anterioare și cele posterioare), claviculele, vertebrele si

articulația umarului

se va examina atent asimetria țesuturilor moi, un caz

tipic fiind mastectomia

EVALUAREA STRUCTURILOR OSOASE SI A ȚESUTURILOR MOI

ARBORELE BRONSIC

o comparand desenul de mai jos cu o radiografie, putem observa ca bronhia principala este vizibila daca ne uitam atent.

VASELE PULMONARE

oaceste elemente sunt prezente pe fiecare radiografie dar de obicei ele nu pot fi

recunoscute.

ocunoașterea locației acestora va fi utilă înțelegerii anatomiei pe radiografia toracică și

CT toracic.

ocu exceptia lobului superior drept, venele pulmonare sunt în general anterior

arterelor pulmonare.

desenul schematic de mai jos ajută la identificarea mai ușoară a acestor elemente.

A = bronhia segmentară apicalăB = bronhia segmentară posterioarăC = bronhia segmentară anterioarăD = bronhia intermediaraE = trunchiul anteriorF = carinaG = artera pulmonara principală dreaptăH = artera pulmonara principală stângăI = artera pulmonară inferioară dreaptăJ = vena pulmonară superioară dreaptă

K = bronhia lobară mijlocie dreaptăL = bronhia lobară inferioară dreaptăM = vena pulmonară inferioară dreaptăN = atriul stângO = vena pulmonară superioară stângăP = bronhia segmentară apicoposterioarăQ = bronhia lobară superioară stangăR = bronhia lingularăS = artera pulmonară inferioară stângăT = vena pulmonară inferioară dreaptă

CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE

Lumina interioară adecvată, se vor examina imaginile în ordine

Datele pacientului: nume, istoric, vârstă, sex, filme anterioare

Tehnica: incidență AP/PA, expunerea, rotația, pozitia verticală sau

orizontală

Traheea: centrată sau deviată, calibru, masă

Plămânii: umbre sau transparențe anormale

Vasele pulmonare: mărirea arterelor sau venelor

CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE

Hiluri: mase sau limfanedopatii

Cordul: cardiomegalie? (ICT > 0,5), configurația

cordului

Conturul mediastinal: lățime, masă?

Pleura: revărsat, îngroșare, calcificare

Oase: leziuni sau fracturi

Țesuturi moi: nu ratați o mastectomie

DEPISTAREA ANOMALIILOR

oeste mai indicat să facem o căutare țintită pe o radiografie decât să ne uităm

pur și simplu la film.

oun lucru anormal nu ne va sări în ochi

ocel mai indicat este sa cautam anomaliile dupa un plan bine stabilit


oprivirea trebuie să cerceteze toate zonele filmului

urmărind plămânii, mediastinul și uitându-ne din nou cu

atenție în zonele in care știm că sa pot face ușor greșeli

precum la nivelul coloanei vertebrale pe radiografia de

profil și la nivelul apexului in incidența PA


Uitați-vă fix la X-ul din centru și încercați să citiți literele din colțurile filmului, veți constata că nu pot fi citite decât daca ne uitam direct la ele

TEHNICA DE CITIRE A UNUI FILM

SEMNUL SILUETEI

descris de Dr. Ben Felson în 1950, este un mijloc de detectare și localizare a

anomaliilor.

pentru ca un obiect să apară distinct pe o radiografie toracică, trebuie să aibe o

densitate radiografică diferită de cea a structurii învecinate.

în general sunt doar 4 densități radiografice diferite detectabile pe o radiografie:

aerul, grăsimea, țesuturile moi și structurile osoase.

dacă două densități asemănătoare sunt una lângă alta, ele nu pot fi vizibile separat

(ex. ventriculul stâng și cel drept); dăcă cele două densități sunt separate de aer,

delimitarea lor va fi vizibilă.

SEMNUL SILUETEI

are două utilizări:

poate localiza amonaliile pe radiografia toracică PA fară ajutorul unui profil;

Spre exemplu, dacă o masă se situează lângă arcul aortic și obliterează conturul

acestuia, atunci masa se află posterior față de arcul aortic. Dacă contrul arcului și

al masei sunt văzute separat, atunci masa se află anterior.

pierderea conturului hemidiaframului, a siluetei cordului sau a altei structuri,

sugerează existența unui țesut moale lângă acestea, cum ar fi consolidarea

pulmonară

SEMNUL SILUETEI

Arcul inferior drept al cordului este situat în afara siluetei, acest lucru

este cauzat de o pneumonie a lobului mijlociu drept

BRONHOGRAMA AERICĂ

oo bronhograma aerică apare ca un contur tubular a căii respiratorii vizibilă

datorită umplerii alveolelor din apropiere de către un fluid sau exsudat inflamator.

ocele șase cauze de bronhogramă aerică sunt:

Consolidarea pulmonară

Edem pulmonar

Atelectazie pulmonara nonobstructiva

Boală interstițială severa

Neoplasm

Expir normal

oîn imaginile alaturate se poate observa un edem pulmonar bilateral al lobului

inferior

oalveolele sunt pline cu fluid facând bronhiile vizibile

oimaginea din dreapta sus, este o

imagine de detaliu a hemitoracelui drept,

sagețile roșii indicând o bronhograma

aerica proeminentă

oimaginea CT din dreapta jos,

evidențiază și mai clar bronhograma

aerica

un alt exemplu de bronhograma aerica în ambele incidențe, PA și profil

OPACITATEA

Masă vs. Infiltrat

în ambele cazuri există o opacitate in lobul superior stang.

în cazul din stanga, opacitatea este bine delimitată, omogenă, cel mai bine

descrisă ca fiind o masă.

cazul din dreapta prezintă o opacitate nesistematizată, fără limite nete,

difuză, descrisă ca infiltrat, sugerând o pneumonie.

