EJ 43%*^ --- purile Cesariloru Romei antice, cu cea bisantina, cu cea francesca d'inainte de revolutiunea

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of EJ 43%*^ --- purile Cesariloru Romei antice, cu cea bisantina, cu cea francesca d'inainte de...

  • EJ 43%*^ - - - _

    £fi Acesta foia ese ^Ţj ^ cate 3 c6le pe luna

    si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­ ciatiunei, era pentru

    neniembrii 3 fr. Pentru străinătate

    1 galbenu cu porto L, V ? poştei. g o i

    M V i ' -^r c@-5t.

    TRANSILVANIA. Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana

    si cultur'a poporului romanu.

    Abonamentulu se face numai pe cate

    1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetuhi asociatiunei in Sibiiu, seu prinposta seu prin domnii c o ­

    lectori.

    -KJ^JJ^

    i\r. VI Brasiovu 15. luniu 1872. Anuhi V. S u m a r i u : Hyeronimu Eliadu Eadulescu. (Fine.)

    Savonarola si — Proba de

    Procesu

    Pap'a Alessandru VI. Borgia. (Continuare.) limba roman6sca. (Continuare.) — Ordinea verbale. — Pentru espositiunea universala

    — Solemnitatea de. immormentare a lui Ioanu lucrariloru adun. gen. a XII. — Anunciu. — d'in an. 1873.

    Hyeronimu Savonarola si Pap'a Alessandru V I . Borgia. (Continuare.)

    Se vede cu tdte acestea, ca parentii călugări totu avea respectu fdi'te mare de flacarele focului si ck cu totu fanatismulu loru, totu le mai plăcea vi£ti a decktu mdrtea, pentruck cert'a d'intre ei nu mai voia se ia capetu anume asupra modului cumu se intre in flăcările focului, si alte nebunii calugaresci. Intr 'a- ceea locuitorii de tdte classele petrecea in una agita­ ţ iune cu atktu mai imta t a , cu cktu fanaticii sciusera se amestece cestiunele politice ale republicei si se lege ehiaru essistenti'a ei de asemenea incercari ale fanaticiloru. In fine guberniulu Florentiei ne mai po- tendu suferi acea stare a . lucrur i lor» , a decretatu in termini cathegorici, ck pe 7. Aprile 1498 construin- duse rugulu de focu pe atktu. de mare pre cktu se p6ta sta si arde cu elu duoi că lugăr i , in aceeaşi di dominicanulu D o m i n i c u B o n v i c i dela Pescia va trebui se intre in focu pentru Savonaro la , £ra fran- ciscanulu A n d r e i u R o n d i n e 11 i pentru adversarii celuia, câ asia se se faca proba deplinu. Acumu inse urmk una d'in scenele cele mai neusitate si mai tragi­ comice. Piati 'a publica si tdte ferestrele caseloru era plene înghesuite de omeni, câ si cumu aru fi fostu intr 'unu asia numitu Circus d'in Rom'a antica, unde se lupta ferele selbatece, sdu dmenii cu ele si gladia­ torii ; toti călugării dominicani si franciscani se afla de facia in despartiemente anumite pentru ei. Ru­ gului i se si dedese focu; momentele supreme se a- propiâ. Candu colo, £ta ck franciscanii afla ck s'aru fi calcatu nu sciu ce forme, 6ra dominicanulu Do- menico Bonvici puse conditiune n o u a , ck elu numai asia se va arunca in focu, d£ca i se va concede câ se duca cu sine si s. cuminecătura, adecă cumu este in eclesi'a apusena hosti'a. De aci se pornf 6rasi una certa furidsa, care durk ckteva 6re, pkna candu d'in rugu remasera numai tetiuni si cenuşie. Orice intie- legere a fostu impossibile, ceea ce se pdte esplica usioru, pentruck in fine, ori-cktu era de furiosu fa­ natismulu calugarescu, dara instinctulu conservarei vietiei totu era si mai po ten te , de aceea cautâ fia- care preteste de nimicu pentru câ se isi scape vieti'a. Cu tdte acestea franciscanii sciura a se folosi asta- data multu mai bene de momentele irritatiunei ge4

