12
Master CPCEI, anul I. Mihai Alexandra Egalitatea de şanse în sfera politică Lucrarea de faţă intitulată „Egalitatea de şanse în sfera politică” se încadrează în sfera problematicilor de gen şi se bazează pe un studiu de cercetare asupra egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aspect care reprezintă o valoare comună a politicilor Uniunii Europene, fiind un drept fundamental pentru societăţi. Datorită legislaţiei, măsurile luate în vederea avansării femeilor pe piaţa muncii, egalitate salarială, asigurări sociale, concediu parental au dus la o integrare a dimensiunii egalităţii de gen, urmând a integra aceste perspective în toate politicile şi programele Comunităţii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam din mai 1999, prin care se stabileşte iniţierea unor proiecte care să fundamenteze promovarea tratamentului egal, combaterea discriminării, îmbunătăţirea jurisprudenţei, egalitatea de şanse devine una din obligaţiile comunitare creionate ca pilon constructiv. Egalitatea de şanse este percepută ca abordare integratoare, este un concept graţie căruia fiinţele umane au posibilitatea să se dezvolte din punct de vedere profesional, 1

Egalitatea de Sanse

Embed Size (px)

DESCRIPTION

gdhfg

Citation preview

Master CPCEI, anul I.

Mihai AlexandraEgalitatea de anse n sfera politicLucrarea de fa intitulat Egalitatea de anse n sfera politic se ncadreaz n sfera problematicilor de gen i se bazeaz pe un studiu de cercetare asupra egalitii de anse ntre femei i brbai, aspect care reprezint o valoare comun a politicilor Uniunii Europene, fiind un drept fundamental pentru societi. Datorit legislaiei, msurile luate n vederea avansrii femeilor pe piaa muncii, egalitate salarial, asigurri sociale, concediu parental au dus la o integrare a dimensiunii egalitii de gen, urmnd a integra aceste perspective n toate politicile i programele Comunitii Europene.

Odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam din mai 1999, prin care se stabilete iniierea unor proiecte care s fundamenteze promovarea tratamentului egal, combaterea discriminrii, mbuntirea jurisprudenei, egalitatea de anse devine una din obligaiile comunitare creionate ca pilon constructiv.

Egalitatea de anse este perceput ca abordare integratoare, este un concept graie cruia fiinele umane au posibilitatea s se dezvolte din punct de vedere profesional, att femeile ct i brbaii sunt liberi s i dezvolte aptitudinile, s se bucure de aceeai libertate.

Romnia se afl ntr-un continuu proces de dezvoltare i de schimbri pe plan politic, motiv pentru care este interesant de urmrit evoluia pe care a avut-o pn n prezent i pe care o va avea pe parcursul timpului cu privire la egalitatea de anse oferite n sfera politic, aspect care este esenial pentru Uniunea European.

Egalitatea de anse este un concept mai cuprinztor dect cel al egalitii n drepturi, ntruct acesta ia n considerare att dimensiunea formal ct i pe cea informal a aplicrii cadrului legal, egalitatea de anse referindu-se la modalitile n care se aplic legile existente., asfel c n Europa s-au creat instituii guvernamentale care au drept scop egalitatea de anse

Lucrurile sunt foarte bine definite n realitate. n ncercarea de a-i pune n ordine propria via, de a se afirma pe plan social, economic, att femeile ct i brbaii trebuie s aib anse egale indiferent de tipul de munca solicitat.

Pentru mine aceste problematici teoretice au fost cel mai uor vizibile n societatea romneasc unde micrile de promovare a conceptului de egalitate de gen nu poate trece peste stereotipurile autohtone. Aspectele de ordin cultural, socioeconomic, politic, reprezint clieele care ar trebui nlturate pentru a putea avea o abordare armonizat i constructiv asupra egalitilor de gen.Reprezentativitatea femeilor n politic a crescut de la an la an dup 1989, ns este loc de mai mult, deoarece un numr sczut al femeilor deintoare de funcii n guvern ori n parlament ofer o imagine concludent a discriminrii ce persist pretutindeni, nu numai n societatea romneasc. Politica este un domeniu sensibil care vizeaz grupuri populaionale din ce n ce mai vaste, iar conceptul femeii politician aleas n funcie primordial pentru aspectul i calitile fizic nu mai primeaz, concludente fiind aciunile inovatoare i propunerile legislative ce au ca scop bunstarea societii