DIMENSIUNEA

– deși este un criteriu evident de evaluare, leziunile mari nu sunt întotdeauna

maligne iar cele mici nu sunt întotdeauna benigne

LOCALIZAREA

– se va evalua leziunea în raport cu lobii pulmonari și segmentele pulmonare

CRITERII DE EVALUAREA A UNEI MASE

CONTURUL

– poate fi bine delimitat (net) sau imprecis delimitat (difuz/infiltrativ)

- evident, cu cât conturul este mai neregular, cu atât suspiciunea că avem

de-a face cu un proces maling este mai mare.

- cu toate aceastea, multe leziuni benigne inflamatorii au coturul destul

de neregulat.

- de asemenea, leziunile metastatice pot aveam un contur foarte bine

delimitat.

- prin urmare, conturul unei leziuni nu este un indicator absolut al

benignitații sau malignitații leziunii.

CRITERII DE EVALUAREA A UNEI MASE

– acest lucru poate fi un indicator foarte important în stabilirea etiologiei leziunii;

astfel, o masă care este aproape de peretele toracic și care implică distrucția

osoasă a unei coaste, are probabilitate ridicată de malignitate (deși, nici acest

lucru nu este un indicator absolut al malignitații, deoarece unele leziuni

pulmonare infecțioase, cum ar fi actinomicoza, pot distruge coastele adiacente).

IMPLICAREA STRUCTURILOR ÎNVECINATE

- cavitația poate fi observată și în procesele

maligne și în cele benigne.

- calicificarea, deși se credea ca este un indicator

de benignitate, în prezent este cunoscut faptul că se

întâlnește și în procesele benigne și în cele

maligne, prin urmare este un alt indicator nespecific

al etiologiei leziunii.

-evident, nodulii multipli au un alt diagnostic diferențial și conotație decât o

leziune solitară, în multe cazuri. Din acest motiv, atunci când este depistat un

nodul pulmonar, trebuie căutat atent și după alți noduli.

-tomografia computerizată, din cauza sensibilității sale pentru detectarea

nodulilor, este de multe ori foarte utilă în acest sens.

LEZIUNI SOLITARE SAU MULTIPLE

LOCALIZAREA MASEI

Intraparenchimatosa vs. pleurala vs. extrapleurala

A = intraparenchimatos B = pleuralC = extrapleural

CT - masa, cel mai probabil pleurala (sageata rosie); revarsat pleural posterior

CT - distrugere osoasa , masa extrapleurala

NODULUL PULMONAR SOLITAR

nodulul pulmonar solitar poate fi total inofensiv sau poate avea potențial

neoplazic

după identificarea lui, primul pas in examinare este de a compara filmul cu

radiografiile anterioare, dacă acestea exista

un nodul care nu și-a modificat deloc aspectul pe o perioada de 2 ani este

aproape sigur benign

dacă nodulul este complet calcificat sau calcificat doar central, este

considerat benign

NODULUL PULMONAR SOLITAR

nodulii cu calcificări neregulate sau in afara centrului, sunt

considerați suspecți și vor necesita un PET scan sau biopsie

filmul trebuie examinat atent deoarece pot fi prezenți mai multi

noduli, lucru care orienteaza diagnosticul in altă direcție

dacă nodulul este nedeterminat, după ce am luat in considerare

filmele anterioare și calcificarea, următorul pas este efectuarea unui

CT și a unei biopsii.

Rx torace, incidența PA și profil: Nodul pulmonar solitar la nivelul lobului superior stâng

Rx torace, incidența PA și profil: Neoplasm pulmonar al lobului drept inferior

Nodul solitar în lobul stâng superior

ATELECTAZIA

Atelectazia pulmonară poate fi împărțită în 6 tipuri in funcție de

mecanismul de producere:

1.De resorbție – apare în urma resorbției aerului când

comunicarea dintre alveore și trahee este obstruată (atelectazie de

obstrucție)

2.Adezivă – apare în urma deficitului de surfactant care duce la

colapsul alveolelor și implicit la aderența pereților alveolari facând

reexpansiunea dificilă

3.Compresivă – este cauzată de orice leziune înlocuitoare de spațiu

a toracelui care comprimă plămânul forțând ieșirea aerului din

alveole

4. Pasivă – distincția dintre atelectazia pasivă și cea compresivă

nu este foarte clară; orice masă înlocuitoare de spațiu din torace,

poate, fie să comprime plămânul sau să permită retracția acestuia,

pasivă

5. Cicatriceală – are loc pierderea de volum în urma scădereii

complianței pulmonare ca rezultat al fibrozei pulmonare

6. Dependentă de gravitație – apare la pacienții spitalizați, țintuiți

la pat, cu respirație superficială prelungită

Semnele radiografice ale atelectaziei sunt:

- aglomerarea vaselor pulmonare

- bronhograme aerice

- deplasarea scizurilor interlobare

- opacități pulmonare anormale

- pierderea conturului diafragmului sau cordului

Semnele radiografice ale atelectaziei sunt:

- ascensionarea diafragmului

- deplasarea structurilor mediastinale

- deplasarea hilurilor

- hiperexpansiune pulmonară compensatorie

- apropierea coastelor

ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR DREPT

Rx torace, incidență PA și profil

Colapsul parțial al lobului superior drept; scizura orizontală este ascensionată

subliniind marginea inferioară a plămânului opacifiat atelectatic; se observă

calcificări suprapuse peste plămânul opacifiat central și periferic.

ATELECTAZIA LOBULUI MIJLOCIU

- atelectazia lobului mijlociu poate fi ușor trecută cu vederea pe radiografia

toracică frontală.