    nerale si de impatienti 'a plebei fanatisate, pentruck incepura se strige in g*ur'a m a r e : Auditi auditi blas­ femia, auditi eresu spurcaţii , cumu voliescu domini­ canii se'si apere mencinnile loru cu poterea sântei cuminecature! Atunci publiculu desgustatu in gradulu supremu ck-ci nu i se dede ocasiune de a vede* duoi călugări nebuni ardiendu in focu, se respândi care in cktrau pe la casele sale, dncendu inse par te mare opiniunea ce'si formase cu acea ocasiune, ck Savo­ narola ri'ar fi decktu unu insielatoriu. De aci, in locu de laude si glorificări, se audia numai bajocure si injurature. Asia a fostu favdrea plebei de candu lumea, si mare nebunu acela care pune temeliu si se bucura de densa.

    înda tă d'in acelea momente cktiva ştrengari si berbani desfrenati si perde-vera, carii se simţiseră mai de multeori loviţi prin predicele lui Savonaro la , in­ cepura a se amesteca p'intre plebe, dandu' i de mân­ cata si de beutu, pkna ce o irritâra in acelu gradu, in cktu la duoe dile luk cu asaltu si cu versare de sânge, monastirea St. Marcu, in care locuia Savona­ ro la , dra pe acesta si pe mai mulţi amici si inve- tiacei de ai sei ii hat îra in prinsdre. Intre, cei in- captivati era si Domenico si Silvestra Marussi. F iendu- ck cu ocasiunea alegeriloru noue d'in Martiu alu a- celuiasi anu administratiunea si tribunalulu, ajunseră in manile inimiciloru Ini Savonarola, asia aceia ii si facura iute processulu. Acumu venise tempulu in care avea se se inplindsca' amerintiarea papei Ales­ sandru VI . carele disese: „Acestu omu (Savonarola) trebue se mora, de ar fi macaru si unu Ioanu bote­ zători ulu." Tribunalulu care avea se judece pe Sa­ vonarola si pe amicii sei, era compusu d'in mai mulţi popi si călugări, era pap'a tramisese la Florenti 'a pe doui representanti ai sei, carii era generariulu domi- nicaniloru, unu venetianu cumpli tu , si unu doctoriu in dreptulu criminale spaniolescu, care pe atunci era celu mai barbaru d'in tdte drepturile tieriloru meri­ dionali. Aceşti duoi tirani avea missiunea de a supra- veghia si a influentia pe membrii tribunalului. I n locu de a da cercetariloru cursu l iberu, Savonarola fii luatu in curendu la tortura cumpli ta , in cktu elu spuse orice yolira tiranii lui; dara dupace incetk tor­ t u r a , revock to tu ; ilu tor turară de nou ; atunci spuse ârasi. Se mai falsificară si ckteva acte de mare im-

    23

  • — 134 —

    portantia. Mai in scurta, in acesta casu inca cineva trebuea se se crucifiga. In fine tiranii enunciara sen- tenti'a de e r e t i c u asupra lui Savonarola , Domenico et Silvestro Marussi. In 23. Maiu 1498 toti trei acei călugări fusera mai antaiu s t rangulaţ i , era apoi arsi pe rugu ca eretici; cenusi'a loru fu respandita in ventu, pentru ca" se le pera memori 'a cu totulu. Dara memori 'a loru nu a per i tu , ci ea s'a pastratu de istoria câ unulu d'in acelea documente insuflat6rie de fiori, care marturisescu despre atktu-amaru de aber- ratiuni menta l i , despre effectele fanatismului si ale corruptiunei celei mai spurcate, coperite prea adessea cu trentie lust rose, de porfira si metase cusuta cu firu.*) D'in tâte scriptele biografice cate au esitu despre Savonarola d'in pene amice si hostili, esse j n t r e altele atâta adeveru plinu de invetiatura pentru mulţi alti

