Eficienta Investitiilor Alocate Cresteii Productivitatii La Export-sc Sigmob Sa-sighetu Marmatiei

CUPRINS

CUPRINS

Capitolul 1

Investitiile Suportul material al cresterii productiei

la export...............................................................................pag. 7

1.1Investitiile si cresterea productiei la export......................pag. 7

1.2.Surse de finnantare a proiectului de investitii.................pag. 12

Capitolul 2

Particularitatile metodologiei B.I.R.D in evaluarea

proiectului de investitii.....................................................pag. 17

2.1.Conditii de acordare a imprumuturilor B.I.R.D pentru proiectul

de investitii........................................................................pag. 17

2.2.Principalii indicatori economici utilizati in analiza

economicofinanciara a proiectului de investitii pe baza

metodologiei B.I.R.D.. ..........................................................pag. 19

Capitolul 3

Calculul eficientei economice a proiectului de

investitii .Studiu de caz :Firma S.C. SIGMOB S.A.

- Sighetu Marmatiei........................................................pag. 25

3.1. Prezentarea generala a S.C. SIGMOB S.A

Sighetu Marmatiei................................................................pag. 25

3.2. Prezentarea proiectului de investitii a

S.C. SIGMOB S.A............................................................pag. 39

3.3. Analiza economica a proiectului

de investitii............................................... .........................pag. 52

3.4. Analiza financiara a proiectului

de investitii.........................................................................pag. 54

Capitolul 4

Evaluarea eficientei economice a proiectului de

investitii..............................................................................pag. 57

4.1. Evaluarea eficientei economice pe baza indicatorilor

de comert exterior. ...........................................................pag. 59

4.2. Evaluarea eficientei economice pe baza indicatorilor

de baza ............................................................................pag. 63

Capitolul 5

Concluzii si propuneri......................................................pag. 67

Bibliografie....................................................................pag. 71

PREZENTARE GENERALA

Relatiile economice internationale genereaza atragerea de investitii straine , care contribuie considerabil la volumul de investitii interne si formarea bruta de capital , a condus la generarea de noi locuri de munca in conditiile reorientarii activitatii pe principiile economiei de piata , au dus la cresterea volumului de vanzari pe piata interna si la export.

Societatile comerciale cu capital strain au un grad ridicat de integrarea in economia romaneasca.Ele au avut o contributie sporita la generarea in economie a unor venituri sub forma de salarii , taxe si impozite , prelevate la bugetul central si cel al asigurarilor sociale , precum si a veniturilor pentru agentii economici .

Investitiile au un impact direct asupra economiei contribuind la introducerea practicilor de afaceri concurentiale si la dezvoltarea sectorului particular.

Deci, necesitatea alocarii investitiilor prezinta suportul material al dezvoltarii economice, ele stau la baza suplimentarii , diversificarii sau cresterii calitative a tuturor factorilor de productie.

In lucrarea de fata , am incercat sa prezint aspecte concrete legate de eficienta investitiilor alocate cresterii productiei la export , prin folosirea unui sistem adecvat de indicatori:

indicatori de eficienta economica ;

indicatori de comert exterior;

Romania prin relatiile economice internationale, a realizat o larga deschidere fata de organismele internationale , inclusiv cele financiare , intretinand cu acestea stranse relatii de colaborare.

In lucrare am folosit metodologia Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare. Este necesara cunoasterea acestei metodologii si mai important a indicatorilor folositi de B.I.R.D. in analiza economica , acesti indicatori folosind in prezent la elaborarea studiilor de fezabilitate ale societatilor comerciale.

Studiu de caz : S.C. SIGMOB S.A. Sighetu Marmatiei , care este profilata pe executia de mobilier din lemn , societatea fiind constituita din cinci capacitati de productie :

Sectia Mobila Corp

Sectia Mobila Arta

Sectia Mobila Tapitata

Sectia Mobila Camara

Sectia Mobila Curbata

Societatea, datorita atat conjuncturilor economico financiare nefavorabile cat si a lipsei mijloacelor circulante , in special a resurselor financiare necesare finantarii productiei , a inregistrat o activitate nefavorabila in anii 1998 2000 ( avind pierderi de 1,98 si respectiv 1,06 miliarde lei ), pierderi cauzate de lipsa continuitatii in procesul de productie ( stagnari din lipsa de materie prima , materiale si energie etc. ), care au facut ca programul de productie sa fie realizat numai in proportie de 89.3 % in anul 2000 si de 73 % in anul 2001 in semestrul I.

Astfel , atat productia cat si livrarile la export , care au inregistrat o dinamica crestere pina in 1997 , in perioada 1998 2000 au inregistrat o scadere , datorita nerealizarii planului productiei.Principala cauza fiind lipsa mijloacelor circulante pentru aprovizionarea cu materii prime si materiale , necesare productiei de mobila pentru export.

Numarul total de angajati ai societatii a fost in scadere(in prezent mentinandu-se relativ constant intre 2150-2250 ) iar efectivul disponibilizat, din lipsa de activitate de productie, este trecut sub protectie sociala(numarul total de someri este de 160 persoane pe total societate).

S.C. SIGMOB S.A. Sighetu Marmatiei are scopul de a demonstra fezabilitatea unei investitii privind modernizarea productiei de mobilier din profilul societatii , avand in vedere resursele de materie prima disponibila , tendintele cresterii cererii pe piata interna si externa , in perspectivele anilor 2002-2004, a mobilei , capacitatea societatii de rambursare a datoriilor si mai ales facilitatile de implementare a proiectului propus.

Realizarea programului de investitii propus in proiect , sustine crestera cifrei de afaceri si a marjei medii a societatii , precum si atingerea echilibrului financiar incepind din 2001.

Produsele etalon pentru dimensionarea proiectului sunt :

MobilaCorp......................................13.500buc.Biblioteca

AMRUN/ an;

Mobila Arta.......................................12.000buc Biblioteca

ACHEN /an;

Mobila Tapitata ................................ 8.000buc Canapea

ROSSI / an;

Mobila Curbata ...............................250.000buc Scaune

IONAS/an

Mobilir Rustic tapitat...........................5.000buc BRIXEN /an

Regim de lucru :

250 zile / an

2 schimburi pe zi.

Productia este destinata in totalitate exportului ridicandu-se la o valoare de 22,8 milioane dolari SUA.

Investitia poate sa asigure desfasurarea unui proces tehnologic modernizat , cu un inalt nivel de precizie in prelucrarea materialelor, dotat cu utilaje performente , care sa asigure produselor capacitatea de a rezista in medii concurentiale.

In acest sens se conteaza pe cucerirea unui nou segment de piata.

Volumul productiei ce va putea fi realizat la nivelul anului standard ( 2002 ) creste la 12.798 mii $ atat prin cresterea productiei in unitati fizice cat si prin imbunatatirea calitatii produselor.