- pierderea marginei drepte a siluetei cordului este adeasea întâlnită, dar nu

întotdeauna.

- lobul atelectatic este mai ușor de recunoscut pe radiografie toracica

laterala ca o bandă densă, bine definită, liniară sau triunghiulară, situată

între scizura oblică și cea orizontală, și care se extinde în sus și în jos față de

hil.

- colapsul lobului poate fi foarte subțire și poate fi interpretat drept o fisură

îngroșată.


Rx torace, incidență PA și profil(Opacitate neomogenă în lobul mijlociu drept și pierderea arcului inferior drept al siluetei cardiace. Pe profil se observă o opacitate liniară supraiacentă cordului care reprezintă colapsul lobului mijlociu)


CT torace deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) și aglomerarea

bronhiilor în segmentul opacifiat a lobului mijlociu

ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT

- silueta hemidiafragmului drept și o densitate triunghiulară

postero-medială sunt semnele comune ale atelectaziei lobului

interior drept

- aceasta poate fi diferențiată de atelectazia lobului mijlociu prin

persistența arcului inferior drept dat de silueta cordului

- de remarcat întinderea vaselor lobului superior drept

hiperexpandat în atelectazia lobului drept inferior

- hilul drept este de asemenea deplasat inferior

ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR DREPT

ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG

- datorită faptului ca plamanul stâng are doi lobi și o singura scizură, atelectazia

lobului superior stang prezintă o imagine diferita de cea a lobului superior drept

- astfel predomină o schimbare anterioară a lobului superior, colapsul acestuia cu

pierderea marginii superioare stangi a siluetei cordului

- lobul inferior fiind mai mare va migra catre superior și posterior de lobul superior

pentru a ocupa locul liber (de lipsa lobului mijociu)

- pe masură ce lobul inferior se extinde, arterele acestuia se deplaseaza superior

- bronhia principala stângă se rotește și ea căpătând o poziție aproape orizontală

ATELECTAZIA LOBULUI SUPERIOR STANG

Rx torace, incidență PA și profil Ascensionarea hemidiafragmului stâng, opacitate neomogenă la nivelul hemitoracelui stâng cu pierderea conturului stâng al cordului; pe profil se observă deplasarea anterioară a scizurii oblice (săgeată) și creșterea intensității opacității retrosternale

Colapsul lobului superior stâng, prin obstrucția de către un carcinom

bronhogenic .

Transparența dintre mediastin și colapsul lobului superior stâng este

cauzată de către hiperexpansiunea segmentului superior a lobului inferior

stâng.

ATELECTAZIA LOBULUI INFERIOR STÂNG

- Atelectazia lobului inferior drept sau stâng prezintă un aspect similar.

- Silueta hemidiafragmului corespunzător, aglomerarea de

vase și bronhogramele aerice sunt cateodată văzute, și silueta

aortei descendente este văzută pe partea stângă

- De reținut că aceste elemente sunt nespecifice, adeseori fiind

întâlnite și în cazurile de consolidare

- Colapsul substanțial al lobului inferior va apare de obicei ca

o opacitate triunghiulară situată postero-medial opus

mediastinului.

Rx torace, incidență PA - Atelectazia

lobului inferior stâng, de observat

ascensionarea hemidiafragmului stâng

EDEMUL PULMONAR

Sunt două tipuri principale de edem pulmonar:

- edemul pulmonar cardiogen cauzat de creșterea presiunii

hidrostatice a capilarelor pulmonare

- edemul pulmonar noncardiogen, fiind cauzat fie de alterarea

permeabilității membranei capilarelor sau de scăderea

presiunii oncotice plasmatice

Pe radiografia toracică, edemul pulmonar poate arăta:

- cefalizarea vaselor pulmonare

- patern-ul ”aripi de liliac”

- liniile Kerley B sau liniile septale

- îngroșare peribronșică

- umbre neuniforme cu bronhograme aerice

- cardiomegalie

EDEMUL PULMONAR

– cefalizare venelor pulmonare, nediferențierea marginilor vasculare, cardiomegalie.

Edem pulmonar fulminant datorită insuficientei

cardiace congestive, se observă pattern-ul ”aripi de

liliac”

Ambele radiografii sunt de la același pacient, cea din stânga

arată un edem pulmonar difuz cu pierderea ambelor

hemidiafragme și a siluetei cardiace; cea din dreapta este facută

două zile mai târziu după o rezoluție parțială a edemului.

Rx toracică, incidență PA – edem pulmonar cardiogenic

Mărirea siluetei cardiace, afectare interstițială pulmonară

bilateral, creșterea în volum a venei azygos (sageată) și o

manșetă peribronșică (săgeată punctată)

INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ

- Este una dintre cele mai comune anomalii evaluate pe

radiografia toracica

- Apare atunci când cordul nu reușește să mențină un debit

adecvat

- Poate progresa către hipertensiune venoasă pulmonară și edem

pulmonar cu scurgere de fluid în intersițiu, alveole sau spațiul

pleural

- Primul semn care apare pe radiografia toracică este

cardiomegalia, definită ca creșterea indexului cardio-toracic

(>0,5).

- În vascularizatia pulmonara a unui torace normal, venele

pulmonare inferioare sunt mai mari decat cele superioare datorită

gravității; la un pacient cu insuficiența cardiacă congestivă,

presiunea capilară pulmonară crește până la valori de 12-

18mmHG, iar venele din partea superioară se dilată fiind egale

sau mai mari in dimensiune, termen denumit cefalizare.



