Electric Ix Efectuarea Lucrarilor de Lacatuserie Generala

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIPROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

DOMENIUL: Electric

NIVELUL: 1

UC 13 : EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ

2005

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA A IX-APENTRU ELEVI CU

CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 22.13. :

EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE

GENERALĂ

GHIDUL ELEVULUI

DOMENIUL :

ELECTRICCALIFICAREA 22 :

LUCRĂTOR ÎN ELECTROTEHNICĂNIVELUL 1

Model de material de învăţare pentru elevii cu nevoi educaţionale speciale, bazat pe auxiliarul curricular “Materiale de învăţare – Şcoala de Arte şi Meserii” pentru domeniul Electric, nivelul 1, calificarea “Lucrător în electrotehnică” – realizat de prof.ing. TATIANA BĂLĂŞOIU şi DOINIŢA BĂLĂŞOIU – Grupul Şcolar “Electroputere”, Craiova

Prelucrare şi adaptare – prof.ing. RODICA DROMERESCHI, Grupul Şcolar “Gheorghe Asachi” Botoşani”, Expert Local IMC Consulting România în Programul PHARE RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

CUPRINS

Cuprins pag. 2 Structura unităţii de competenţă 22.13. : EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ (conform Standardului de Pregătire Profesională)

pag. 3

Introducere explicativă pag. 4 Competenţa 22.13.1. – Caracterizează lucrările de lăcătuşărie generală pag. 7

Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 1 ) pag. 7 Specificarea rolului lucrărilor de lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 2, 3 ) pag. 9 Selectarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie

generală. Exerciţii ( 4 )pag.10

Competenţa 22.13.2. – Identifică instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală

pag.16

Specificarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 5 )

pag.16

Prezentarea modului de utilizare a instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală. Exerciţii ( 6 )

pag.19

Selectarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pe baza avantajelor şi dezavantajelor specifice şi în funcţie de cerinţele lucrării de executat. Exerciţii ( 7 )

pag.22

Competenţa 22.13.3. – Utilizează instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală

pag.23

Corelarea instrumentelor de măsurare cu mărimile de măsurat precizate. pag.23 Adaptarea verificatoarelor la lucrările de lăcătuşărie generală indicate.

Exerciţii ( 8 ) pag.23

Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşărie generală specificate. Exerciţii ( 9 )

pag.24

Competenţa 22.13.4. – Execută lucrări de lăcătuşărie generală în conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică ( planul de operaţii )

pag.26

Selectarea sculelor şi dispozitivelor adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală indicate

pag.26

Realizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală indicate. Exerciţii ( 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22 )

pag.26

Răspunsuri şi indicaţii de rezolvare pentru exerciţii pag.35

Structura Unităţii de competenţă 22.13. :

2

EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞĂRIE GENERALĂ

( conform Standardului de Pregătire Profesională )

22.13.1. Caracterizează lucrările de lăcătuşărie generală

Criterii de performanţă :(a) Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală(b) Specificarea rolului lucrărilor de lăcătuşărie generală(c) Selectarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie generală

Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă : Lucrări de lăcătuşărie generală : Caracterizare : definire, mod şi mijloace de realizare, tipuri Scule : trusa lăcătuşului, trusa electricianului

22.13.2. Identifică instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Criterii de performanţă :(a) Specificarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de

lăcătuşărie generală(b) Prezentarea modului de utilizare a instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru

lucrările de lăcătuşărie generală(c) Selectarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pe baza avantajelor şi

dezavantajelor specifice şi în funcţie de cerinţele lucrării de executat Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă :

Lucrări de lăcătuşărie generală : îndreptare, trasare, debitare, îndoire, găurire, filetare, finisare a suprafeţelor, asamblare

Instrumente de măsurare : riglă, şubler, micrometru, comparator Verificatoare : calibre, şabloane Avantaje şi dezavantaje : performanţe, aplicabilitate, utilizări, disponibilitate, preţ

22.13.3. Utilizează instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Criterii de performanţă :(a) Corelarea instrumentelor de măsurare cu mărimile de măsurat precizate(b) Adaptarea verificatoarelor la lucrările de lăcătuşărie generală indicate(c) Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşărie

generală specificate Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă:

Corelare : stabilirea de asociaţii, corespondenţe, relaţii de legătură Lucrări de lăcătuşărie generală : îndreptare, trasare, debitare, îndoire, găurire, filetare,

finisare a suprafeţelor, asamblare Instrumente de măsurare : riglă, şubler, micrometru, comparator Verificatoare : calibre, şabloane

22.13.4. Execută lucrări de lăcătuşărie generală în conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică ( planul de operaţii )

Criterii de performanţă :(a) Selectarea sculelor şi dispozitivelor adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală indicate(b) Realizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală indicate

Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă : Scule : trusa lăcătuşului, trusa electricianului Dispozitive : de prindere şi fixare, de măsurare, de verificare Materiale :materii prime, semifabricate

Introducere explicativă

3

Obiective După parcurgerea Unităţii de competenţă 22.13. – “Efectuarea lucrărilor de lăcătuşărie

generală”, veţi fi capabili să : definiţi lucrările de lăcătuşărie generală ( îndreptarea, trasarea, debitarea, îndoirea,

găurirea, pilirea, polizarea, filetarea, finisarea, asamblarea ); explicaţi rolul lucrărilor de lăcătuşărie generală; recunoaşteţi sculele din trusa lăcătuşului; indicaţi sculele necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie generală; recunoaşteţi instrumentele de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie

generală ( rigle, şublere, micrometre, comparatoare, calibre, şabloane ); descrieţi modul de utilizare a instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru

lucrările de lăcătuşărie generală; utilizaţi instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie

generală; comparaţi instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie

generală în funcţie de performanţe, disponibilităţi, preţ şi uşurinţa utilizării; corelaţi instrumentele de măsurare cu mărimile de măsurat; corelaţi verificatoarele cu lucrările de lăcătuşărie generală executate; utilizaţi instrumente de măsură şi verificatoare pentru lucrările de lăcătuşărie generală; selectaţi sculele şi dispozitivele adecvate pentru a executa lucrările de lăcătuşărie

generală; aprovizionaţi postul de lucru cu materii prime şi semifabricate, cu scule şi dispozitive

necesare pentru lucrările de lăcătuşărie generală; realizaţi diferite piese, aplicând tehnologia lucrărilor de lăcătuşărie generală.

Conţinuturi Ghidul elevului include informaţii generale specifice fiecărei competenţe din Unitatea

de competenţă 22.13. – “Efectuarea lucrărilor de lăcătuşărie generală”. Aceste conţinuturi se referă la :

instrumentele de măsură şi verificatoare pentru lucrările de lăcătuşărie generală :- rigla;- şublerul;- micrometrul;- comparatorul;- calibrele;- şabloanele;

caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală – definire, rol, scule :- îndreptarea;- trasarea;- debitarea;- îndoirea;- pilirea;- polizarea;- găurirea;- filetarea;- finisarea;

asamblările nedemontabile :- nituirea;- lipirea ;

asamblările demontabile :- asamblările filetate;

documentaţia tehnologică pentru operaţiile de lăcătuşărie generală. Sarcinile de lucru

Sunt asociate conţinuturilor, sunt grupate în fişe de lucru şi constau în : căutarea de informaţii utilizând diferite surse ( manuale, documente, pliante, cărţi

tehnice, pagini de Internet ); rezolvarea de exerciţii; desfăşurarea unor activităţi practice; întocmirea unui portofoliu, cu toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate.

De reţinut !

4

Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor sau a activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru !

Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul profesorului.

Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat, pentru a vă evalua progresul realizat.

Portofoliul trebuie să fie cât mai complet, pentru a putea asigura o evaluare cât mai corectă a competenţelor profesionale dobândite.

Surse de informare Pentru rezolvarea exerciţiilor şi desfăşurarea activităţilor propuse, puteţi folosi

următoarele surse de informare : cărţi tehnice, caiete de sarcini, pliante, prospecte tematice; bibliografia recomandată. adrese de site-uri tematice pe Internet.