Investitia in valoare de 19.050 mii $ se va asigura in proportie de 15% ( 2860 mii $) din surse proprii , iar 85% ( 16.190 mii $ ) dintr-un credit bancar extern , rambursabil in noua rate semestriale egale , prima rata fiind la sase luni de la data medie ponderata a livrarilor utilajelor , cu o dobinda anuala de 13%.

Utilajele vor fi achizitionate de la fime specializate in producerea si comercializarea utilajelor pentru industria lemnului din Germania , firme de prestigiu ca : HOMAG, FRIZ, ATENDORF, HAUG, DIMTER, WEEKE, REICHENBACHER, WEINISG, EISEMANN.

Eficienta in exploatare a efortului de investitie se remarca prin :

cresterea rentabilitatii de la 14% la 20 %,

cresterea marjei profitului de la 6,5% la 11,9%,

reducerea cheltuielior de exploatare de la 93,5 % la 83,1 %,

cresterea profitului brut de la 1,1 mii$ la 3,9 mii$,

cresterea productivitatii muncii de la 7,5 mii$ la 10,3 mii $

durata de recuperare a investitiei din profitul brut este de 3,8 ani

Analiza cost beneficiu pe baza fluxurilor de numerar cu valori actualizate atesta viabilitatea actiunii proiectate prin RIR= 20 %

Indicatorii de bonitate oglindesc echilibrul financiar al societatii in conditiile impuse de rambursarea creditului.

Fezabilitatea actiunii este sustinuta de factori de influenta majora ca :

existenta unei baze materiale puternice ,

traditie in prelucrarea mobilei,

prestigiul dobandit de S.C SIGMOB S.A. Sighetu Marmatiei pe piata internationala ea fiind una din firmele cunoscute si apreciate,

stabilitatea personalului , majoritatea fiind de varf in domeniu,

existenta unei echipe manageriale sudate cu experienta bogata in domeniu si ci initiativa.

Creditul va fi garantat in proportie de 62% din valoarea utilajelor importate si 58% din valoarea mijloacelor fixe existente ( cladiri si utilaje )

Efectele enumerate sunt realizabile pentru nivelurile de indicatori stabilite prin proiect in conditii tehnice , economice , financiare, legislative si de pret , adoptate la data elaborarii studiului.

1. InvestitiileSuportul material al cresterii productiei la export

1.1 Investitiile si cresterea productiei la export

Relatiile economice internationale ale Romaniei au conturat doua orientari diferite in aplicarea politicilor macroeconomice si interventia statului in stimularea dezvoltarii economice :

stimularea factorilor determinanti ai cererii,

stimularea factorilor determinanti ai ofertei. Conceptul de piata concurentiala perfecta specific economiei clasice , arata ca preturile sunt flexibile si se ajusteaza in functie de dimensionarea cererii sau a ofertei , determinind la randul lor , alocarea de resurse in sectoarele cele mai productive.

Acest proces de reforma economico sociala , necesar trecerii tarii noastre la o economie de piata concurentiala , a fost initiat cu multi ani in urma.

Pentru tara noastra acesta perioada a fost o etapa dificila caracterizata in principal prin :

dezechilibrele structurale macroeconomice si sectoriale si declinul profund al productiei , productivitatii muncii , eficientei economice si competitivitatii,

folosirea unor preturi dimensionate de stat la unele categorii de produse , in cele mai multe cazuri , fara o fundamentare economica;

inrautatirea starii sociale ca urmare a declinului economic, etc.

Investitiile de capital au un rol strategic in procesul de relansare economica :

promovarea larga a procesului tehnic,

procesul de modernizare a bazei tehnice in conditiile restructurarii intregii productii materiale,

factor de reducere a decalajelor fata de tarile dezvoltate.

Dezvoltarea oricarei societati comerciale necesita si investitii corespunzatoare.Dezvoltarea aparatului de productie si largirea suportului material al activitatii social culturale, la nivelele conationale sunt in dependenta directa de fondurile de investitii pe care societatea isi permite sa le aloce intr-o anumita perioada.

In conditiile actuale ale trecerii la economia de piata , o atentie deosebita trebuie sa se acorde dezvoltarii economiei pe baza cererii reale de bunuri materiale, servicii , etc. si nu printr-o dezvoltare fortata a unor ramuri sau sfere de activitate in detrimentul altora.

La baza intregii activitati de modernizare si restructurare a economiei nationale trebuie sa stea principiile rentabilitatii si eficientei economice , nu este posibil ca in unele ramuri sa se consume mai mult decat se produce, sa se execute lucrari de slaba calitate si in acest fel sa se lucreze cu pierderi.Pe viitor activitatea de modernizare si restructurare trebuie sa conduca la actiuni eficiente si nu orice fel de eficienta , ci numai o eficienta maxima pentru a se asigura competitivitatea produselor romanesti atat pe piata interna , dar in mod deosebit pe piata externa.

Modernizarea si restructurarea economiei nationale este un proces dinamic care presupune o buna cunoastere a realitatilor economice un vederea asigurarii unei interconditionari viabile a ramurilor economiei nationale dar si asigurarea punerii de acord cu economiile altor tari.

Pentru relatiile economice internationale , investitiile au un rol hotarator in asigurarea modernizarii intregii activitati economice ca o conditie indispensabila , de adaptare a sistemelor tehnice si economice la conditiile de trecere a economiei de piata , de concurenta si competitivitate.

Prin investitii se intelege orice cheltuiala baneasca care are drept scop obtinerea de profit.O alta definitie : prin investitii se inteleg cheltuielile care vizeaza construirea de cladiri , achizitionarea de utilaje si altele asemenea. La nivelul unei societati comerciale, investitiile vizeaza cresterea patrimoniului acesteia. Definite in sens restrans , investitiile vizeaza cresterea capitalului fix.

Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economico sociale a tarii.

Prin ele se asigura sporirea capitalului fix , cresterea randamentului tehnic si economic al celor existente , dar si crearea de noi locuri de munca.

Investitiile reprezinta elementul decisiv al cresterii economice , al promovarii factorilor intensivi , calitativi si de eficienta.

Prin dezvoltarea R.E.I. se creaza conditiile materiale necesare promovarii progresului tehnic si a rezultatelor activitatii de cercetare stiintifica in toate domeniile de activitate,iar prin aceasta se asigura perfectionarea mijloacelor de productie , tehnologiilor , formelor de organizare a productiei precum si innoirea produselor. Promovarea progresului tehnic privit din trei puncte de vedere:

tehnic investitiile alocate conduc la perfectionarea bazei tehnice a activitatii economice si in general a societatii;

economic investitiile contribuie la cresterea volumului de produse pentru satisfacerea necesarului intern si pentru export;

social - prin investitii se asigura cresterea nivelului de trai , usurarea muncii depuse si in general , cresterea eficientei sociale.

Toate acestea sunt posibile prin dezvoltarea relatiilor economice internationale , mecanizarea , automatizarea si robotizarea proceselor de productie , modernizarea utilajelor existente , crearea de noi locuri de munca , elaborarea unor tehnologii moderne , crearea si folosirea de noi materiale mai ieftine si mai usoare ,etc.