n Romnia nu asistm la o instituionalizare a egalitii de anse dect dup Conferina de la Beijing din 1995, ce a avut drept scop promovarea drepturilor egale ntre brbai i femei, dar i eliminarea clieelor de natur cultural i ideologic. Spre deosebire de statele civilizate europene, n Romnia nu s-au creat instituii care s promoveze problematica politicii de egalitate de anse, ci, treptat, organizaiile au fost cele care s-au ocupat de acest aspect.

n urma adoptrii Ordonanei de Urgen nr.137/2000 i a Hotrrii Guvernului nr. 1194/2001 a luat natere Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii. Aceast instituie i-a nceput activitatea n luna august 2002 i are ca principale activiti prevenirea, medierea, investigaia, constatarea i sancionarea oricrui tip de discriminare, inclusiv discriminarea pe criterii de sex.

La 18.11.2003, n cadrul Camerei Deputailor, a fost nfiinat Comisia pentru egalitate de anse pentru femei i brbai. Printre domeniile sale de activitate se regsesc teme precum integrarea principiului egalitii de anse ntre femei i brbai, dar i de urmrirea aplicrii prevederilor legate de egalitatea de anse i de tratament ntre femei i brbai din documentele internaionale ratificate de Romnia.

n urma unor transpuneri a directivelor europene, la 1 martie 2005 a nceput s funcioneze Agenia Naional pentru Egalitatea de anse ntre femei i brbai. Instituia promova principiul egalitii de anse i asigura o integrare activ a perspectivei de gen n toate politicile i programele naionale.

Cu toate, n realitate este dus o lupt aprig cu privire la egalitatea de anse n plan politic. Astfel c ntrebarea care merit pus este: de ce n Parlamentul Romniei reprezentante feminine sunt 11%, n timp ce brbaii dein un procent de 89%? de ce i de aceast dat, Romnia st galant, pe locurile codae ale statelor europene cu un procent de 11,4% femei parlamentare?

Motivul pentru care femeile sunt ignorate n gndirea politic tradiional poate avea i explicaii de ordin filosofic, deoarece, o buna parte dintre acetia consider c o dat cu includerea femeilor n politic, acestea sunt abordate aristotelic ca brbai deficieni. Subreprezentarea femeilor n politic se poate explica n mai multe feluri: dintr-un motiv sau altul, femeile i-au fcut carier n alte domenii n care au fcut performan, domenii n care sunt excelent pregtite, i au fcut acest lucru nu pentru c nu au fost valorificate n politic, ci din cauza modului de selecie dar i a celui de promovare a clasei politice, discriminarea, prejudecile. Femeile consider lipsa de calificare un handicap, care, ce-i drept, trebuie asumat.Cornelia Emilian, militant pentru drepturile femeilor afirma c femeia este lipsit de voin i fr dragoste de sine, deoarece nu tie s fie altceva dect o ngrijortoare, o slug credincioas omului. n prezent, situaia s-a mai schimbat. Femeile au devenit mai egoiste, independente, ns concepia n ceea ce privete rolul femeii de a fi mama i soie nu s-a schimbat.

Pe de-alt parte, definiia democraiei este considerat ca fiind responsabil de excluderile efectuate pn n prezent. n ncercarea de a gsi rspunsuri pentru o eventual cercetare asupra (sub)reprezentrii politice a femeilor, cotele sau paritatea sunt teme de care adesea ne lovim, deoarece efectele conceptelor de discriminare, egalitate de anse ori egalitate democratic sunt analizate mai mult sau mai puin limitat n funcie de contextul politic i social.