Fişele de lucru Lista următoare poate fi considerată drept prima fişă din portofoliul asociat Unităţii de

competenţă 22.13. – “Efectuarea lucrărilor de lăcătuşărie generală”.


CO

MP

ETEN

ŢA

EX

ER

CIŢ

IUL

ÎNTR

EB

AR

EA

/S

AR

CIN

A D

E

LU

CR

U

SUBIECT/OBIECTIV REZOLVAT

1 1 1 Definirea lucrărilor de lăcătuşărie generală2 Compararea lucrărilor similare de lăcătuşărie generală3 Recunoaşterea denumirii lucrărilor de lăcătuşărie generală

2 1 Clasificarea lucrărilor de lăcătuşărie generală2 Exemplificarea unor situaţii de aplicare a lucrărilor de

lăcătuşărie generală3 1 Clasificarea lucrărilor de lăcătuşărie generală după rolul

acestora4 1 Identificarea sculelor din trusa lăcătuşului

2 Indicarea sculelor necesare pentru lucrări de lăcătuşărie generală

2 5 1 Recunoaşterea instrumentelor de măsură şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală

6 1 Exersarea utilizării instrumentelor de măsură şi verificatoarelor

7 1 Compararea instrumentelor de măsură şi verificatoarelor după criterii date

3 8 1, 2 Corelarea instrumentelor de măsură şi verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşărie generală

9 1 Citirea indicaţiilor instrumentelor de măsură4 10 1 Tehnologia îndreptării

11 1, 2 Tehnologia trasării12 1 Tehnologia debitării13 1 Aplicarea tehnologiei îndreptării14 1 Tehnologia pilirii15 1 Tehnologia polizării16 1 Tehnologia găuririi17 1 Tehnologia filetării18 1 Tehnologia nituirii19 1 Tehnologia lipirii metalice moi20 1 Aplicarea tehnologiei lucrărilor de lăcătuşărie generală:

ordinea operaţiilor2 Idem: selectarea sculelor

5


CO

MP

ETEN

ŢA

EX

ER

CIŢ

IUL

ÎNTR

EB

AR

EA

/S

AR

CIN

A D

E

LU

CR

U

SUBIECT/OBIECTIV REZOLVAT

3 Idem: selectarea tehnologiei adecvate21 1 Aplicarea tehnologiei lucrărilor de lăcătuşărie generală:

ordinea operaţiilor2 Idem: selectarea sculelor

22 1 Aplicarea tehnologiei lucrărilor de lăcătuşărie generală: scule necesare

2 Idem: ordinea operaţiilor3 Idem: verificatoare utilizate

Competenţa 22.13.1. – Caracterizează lucrările de lăcătuşărie generală

6

Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală

Trecerea semifabricatelor din starea iniţială la cea de produs finit presupune executarea unor lucrări, numite de lăcătuşărie generală, deoarece aceste lucrări – în special manuale – de prelucrare a metalelor şi de asamblare sunt general valabile pentru majoritatea domeniilor industriale.

Lucrările de lăcătuşărie generală cuprind operaţiile şi procedeele tehnologice caracterizate în continuare, prin definirea lor şi specificarea modului şi mijloacelor de realizare corespunzătoare.

Îndreptarea : operaţia tehnologică de înlăturare a unei abateri de formă a semifabricatelor laminate, executată la cald sau la rece, manual sau mecanic.

Trasarea : operaţia tehnologică prin care se execută conturul de prelucrat, conform desenului piesei, şi care este aplicată la producţia de unicate şi de serie mică.

Debitarea : operaţia tehnologică de separare a unor materiale în bucăţi cu dimensiuni şi forme diferite, bine stabilite

Îndoirea : operaţia tehnologică de deformare plastică a unui semifabricat, prin care piesa se obţine fără îndepărtare de material

Pilirea : operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere folosită în scopul ajustării formei, dimensiunilor şi calităţii suprafeţelor exterioare sau interioare ale pieselor

Polizarea : operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor pieselor metalice, cu ajutorul pietrelor de polizor acţionate de maşinile-unelte numite polizoare

Găurirea : operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere prin care se execută găuri de diverse diametre în material plin, cu ajutorul unor scule speciale numite burghie

Filetarea : operaţia tehnologică de executare a unui filet, efectuată prin aşchiere sau presare

Finisarea suprafeţelor : operaţia tehnologică prin care se dă aspectul, forma sau dimensiunile definitive unei suprafeţe

Nituirea : procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multor piese cu ajutorul niturilor

Lipirea : procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a pieselor metalice cu ajutorul unui aliaj topit; este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă între două piese (care pot fi sau nu din acelaşi material ), prin intermediul unui adeziv

Asamblarea filetată : asamblarea demontabilă realizată cu ajutorul a două piese filetate, una cu filet interior şi cealaltă cu filet exterior.

EXERCIŢIUL 1

1. Numiţi operaţiile tehnologice descrise în tabelul următor:

Operaţia tehnologică de … Denumire… înlăturare a unei abateri de formă

7

… ajustare manuală a formei, dimensiunilor şi calităţii unei suprafeţe… deformare plastică a unui semifabricat… desenare a conturului de prelucrat… separare a materialelor în bucăţi… prelucrare a suprafeţelor metalice cu corpuri abrazive acţionate mecanic… îmbinare nedemontabilă cu adezivi

2. Comparaţi operaţiile tehnologice de pilire şi de finisare, completând un tabel de forma :

AsemănăriDeosebiri

Pilire Finisare

3. Completaţi următorul aritmogrif cu denumirile operaţiilor tehnologice de lăcătuşărie generală.

LLAA

PP RR EE LL UU CC RR AA RR EEAATTUUSSAARRIIEE

Specificarea rolului lucrărilor de lăcătuşărie generală

În funcţie de momentul în care intervin în procesul tehnologic, lucrările de lăcătuşărie generală se clasifică în : lucrări pregătitoare ( exemplu : îndreptarea ); lucrări de ajustaj ( exemplu : pilirea );

8

lucrări de finisare ( exemplu : lustruirea ); lucrări de asamblare ( exemplu : nituirea ).

În funcţie de transformările pe care le suferă materialele şi semifabricatele în timpul prelucrării, operaţiile de lăcătuşărie se clasifică în :

operaţii de prelucrare prin tăiere şi deformare ( exemple : îndreptarea, îndoirea, decuparea, debitarea cu foarfecele )

operaţii de prelucrare prin aşchiere ( exemple : pilirea, găurirea ); operaţii de asamblare ( exemple : nituirea, lipirea ).

EXERCIŢIUL 2

Tabelul următor cuprinde lucrări de lăcătuşărie generală.

1. Considerând drept criteriu de clasificare momentul în care intervin în procesul tehnologic, stabiliţi cărei categorii aparţine fiecare lucrare, marcând cu în coloana corespunzătoare.

2. Bazându-vă pe experienţa proprie, daţi un exemplu de aplicare a fiecărei lucrări ( descrieţi piesa/produsul şi situaţia concretă în care le-aţi executat ).

Lucrarea Categoria Exemplupregătitoare ajustaj finisare asamblare

GăurireÎndoireÎndreptareLustruireNituirePilireTrasare

EXERCIŢIUL 3

Grupaţi lucrările de lăcătuşărie generală din lista următoare în cele două categorii evidenţiate în tabelul de mai jos.

Lista de lucrări : debitare cu ferăstrăul, debitare cu foarfecele, găurire, îndoire, îndreptare, lustruire, pilire, polizare, trasare.

Lucrăricu îndepărtare de material fără îndepărtare de material

Selectarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie generală

Pentru lucrările de lăcătuşărie generală se folosesc scule şi dispozitive adecvate fiecărei lucrări.