Un aspect principal care vizeaza deciziile in domeniul investitiilor , in economia de piata il constituie necesitatea descentralizarii acestora.

Decizia de a investi se ia la nivelul societatilor comerciale , adica al agentilor economici ,in functie de nivelul surselor de finantare ale acestora , precum si de raportu existent intre cerere si oferta la produsele respective.In acest caz , statul are drept de decizie numai pentru investitiile finantate integral sau partial de la buget si rol de regulator asupra deciziilor individuale prin politica de credite pe care o promoveaza.

Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea criteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii.

Agentii economici vor urmarii realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata , care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa.

Cresterea eficientei economice a investitiilor il constituie liberalizarea finantarii acestora prin crearea posibilitatii utilizarii de catrea agentii economici a oricarei surse de finantare.In general , apreciem ca acestea ar putea fi sursele proprii care se constituie din profitul repartizat in acest sens fondul de amortizare , emisiuni de actiuni , incasarile obtinute in urma dezafectarii sau vinzarii utilajelor si alte surse ; capitalul particular( intern sau extern ) , creditele bancare ( interne sau externe ) , alocatii de la buget pentru obiectivele economice comanda de stat

Decizia de investitii trebuie sa aiba la baza , informatii complexe si exacte referitoare la necesitate , oprtunitate , volumul cheltuielilor si al resurselor financiare, fluxurile de intrare si iesire a fondurilor , pe toata perioada de exploatare a activelor fixe , asigurarea rentabilitatii si lichiditatii recuperarea capitalurilor investite , durata de executie si de exploatare a investitiilor, etc.

Decizia de a investi cade in sarcina conducerii superioare a intreprinderii , deoarece angajeaza , in general , actiuni de mari proportii, care implica consumuri impotante de capital .In decizia de investitii ( ce se iau cu ocazia modernizarii intreprinderii ) este bine sa se tina seama , intre altele , de selectarea bunurilor in care vor incorpora fondurile , spre a raspunde criteriilor de rentabilitate si lichiditate.

Criteriul de rentabilitate este reclamat de cerintele functionarilor intreprinderii pe gestiunea financiara si consta in obtinerea de venituri acoperitoare si a unui profit ridicat.

Criteriul de lichiditate este preponderent monetar , aplicarea constand in mentinerea in cadrul unor parametri normali a venitului banesc, ceea ce se poate realiza prin alocarea fondurilor in asemenea structura de elemente patrimoniale incat sa permita intreprinderii o rotatie accelerata a capitalului , recuperarea rapida cu mare randament a acestuia.

Investitiile de capital au un rol deosebit de important in asigurarea dezvoltarii si restructurarii economiei nationale . Indiferent de natura investitiei ( de stat , de grup sau particulara ) fiecare agent economic investitor , in general , urmareste cu prioritate :

dezvoltarea procesului de modernizare a bazei tehnice in conditiile restructurarii intregii productii materiale;

reducerea costului de productie si indeosebi a cheltuielilor materiale ,

promovarea larga a progresului tehnic.

Investitiile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume :

a) Dupa structura lor se pot grupa in :

masini , utilaje , instalatii si linii tehnologice , inclusiv aparate de masura si control,

lucrari de constructii montaj , compuse din lucrari de constructii si instalatii si lucrari de montaj al utilajelor tehnologice,

lucrari geologice pentru descoperirea de noi rezerve de substante minerale utile,

si alte cheltuieli de investitii care se refera la plantatii pomiviticole pana la trecerea acestora pe rod , cumpararea cresterea animalelor pana dau productie etc,

b) Dupa legatura pe care o au cu obictivul proiectat , se clasifica in :

investitii directe,

investitii colaterale ,

investitii conexe.

c) Dupa sursa de finantare :

investitii din surse proprii

investitii din surse atrase

d) Dupa modul de constituire:

investitii nete

investitii brute

e) Dupa natura obiectivului, investitiile se materializeaza in obiective noi, dezvoltari, modernizari , reutilari sau reprofilari.

f) Dupa modul de executie investitiile se impart in :

- investitii executate in antrepriza

- in regie

Investitiile se mai pot clasifica si dupa alte criterii si anume :

sfera de activitate ( productiva , social culturala )

ramurile beneficiare ( investitii executate in industri , agricultura , constructii , transporturi )

Investitiile pot fi privite din mai multe puncte de vedere , dintre care se cuvin a fi mentionate : - sfera lor de cuprindere

- forma de manifestare

Investitiile de capital vor fi orientate cu prioritate pentru modernizarea capacitatilor de productie , care influenteaza , in primul rind , laturile calitative ale proceselor de productie favorizand ridicarea nivelului tehnic al productiei , imbunatatirea calitatii produselor si diversificarea acestora , corespunzator cerintelor economiei de piata.

1.2. Sursele de finantare a proiectului de investitii

Realizarea unui program de investitii necesita luarea in considerare a urmatorilor factori :

tipul , numarul obiectivelor,

progresul tehnic , tehnologia utilizata ,

capitalul disponibil,

costurile implicate, de realizarea diferitelor proiecte ( alternative posibile )

interdependenta dintre factorii specifici existenti pe piata resurselor materiale si a pietei produselor de desfacere,

restrictii referitoare la cadrul juridic si de contractare,

incertitudinea in luarea deciziei ,

La realizarea unui program de investitii se au in vedere o multitudine de aspecte atat de ordin cantitativ cat si calitativ.

Luarea in considerare concomitenta a diferitelor variabile necesita programarea lor simultana.

Deoarece decizia se ia in conditii de incertitudine , decidentul solicita formularea mai multor alternative posibile.

Criteriile de departajare a acestora sunt in practica foarte numeroase , in esenta ele se refera la :

informatiile oferite de piata ,

situatia concurentei , posibilitatile de ingradire,

analiza de produs ( pret , tipul de produs , ciclul de viata )

profilul consumatorilor

licenta / patent,

riscul asociat :

- posibilitatilor de substituire sau importului de produs,

- tehnologiilor noi,

- scaderii bruste a pretului ,

- fuziunii unor firme,

- know how ului si tehnologiei,

-influentelor ( perturbatiilor ) mediului ,

aspecte de finantare ,

colaborari.

Programul de investitii se poate realiza printr-o programare flexibila rezultata din formularea unor alternative viitoare date de diverse stari ale naturii.

In acest mod pot fi abordate modelele ce rezolva programarea simultana a investitiilor , pe de alta parte , cu programul de finantare si pe de alta parte , cu cel de producrie si integrare in final a celor doua modele.

In cazul problemelor de dimensiuni ,mari se poate face apel la produsele informatice existente.

Avantajul intocmirii programelor flexibile pentru investitii consta in aceea ca pentru studierea unor situatii , alternative viitoare se pot intocmi planuri comune pentru decizia de investitii si de creditare.

Aceasta problema fiind formulata in conditii de incertitudine , se reuseste cu aceasta abordare , demararea actiunii printr-o decizie initiala mai corecta pe baza datelor existente.