- Prin creșterea presiunii pulmonare (18-24mmHg) apare

edemul interstițial și liniile Kerley

- Creșterea peste acest nivel a presiunii capilare pulmonare

corespunde edemului alveolar, adesea sub aspectul clasic de

”aripi de liliac”

- Revărsatul pleural este deasemenea des întâlnit

- Radiografia toracica este importanta in evaluarea pacientilor

cu insuficiență cardiacă congestiva pentru a urmări evoluția

edemului pulmonar și a evalua răspunsul la tratament.

- cardiomegalie, edem alveolar, margini vasculare

slab definite

Insuficiență cardiacă congestivă severă

Insuficiență cardiacă congestivă

Radiografii ale aceluiasi pacient, in stânga edem pulmonar

sever ca urmare a insuficienței cardiace congestive, în

dreapta aspectul radiologic după o îmbunătățire

semnificativă.

LINIILE KERLEY B

- sunt linii orizontale mai mici de 2cm lungime, de obicei la periferia zonelor

inferioare

- cauzele de apariție a liniilor Kerley B sunt:

edemul pulmonar

limfangită carcinomatoasă și limfom malign

pneumonia virală și micoplasmica

fibroză interstițială pulmonară

pneumoconioză

sarcoidoză

- ele pot fi semne trecătoare pe radiografia toracică a unui pacient cu sau fără

insuficiență cardiacă

LINIILE KERLEY B

Insuficiența cardiacă congestivă cu edem interstițial; linii Kerley B la periferia hemitoracelui drept.

CT torace, subțierea septului interlobular (săgeată) reprezentând liniile Kerley

- Este cauzată de bacterii, virusuri, micoplasme și fungi

- Nu este asociată cu pierdere de volum

- Alte cauze de umplere a alveolelor care nu se disting pe

radiografia toracica sunt: lichide (inflamație), celule

(cancer), proteine (proteinoză aleveolară) și sânge

(hemoragie pulmonară)

P N E U M O N I A

- Pe radiografie se gasesc: opacitați alveolare, consolidare lobară

sau opacitați interstițiale; există de obicei o suprapunere

considerabilă

- Dat fiind faptul ca leziunile din pneumonie sunt fără pierdere

de volum, se deosebesc de o masă prin faptul că acestea sunt mult

mai bine definite, pneumonia putând avea asociat un revărsat

parapneumonic.

P N E U M O N I A

CARACTERISTICI RADIOLOGICE ALE DIFERITELOR

TIPURI DE PNEUMONIE

1. PNEUMONIA LOBARĂ – pneumonia pneumococică clasică,

intregul lob este consolidat, bronhogramele aerice sunt în mod

obișnuit.

2. PNEUMONIA LOBULARĂ – adesea stafilococică, multifocală,

neuniformă, uneori fără bronhograme aerice

3. PNEUMONIA INTERSTIȚIALĂ – virală sau micoplasmatică;

aceasta din urmă începe perihilar și devine confluentă și/sau

neuniformă pe măsură ce boala progresează, fără bronhograme

aerice.

4. PNEUMONIA DE ASPIRAȚIE – urmează fluxul gravitațional

al conținutului aspirat; alterarea stării de conștiență, post

anestezie, comune la alcoolicii debilitați, demenți.

5. INFECȚII PULMONARE DIFUZE – comunitare

(Mycoplasma, se remite spontan); nosocomiale (Pseudomonas,

rată ridicată a mortațității, opacități neregulate, cavitați); gazde

imunocompromise (bacterii, fungi, Pneumocystis carinii).

(de observat marginile imprecis delimitate, bronhogramele

aerice și lipsa arcului inferior drept a siluetei cardicace )

Rx torace, incidență PA și profil - Pneumonie lobul drept mijlociu

Radiografie incidență PA și profil; Pneumonie, lobul superior drept

Infiltrate bilaterale și

bronhograme aerice cu

distribuție perihilară,

cordul este de dimensiuni

normale, liniile Kerley B

nu sunt prezente. Toate

aceste elemente sunt tipice

pneumoniei cu

Pneumocystis carinii care

este cea mai întâlnită

infecție oportunistă

amenințătoare de viață în

HIV.

Opacități reticulare interstițiale difuze bilateral cu pierdere minimă de volum

la un pacient tânăr HIV pozitiv

ABCESUL PULMONAR

- Este o leziune supurativă cavitară a parenchimului

pulmonar secundar unei infecții bacteriene (stafilococ,

streptococ, pneumococ)

- Poate fi primitiv (parenechim pulmonar normal) sau

secundar (suprainfecția unor leziuni preexistente – chist

aerian, cancer excavat, sechestrație pulmonară)

Aspecte radiologice:

Stadiul de constituire – opacitate cu aspect de

pneumonie lobară

Stadiul de supurație – opacitate pneumonică de

intensitate crescută în zona necrozată sau opacitate

rotundă cu contur imprecis delimitat, omogenă, de

intensitate medie

Stadiul de abces post vomică – imagine hidroaerică cu

nivel orizontal, rotundă sau ovalară cu axul mare vertical

abces pulmonar la nivelul lobului superior stâng

Radiografie toracică incidență PA și profil

CT torace(abces pulmonar cavitar la nivelul lobului superior stâng)

TUBERCULOZA

- Tuberculoza primară reprezintă primoinfecția cu

Mycobacterium tuberculosis.

- Tuberculoza secundară este o reactivare a primoinfecției sau o

continuare a acesteia.

Radiologic tuberculoza este reprezentată de:

1. consolidare

2. adenopatie

3. revărsat pleural

Caracteristicile radiologice ale tuberculozei post-primare

sunt:

- cavitație

- fibroză

- calcificare nodală

- pete de material cazeos

Acestea se gasesc cel mai frecvent în segmentele posterioare

ale lobilor superiori și în segmentele superioare ale lobilor

inferiori

Tuberculoza endobronșică implică peretele unei bronhii

majore, printre complicații numărându-se stenoza cicatriceală

și obstrucția.