Scule : ciocane

Îndreptarea manuală

9

Dispozitive : placă de îndreptat ( pentru table ), nicovală, presă ( pentru profile )

Instrumente : ac de trasat, punctator, compas, echer, riglă, raportor

Dispozitive pentru sprijin şi fixare : masă de trasat, colţare, cale, prisme

Scule : ciocane

Dispozitive : menghine, nicovale, şabloane, plăci de îndoit

Scule : foarfece ( de mână, de banc), cleşti, ferăstraie, dălţi

Ciocane de lăcătuşărie

Placă de îndreptat

Ciocane pentru îndreptarea tablelor neferoase

Nicovale mici

ac de trasat punctator masă de trasat

compasuri colţar de fixare cale prisme rigide

Trasarea

Îndoirea manuală

Debitarea manuală

10

Dispozitive : menghine

Scule : pile, clasificate după diverse criterii

Criteriul clasificare

Tipul pilei Prezentarea grafică

După forma geometrică a corpului pilei

Pile late

Foarfece de mână1). Foarfece drept pentru tăiere la stânga;2). Foarfece drept pentru tăiere la dreapta;

3, 4). Foarfece curb

DălţiFoarfecele ghilotină

cu acţionare manuală

Cleşte manual pentru tăiat

Foarfece de banc cu pârghie

Ferăstrăul manual:1- cadru; 2- cui de fixare; 3-

mâner; 4- cap mobil; 5- piuliţă fluture; 6- cap fix

Pilirea manuală

11

Criteriul clasificare

Tipul pilei Prezentarea grafică

După forma geometrică a corpului pilei

Pile cuţit

Pile triunghiulare

Pile rombice

Pile pătrate

Pile semirotunde

Pile rotunde

Pile ovale

După numărul de tăieturi

Pilă cu tăietură simplă

Pilă cu tăietură dublă

Scule : pietre de polizor cu diferite forme şi diferite dimensiuni ale granulelor abrazive

Utilaje : polizoare ( stabile sau mobile )

Scule : burghie elicoidale, burghie late

Dispozitive : pentru prinderea sculei : mandrine pentru fixarea piesei : menghine, prisme

Utilaje : maşini de găurit (stabile sau portabile)

Pietre de polizor Polizor stabil

Polizarea

Găurirea

12

Scule : pentru filete interioare : tarozi pentru filete exterioare : filiere

Dispozitive :

Prin răzuire : cu răzuitoare

Prin rodare : cu prafuri abrazive

Prin lustruire : cu pastă abrazivă

Burghie elicoidale Burghie late

Mandrină :1 – cheie; 2 – manşon; 3

- bacuri

Con atac Partea de calibrarePartea utilă Coadă

Antrenor

Tarozi de mână

Filiere

Filetarea manuală

Finisarea manuală

13

Răzuitoare: a – plane cu capătul drept; b – plane cu capătul îndoit;

c – triunghiulare; d - profilate

Scule : ciocan, trăgător, căpuitor, contracăpuitor ( nicovală pentru capul iniţial al nitului )

Cu aliaje de lipit : ciocane de lipit ( obişnuite, electrice, cu gaze )

EXERCIŢIUL 4

Cap

Corp

Parteaactivă

Cap

Corp

Parteaactivă

a b

Scule folosite la nituire:a-trăgător; b-căpuitor

Ciocane de lipit electrice Ciocane de lipit obişnuite

Nituirea manuală

Lipirea

14

În figura următoare sunt prezentate principalele scule din trusa lăcătuşului. Asociaţi fiecăreia o literă sau o cifră. 1. Numiţi fiecare sculă din trusa lăcătuşului.2. Precizaţi lucrarea/lucrările de lăcătuşărie la care se utilizează sculele identificate.

Puteţi organiza răspunsurile într-un tabel de forma:

Scula din trusa lăcătuşului

Denumirea Lucrareapentru care se utilizează

a sau 1b sau 2

Competenţa 22.13.2. – Identifică instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală

15

Rigle cu muchii active

Specificarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Calitatea unui produs este determinată de caracteristicile sale, care trebuie să fie evaluate prin măsurare şi control. Măsurarea unei mărimi înseamnă stabilirea valorii acesteia. Controlul ( sau verificarea ) include operaţia de măsurare şi înseamnă, în plus,

compararea valorii obţinute prin măsurare cu valoarea prescrisă ( prevăzută ) în documentaţia tehnică a produsului.

rigle gradate : articulate, flexibile, rigide şublere : de exterior, de interior, de adâncime şi de trasare micrometre comparatoare

echere raportoare

Metru articulat Ruletă Riglă metalică Micrometru

Şubler Comparator

Raportor mecanic cu vernier

.Echere: 1 - normale; 2 - profilate;

3 - pentru suprafeţe; 4 – cu lamă4 - cu lama

Instrumente de măsurare şi verificatoare pentru LUNGIMI

Instrumente de măsurare şi verificatoare pentru UNGHIURI

Instrumente de măsurare şi verificatoare pentru SUPRAFEŢE

16

nivele : pentru poziţie ( orizontală sau verticală ) rigle cu muchii active

calibre : netede - pentru diametre tampon sau inel - pentru filete de interstiţii

şabloane : pentru raze, pentru filete

EXERCIŢIUL 5

În figura următoare sunt prezentate instrumente de măsură şi verificatoare pentru lucrările de lăcătuşărie generală.

Scrieţi denumirea corespunzătoare sub fiecare figură.

Calibre netede inel

Calibre potcoavă

Calibru tampon Calibre conice Calibre filetate

Şablon pentru raze Şablon pentru filete Calibre de interstiţii

Verificatoare pentru DIAMETRE, RAZE, INTERSTIŢII, FILETE

17

18

Prezentarea modului de utilizare a instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Verificarea şublerului : se realizează înaintea utilizării propriu-zise a instrumentului de măsurare; constă în observarea şi asigurarea corespondenţei perfecte între primele gradaţii de pe

riglă şi de pe vernier, atunci când şublerul are ciocurile lipite. Măsurarea cu şublerul :

1) se desfac şurubul de fixare (8) şi şurubul (6) al cursorului pentru a putea aduce muchiile ciocurilor (2) şi (4) în contact cu piesa de măsurat, prin deplasarea cursorului de-a lungul riglei :- dimensiunile exterioare : se măsoară între ciocurile cu vârful ascuţit;

- dimensiunile interioare : se măsoară între ciocurile cu vârful lat;2) se strâng ciocurile şublerului pe piesa de măsurat astfel încât acestea să nu fie nici

prea largi, nici prea puternic presate; se fixează cursorul cu şurubul (6);3) se reglează fin strângerea între ciocuri cu şurubul (9) de avans fin prin rotirea piuliţei

(10);4) se fixează cursorul în poziţia pentru citirea indicaţiei, cu ajutorul şurubului (8);

5) se citeşte indicaţia şublerului. Verificarea micrometrului :

se realizează în poziţia “zero”; cu tija (1) lipită de potcoava (2), gradaţia “zero” de pe tamburul (5) trebuie să fie în

dreptul gradaţiei “zero” de pe braţul cilindric (3). Măsurarea cu micrometrul :

1) se deschide dispozitivul de fixare (6), pentru ca tamburul (5) să poată fi rotit; astfel, tija (4) poate fi depărtată de potcoava (2), pentru a cuprinde piesa de măsurat;

2) se strânge piesa de măsurat între nicovala (2) şi tija (4), rotind tamburul (5) şi apoi reglând presiunea de strângere cu dispozitivul de apăsare (7);

3) se fixează tija cu dispozitivul de fixare (6);4) se citeşte indicaţia micrometrului

ŞublerulŞublerul

MicrometrulMicrometrul

19

Rolul comparatoarelor : efectuarea măsurărilor relative, adică determinarea abaterilor dimensiunilor efective

faţă de dimensiunile nominale ale pieselor ( care pot fi de la paralelism, planeitate, perpendicularitate etc. );

amplificarea abaterilor dimensionale ( care au valori foarte mici ), pentru ca acestea să poată fi percepute de operatorul uman.

Măsurarea cu comparatorul :1) se montează comparatorul pe un suport special, folosind urechea de fixare (2);2) se reglează comparatorul la “zero”, cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea

nominală a cotei de măsurat : - se aduce palpatorul în contact cu blocul de cale;- se desface şurubul (6);- se roteşte cadranul circular (7), până când acul indicator este pe reperul zero;- se fixează cadranul în noua poziţie, strângând din nou şurubul de fixare (6);

3) se măsoară abaterile dimensionale ale pieselor de controlat, prin introducerea acestora sub palpator; deplasarea acestuia se transmite acului indicator al comparatorului;

4) se citeşte indicaţia comparatorului.