Practica economica solicita alaturi de efectuarea calculelor de eficienta in alegerea variantei de investitie si o analiza a posibilitatilor de finantare a acesteia.

Interdependenta dintre investitie si finantare fiind foarte stransa , modelul de tip flexibil permite tratarea simultana a celor doua componente.

Atragerea capitalului si alocarea acestuia in diferite obiective de investitii reprezinta o problema fundamentala.Alocarea fondurilor in diverse variante de investitii se face in baza eficientei obiectivelor , in mod asemanator obtinerea fondurilor trebuie sa tina seama de eficienta , adica de cheltuielile comparative si riscurile pe care la implica diversele izvoare ale acestora.

Intr-o economie de piata , sursele de finantare a investitiilor sunt :

capitaluri proprii

capitaluri imprumutate ( pe termen lung si mediu )

Pentru acoperirea financiara a investitiilor, intreprinderile trebuie sa-si mobilizeze mai intai fondurile proprii ce se degaja din autofinantare si apoi sa apeleze la resursele externe spre a obtine un cost cat mai redus al capitalului.

Trecerea la economia de piata, conectarea economiei romanesti la cea mondiala, cresterea nivelului de competitivitate impune inlocuirea si formarea in acest scop a unor resurse financiare corespunzatoare.

In etapa actuala, la noi in tara , este necesara stimularea agentilor economici in efectuarea de investitii , ceea ce se poate obtine , intre altele , prin scutirea sau reducerea impozitului asupra beneficiului alocat in acest scop, iar creditul bancar ca principala sursa imprumutata trebuie sa devina o parghie veritabila de sustinere a dezvoltarii.

Creditele trebuie sa fie acordate numai pentru proiectele cu eficienta ridicata, spre a se creea conditii de rambursare si dezvoltare.Acordarea creditelor bancare este necesar sa fie conditionata de participarea intreprinderii cu fonduri proprii la finantarea investitiilor ( intr-o anumita proportie )

Izvoarele concrete de finantare a investitiilor , pentru regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat , pot fi grupate astfel :

1.- surse proprii , care la un loc alcatuiesc fondul de dezvoltare,

2.- surse imprumutate , care apar sub forma creditelor bancare,

3.- surse de la bugetul statului.

In cadrul surselor proprii se includ : profitul , fondul de amortizare , sume de lichidare si vanzarea activelor fixe si alte resurse proprii

Toate resursele de finantare a investitiilor se reflecta inr-o actiune de previziune financiara denumita in regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat fondul de dezvoltare , care nu este altceva decat un buget de finantare a investitiilor sau un plan anual de finantare a acestora.

Bugetul de finantare reflecta cheltuielile pentru investitii si sursele de acoperire a lor din care se degaja modalitatile de realizare a echilibrului financiar . Aceasta sectiune cuprinde :

disponibil la inceput de an,

sume din valorificarea materialelor prin dezmembrarea activelor fixe scoase din functiune,

sume din vanzarea activelor fixe,

amortizarea activelor fixe ,

alte resurse proprii.

Total resurse proprii:

rambursarea creditelor , plata comisioanelor si alte servicii,

plata dobinzilor la creditele utilizate in anul in curs,

resurse proprii ramase pentru finantarea investitiilor ,

cheltuieli de investitii,

excedent ( + ) ., deficit ( - ) de resurse pentru acoperirea cheltuielilor de investitii

acoperirea deficitului de resurse.

In finantarea investitiilor si elaborarea bugetului corespunzator este necesar sa se tina seama si de mobilizarile sau imobilizarile resurselor interne, cu mentiunea ca primele sunt asimilate izvoarelor de acoperire financiara , iar ultimele se asimileaza cheltuielilor.

Creditul bancar este o sursa de acoperire financiara a investitiilor in societatile comerciale cu capital de stat.

Creditul bancar este : - pe termen mediu

-pe termen lung.

Pentru acordarea creditului , banca efectueaza o analiza amanuntita economico financiara a solicitantilor de resurse imprumutate , pe baza datelor de bilant urmarind:

solvabilitatea gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor

lichiditatea ,

rentabilitatea.

S.C. Sigmob S.A Sighetu Marmatiei , asupra careia se elaboreaza acest proiect are urmatorul plan de finantare:

Valoarea totala a investitiei - 19.050 mii $

Surse de finantare :

capital propriu cladiri , echipamente , teren- 2860 mii $-15%

credite bancare -16.190 mii $ 80%

Situatia surselor de investitii si utilizarea lor

Nr

DenumireU.M.199819992000200120022003

I

1.

2.SURSE(1+2)

Surse proprii:

-fond de dezvoltare

-amortizare

-surse aferente reducerii cu 50% a impozitului pe profit pt. Fondul de dezvoltare.

-alte surse ( vanzari de mijloace si active fixe)

Surse atrase:

-credite bancare

-subventii

-alte surse FPS

UTILIZARE SURSE

-Cheltuieli pt.Investitii

-rambursare credit

-alte cheltuieli

EXCEDENT(I+II)

Mii $

Mii $

Mii $

Mii $

Mii$

Mii$ -

-

-

-

-

- 3.550

3.550

800

25

3.5503.780

3.780

810

30

3.7804.000

4.000

815

35

4.000

4.500

4.500

825

45

4.5001.250

1.250

840

50

1.250

2.Particularitatile metodologiei B.I.R.D. in evaluarea proiectului de investitii

2.1.Conditiile de acordare a imprumuturilor B.I.R.D pentru proiectul de investitii

In 1946 la 25 iunie a inceput sa functioneze Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare . Aceasta a fost creata pentru acordarea de imprumuturi pentru a garanta imprumuturi in vederea realizarii unor proiecte economice.Principalul rol al sau este de a acorda imprumuturi pentru proiecte care sa asigure cresterea economica in tarile membre mai putin dezvoltate.

Sursele pentru constituirea fondurilor necesare acordarii de imprumuturi sunt:

sursele primare formate din subscripitii utilizabile in capital , imprumuturi nete facute de banca de pe pietele financiare internationale si venituri nete obtinute din activitatea proprie,

surse suplimentare rambursari din imprumuturi date de banca si vanzari de creante altor investitori.

Subscriptia unei tari solicitante este fixata in urma consultarii dintre solicitant si banca.

Marimea subscriptiei depinde de situatia economica si financiara a tarii solicitante si este corelata cu participarea la Fondul Monetar International.

Rata dobinzii perceputa de banca , pentru imprumuturile acordate , depinde de cererea si oferta existenta pe piata financiara , fluctuatia sa influentand nivelul dobinzii percepute.Marimea ratei dobinzii la imprumuturile acordate de banca este influentata de cresterea capitalului pe piata financiara mondiala.

In functie de balanta de plati a tarii beneficiare de credite se pot ajusta duratele de rambursare si termenele scadente.