Rx toracică incidență PA a unui vechi pacient cu TB.

(se observă fibroza, cavitație și calcificare, în special la nivelul lobului superior stâng )

Adenopatie paratraheală dreaptă și

hilară stângă

Striații linerare parenchimatoase extinse la ambele apexuri,

asociate cu retracția ambelor hiluri, elemente caracteristice

fibrozei bilaterale a lobilor superiori

Tuberculoză miliară – multipli noduli mici diseminați pe toată suprafața ambilor plămâni

Rx. toracică PA, opacități

alveolare bilaterale neuniforme

cu zone de cavitație în lobii

superiori

Acelasi pacient, 9 luni mai târziu,

opacități lineare și subțierea peretelui

cavernei datorită procesului de

vindecare

(infiltrate și caverne bilaterale ale lobilor

superiori)

Rx. toracică, incidență PA

Rx. torace, incidență PA

(leziune cavitară la nivelul lobului superior drept inconjurată de o arie de

consolidare parenchimatoasă heterogenă, la un pacient cunoscut cu TB)

Tuberculoză miliară

(- multiple opacități nodulare punctiforme la nivelul ambelor

arii pulmonare - arie focală de consolidare la nivelul lobului mijlociu drept)

CT torace –Tuberculoză miliară

(- multiple opacități nodulare punctiforme la nivelul

ambelor arii pulmonare - arii de consolidare pulmonară)

HEMORAGIA PULMONARĂ

are aspect asemănător pneumoniei, edemului pulmonar, afecțiuni la

care sunt prezente opacități, adesea însoțite de bronhograme aerice.

este cauzată de:

- traumatisme;

- afecțiuni hemoragipare;

- altitudine mare;

- stenoza mitrală.

sângele pătrunde în bronhii și în cele din urmă ajunge în alveole;

se remarcă prin faptul că poate disparea mult mai repede decât alte

desități alveolare cum ar fi pneumonia.

- hemoragie la nivelul lobului drept superior- de remarcat revarsatul pericardic consistent în hemitoracele stâng.

Radiografie toracică PA și profil

EMBOLISMUL PULMONAR

- sursa primară sunt trombii din venele profunde ale membrelor

inferioare;

- aproximativ 10% din embolismele pulmonare devin infarcte

pulmonare, însă mulți pacienți mor din cauza embolismului pulmonar,

fară ca acesta să fie diagnosticat;

- scopul principal al unei radiografii toracice în cazurile suspecte de

embolism pulmonar este de a elimina alte diagnostice ca și cauză a

dispneei sau hipoxiei;

- majoritatea radiografiilor pulmonare efectuate pacientilor cu EP sunt

normale.

Semne a prezenței embolismului pulmonar sunt:

- semnul Westermark (oligemie in zona afectata);

- dimensiune crescuta a unui hil (cauzată de coliziunea

trombilor);

- atelectazie cu ascensionarea hemidiafragmului sau

densități lineare ori în forma de disc;

- revărsat pleural;

- consolidare;

- semnul Hampton (opacitate rotunda).

- în cazul infarctelor pulmonare, principala trasatura

radiologică este consolidarea multifocala la baza pleurei din

zona inferioara a plămânilor.

- alte cateva metode importante sunt utilizate în investigarea

unui posibil embolism pulmonar. Aceste sunt: ultrasonografia

venoasă, scintigrafie ventilație/perfuzie, arteriograma

pulmonara și angiograma CT (CTA).

- daca radiografia unui pacient cu hipoxie este normala

trebuie luat in considerare EP

Semnul Hampton (opacitate bine delimintată la nivelul

lobului inferior stâng) la pacientii cu embolie

pulmonara

Semnul Westermark ( o mare parte a hemitoracelui drept este hipodensă datorită oligemiei secundar

vasocontricției distal de un tromb)

CT torace

(tromb pulmonar de

dimensiuni mari)

CT torace

defect mare de umplere (sageată) reprezentând trombi la nivelul

arterelor pulmonare principale

REVĂRSATUL PLEURAL

Cauzele obișnuite de revărsat pleural sunt:

- insuficiență cardiacă congestică;

- infecții (parapneumonice);

- traumatisme;

- tumori;

- boli autoimune;

- insuficiență renală.

- Pe o radiografie cu pacientul în poziție verticală, un revărsat va

cauza rotunjirea laterala a sinusului costofrenic, iar dacă este în

cantitate mare se extinde si posterior;

- Uneori, are loc o depresiune a hemidiafragmului implicat;

- Pentru a detecta un revărsat este necesar aproximativ 200ml de fluid

pe radiografia de incidența PA și aproximativ 75ml fluid pe cea de

profil;

- Revărsatele mari, în special cele unilaterale, sunt mult mai probabil

cauzate de un proces malign decât cele mici.

- Pe radiografia executata in pozitie dorsală, un revărsat pleural va apărea

ca o opacitate gradată, mai densa catre bază. Vasele pot fi văzute de obicei

prin opacitatea revărsatului pleural. De asemenea, revărsatul pleural

poate acoperi țesutul pulmonar, îngroșa scizurile, iar daca este in cantitate

mare poate acoperi cu lichid apexul.

- O radiografie realizata in decubit lateral poate fi utilă pentru a confirma

un revarsat pleural la pacientii țintuiți la pat, lichidul acumulându-se de

partea afectată (cu excepția pleureziei inchistate).