Rolul riglelor cu muchii active : verificarea planeităţii şi rectilinităţii suprafeţelor.

Măsurarea cu riglele, prin metoda fantei de lumină :1) se aşează una din muchiile active pe suprafaţă de verificat;2) se observă dacă între riglă şi piesă se formează vreo fantă de lumină, ale cărei mărime

şi neuniformităţi sunt o măsură a abaterilor de la planeitate.

ComparatorulComparatorul

Riglele cu Riglele cu muchii activemuchii active

20

Rolul calibrelor şi şabloanelor : verificarea încadrării dimensiunilor efective ale pieselor în câmpul de toleranţă

( delimitat de valorile minimă şi maximă admisibile pentru respectivele dimensiuni ). Componentele de bază ale calibrelor şi şabloanelor :

“partea trece” (T); “partea nu trece” (NT).

Măsurarea cu calibrele şi şabloanele :1) se compară piesa de verificat cu dimensiunile ambelor părţi ale unui calibru :

- piesa corespunde dimensional dacă trece prin “partea trece” şi nu trece prin “partea nu trece”;

- piesa este un rebut în orice altă situaţie.2) dimensiunile se verifică prin încercări, introducând calibrele între suprafeţele care se

controlează, astfel încât să existe un joc necesar pentru alunecarea calibrelor;3) verificarea cu şablonul se face după metoda fantei de lumină ( descrisă la riglele cu

muchii active ).

EXERCIŢIUL 6 ( practic )

Exersaţi modul de utilizare a fiecărui instrument de măsură şi verificator prezentat, alegând diferite piese din atelierul şcolii sau alte obiecte din jurul vostru.

Şabloanele Şabloanele pentru pentru raze şi raze şi filetefilete

Calibrele Calibrele pentru pentru

interstiţiiinterstiţii

Calibrele Calibrele pentru pentru

diametre diametre şi fileteşi filete

21

Selectarea instrumentelor de măsurare şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Instrumentele şi mijloacele de măsurare şi verificatoarele cu aceeaşi destinaţie se pot compara, ţinând seama de următoarele criterii: performanţe; uşurinţa utilizării; disponibilitate; preţ.

ExempluÎntre instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lungimi se stabilesc

următoarele ierarhii, în funcţie de criteriile precizate ( săgeata fiind orientată de la minim spre maxim ).

EXERCIŢIUL 7

Comparaţi, după modelul de mai sus, instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru unghiuri, precizând sensul săgeţilor pentru fiecare criteriu.

PERFORMANŢEPERFORMANŢE

UŞURINŢA UŞURINŢA UTILIZĂRIIUTILIZĂRII

DISPONIBILITATEDISPONIBILITATE

PREŢPREŢ

comparatoare

micrometre

şublere

rigle gradate

PERFORMANŢEPERFORMANŢE

UŞURINŢA UŞURINŢA UTILIZĂRIIUTILIZĂRII

DISPONIBILITATEDISPONIBILITATE

PREŢPREŢ

raportoare

echere

22

Competenţa 22.13.3. – Utilizează instrumentele de măsurare şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşărie generală

Corelarea instrumentelor de măsurare cu mărimile de măsurat precizate

Adaptarea verificatoarelor la lucrările de lăcătuşărie generale indicate

Tabelul următor permite realizarea unei corelări rapide şi eficiente între mărimile de măsurat şi instrumentele şi mijloacele de măsurare şi de verificare corespunzătoare lor.

INSTRUMENTE ŞI MIJLOACE DE MĂSURĂRE pentru LUNGIMI : rigle gradate, şublere, micrometre,

comparatoare pentru UNGHIURI : raportoare, echere

VERIFICATOARE pentru LUNGIMI : rigle gradate, şublere, micrometre,

comparatoare, calibre pentru UNGHIURI : raportoare, echere pentru POZIŢIA SUPRAFEŢELOR : nivele pentru PLANEITATEA SUPRAFEŢELOR : rigle cu muchii active pentru RAZE DE CURBURĂ : şabloane pentru FILETE : şabloane

EXERCIŢIUL 8

1. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile următoare :a) Pentru trasare, lungimile se măsoară cu ……………b) Pentru găurire, diametrul unui burghiu se măsoară cu ……………c) Planeitatea unei suprafeţe prelucrate prin pilire se verifică cu ……………d) Filetul realizat cu o filieră se verifică cu ……………e) Raza de curbură a unei ţevi îndoite se verifică cu ……………

2. Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare. Dacă apreciaţi că sunt adevărate, scrieţi A în spaţiul din faţa fiecăreia, iar dacă apreciaţi că sunt false, scrieţi F. În acest ultim caz, înlocuiţi cuvântul marcat cu altul, astfel încât propoziţia să fie adevărată şi scrieţi acest cuvânt lângă cel înlocuit, în parantezele prevăzute în acest scop.

a) ____ Indiferent de valoarea lor, unghiurile se por verifica cu ajutorul unui raportor ( …………… ).

b) ____ Utilizarea comparatorului ( …………… ) permite măsurarea dimensiunilor efective ale unei piese.

c) ____ Orizontalitatea unei suprafeţe se verifică utilizând rigle cu muchii active ( …………… ).

d) ____ Calibrele pentru interstiţii sunt mijloace de măsurare (…………… ).

23

Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrările de lăcătuşărie generale specificate

După obţinerea indicaţiei la un şubler, citirea acesteia se face aplicând regula :

ExempluIndicaţia şublerului cu precizia p = 0,1 mm, din figura următoare, este: L = 39,1 mm

ExempluIndicaţia micrometrului reprezentat mai jos este : L = 17,18 mm

A Măsurarea lungimilor cu şublerul

L = N , n

număr de milimetri

fracţiuni de milimetru

este egal cu numărul de diviziunide pe rigla gradată stânga zero-

ului de pe vernieraflate în

sunt date de produsul dintre precizia şublerului (înscrisă pe acesta) şi numărul diviziunii de pe vernier aliniată perfect cu o diviziune de pe rigla

gradată

B Măsurarea lungimilor cu micrometrul

L = N , nnumăr de milimetri

fracţiuni de milimetru

este egal cu numărul de diviziuni de pe tija gradată

aflate deasupra generatoarei

sub 0,5 mm – sunt date de numărul diviziunii de pe tambur aflată în

dreptul generatoarei de pe tijă

peste 0,5 mm – sunt date de numărul diviziunii de pe tambur aflată în

dreptul generatoarei de pe tijă la care se adună 0,5 mm (indicaţi de diviziunile

de sub generatoarea tijei)

100

10 20 30 40 50 60 70

10 15520

15

25

24


Citiţi indicaţiile următoarelor instrumente de măsurare :

25 302030

25

35

10 20 30 40 50 60 70

100

25

Competenţa 22.13.4. – Execută lucrări de lăcătuşărie generală în conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică

( planul de operaţii )

Selectarea sculelor şi dispozitivelor adecvate lucrărilor de lăcătuşărie generală

Realizarea lucrărilor de lăcătuşărie generală indicate

I. Tehnologia îndreptării manuale

a) Îndreptarea tablelor cu deformare la centru- se aşează tabla pe placa de îndreptat, cu umflăturile în sus- se marchează cu cretă părţile deformate- se loveşte cu ciocanul de la marginea tablei spre centru

( loviturile trebuie să fie mai rare şi mai puternice spre margine şi mai dese şi mai uşoare spre centru )

b) Îndreptarea tablelor cu deformare pe margini- se aşează tabla pe placa de îndreptat, cu umflăturile în sus- se marchează cu cretă părţile deformate- se loveşte cu ciocanul dinspre centrul tablei spre margini

( loviturile trebuie să fie mai rare şi mai puternice la centru şi mai dese şi mai uşoare spre margine )

c) Îndreptarea tablelor şi platbandelor foarte subţiri- se aşează tabla sau platbanda pe placa de îndreptat- se îndreaptă prin călcare cu o placă metalică

d) Îndreptarea sârmelor subţiri- fie se trece sârma printre două bucăţi de lemn prinse în

menghină- fie se trece alternativ sârma peste o bară rotundă, aplicându-se simultan şi o forţă de

întinderee) Îndreptarea barelor cu grosimi până la 40 mm

- se aşează bara cu curbura în sus- se îndreaptă manual cu ciocanul

f) Îndreptarea pieselor călite- se aşează piesa cu curbura în jos- se aplică lovituri cu partea ciocanului în formă de pană

EXERCIŢIUL 10

În tabelul următor sunt cuprinse situaţii în care se impune operaţia de îndreptare. Completaţi acest tabel precizând poziţia pieselor şi modul în care trebuie aplicate loviturile de ciocan.