Veniturile totale ale bancii se pot calcula cu ajutorul relatiei :

Vt= ( Va+Vi+Dc+Ca-Cv )- ( Cad+Dl+Ce+Cc)

in care:

Vt = venituri totale,

Va = venituri de plasamente

Dc = dobinzi si comisioane

Ca = comisioane din angajamente

Cv=comisioane varsate la rezerva speciala

Cad =cheltuieli administrative

Di=dobanzi platite la imprumuturi luate de banca

Ce=cheltuieli de emisiune ale bancii

Cc =cheltuieli pentru cedari de creante

Fiecare tara membra B.I.R.D are un reprezentant in Consiliul guvernatorilor , consiliu care se intruneste o data pe an . Intre sedinte ei voteaza prin scrisori , telegrame sau isi deleaga drepturile lor Directorilor executivi , care sunt in numar de 20 , din care 5 numiti de actionarii cu cel mai mare numar de actiuni , iar 15 alesi de ceilalti membrii.Directorii executivi aleg un Presedinte al bancii , care este si membru al Comitetului administrativ de coodornare din cadrul O.N.U, prezidat de Secretarul General al O.N.U.Aceasta mai face parte si din Biroul consultativ interorganizational al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare ( P.N.U.D )

Imprumuturile acordate de catre B.I.R.D sunt in functie de o serie de conditii si anume:

fondurile solcitate sa fie orientate cu prioritate spre obiective investitionale care sa asigure dezvoltarea infrastructurii economiei,

imprumuturile sa fie garantate de beneficiarul de credit si sa fie orientate spre investitii cu eficienta economica,

procurarea de utilaje tehnologice , materii prime si materiale se fac numai pe baza de licitatii internationale etc.

Cererea de credit trebuie sa fie insotita de un raport economic , prin care se justifica necesitatea acordarii creditului , incadrarea obiectivului respectiv in strategia generala de dezvoltare a economiei nationale , nivelul eficientei economice , posibilitatea de acoperire a necesarului de materii prime si materiale etc.

2.2 Principalii indicatori economici utilizati in analiza economico financiara a proiectului de investitii pe baza metodologiei B.I.R.D

Metodologia B.I.R.D foloseste un sistem de indicatori de eficienta care au o serie de avantaje , printe care si acela ca asigura evaluarea eficientei economice atat la nivel de agent economic cat si la nivelul economiei nationale.

a) Veniturile brute reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada . Sunt constituite din valoarea productiei industriale , a productiei marfa , dar pot proveni si din alte activitati ,cum ar fi : incasari in productia auxiliara , din vanzarea unor materii prime care primesc din fonduri fixe.

-in cadrul analizei financiare , sunt cuprinse si creditele primite , deoarece ele constituie surse atrase si intregesc fondurile agentului economic.

b) Cheltuieli totale includ cheltuielile cu investitia si cheltuielile de productie

- acestea cuprind si o serie de alte cheltuieli , cum sunt :

cheltuielile pentru achizitionarea unor mijloace circulante necesare la prima dotare , cheltuieli pentru pregatirea fortei de munca , cheltuieli pentru plata salariatilor care asigura supravegherea desfasurarii procesului investitional.

-pentru analiza financiara , in costuri se includ si o serie de impozite , taxe , dobinzi pe care le face intreprinderea.

Cth=Th+Ch

Cth= cheltuieli totale pentru anul h

Th=cheltuieli cu investitia din anul h

Ch = cheltuieli de proiductie ale anului h

c) Raportul dintre venituri si costuri permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare a obiectivului cat si cu productia

Relatia de calcul:

R =---------------- R- raportul dintre veniturile actualizate si costurile totale

Vh- venitul obtinut in anul h

Ch-cheltuieli anuale de productie

a-coeficient de actualizare

pentru analiza economica

1.745.865

1.694.876

pentru analiza financiara

2.140.253 2.125.992

Acest raport reflecta o situatie buna a proiectului de investitie din cele doua analize. Pentru ca proiectul sa fie acceptat trebuie ca R.> 1.

d. Fluxul de numerar ( cash flow) - exprima situatia la zi respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul .

Acest indicator poate fi calculat la nivelul macroeconomic cat si la nivelul microeconomic.

Relatia de calcul :

Fh = Vh ( Ch + Th)

Fh -flux de numerar pentru anul h

Vh-incasarea ( venitul ) anului h Ch ,Th- cheltuieli de productie si respectiv de investitii pentru acelasi an h


Fh = 401.824


Fh = 89.360

Se observa ca in perioada de executie a obiectivului , fluxulde numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice, deoarece acum s-a considerat ca venitul si imprimutul venit constituie cheltuiala in perioada rambursarii sale, fapt pentru care este diminuat , fata de cazul analizei financiare.

e. Venitul net actualizat ( VNA) permite a se face o comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale.

VNA =

Indicatorul este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. In conditiile economiei de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare si acest indicator exprima tocmai venitul net, profitul net, obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp.


VNA = 1.745.865 1.694.876 = 50.989


VNA = 4.750.512 4.661.152 = 89.360

Pentru ca proiectul sa fie acceptat VNA trebuie sa fie mai mare ca zero.

f. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR)

Exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile pe intreaga perioada de functionare a obiectivului.

Este acea rata de discontare la care valoarea venitului net este zero, respectiv productia actualizata este egala cu costurile actualizate.

Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face prin reprezentare grafica sau calcul analitic .

Acest indicator dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme si anume:

Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE)

Rata Interna de Rentabilitate Financiara ( RIRF )

RIR =

-pentru calcul RIR trebuie calculat un venit net actualizat pozitiv, corespunzator unei rate minime si un venit net actualizat, care corespunde unui coeficient de actualizare maxim.


RIRE = 0,14

Se constata o eficienta buna la nivelul economiei nationale.


RIRF= 0,20

Se constata o eficienta mai scazuta la nivelul economiei nationale de si mai buna la nivelul investitorului de

Nivelul RIRF ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. Deci trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile negative pentru a se lua masuri de preintimpinare a lor.

g. Cursul de revenire net actualizat reflecta eforturile totale actualizate cu investitia si cu productia exprimate in lei.

Rra =

Acest indicator stabileste costul intern al valutei si urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura promovarea exportului si diminuarea importului.

Nivelul ratei interne de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie.

h)Pragul de rentabilitate BIRD atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatii de productie nu poate cobori caci astfel unitatea intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se pot recupera.

Se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatii de productie, proiectat astfel incat sa se asigure un profit minim. Acest punct critic al nivelului de productie exprimat prin procentul de folosire, pentru care profitul este nul se numeste prag de rentabilitate (PR).

PR =

PM productia marfa

CV cheltuieli variabile

CF - cheltuieli fixe

3.Calculul eficientei economice a unui proiect de investitie

Studiu de caz : Firma S.C. SIGMOB S.A.

Sighetu Marmatiei

3.1. Prezentarea generala a S.C.SIGMOB S.A.Sighetu Marmatiei

Caracterizarea societatii

Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1069 din 11 Octombrie 1962 (art.7) a fost aprobata infiintarea cu data de l Noiembrie 1962 a intreprinderii cu denumirea de Complexul pentru Industrializarea Lemnului Sighetu Marmatiei regiunea Maramures, transformat ulterior in 1973 in Combinatul de prelucrare a Lemnului Sighetu Marmatiei.