Reprezentarea n parlament a femeilor a nceput timid i mult timp nu a fost perceput ca handicap sau ca pe o problem n cadrul agendei politice. Din nefericire, gradul de ncredere al populaiei pentru politicieni de sex masculin este mult mai mare fa de cel feminin. Cei mai muli consider c brbaii sunt mult mai capabili s conduc dect sunt femeile, ns n urma unor sondaje, majoritatea brbailor (54%) absolveni de studii superioare sunt de prere c att femeile ct i brbaii se afl pe picior de egalitate n ceea ce privete implicarea politic.

n ceea ce privete egalitatea de anse n legislaia european, este lesne de observat c aceasta nu face referire la egalitatea dintre femei i brbaii, ci la egalitatea genurilor. Ei nu spun c Femeia trebuie s fie egal cu brbatul, c Femeia trebuie s aib anse egale cu brbatul, ci spun Cele dou genuri trebuie s fie egale sau c Cele dou genuri trebuie s aib anse egale.

n niciuna dintre rile europene ponderea femeilor din parlament nu este mai mare de 45 %, iar Romnia se afl departe de acest procentaj trufa, conform sursei . (vezi anexa 1)

n Romnia ntotdeauna a existat o slab prezen a femeilor n Parlament. Cu toate acestea le-a lungul anilor numrul reprezentantelor de sex feminim a crescut, ajungnd n anul 2012 la 53 n cadrul Camerei Deputailor ceea ce nseamn 12, 86% i 14 n Senat, respectiv 8%. . Cu toate acestea procentajul este extrem de mic, dovedindu-se clar discriminarea femeilor n plan politic, datorit inexistenei unei legi care s ofere anse egale pentru ambele tabere. (vezi anexa 2).

Dei legea romneasc impune ca pe listele electorale s fie reprezentani de amebe sexe, pentru alegerea membrilor Camerei Deputailor i Senatului, rmne la latitudinea fiecrui partid politic ntocmirea listei de membrii participani. n urma studiului de caz ntocmit pot afirma c acordarea sprijinului femeilor pentru accederea ctre funcii de decizie sau doar pentru reprezentarea n parlament, a fost insuficient. n ultimul timp, problematicile de gen se afl tot mai mult n vizorul guvernelor, iar acest lucru nu se ntmpl doar din considerente morale sau pentru c se dorete respectarea drepturilor omului, ci pentru faptul c orice fel de discriminare implic automat i o irosire a potenialului discriminailor

Pornind de la fapte istorice, realitatea descris m face s concluzionez c acordarea de drepturi electorale femeilor nu reprezint o condiie definitorie i suficient pentru realizarea de egalitate politic, iar acest fapt, cu siguran nu va duce la egalitate ntre sexe.

n vederea reducerii decalajelor ntre femei i brbai, statele lumii au convenit asupra redactrii i adoptrii unor acte internaionale precum Pactul pentru egalitatea de anse ntre femei i brbai, Convenia privind eliminarea formelor de discriminare mpotriva femeilor dar i oferirea de garanii de natura cotelor de gen.

n urma celor punctate anterior, a dori ca femeile s fie mai mult ncurajate, s existe o profesionalizare a discuiilor privind reprezentarea politic a femeilor, care, pe lng o cunoatere comun s aib i cunotine tiinifice pentru a putea ocupa poziii de conducere.

Prin politici de educaie care s dea oportuniti egale indivizilor n vederea afirmrii n societate indiferent de sex, se pot obine efecte pozitive pentru c interesele femeilor asupra partidelor politice ar crete, iar numrul de candidai femei i brbai s-ar echilibra.

Astfel c stimularea unor pattern-uri de implicare politic a populaiei, n vederea eliminrii atitudinilor discriminatorii n funcie de sex este nevoie de mijloace profunde pe care doar autoritile electorale le pot implica pe viitor prin parteneriate, programe de voluntariat, programe informative ori educaionale, prin crearea unor drafturi de policy care s creasc presiunea social. Aceasta va favoriza implicarea femeilor n politic.

Fr ndoial exist cazuri care alimenteaz aceste cliee, ns cred c este vital pentru noi, femeile din politic, s demonstrm c ne meritm locul n conducerea executivului, n Parlament, pe listele de europarlamentari.