( revărsat pleural bilateral, se observă pensarea

unghiurilor costofrenice)

Radiografie toracică PA și profil

(revărsat pleural la nivelul hemitoracelui drept)

Radiografie toracică PA

Imagini CT( în cea din stânga se observa un revărsat pleural in

cantitate mare infectat – empiem; în comparație cu un abces

intrapulmonar în cea din dreapta)


- revărsat pleural inchistat la nivelul hemitoracelui drept;

- se observă marginea medială ascuțită, bine definită și o margine

laterală indistinctibilă)

( se observă două opacități bine definite la nivelul lobului

mijlociu si inferior drept, ce reprezintă o pleurezie inchistata

la nivelul scizurilor orizontală și oblică a plamanului drept)

Radiografie incidență PA și profil

(lichidul pleural, de obicei, se prezintă ca o creştere a densităţii în hemitoracele afectat)

Radiografie incidență PA în decubit dorsal

Reprezintă pătrunderea aerului la nivelul cavității pleurale

Pneumotoraxul spontan apare în afara oricărui traumatism, unele din

cauze fiind:

- Astmul

- BPOC- Infectiile pulmonare

- Neoplasmul

- Sdr. Marfan

- consumul de cocaină

Cele mai frecvente cauze de pneumotorax sunt cele iatrogene cauzate în

timpul operațiilor chirurgicale sau a cateterizării venoase (jugulare sau

subclavii).

PNEUMOTORAXUL

Traumatismele, precum accidentele rutiere, sunt de asemnea o

cauză importantă;

În pneumotoraxul sub tensiune, aerul care pătrunde in

cavitatea pleurală este blocat în timpul expirului printr-un mecanism

de tip supapă (pneumotorax cu supapă); acest lucru duce la

acumularea aerului și implicit la creșterea presiunii intratoracice,

până la colapsul plămânului și deplasarea mediastinului de partea

opusă; dacă continuă, poate fi compromisă întoarcerea venoasă a

cordului și chiar moartea.

Pe radiografia toracica, în pneumotorax, apare o

hipertransparență fără desen pulmonar, cu colabarea plămânului

care este net conturat de o linie fină ce reprezintă pleura

viscerală;

Cel mai probabil aceste semne se văd la nivelul apexurilor;

Pneumotoraxul este cel mai bine pus in evidență pe radiografia

efectuată în expir;

Este mai greu de depistat pe radiografiile executate in decubit

dorsal, deoarece aerul se ridică la nivelul parții medii a

plămânului, acest lucru putând fi văzut ca o hipertransparență

de-a lungul mediastinului;

Hidropneumotoraxul reprezintă prezența aerului si a

fluidului la nivelul cavității pleurale; este caracterizat

de o imagine hidro-aerică pe o radiografie in decubit

dorsal sau verticala, la un pacient cu pneumotorax

Cateva din cauzele hidropneumotoraxului sunt:

- traumatisme;

- toracenteza;

- intervenții chirurgicale;

- ruptură de esofag;

- emfizem

Pneumotorax sub

tensiune drept, se observă

o transparență de-a

lungul parții drepte a

mediastinului și

deplasarea acestuia spre

stânga.

În imagine se observă un pneumotorax pe o radiografie

executată în decubit dorsal, de remarcat poziția

medială a aerului.

(pneumotorax sub tensiune cu deplasarea

mediastinului spre dreapta)

Rx torace, incidență PA

În cele trei radiografii se poate

observa un hidropneumotorax in 3

incidente diferite (decubit lateral drept,

PA și profil).

Se observă o imagine hidro-aerică

la nivelul hemitoracelui drept

(pneumotorax spontan secundar la un pacient cu

fibroză chistică, se observă un hidropneumotorax

drept cu bronșiectazii chistice bilaterale)

Radiografie toracică, încidență PA

FIBROZA PULMONARĂ INTERSTIȚIALĂ

Fibroza pulmonară intersițială difuză are multiple cauze, cele mai

frecvente fiind:

- idiopatice (>50%)

- boli vasculare de colagen

- agenți citotoxici și nitrofurantoin

- pneumoconioze

- radiații

- sarcoidoza

- Din punct de vedere clinic pacienții se prezintă cu dispnee

progresivă de efort și tuse neproductivă;

- Radiologic, fibroza pulmonara interstițială este asociată

cu opacități în ”sticlă mată” în stadiile incipiente, urmând

ca apoi să apară pierderea volumului cu opacități liniare

bilaterale și plămânul în ”fagure de miere”

- Dacă nu este efectuat un transplant de plămân,

prognosticul este nefavorabil, datorită insuficienței

pulmonare care apare în 3-6 ani de la diagnostic.

Fibroza pulmonară interstițială

(plămâni micșorați de volum cu opacități reticulare

bilaterale)

Rx torace, PA - Fibroza pulmonară idiopatică.

CT torace

- fibroza pulmonară în ”fagure de miere„ (săgeți)

- bronșiectazii (săgeată punctată)

- pierdere de volum a

hemitoracelui drept datorită

lobectomiei lobului mijlociu și

inferior drept;

- infiltratele din zona superioară

sunt datorită fibrozei

postiradiere iar marginea

ascuțită delimitează limitele

plămânului protejat în timpul

radioterapiei.