Prin Hotararea Guvernului Romaniei cu nr. 1327din 21 Decembrie 1990 a fost infiintata Societatea Comerciala SIGMOB S.A Sighetu Marmatiei care a fost organizata si functioneaza in conformitate cu statutul propriu.

Odata cu infiintarea S.C.SIGMOB S.A.Sighet din fostul C.P.L.Sighet - prin scindare s-au mai infiintat pe PLATFORMA urmatoarele Societati Comerciale:

S.C. ENMEC S.A. Sighet - H.G. nr.1327 / 21 XII 1990

S..C.SIGSTRAT S.A.Sighet H.G. nr. 753/ 19 XI 1992

Societatile comerciale ENMEC S.A. si SIGSTRAT S.A. asigura pentru S.C.SIGMOB S.A. energia termica , aerul comprimat si servicii mecanice de reparatii si intretinere (ENMEC S.A) si materiale stratificate - pal, placaj , furnire, (SIGSTRAT S.A.).

S.C.SIGMOB S.A.Sighet este structurata pe cinci fabrici (sectii) de productie profilate astfel:

a) Sectia Mobila Corp ................................. biblioteci

b)Sectia Mobila ARTA ................................. biblioteci

c)Sectia Mobila Tapitata ............................... tapiterii

d)Sectia Mobila Curbata .................... scaune curbate si coloniale

e)Sectia Mobila Camara ............................ grupe colt

Energia electrica se asigura din sistemul national de catre RENEL.

Capacitati si grad de utilizare

Capacitatile fizice si valorice anuale de productie actuale, calculate pe produse etalon , precum si gradul de utilizare in anul 2001 se prezinta astfel:

Nr crtSpecificatieProdus

EtalonCapacitate fizica/an (buc)Capacitati valorice/an ( in mii $)Grad de utilizare a capacitatii

1.S.M.CorpBibl. Amrun9.6504.85067,5

2.S.M.ArtaBibl.Aachen10.7505.71061,5

3.S.M.TapitataHol Rossi6.6601.77052,2

4.S.M. CamaraGr.Colt Brixen4.2001.12052,2

5.S.M.CurbataScaun Iona180.0002.55059,3

Total societate16.00062,6

Dotari tehnologice, nivel tehnologic si grad de uzura

Societatea este profilata pe executia de mobilier din lemn si este constituita din cinci capacitati de productie, acestea fiind urmatoarele : sectia de mobila corp, sectia de mobila arta, sectia de mobila tapitata, sectia de mobila Camara si sectia de mobila curbata.

Alimentarea sectiilor se face mecanizat cu ajutorul autostivuitoarelor si a electrocarelor cu platforma.

Sectia mobila corp si mobila curbata sunt amplasate in cladire comuna (constructie P) insa cu fluxuri tehnologice complet separate. Transportul intern este asigurat cu transportoare cu role libere , respectiv containere. Fluxul tehnologic in cadrul sectiei MOBILA ARTA se desfasoara intr-o cladire P+ 3 si este in prezent despartita in doua fluxuri distincte, fiecare specializat pe anumite piese din cadrul unei garnituri. Transportul intern pe nivele se realizeaza cu role libere, iar legatura intre nivele se face cu patru lifturi pentru materiale si produse.

Sectia de MOBILA TAPITATA este construita pe un nivel si amplasata pe Platforma Sighet. Transportul intern este asigurat cu platforme tip crocodil si cu transportoare cu role libere. In prezent exista un sector de croit centralizat pe platforma pentru masive, aceste operatii facandu-se in cadrul fluxului tehnologic al fiecarei sectii.

Uscarea cherestelei si semifabricatelor se face in cadrul a doua grupuri de uscatorii situate pe platforma de baza. Controlul temperaturii si umiditatiise efectueaza manual.

Uscarea realizata in aceste conditii prezinta dezavantaje multiple: consum ridicat de energie electrica si termica si imposibilitatea reglarii corecte a parametrilor de uscare, ceea ce determina degradarea materialului lemnos, in special a esentelor tari.

Necesarul de furnire imbinate PAL si placaj pentru sectiile de mobila de pe platforma este asigurat prin cooperare de catre S.C.SIGSTRAT S.A.Sighet.

Sectiile MOBILA CORP si ARTA au in componenta sectoare specifice fabricatiei de mobila, incepand de la sectorul de croit masive si panouri.

Volumul prelucrarilor pe circulare simple de spintecat, pe masini de indreptat si rindeluit la grosime, pe masini de frezat normale (faza dispozitive cu avans mecanic) este foarte ridicat.

Prelucrarea masivelor se executa pe utilaje clasice cu uzura foarte mare. Masinile de rindeluit si profilat pe patru fete sunt incarcate peste capacitate si este necesar sa fie folosita o tehnologie ocolitoare pe masini clasice pentru satisfacerea necesarului de repere masive. Este evidenta posibilitatea imbunatatirii prelucrarii elementelor masive prin centralizarea intr-o sectie de semifabricate si prefabricate pentru intreaga platforma.

Bordurarea si calibrarea panourilor se executa dupa o tehnologie speciala si care, datorita impreciziei de prelucrare, conduce la operatii suplimentare de nivelare a bordurilor inainte de calibrare.

Masinile de calibrat din dotare sunt in general cu uzura fizica ridicata si deci precizia de lucru este scazuta, ceea ce conduce la un volum mare de remedieri dupa operatia de furniruire.

Aplicarea furnirelor se face prin presare la cald in prese multietajate. De notat uzura mare a preselor la ambele sectii.

Dintre efectele ce apar ca urmare a dotarii necorespunzatoare se evidentiaza dezlipiri la furnire, strapungeri de adeziv, denivelari, denivelari in zona bordurilor etc. Spatiile de conditionare dupa bordurare si dupa presare sunt organizate cu transportoare cu role libere.

Pentru prelucrarile mecanice ale panourilor dotarile sunt necorespunzatoare datorita uzurii morale a agregatelor. Ca dotare pentru frezari, gauriri, furniruiri pe cant sunt masini de frezat normale de sus, masini de gaurit orizontal, multiplu, oscilanta, masini de scobit prin vibratii, agregate de furniruit pe canturi duble care au uzura fizica ridicata si care constituie locuri inguste de lucru la ambele sectii. Utilajele sunt dotate cu instalatii de alimentare, transfer si stivuire .

Pentru prelucrarea ramelor placate care constituie fronturile la usi si sertare la sectia MOBILA CORP exista doua agregate de prelucrare tip REICHENBACHER, iar la sectia MOBILA ARTA este o masina de frezat tip, prin copiere optica dupa desen, cu patru posturi de lucru si un agregat de frezat REICHENBACHER, nou procurat.

Slefuirea mecanica a panourilor si masivelor se executa la masini de slefuit cu banda orizontala , cu banda verticala , cu cilindru vertical cu disc.