Rezolvaţi exerciţiul procedând ca în exemplul completat în tabel, pentru tablele deformate pe margini.Piesa supusă îndreptării Poziţia piesei în

vederea îndreptăriiModul de aplicare a loviturilor de

ciocantable deformate pe margini

cu umflăturile în sus dinspre centru ( rare şi puternice ) spre margini ( dese şi uşoare)

barepiese călitetable /platbande subţirisârmetable deformate la centru

26

a b

Poziţia acului în timpul trasării: a) corect; b) greşit

II. Tehnologia îndreptării manuale

a) Controlul semifabricatului sau materialului – se face pentru a :- descoperi eventualele defecte de fabricaţie ( pori, fisuri, deformaţii etc. );- raporta dimensiunile modelului sau desenului la cele ale semifabricatului.

b) Pregătirea materialului pentru trasare – constă în :- curăţirea suprafeţelor ce urmează a fi trasate;- îndepărtarea bavurilor sau a asperităţilor care ar incomoda trasarea;- vopsirea suprafeţelor cu emulsie de cretă sau cu soluţie de sulfat de cupru, pentru a

scoate în evidenţă liniile trasate.c) Alegerea suprafeţelor de referinţă – constă în :

- stabilirea suprafeţelor care servesc ca bază de măsurare;- fixarea axelor de orientare.

d) Execuţia trasării- Trasarea plană – se execută atunci când piesa are o suprafaţă plană dominantă ( de

exemplu, foaia de tablă ), cu respectarea ordinei recomandate a fazelor : se trasează axele orizontale; se trasează axele verticale; se trasează centrele găurilor sau ale arcelor de cerc în scopul racordării ; se trasează celelalte linii.Obs. Fiecare linie se va trasa o singură dată, ţinând acul în poziţie corectă.

- Trasarea în spaţiu – constă în trasarea conturului şi a liniilor caracteristice pe mai multe feţe ale semifabricatului. Se execută la piese care au lungime, grosime şi lăţime. Toate dimensiunile trebuie măsurate faţă de o singură linie sau de o singură suprafaţă aleasă ca bază.

- Trasarea după şablon – se foloseşte în cazul executării unui număr mare de piese identice.

- Trasarea după model – este asemănătoare celei după şablon, însă în locul şablonului se foloseşte chiar piesa. Metoda este folosită în atelierele de reparaţii, unde modelul este chiar piesa uzată.

EXERCIŢIUL 11

27

1. Completaţi aritmogriful cu denumirile unor instrumente şi dispozitive utilizate la executarea operaţiei învăţate anterior şi veţi descoperi pe linia marcată denumirea acesteia.

1234567

1 – marchează centre; 2 – şubler de trasat; 3 – lasă urme pe semifabricat ( 3 cuvinte ); 4 – trasează cercuri; 5 – piesă după care se trasează; 6 – sprijină piesele; 7 – fac parte din trusa lăcătuşului2. Într-un atelier de lăcătuşărie, trebuie executate următoarele :

a) o piesă paralelipipedică prevăzută cu o gaură filetatăb) o ureche de prindere pentru înlocuirea uneia uzatec) un capac din tablă; d) 50 bucăţi colţare pentru rame din lemn

Precizaţi ce fel de trasare se va executa în fiecare caz.

III. Tehnologia debitării manuale a metalelor

28

a) Tăierea cu foarfecele – se face, de obicei după trasaj. Pentru contururi curbe se recomandă foarfecele cu tăişuri curbe. La tăierea cu foarfecele trebuie respectate următoarele condiţii :

- la închidere, tăişurile trebuie să se petreacă cel mult 2 mm;- indiferent de grosimea tablei, jocul între cuţite nu trebuie să depăşească 0,5 mm;- tăierea se face cu o singură mână;- foarfecele trebuie ţinut astfel încât planul de tăiere să fie perpendicular pe tablă.

b) Tăierea cu fierăstrăul de mână – constă în :- prinderea piesei în menghină – piesele cu

pereţi subţiri se prind între bucăţi de lemn, pentru a nu se ovaliza;

- executarea tăierii – cu ferăstrăul ţinut cu mâna dreaptă de mâner şi cu mâna stângă de partea anterioară a cadrului ( Atenţie : Stângacii vor ţine ferăstrăul invers ! ). În timpul tăierii, se imprimă ferăstrăului o mişcare uniformă înainte şi înapoi ( alternativă, de du-te - vino )

La tăierea cu ferăstrăul de mână, trebuie respectate următoarele condiţii :- mărimea şi felul dinţilor pânzei se aleg în funcţie de natura materialului;- orientarea dinţilor pânzei se face spre partea anterioară a cadrului;- în timpul tăierii, pânza trebuie unsă.

c) Tăierea cu dalta :- dăltuirea după menghină – se execută cu dalta

sprijinită pe suprafaţa fălcii mobile a menghinei, aşchiindu-se straturi de 3-4 mm grosime, până la înlăturarea completă a materialului;

- dăltuirea după trasaj – se execută cu piesa prinsă tot în menghină, dar dalta urmează conturul trasat.

La tăierea cu dalta, trebuie respectate următoarele condiţii :- dalta se aşează sub un unghi de 5-6˚ cu orizontala;- dacă suprafaţa de pe care se îndepărtează materialul este mai lată decât tăişul dălţii,

atunci se practică mai întâi nişte canale cu ajutorul unor dălţi speciale (dălţi în cruce).

EXERCIŢIUL 12

1. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile următoare:a) Contururile curbe se taie mai uşor utilizând un ……………b) Dinţii pânzei de ferăstrău sunt orientaţi spre partea …………… a cadrului.c) La dăltuirea după trasaj, dalta urmează ……………d) Jocul dintre cuţitele foarfecelui trebuie să fie maxim ……………, iar la închidere, tăişurile

trebuie să se petreacă maxim ……………e) Mărimea şi felul dinţilor pânzei de ferăstrău se aleg în funcţie de ……………

IV. Tehnologia îndoirii metalelor

a) Îndoirea manuală a tablelor la nicovală – constă în :

- trasarea materialului;- aşezarea materialului pe piese de sprijin, cum ar fi:

nicovale de diferite forme ( a, b, c ) sau cornuri cu coadă ( d, e );

- îndoirea prin lovire cu ciocanul.

b) Îndoirea manuală a tablelor şi benzilor la menghină – se execută când unghiul de îndoire este de 90˚ şi constă în :

- fixarea tablei în menghină (1) între un colţar şi o placă intermediară (2);

- îndoirea prin lovire cu ciocanul, în două faze, pentru a se evita formarea ondulaţiilor.

c) Îndoirea după şablon – se recomandă în cazul pieselor a căror formă nu poate fi obţinută prin alte metode şi constă în :

29

- fixarea şablonului, împreună cu tabla, în menghină;- îndoirea cu ciocanul, urmărindu-se forma şablonului.