Prezena femeilor n politic ar nlesni punerea pe agenda politic a problemelor femeilor. Problemele categoriilor vulnerabile ar trebui s fie pe lista de prioriti a tuturor politicienilor. Este de ateptat ca femeile parlamentar s propun iniiative ce in de domeniul social, de protecia copilului, educaie, aprarea categoriilor vulnerabile, dar nu trebui s uitm c avem multe de spus i n economie, domeniul energetic, aprare i siguran, justiie i n multe alte domenii.

Cred c generaiile care vin din urm pot aduce o schimbare de mentalitate n societate i pot face ca toate eforturile instituionale s se concretizeze, astfel ca egalitatea de anse de gen s nu fie doar promovat la nivel teoretic, ci i la nivel practic n plan politic.AnexeAnexa 1:

(Preluat de pe site-ul Uniunii Interparlamentare, http://www.ipu.org/pdf/publications/WIP2013-e.prd )

Anexa 2:

ANULCAMERA DEPUTAILORSENAT

Numr%Numr%

FemeiBrbaiFemeiBrbaiFemeiBrbaiFemeiBrbai

1990223755,594,511180,899,2

1992133264963140298

1996 253157932141199

2000383071189121288,591,5

20043729511,188,9131249,590,5

20083829611,3888,6281295,8494,16

20125335912,8687,1414162892

(Preluat din Revista Expert Electoral, nr. 1/2014, p.4)

Bibliografie

Bibliografie critic i teoretic:

DOROTHY, M. apud Amy Mazur, Comparative State Feminism, Thousand Oaks Sage, 1995

KROOK, Mona Lena. Quota Laws for Women in Politics: Implication for Feminist Practice,Social Politics: International Studies in Gender, State & Society, Oxford University Press, vol. 15, no 3

PAUL VASS, Andreea. Fora politic a femeilor, Polirom, Iai, 2001

POPESCU, Liliana. Politica Sexelor, Editura Maiko, Bucureti, 2004

Revista Expert Electoral, nr. 1/2014, Surse web:

www.cdep.ro/comisii/egalitate_sanse

www.centrulfilia.ro

www.cncd.org.ro

www.ipu.org

www.mmuncii.ro

Liliana, Popescu. Politica Sexelor, Editura Maiko, Bucureti, 2004, p.122.

http://www.cncd.org.ro/, accesat la data de 12 iulie 2014

http://www.cdep.ro/comisii/egalitate_sanse, accesat la data de 12 iulie 2014

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/comunicare/comunicate-de-presa/1894-agentia-nationala-pentru-egalitatea-de-sanse-intre-femei-si-barbati-anes-a-transmis-conducerii-tuturor-partidelor-parlamentare-solicitarea-de-a-imbunatati-participarea-femeilor-la-procesul-de-decizie, accesat la data de 12 iulie 2014,

HYPERLINK "../../../Documents%20and%20Settings/X/My Documents/Downloads/femeile_in_politica_romaneasca.pdf"file:///C:/Documents%20and%20Settings/X/My%20Documents/Downloads/femeile_in_politica_romaneasca.pdf accesat la data de 4 mai 2014

Mona Lena Krook, Quota Laws for Women in Politics: Implication for Feminist Practice,Social Politics: International Studies in Gender, State & Society, Oxford University Press, vol. 15, no 3 (2008): 345-368; Rose-Marie Lagrave, Une trange dfaite. La loi constitutionnelle sur la parit,Politix51 (2000); lonore Lpinard,Lgalit introuvable. La parit, les fministes et la Rpublique, Presses de la Fondation nationale des sciences politiques, Paris (2007).

O sintez n acest sens este dat Christine Guionnet, Erik Neveu,Fminins/Masculins. Sociologie du genre, Paris, Armand Colin (2009), n capitolul Hommes et femmes dans lespace public:327-334.

Liliana Popescu, op.cit, p.376

Date de pe site-ul Uniunii Interparlamentare, http://www.ipu.org/pdf/publications/WIP2013-e.pdf, preluat la 12 iulie 2014

Revista Expert Electoral, nr. 1/2014, p.4

6