Se practica ambele sisteme de finisare cunoscute la sectiile de MOBILA CORP, respectiv finisarea in repere, urmata de asamblare (la mese, polite mobila, spate corpuri, laterale si funduri de sertare) sau asamblarea in alb si finisarea ulterioara (montarea fronturilor de usi si a sertarelor se face in montajul final).

Pentru finisarea reperelor cu suprafete plane exista in dotare linii de finisaj cu masini de turnat lac si tunele de uscare. Fronturile de usi si reperele profilate se finiseaza exclusiv prin pulverizarea manuala in fata cabinelor de pulverizat clasice. Finisarea corpurilor asamblate se face la fel, prin pulverizare manuala in fata cabinelor de pulverizare . Slefuirea intre straturi se face manual. Finisajul cel mai des utilizat este finisajul mat, matasos cu pori semiinchisi , cu lacuri nitrocelulozice mate. Baituirea reperelor inainte de finisare se executa manual prin periere sau cu tamponul.

Retusul reperelor se face pe standul de montaj si receptie atat inainte cat si dupa pulverizarea finala.

Pregatirea pentru montaj in alb, asamblarea si montajul propriu-zis sunt organizate partial pe banzi de montaj. Transportul corpurilor asamblate la benzile de montaj a corpurilor montate si operatia de pulverizare finala si apoi la receptie se face manual, cu ajutorul carucioarelor de transport.

Ambalajul din carton se executa centralizat. Ambalarea pieselor de mobilier se face in cutii de carton ondulat in cinci straturi, protejate cu tampoane si inchidere prin capsare. Etichetarea se face prin lipirea etichetelor tipografice cu aracet prin sablonare.

Sectia MOBILA TAPITATA amplasata pe platforma Sighet, produce mobilier tapitat complet , obtinand prin compensare schelete asamblate pentru tapiterii. Fluxul tehnologic se desfasoara intr-o cladire doar cu un nivel parter.

In paralel cu pregatirea scheletelor se realizeaza pregatirea materialelor de umplutura (poliuretan) si a materialelor de acoperire (stofa, panza, piele), acestea necesitand o manopera ridicata datorita dotarii necorespunzatoare.

De notat ca exista in cadrul acestei sectii o instalatie de lipire rapida a spumelor poliuretanice cu adeziv aqua-spray.

Dupa asamblarea scheletelor pregatite cu poliuretan si huse, produsele finite sunt ambalate si transportate in depozitul de produse finite.

Sectia MOBILA CAMARA de pe platforma are un flux tehnologic reorganizat pentru producerea de mobilier (grupe colt), flux care are in componenta utilaje clasice de prelucrare a lemnului, transferate de pe platforma Sighet, cu uzura fizica ridicata.

Sectia MOBILA CURBATA cuprinde o succesiune de sectoare specifice sectiilor de scaune curbate, incepand cu sectorul de croit, care este dotat cu utilaje clasice, fiind necesara modernizarea acestuia.

Sectorul curbatorie are in dotare un grup de celule de aburire pentru tratarea reperelor de scaune, care prezinta un grad de uzura morala si fizica ridicat, actuala durata de tratare hidrotehnica fiind mult peste cea normala. Uscarea reperelor curbate nu se face conform diagramelor de uscare din cauza imposibilitatii conducerii acestui proces la cele sase tunele de uscare. Pentru uscare spatarelor si sezuturilor se folosesc masini de curbat cu un grad ridicat de uzura.

Sectorul de prelucrare mecanica este dotat cu masini de indreptat, de rindeluit la grosime, de frezat cu ax superior, de frezat normala, de gaurit si cepuit , de slefuit cu banda orizontala, cu cilindru vertical, cu disc, cu doua benzi , cu doua discuri si slefuit legaturi.

Baituirea reperelor se face prin imersie si cu peria, reperele baituite fiind uscate in doua tunele cu uzura fizica si morala ridicata. Acest sector este mare consumator de manopera.

Sectorul montaj nu dispune de suficient spatiu pentru montarea reperelor ceea ce conduce la existenta locurilor inguste in cadrul acestuia.

Sectia este dotata cu doua linii de finisaj in camp electrostatic. De notat, existenta locurilor inguste in acest sector, acestea datorandu-se lipsei spatiului necesar retusarii intre straturi si a capacitatii reduse de finisare a celor doua linii tehnologice de finisare.

Dupa montajul final scaunele sunt ambalate si transportate la depozitul de produse finite.

Intretinere si service

Modul de organizare a activitatii de intretinere a societatii comerciale se prezinta ca mai jos:

Sistemul este centralizat, printr-un serviciu mecano-energetic la nivel de societate, realizat prin contracte de intretinere si service cu S.C.ENMEC S.A. care activeaza echipa de lucratori la nivel de sectie si atelier.

Programarea lucrarilor de intretinere si reparatii se realizeaza elaborandu-se un program de reparatii preventiv (RT, RC, RK), in conformitate cu normativele pentru Industria Lemnului (Codul clasific.408), de catre serviciul mecano energetic.

Pregatirea lucrarilor de RT, RC, RK si accidentale :

pregatirea se realizeaza de catre S.C.ENMEC S.A. in baza contractului de service anual ;

pentru utilajele din import care presupun cheltuieli valutare si service furnizor, serviciul mecano-energetic al S.C.SIGMOB S.A. solicita un stoc minim de piese de schimb prin biroul import al societatii.

Dotarea sectoarelor de intretinere service

S.C. SIGMOB S.A. asigura doar spatiul de desfasurare (incasari) pentru ateliere, in incinta spatiilor de productie, prin inchiriere.

S.C.SIGMOB S.A. nu are dotare in acest sens.

Structura cheltuielilor de intretinere si reparatii precum si ponderea de cheltuieli se executa in baza unui contract service cu inchirieri lunare pe categoriide prestatii.

Produse : - nivel de competitivitate, grad de integrare

S.C.SIGMOB S.A. produce o gama diversificata de mobilier, fiind apta sa acopere un segment larg de piata.

Gama de mobilier pe care o produce S.C.SIGMOB S.A. este compusa din : scaune curbate, scune coloniale, scaune tamplaresti, biblioteci, camere de zi, grupe de colt, mic mobilier, mobilier tapita. Esentele de lemn utilizate sunt : stejarul , fagul, rasinoasele, plopul si mesteacanul.

Firma este prezenta pe multe piete europene avand export in Germania, Anglia, Franta, Italia, Olanda, Belgia, Elvetia, Suedia, Norvegia.

Datorita nivelului calitativ, corelarii acestuia cu preturile si a elasticitatii productiei se pot practic onora cerintele majoritatii clientilor, permitand firmei sa fie in permanenta pe piata si sa se adapteze cerintelor acesteia.