Şabloanele se execută din oţel sau din fontă, iar operaţia de îndoire se realizează la rece, în cazul tablelor subţiri şi la cald, în cazul tablelor groase.

d) Îndoirea barelor şi profilelor – se execută în cazul secţiunilor mici, prin lovire cu ciocanul, pe nicovale sau pe dispozitive ajutătoare. Pentru amplificarea forţei se pot utiliza prelungitoare din ţeavă.

e) Îndoirea ţevilor - se realizează la cald sau la rece cu ajutorul unor dispozitive speciale de îndoit ţevi; pentru a evita ovalizarea ţevilor, acestea se umplu cu nisip.

f) Îndoirea sârmelor - se execută pentru obţinerea arcurilor elicoidale ( cilindrice sau conice ), prin formare pe dispozitive speciale numite dornuri ( cilindrice sau conice ) şi constă în :

- fixarea dornului ( prevăzut cu manivelă ) în menghină;- introducerea capătului sârmei într-o gaură prevăzută pe dorn;- strângerea dornului în menghină, între două plăci din lemn,

plumb sau cupru;- rotirea manivelei dornului cu o mână, susţinând sârma cu mâna

cealaltă.


După călirea a două echere, se constată că unghiul interior al acestora este diferit de 90˚: la un echer este mai mic, iar la celălalt, mai mare. Se impune îndreptarea echerelor.1. Întocmiţi o listă cu sculele şi dispozitivele necesare pentru această lucrare.2. Enumeraţi, în ordine, fazele operaţiei de îndreptare a echerelor.

V. Tehnologia pilirii

Pilirea de degroşare – constă în îndepărtarea celei mai mari părţi de material, având rolul de a aduce semifabricatul la forma şi dimensiunile cele mai apropiate de cele prescrise. Se recomandă ca pilirea de degroşare să se facă în cruce.

Pilirea de finisare – este ultima fază a pilirii, în care cantitatea de material îndepărtată este mai mică, iar forma şi dimensiunile piesei corespund celor din desenul de execuţie. Această pilire se execută cu pile fine sau dublu fine, iar calitatea execuţiei depinde de îndemânarea executantului. Pilirea de finisare se poate executa transversal (a), longitudinal (b, c) sau circular (d).

În timpul operaţiei de pilire, pila se mişcă uniform şi fără şocuri ( lin ), înainte şi înapoi, pe o lungime cât mai mare a ei. Forţa de apăsare trebuie să fie corespunzătoare cu mărimea danturii şi astfel dirijată ca pila să fie permanent echilibrată. Acest lucru se realizează apăsând diferit cu cele două mâini. La mişcarea înapoi, pila nu trebuie apăsată, deoarece dinţii pilei pilesc materialul numai la mişcarea înainte, iar la mişcarea înapoi alunecă pe suprafaţa prelucrată.

Pilirea dreaptă – se execută mişcând pila, înainte şi înapoi, perpendicular pe direcţia muchiilor de la fălcile menghinei.

Pilirea în cruce – se execută mişcând lateral pila sub un unghi de circa 30-40˚ faţă de direcţia muchiilor active ale menghinei, de la stânga la dreapta şi de la dreapta spre stânga. Pe suprafaţa piesei rezultă astfel o reţea de rizuri încrucişate, care asigură posibilitatea obţinerii unor suprafeţe plane, fără adâncituri pronunţate.

a. b. c. d.

30

În timpul pilirii, ritmul de lucru trebuie menţinut constant ( circa 40-70 mişcări pe minut ).

a) Pilirea suprafeţelor plane – se execută cu pile late. Pila se alege astfel încât lungimea ei să fie mai mare decât lungimea suprafeţei de prelucrat cu cel puţin 150 mm. Dacă în fişa tehnologică nu se cere o anumită calitate a suprafeţei, se utilizează o pilă cu fineţe mică a dinţilor ( dantură mare şi rară ). La pilirea suprafeţelor plane înguste, se impune prevenirea vibraţiilor piesei.

b) Pilirea suprafeţelor curbe - se execută cu pile rotunde, semirotunde sau ovale, prin mişcări combinate.

c) Pilirea suprafeţelor interioare - se execută cu pile rotunde şi ovale, pătrate sau triunghiulare şi rombice. Vârful unghiurilor se prelucrează mai întâi prin găurire ( cu burghiu de diametru mic ) sau prin degajare cu ferăstrăul.

d) Pilirea pieselor din fontă – presupune parcurgerea următoarelor etape :- îndepărtarea crustei de turnare, la polizor sau cu o pilă grosieră;- strângerea piesei în menghină, astfel încât suprafaţa de prelucrat să depăşească cu 8-

10 mm, muchiile active;- pilirea dreaptă şi în cruce;- verificarea periodică a planeităţii suprafeţei prelucrate, după curăţarea de pilitură ( cu

peria şi cu laveta ).

De reţinut ! Înainte de pilire, suprafeţele murdărite se curăţă cu cărbune de lemn Dinţii pilei se curăţă cu cărbune de lemn şi apoi cu peria din sârmă; altfel, pe suprafeţele

prelucrate apar zgârieturi adânci care împiedică finisarea.

EXERCIŢIUL 14 În lista de mai jos sunt cuprinse etapele operaţiei de pilire a unei piese din fontă.

Ordonaţi aceste etape, scriind în faţa fiecărei operaţii cifra corespunzătoare numărului de ordine al fiecărei etape în cadrul operaţiei.… curăţarea de pilitură… strângerea piesei în menghină… pilirea dreaptă şi în cruce… îndepărtarea crustei de turnare… verificarea periodică a planeităţii suprafeţei prelucrate .

VI. Tehnologia polizării

a) Alegerea pietrei de polizor – se face în funcţie de :- forma şi dimensiunile piesei;- duritatea şi structura metalului de prelucrat;- calitatea ce se doreşte a fi obţinută;- condiţiile de lucru.

b) Verificarea pietrelor de polizor – se execută înainte de montare prin suspendarea pietrei şi lovirea acesteia cu un ciocan de lemn: sunetul obţinut indică starea pietrei.

c) Montarea pietrelor de polizor - între două flanşe de oţel cu garnituri elastice de carton, piele sau cauciuc prin centrare corectă, fără joc.

d) Polizarea propriu-zisă – poate fi de degroşare sau de ascuţire a sculelor. Se execută prin apăsarea progresivă a piesei pe piatra de polizor.

De reţinut ! Ascuţirea sculelor necesită calificare specială şi răcire periodică pentru ca acestea să nu-

şi piardă duritatea.

EXERCIŢIUL 15

31

Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare. Dacă apreciaţi că sunt adevărate, scrieţi A în spaţiul din faţa fiecăreia, iar dacă apreciaţi că sunt false, scrieţi F. În acest ultim caz, înlocuiţi cuvântul sau cuvintele marcat(e) cu altul sau altele ( după caz ), astfel încât propoziţia să fie adevărată şi scrieţi-l(e) în spaţiul liber dintre paranteze.1. ___ Pietrele de polizor se aleg în funcţie de durata prelucrării (……………).2. ___ Pentru verificare pietrele de polizor se aşează pe o masă (……………) şi se lovesc

cu un ciocan metalic (……………).3. ___ Montarea pietrelor de polizor se face prin strângere între două flanşe din

carton (……………).4. ___ Polizarea se efectuează apăsând piesa pe piatra de polizor cu o forţă

constantă (……………).

VII. Tehnologia găuririi

După executarea punctării centrelor pentru găurile ce trebuie obţinute, se parcurg etapele următoare.

a) Pregătirea găuririi – care contă în :- alegerea corespunzătoare a burghielor necesare;- fixarea corespunzătoare a burghiului în dispozitivele de fixare prezentate;- stabilirea parametrilor regimului de aşchiere ( turaţia şi avansul burghiului ).

b) Găuririea propriu-zisă – care contă în :- adâncirea centrului găurii cu un punctator mare;- verificarea fixării piesei şi burghiului prin găurirea pe o adâncime de 1/4 din diametrul

burghiului;- controlul găurii obţinute;- găurirea definitivă.

De reţinut ! În timpul găuririi, burghiul trebuie scos periodic din material pentru a se evacua aşchiile

de metal. La începerea găuririi se recomandă un avans mai mic. La găurile înfundate, cursa burghiului trebuie limitată. Execuţia găurilor în table se recomandă să se facă, acolo unde este posibil în pachete

sau prin decupare ( burghierea este neeconomică şi dacă tabla este subţire, se deformează ). Pachetele de tablă trebuie să fie cât mai compacte ( strânse cu bride – fără spaţii ), iar grosimea lor nu va depăşi de 4-5 ori diametrul burghiului. Aceste precauţii sunt necesare pentru ca evacuarea aşchiilor să nu devină dificilă şi burghiul să nu fie deviat.