  • nicele si diarielele portate de ei in una serie de ani tdte lucrurile cate s'au iutemplatu la curtea si in cele mai secrete camere ale papei. I n acelea documente se enumera crime, la a caroru lectura natur 'a ome­ neasca se infidra, si lectoriulu stă se despere de pos- sibilitatea de a se mai correge vreunadata cercurile superiori ale societatei omenesci. I n f e s s u r a si B u r ­ ca r d adecă descriu assasinatele, rapinele, desfrenarile trupeşei cele mai spurcate si mai rafinate, câ si cumu s'aru intielege de sene ck trebuea se se iaca , in cktu multe d'in acelea scandale ueci nu se potu reproduce la vederea si audiulu unei societăţi care se scie stima pe sene.

    R o d r i g o B o r g i a câ teneru elegantu avuse multe aventure amor6se, era fiendu la Veneti 'a intrase in relatiuni intime cu una veduva boga t a , anume V a n o z z a ; dupace intra in c leru, lua pe una d'in cele duoe fiice ale ei, adecă pe frumcVa R o s a langa sine la R o m ' a , o maritk pro forma dupa unu spa- niolu meteleu, cărui ii facil unu venitu bunu, câ se p6ta j

  • iniţiaţi deja intr'o societate secreta formata de Nic. Vacaresculu, Const. Campineanu , Em. Florescu si alţii, in tempulu emigraţiei loru in Brasiovu,*) se in- tielese cu El iade si puseră amenduoi basele unei nuoe societăţi; acesta fu societatea filarmonica, la care se asociara toti bărbaţii eminenţi si toti boierii însemnaţi, cari atunci erau cei d'intaiu a luă parte la lucrările ce aveau de scopu cu l tu ra naţionala. Grigorie Can- tacuzinu, Iancu Vacarescu, Brateanulu Stolniculu, Ioanu Slatineanu, Em. Florescu, Em. Filipescu, Scar- latu Cretiulescu, Pet rache Poenariu, Ioanu Odobescu, banulu Grigorie Baleanu, Ioanu si Scarlatu Rosetu, Gr. Racovitia, Ioanu Mânu, N. Golescu, Aristia, C. Mânu, Manescn, Vacarâsca Ir ina, Apostolesca Măria etc. e t c , se grăbiră a respunde :1a apelulu facutu de El iade si Campineanulu, — isi deslegara cu genero- sitate pung 'a si fura in positiune de a fonda o sc61a dirigiata de Eliade si Arist ia , in care junii elevi se ocupară cu l i teratura, cu declamaţia si cu musica. D'in acesta scdla esira primii artişti dramatici. L a 29. Aug. 1834 Eliade invita pre toti membrii socie­ tăţii si mai mulţi d'in notabilii capitalei si se dete înaintea loru prim'a representatiune in limb'a r o m a n a : Fanat ismulu, t radusu in versuri de Eliade dela Vol- taire.

    „ Romanulii , dicea B. Catargiu**), iucaltiă cotur- nulu, luă masca comica si facil se resune pre scena acea limba ce mai inainte cu 15 ani socotea cineva ca nu este in stare decătu se ecsprime numai cuno- scientiele muncitoriului , său celu multu (care era si mai reu) rătăcitele idei ale logofetiloru vremii."

    E t a originea teatrului romana si comitatulu tea­ trale, impreuna cu artiştii dramatici r oman i , vinu si ei astadi la rondulu loru a aduce omagiele loru prin­ cipalului fundatoriu alu teatrului naţionale.

    Aprdpe trei ani catu dură societatea filarmonica, teatrulu romanu luă, subt impulsiunea lui