Fibroza pulmonară postiradiere a lobului drept superior

EMFIZEMUL PULMONAR

- Emfizemul presupune o pierdere a reculului elastic al

plămânului cu distrucția patului capilar și a septurilor

alveolare;

Cel mai des este cauzat de către fumat și mai rar de către

deficitul de α1 antitripsină;

- Dintre caracteristicile funcționale amintim scăredea

VEMS-ului și a capacității de difuziune;

- Hiperinflația și bula de emfizem sunt cei mai buni predictori

radiologici ai emfizemului;

-Semnele radiologice sunt slab corelate cu testele funcționale

pulmonare;

- De obicei, pe radiografia toracică, se observă hiperinflație difuză

cu aplatizarea diafragmelor, spațiul retrosternal mărit, bula de

emfizem (hipertransparență cu pereți foarte subțiri -0,5mm-

rotundă sau ovalară și contur net, regulat), dilatarea arterei

pulmonare și hipertrofia ventriculului drept (datorită hipoxiei

cronice) cunoscute sub denumirea de cord pulmonar;

Radiografie toracică incidență PA și profil – Emfizem pulmonar,

(aplatizarea diafragmelor si o hiperinflație semnificativă demonstrată prin

vizualizarea celui de-al 11-lea rând de coaste posterioare)

Rx. toracică incidență PA

– bulă de emfizem

(arie mare, hipodensă, ce

ocupă o mare parte a

plămânului drept și

compresează parenchimul

pulmonar adiacent)

TRAUMATISME – FRACTURILE COSTALE

• Fracturile costale se prezintă sub forma unei discontinuități a

conturului coastei, linia de fractură putând fi vizibilă;

• O fractură costală poate să nu fie vizibilă pe o radiografie toracică;

ele pot apărea pe radiografiile toracice efectuate pentru evaluarea

unui pneumotorax;

• În mod obișnuit pentru evaluarea coastelor, se examinează mai

întâi arcurile posterioare, apoi cele anterioare, terminând prin

examinarea porțiunilor laterale a fiecărei coaste; dacă se observă o

anomalie se va examina coasta în ansamblul ei;

• Fracturile la nivelul primelor 3 coaste sunt asociate cu

un risc crescut de injurie a aortei datorită forței

excesive necesară producerii acestora;

• Fracturile ultimelor 3 coaste pot fi asociate cu leziuni

ale ficatului și splinei;

• Fracturile multiple bilaterale în diverse stadii de

vindecare sunt asociate la copii cu abuzul acestora.

Radiografie toracică, incidență PA (multiple fracturi costale stângi)

MASE MEDIASTINALE ANTERIOARE

Masele mediastinale anterioare sunt date de:

limfadenopatii;

tumori ale timusului;

teratoame;

masă tiroidiană;

anevrism de aortă;

chist pericardic;

grăsime epicardică.

De obicei, pentru diagnosticul de certitudine este necesar un CT

sau o aspirație pe ac fin;

Limfom cu celule T

Radiografie toracică, incidență PA și profil (de observat faptul că hilul se

poate vedea prin transparența masei, fapt ce arată ca masa nu este hilară)

Pe profil nu se vede nimic patologic posterior de aceasta.

Secțiuni CT torace

(masă situată în mediastinul anterior (la nivelul

săgeților) la nivelul aortei pulmonare – timom)

Radiografie toracică,

incidență PA, Timom

malign

- masă mediastinală

stângă superioară de

mari dimensiuni cu

multiple mase pleurale

drepte, încadrând

hemitoracele drept;

- masele pleurale

multiple sunt

caracteristice

timoamelor maligne.

Masă mediastinală anterioară - limfom

- în radiografia toracica PA se observă o masă adiacentă marginii stângi a

codului; de asemnea exsistă și o hiperinflație a ambelor câmpuri pulmonare,

sugerând o obstrucție a căilor aeriene.

- marginea dreptă a cordului este obscură, indicând o masă mediastinală

anterioară

- CT-ul toracic confirmă faptul că exsistă o masă în mediastinul anterior

care compresează traheea inferioară, bronhia principală și artera

pulmonară dreaptă;

MASE MEDIASTINALE MIJLOCII

Cauza principala a maselor mediastinale mijlocii este

limfadenopatia datorată metastazelor sau tumorii primare;

Alte cauze includ:

- hernia hiatală;

- anevrismul aortic;

- masă tiroidiană;

- chistul de duplicație;

- chistul bronhogenic.

(masă deasupra arcului aortic, situată posterior de aortă, dar

suprapusă peste marginea superioară a aortei)

Radiografie toracica PA și profil

Radiografie toracica PA și profil, aortografie – anevrism aortic

Radiografie toracica PA

(opacitate cu nivel hidro-aeric la nivelul mediastinului inferior; este

caracteristica herniei hiatale datorită poziției sale pe linia mediană cu

stomacul care herniază prin hiatusul esofagian; de asemenea, camera cu

aer a stomacului nu se observă la locul usual)

MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE

Diagnosticul diferențial include:

neoplasmul;

limfadenopatia;

anevrismul aortic;

mase adiacente pleurei sau plămânului;

chistul neuro-enteric sau menigocelul lateral;

hematopoieza extramedulară.

MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE


- masă la nivelul marginii

pleurale supero-mediale a

plămânului drept;

- mediastinul anterior se

termină la nivelul

claviculelor;

- orice anomalie la nivelul

apexului toracelui este

situată cel mai probabil

posterior.

- Proiecția masei este mai sus de

claviculă, prin urmare, nu este o

structură anterioară;

- RMN-ul arată că masa este

extrapleurală și asociată cu nervii

spinali;

- Este un schwanom, o tumoră

benignă a tecii nervului.

REVĂRSATUL PERICARDIC

- Revărsatul pericardic produce o lărgire a siluetei cardiace care este

adesea de formă globulară (diametrul transvers disproporțional crescut).

- Radiografiile seriate pot fi utile diagnosticului în special când sunt

observate schimbări rapide ale mărimii siluetei cardiace;

- Sunt necesari aproximativ 400-500ml de lichid pericardic pentru a fi

detectată o schimbare a mărimii siluetei cordului pe o radiografie toracică

PA;

- Diagnosticul de certitudine poate fi pus de ecocardiografie sau CT

Radiografie toracică PA la

un pacient cu revărsat

pericardic.