EXERCIŢIUL 16

Etapele de execuţie a unei găuri înfundate într-un ax din oţel sunt enumerate mai jos. Ordonaţi aceste etape scriind în faţa fiecăreia cifra care corespunde numărului de ordine al etapei respective.… se fixează burghiul în maşina de găurit… se stabilesc turaţia şi avansul burghiului şi adâncimea de găurire… se pregătesc sculele şi dispozitivele necesare… se curăţă maşina şi axul de aşchiile metalice… se punctează centrul găurii… se execută găurirea… se fixează axul pe masa maşinii de găurit… se porneşte maşina… se execută o gaură de control… se verifică gaura de control… se desprinde axul de pe dispozitivul de fixare… se opreşte maşina

32

VIII. Tehnologia filetării manuale

a) Tehnologia filetării interioarePentru executarea filetului interior este necesară realizarea unei găuri care să aibă un

diametru mai mic decât diametrul exterior al filetului. Dacă diametrul găurii este prea mic, se produce griparea sau ruperea tarodului. Dacă diametrul găurii este prea mare, filetul are spirele incomplete.

Înainte de a începe operaţia de filetare, se teşeşte muchia găurii în care se introduce tarodul şi se verifică diametrul acesteia. Ordinea etapelor de execuţie a operaţiei de filetare manuală interioară este :

- fixarea piesei în menghină;- fixarea tarodului de degroşare (a) în manivela cu gaură pătrată;- rotirea tarodului în sensul de aşchiere şi apăsarea sa doar la primele spire;- rotirea inversă a tarodului cu o jumătate de rotaţie, după fiecare 1-2 rotaţii în sensul

de aşchiere;- reluarea ultimelor trei etape cu tarodul de semifinisare (b) şi apoi, cu cel de finisare

(c).

b) Tehnologia filetării exterioareÎnainte de filetare, piesa se curăţă de rugină (dacă este cazul) şi se verifică din punct

de vedere al formei şi dimensiunilor.Diametrul tijei de filetat trebuie să fie cu 0,1 – 0,3 mm mai mic decât diametrul

exterior al filetului. Totodată, pentru a asigura o bună centrare a filierei, tija se teşeşte cu pila.După pregătirea tijei, aceasta se fixează în menghină şi se unge cu ulei. Se aşează

filiera rotundă pe capătul tijei şi se începe rotirea ei cu o apăsare uniformă. După câteva rotaţii complete, se întrerupe apăsarea axială şi se roteşte filiera în sens invers cu 1/2 rotaţie, în scopul de a sfărâma aşchiile desprinse în cursa activă şi a le face să cadă prin canalele de evacuare ale filierei. Această mişcare trebuie făcută cu atenţie, pentru a nu părăsi poziţia de coaxialitate cu care s-a pornit la începutul filetării. Apoi, se continuă filetarea.

După filetare, tija se şterge de ulei şi aşchii cu o cârpă sau cu bumbac. Apoi, se controlează filetul fie cu piuliţa, fie cu ajutorul calibrului inel.

De reţinut ! Spre deosebire de tarozi, filierele nu se execută în seturi.

EXERCIŢIUL 17

Comparaţi operaţiile de filetare interioară şi exterioară şi evidenţiaţi asemănările şi deosebirile dintre acestea.

Puteţi organiza răspunsul într-un tabel de forma :


Filetare interioară Filetare exterioară

IX. Tehnologia nituirii la rece

a) Pregătirea pieselor de nituit – constă în :

tarod de degroşare

tarod de semifinisare

tarod de finisare

33

- curăţarea de impurităţi;- îndreptarea;- găurirea pentru nit: - teşirea găurilor ( pentru niturile cu cap înecat sau semi-înecat ).

b) Alegerea niturilor - se face ţinând seama de proprietăţile pieselor de nituit astfel încât între acestea şi nituri să nu existe diferenţe prea mari în ceea ce priveşte dilatarea termică. Dimensiunile nitului se corelează cu grosimea pieselor şi cu forma capului de închidere.

c) Alegerea ciocanului - se face în funcţie de efectul dorit al loviturii, efect care depinde de greutatea ciocanului, lungimea cozii şi tipul loviturii.

d) formarea capului de închidere - se realizează parcurgând următoarele faze :- se introduce nitul în gaură- se aşează nitul cu capul iniţial pe

contracăpuitor şi se apropie cele două piese de asamblat, cu ajutorul trăgătorului

- se loveşte uşor cu ciocanul, mai întâi axial şi apoi radial (b, c) până se dă o formă bombată capului final

- se aşează căpuitorul pe capul format şi se loveşte cu ciocanul, rotindu-se după fiecare lovitură până se formează capul final, identic cu cel iniţial

EXERCIŢIUL 18 Completaţi aritmogriful de mai jos şi

veţi descoperi pe linia marcată denumirea operaţiei învăţate anterior.

1234567

1 – etapă necesară pentru pregătirea nituirii; 2 – folosit pentru lovire; 3 – folosit pentru sprijinirea capului iniţial; 4 – se execută pentru introducerea nitului; 5 – folosit pentru formarea capului de închidere; 6 – folosit pentru apăsarea pieselor de nituit; 7 – etapă pregătitoare în cazul utilizării niturilor cu cap înecat.

X. Tehnologia lipiri metalice moi

a) Pregătirea pieselor – constă în :- curăţarea mecanică sau curăţare chimică prin degresare şi decapare;- degresare cu soluţie alcalină.

b) Realizarea îmbinării propriu-zise – constă în :- poziţionarea pieselor;- fixarea ( rigidizarea ) pieselor cu cleme, prezoane, puncte de sudură etc.;- încălzirea pieselor;- întinderea aliajului de lipit cu ajutorul ciocanului de lipit sau prin cufundare în baia cu

aliaj topit;- curăţarea pieselor lipite ( înlăturarea fluxului rămas la locul îmbinării ) prin spălare cu

apă şi solvenţi.

EXERCIŢIUL 19

Stabiliţi ordinea corectă a fazelor prin care se execută lipirea cu aliaj moale, scriind cifra corespunzătoare numărului de ordine al fiecărei faze în faţa acestora.… fixarea (rigidizarea) pieselor

d

a b

c

Fazele nituirii:a-apropierea tablelor cu trăgătorul; b-refularea

capuluide închidere; c-formarea

capului de închidere;d-fasonarea capului

de închidere cu căpuitorul

34

… curăţarea pieselor lipite prin spălare cu apă şi solvenţi… curăţare mecanică sau curăţare chimică prin degresare şi decapare… poziţionarea pieselor… degresare cu soluţie alcalină… întinderea aliajului de lipit … încălzirea pieselor

XI. Tehnologia asamblării prin filet

O asamblare prin filet cuprinde:- şurubul;- piuliţa;- elemente de strângere: contrapiuliţe, şaibe;- elemente de asigurare împotriva deşurubării : şaibă Grower, cui spintecat, inel de

siguranţă etc.Montarea şi demontarea şuruburilor şi piuliţelor se face folosind chei şi şurubelniţe.


Dintr-o bucată de tablă cu dimensiunile 50x100x0,5 mm trebuie debitate trei benzi de 15x100x0,5 mm, necesare pentru realizarea unor inele cu diametrul ( mediu ) de 30 mm. 1. Precizaţi ordinea operaţiilor necesare pentru obţinerea inelelor.2. Selectaţi sculele şi dispozitivele necesare întocmind o listă care să le cuprindă şi precizând

operaţia ( operaţiile ) la care se foloseşte fiecare.3. Corelaţi dimensiunile unei benzi cu dimensiunile unui inel şi precizaţi ce variantă de lipire

trebuie aplicată.


Într-o piesă din fontă, trebuie realizată o gaură cu forma şi dimensiunile din figură1. Precizaţi, în ordine, operaţiile de lăcătuşărie

necesare.2. Selectaţi – din trusa lăcătuşului – sculele şi

dispozitivele adecvate acestor lucrări.Puteţi organiza răspunsurile într-un tabel de forma:Nr. de ordine Operaţia Scule şi dispozitive necesare

EXERCIŢIUL 22

La capătul unei tije din oţel trebuie realizat un filet exterior pe o lungime dată ( în fişa tehnologică ).1. Indicaţi sculele necesare pentru operaţia de filetare2. Precizaţi, în ordine, fazele operaţiei şi sculele necesare fiecărei faze.3. Ce verificator se poate folosi după execuţia filetării ?

25

30

45

10

35

Răspunsuri şi indicaţii de rezolvare pentru exerciţii

EXERCIŢIUL 1 – pag. 8

1.

Operaţia tehnologică de … Denumire… înlăturare a unei abateri de formă îndreptare… ajustare manuală a formei, dimensiunilor şi calităţii unei suprafeţe pilire… deformare plastică a unui semifabricat îndoire… desenare a conturului de prelucrat trasare… separare a materialelor în bucăţi debitare… prelucrare a suprafeţelor metalice cu corpuri abrazive acţionate mecanic polizare… îmbinare nedemontabilă cu adezivi lipire

2.

Asemănări DeosebiriPilire Finisare

au acelaşi scop : ajustarea formei, dimensiunilor şi calităţii suprafeţelor

forma, dimensiunile şi calitatea suprafeţelor nu sunt definitive

forma, dimensiunile şi calitatea suprafeţelor sunt definitive

3.36

P I L I R EF I L E T A R EP R E L U C R A R E

T R A S A R EN I T U I R EG A U R I R E

F I N I S A R EÎ N D R E P T A R E

Î N D O I R EP O L I Z A R E

D E B I T A R E


LucrareaCategoria

Exemplupregătitoare

ajustaj finisare asamblare

Găurire x găurirea peretelui pentru un diblu

Îndoire x îndoirea ţevilorÎndreptare

x îndreptarea unui cui

Lustruire x lustruirea cuţitului după ascuţire

Nituire x fixarea mânerului unui cuţitPilire x îndepărtarea aşchiilor după

debitareTrasare x desenarea conturului pentru

traforaj

EXERCIŢIUL 3- pag. 9

Lucrăricu îndepărtare de material fără îndepărtare de

material găurire lustruire pilire polizare debitare cu ferăstrăul

îndoire îndreptare debitare cu foarfecele trasare


Scula din trusa

lăcătuşuluiDenumirea

Lucrareapentru care se utilizează

a ciocan îndreptare, îndoire, nituireb foarfece de mână debitarec dălţi debitared ferăstrău manual debitaree chei, şurubelniţe asamblări filetatef echere trasare, îndoireg pile pilireh ac de trasat trasarei punctator trasare

37

j şubler verificare dimensionalăk riglă trasare l compasuri trasare

m clemă de strângere nituire, găurirea tablelor


Figura prezintă un şubler, un micrometru, un comparator, un şablon pentru filete şi un set de calibre pentru interstiţii.


Pot fi utilizate piese cu dimensiuni cunoscute pentru a verifica mai uşor indicaţiile citite de elevi.



1. a. rigla gradată; b. şublerul; c. rigla cu muchii active; d. şablonul pentru filete; e. şablonul pentru raze2. adevărat; fals ( micrometru sau şubler sau riglă ); fals ( nivele cu bulă de aer ); adevărat


La micrometru : 32,28 mm. La şubler : 37,6 mm


Piesa supusă îndreptării Poziţia piesei în vederea îndreptării

Modul de aplicare a loviturilor de ciocan

table deformate pe margini cu umflăturile în sus dinspre centru (rare şi puternice) spre margini (dese şi uşoare)

bare cu curbura în sus obişnuit piese călite cu curbura în jos cu partea ciocanului în formă de panătable sau platbande subţiri – prin călcare cu o placă metalicăsârme – –table deformate la centru cu umflăturile în sus dinspre margini (rare şi puternice) spre

centru (dese şi uşoare)


1. 1-punctator; 2-trasator; 3-ac de trasat; 4-compas; 5-şablon; 6-prismă; 7-scule2. a- trasare în spaţiu; b- trasare după model; c- trasare plană; d- trasare după şablon

PERFORMANŢE

UŞURINŢA UTILIZĂRII

DISPONIBILITATE

PREŢ

raportoare

echere

38


a. un foarfece cu tăişuri curbe; b. anterioară; c. conturul trasat; d. 0,5 mm, 2mm; e. natura materialului


1. placă de îndreptat, ciocan, echer2. a. sprijinirea echerului pe placa de îndreptat şi apăsarea tălpii sale cu o mână; b. aplicarea de lovituri cu ciocanul, dinspre vârful unghiului spre extremităţi

- pe suprafaţa plană a echerului dinspre unghiul interior ( pentru echerul cu unghiul mai mic de 90˚)

- pe suprafaţa plană a echerului dinspre unghiul exterior ( pentru echerul cu unghiul mai mare de 90˚)

c. se verifică periodic unghiul muchiilor pentru a constata când devine exact de 90˚


În spaţiile libere din faţa etapelor enumerate, trebuie să apară, în ordine, următoarele cifre : 4, 2, 3, 1, 5.


1. fals; ( forma şi dimensiunile piesei, duritatea şi structura metalului de prelucrat, calitatea dorită, condiţiile de lucru )2. fals; ( se suspendă ), ( de lemn )3. adevărat4. fals; ( progresivă )


În spaţiile libere din faţa etapelor enumerate, trebuie să apară, în ordine, următoarele cifre: 3, 5, 1, 12, 2, 9, 4, 6, 7, 8, 11, 10.



filetare interioară filetare exterioară- necesită fixarea piesei în menghină- după 1-2 rotaţii într-un sens, este necesară executarea a 1/2 rotaţie în sens invers- necesită dispozitive de prindere a sculelor

- necesită găurire - se realizează cu seturi de trei tarozi- verificare cu calibre filetate

- necesită teşire- filierele nu se execută în seturi- verificare cu piuliţa, calibrul inel sau cu şablonul


1-îndreptare; 2-ciocan; 3-contracăpuitor; 4-găurire; 5-căpuitor; 6-trăgător; 7-teşire. În coloana marcată trebuie să se obţină cuvântul “nituire”.


În spaţiile libere din faţa etapelor enumerate, trebuie să apară, în ordine, următoarele cifre : 4, 7, 1, 3, 2, 6, 5.


1. trasare, debitare cu foarfecele de mână, îndreptare margini, finisare margini, îndoire, lipire2. listă scule: riglă gradată, ac de trasat, masă de trasat – pentru trasare foarfece de mână – pentru debitare

ciocan, masă de îndreptat – pentru îndreptarepilă fină – pentru finisare

39

şablon, ciocan – pentru îndoireciocan de lipit, aliaj – pentru lipire

3. varianta cu margini suprapuse


Nr. de ordine

Operaţia Scule şi dispozitive necesare

1 Trasarea conturului găurii Riglă gradată, ac de trasat, echer, ciocan, punctator

2 Trasarea centrelor pentru găurile apropiate înscrise în conturul final

Riglă gradată, ac de trasat, echer, ciocan, punctator

3 Găurirea Burghiu elicoidal Φ8, menghină4 Dăltuirea pereţilor dintre găuri Daltă (de forfecare)5 Pilirea (crestelor rămase) până la

conturul trasatPile late diferite

6 Ajustarea la dimensiuni a găurii Pilă lată fină7 Verificarea cotelor şi curburilor Şubler, şablon


1. menghină, riglă gradată, ac de trasat, pilă (sau polizor), filieră, port-filieră2. măsurarea lungimii filetului – riglă gradată

marcarea lungimii filetului – ac de trasatprinderea tijei în menghină – menghinăteşirea capătului tijei – pilă (sau polizor)fixarea filierei în port-filieră – filieră şi port-filierăfiletarea propriu-zisă pe lungimea indicată – filieră

3. verificare – calibru inel sau şablon de filete

40

Documents

Electric Ix Efectuarea Lucrarilor de Lacatuserie Generala