Radiografie toracică, profil și detaliu

(revărsat pericardic, se observă grăsimea mediastinală anterioară (săgețile

albastre) și grăsime epicardică (săgețile roșii) separate de o bandă de țesut

moale)

PNEUMOMEDIASTINUL

În pneumomedistin găsim: hipertransparență lineară verticală,

de-a lungul mediastinului care se extinde și la nivelul gâtului și

ascensionarea pleurei parietale de-a lungul limitelor

mediastinului

Cauzele comune de pneumomediastin includ:

astmul;

intervențiile chirurgicale (complicații postoperatorii);

lezarea traumatica a arborelui traheobronșic;

schimbări bruște a presiunii intratoracice (vomă,

tuse, parturiție);

ruptura de esofag;

barotrauma.

Pneumomediastinul trebuie diferențiat de pneumopericard și

pneumotorax; în pneumopericard, aerul poate fi prezent la

nivelul cordului, dar nu si la nivelul gâtului.

(se observa prezența aerului la nivelul mediastinului și țesutului subcutanat din zona gâtului; aerul mediastinal poate proveni de la pierderea integritații plămânului, căilor aeriene principale sau

a esofagului)


CT toracic - prezența aerului în mediastin (săgețile roșii) și

emfizem subcutanat (săgețile galbene).

HERNIA DIAFRAGMATICĂ

Pe radiografia toracică se pot observa trei tipuri de hernie

diafragmatică:

1.hernia hiatală – în care stomacul alunecă prin hiatusul

esofagian în torace;

2.hernia Bochdalek care apare datorită unei slăbiri a

diafragmului și de obicei este pe partea stângă și posterior;

3.hernia Morgagni care apare median;

(hernie hiatală, se obervă o imagine hidroaerică posterior de

cord)


ADENOPATIA HILARĂ

Marirea ganglionilor limfatici din hilul pulmonar poate fi o

descoperire importantă care stă la baza unei patologii.

Diagnosticul diferențial etiologic poate fi împărțit în 3

categorii diferite:

ADENOPATIA HILARĂ

În imaginile de mai jos, în cea din stânga se poate observa conturul

bine delimitat, regulat, caracteristic măririi arterelor pulmonare;

în dreapta se observa multiple opacități neregulate, caracteristice

adenopatii hilare.

CANCERUL PULMONAR

- Tipul de celulă a tumorii maligne primare pulmonare poate fi

adesea deosebit prin modelul de creștere, aspect și locație.

- Referitor la decesele provocate de cancer, cel pulmonar cauzează

cele mai multe decese în lume decât orice alt tip de cancer.

- Cea mai folosita stadializare în cancerului pulmonar, altul decat

cel cu celule mici, este stadializarea TNM

- Cea mai bună șansă de vindecare o are rezecția tumorii; totuși,

s-a constatat că nu toți pacienții cu cancer pulmonar au beneficii

de pe urma chirurgiei datorită comorbiditaților asociate precum

emfizemul sau bolile cardiovasculare.

CANCERUL PULMONAR

Cancerele pulmonare sunt nerezecabile odată ce au progresat

către unul din urmatoarele stadii TNM:

T4 – invazia mediastinului, cordului, vaselor mari, traheei,

esofagului, corpilor vertebrali sau carinei; asocierea cu

pleurezia sau pericardita malignă; prezența nodulilor tumorali

sateliți în același lob cu tumora primară.

N3 – metastaeze ganglionare mediastinale sau hilare

controlaterale, sau afectarea homolaterală sau controlaterală a

ganglionilor limfatici scaleni sau supraclaviculari.

M1 – metastaze la distanță prezente

CT toracic – aspectul spiculat a unui cancer pulmonar

Cele șase tipuri principale de carcinoame pulmonare cu aspect

tipic sunt:

o adenocarcinomul – (35-50%) periferic, cu incidența mare de

metastazare timpurie

o cu celule scuamoase – (30%) central, cu implicare hilară, cavitația

este obișnuită, creștere lentă

o cu celule mici - (15-20%) central, cavitația este rară, adesea trăsătura

dominantă este prezența maselor mediastinale și hilare, creștere rapidă

și metastazare precoce.

ocu celule mari – (10-15%) periferic, dimensiuni

mari, cavitația este prezentă

obronhoveolar – (3%) periferic, aspect rotunjit,

infiltrat asemănător celui din pneumonie (bronhograme

aerice), ocazional multifocal

ocarcinoid – (mai puțin de 1%) tipic se prezintă sub

forma unei leziuni endobronșice bine definită;

metastazele ganglionare ale ficatului si creierului se pot

intensifica dens.


- carcinom cu celule

scuamoase la nivelul

lobului inferior drept

- se observă cavitația,

caracteristică acestui tip

de cancer.

(opacitate densă la nivelul lobului superior stâng asociată cu distrucția coastelor anterioare stângi doi și trei)

Radiografie toracică PA – carcinom

Radiografie toracică PA și CT toracicope radiografie se observă multipli noduli pulmonari, bilaterali, de mărimi diferite, care se vad mai bine pe CToacest aspect este tipic metastazelor pulmonareopredominanța bazală a nodulilor este datorită vascularizației mai bogate a bazelor plămânilorometastazele pulmonare pot fi secundare cancerului de sân, colon, rect și rinichi

BIBLIOGRAFIE

oRakesh R. Misra, Andrew Planner, Mangerira C. Uthappa -

A–Z of Chest Radiology , Ed. Cambridge University Press,

2007;

oPhilip Eng, Foong-Koon Cheah - Interpreting chest X-rays,

Ed. Cambridge University Press, 2005;

oHarjit Singh, Janet A Neutze - Radiology Fundamentals, Ed.

Springer, 2012;

ohttp://www.med-ed.virginia.edu/courses/rad/cxr/index.html

Documents

Elemente de radiologie pentru rezidenti