Structura personalului

Efectivul total de 2.252 de salariati , pe structura se prezinta astfel :

Nr. crtCategoria de personalNumar de persoane Ponderea %

In categorie in total

1.Personal TESA

Din care

-studii superioare

-studii medii

-studii submedii163

35

127

1100

21,5

77,9

0,67,2

1,5

5,6

0,04

2.Maistrii561002,5

3.Muncitori

Din care :

direct productivi

indirect productivi2033

1970

63

100

96,9

3,190,3

87,5

2,7

4.Din total muncitori avem

-calificati

-in ind. Lemnului

-constr. de masini

-necalificati1989

14

3093,3

7,3

1,588,3

0,6

1,3

Total societate2252-100

Societatea dispune de personal calificat in industria lemnului si in domenii conexe activitatiide baza.

Evolutia principalilor indicatori si cauzele declinului

Societatea datorita atat conjucturilor economico-financiare nefavorabile cat si a lipsei mijloacelor circulante, in special a resurselor financiare necesare finantarii productiei a inregistrat o activitate neprofitabila in anii 2000-2001 (inregistrand pierderi de 1,98 si respectiv de 1,06 miliarde lei), care au fost cauzate si de lipsa continuitatii in procesul de productie (stagnari din lipsa de materie prima, materiale si energie ) , care au facut ca programul de productie de marfa sa fie realizat numai in procente de 73% in 2000 si de 73,2% in semestrul I al anului 2001.

Astfel atat productia cat si livrarile la export, care au inregistrat o dinamica de crestere pana in anul 1998, in perioada 1999-2000 au inregistrat o scadere datorita nerealizarii programelor de productie, principala cauza fiind lipsa mijloacelor circulante pentru aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare productiei de mobila pentru export.

Numarul total de angajati ai societatii a fost in scadere in prezent mentinandu-se constant intre 2150 2250 de angajati, iar efectivul disponibilizat este trecut sub protectie sociala, numarul de someri fiind de 160 de persoane pe total societate.

Potrivit datelor din bilantul contabil incheiat cu data de 31.12.200 ca urmare a unor masuri speciale dispuse (ca reducerea ponderii manoperei sub 45% din totalul costului produsului, reducerea personalului indirect productiv, reorganizarea unor activitati) s-a reusit ca in sem. I 2001 sa se inregistreze primele efecte economice pozitive in activitatea societatii, inregistrandu-se pe aceasta perioada un profit de 627,6 milioane lei.

Cheltuielile la 1000 lei productie marfa realizata pe sectii arata astfel:

Ca =

C - cheltuieli anuale de productie

Q valoarea anuala a productiei

SectiaSemestrul I 2000Semestrul I 2001

Mobila Corp978,20937,78

Mobila Arta1.20,70943,78

Mobila Tapitata1.265,701.082,51

Mobila Camara-1.559,75

Mobila Curbata1.223,401.153,08

Total societate1.050,60980,98

Productia marfa realizata:

Nr. crt.Specificatie Semestrul I 2000 Semestrul I 2001

In mii $ in mii lei in mii $ in mii lei

0Total societate 4906,4137.379,25956,6166.748,8

1Mobila Corp1856,451.979,22320,664.976,8

2Mobila Arta2035,756.999,62573,672.060,8

3Mobila Tapitata416,211.653,6412,511.550

4Mobila Curbata598,116.746,8555,315.548,4

5Mobila Camara-103,62.900,8

Numarul mediu scriptic realizat

Nr.Specificatie U.M. Semestrul I 2000 Semestrul I 2001

0.Total societate din care,Nr. pers.2.0292.252

1.Sectia Mobila CorpNr. pers.520595

2.Sectia Mobila ArtaNr. pers.639761

3Sectia Mobila TapitataNr.pers.210137

4.Sectia Mobila Curbata Nr. pers.360338

5.Sectia Mobila CamaraNr. pers.-109

Productivitatea muncii se calculeaza cu formula de mai jos:

W =

Q valoarea productiei

N- numar salariati

- in acest caz productivitatea muncii exprima valoarea productiei realizata in medie de un salariat sau un muncitor

Productivitatea muncii pe cap de salariat

Nr

SpecificatieSemestrul I 2000Semestrul I 2001

in mii $ in mil lei in mii $ in mil lei

0.Total societate din care:2.41867.7042.64974.172

1.Sectia Mobila Corp

3.57099.9603.900109.200

2.Sectia Mobila Arta

3.18689.2083.38294.696

3.Sectia Mobila Tapitata1.98255.4963.01184.308

4.Sectia Mobila Curbata1.66246.5361.64346.004

5.Sectia Mobila Camara--95026.600

Numarul de biblioteci realizate in semestrul I 2001 este de 6.846 bucati fata de 4.838 bucati realizate in semestrul I 2000.

Tarifele medii orare realizate pe sectii si pe total societate in semestrul I 2000 si semestrul I 2001 sunt urmatoarele :

Nr. SectiaSemestrul I 2000Semestrul I 2001

1.Sectia Mobila Corp1.203,902.007,30

2.Sectia Mobila Arta1.210,902.053,55

3.Sectia Mobila Tapitata1.147,351.888,40

4.Sectia Mobila Curbata-2.566,55

5.Sectia Mobila Camara1.310,302.613,05

Total Societate1.217,652.106,75

Sporurile realizate in procente si pe sectii sunt urmatoarele:

procentele de sporuri sunt stabilite intr- o anexa la Contractul Colectiv de Munca care se incheie anual intre administratia societatiisi sindicat (reprezentantii oamenilor muncii).

Ca elemente de calcul pentru stabilirea cuantumului de sporuri care se acorda personalului muncitor din societate , se au in vedere urmatoarele

Numarul orelor efectiv lucrate intr-o perioada (luna);

Categoria de calificare a personalului;

Salariul negociat.

La elementele de mai sus se aplica procentual sporurile, care sunt diferentiate in functie de sectorul in care angajatul, salariatul isi desfasoara activitatea:

salariul negociat pe o luna

numarul zilelor lucratoare din luna

se imparte la opt ore si se afla salariul orar, la care se aplica procentul.

Nr. Sectia Semestrul I 2000Semestrul I 2001

1.Sectia Mobila Corp31,0128,98

2.Sectia Mobila Arta30,0229,36

3.Sectia Mobila Tapitata30,0326,01

4.Sectia Mobila Curbata33,4331,98

5.Sectia Mobila Camara-29,12

Total Societate30,9029,40

Realizarea programului de productie marfa pe sem.I.al anului 2001

Situatia pe total societate si pe sectii se prezinta dupa cum urmeaza:

Nr. Specificatie Productie Marfa

Program Realizat %

Total Societate din care8.0485.956,673,2

1.Sectia Mobila Corp2.5102.320,692,5

2.Sectia Mobila Arta2.9702.573,686,7

3.Sectia Mobila Tapitata864412,547,7

4.Sectia Mobila Curbata1.252555,344,4

5.Sectia Mobila Camara552103,618,8

Astfel productia marfa nerealizata pe total societate in semestrul I. 2001 valoric este de 2182,4 mii$ , din care :

MOBILA CORP un minus de 189,4 mii $

MOBILA ARTA un minus de 396,4 mii $

MOBILA CAMARA un minus de 448,4 mii $

MOBILA TAPITATA un minus de 451,5 mii $

MOBILA CURBATA un minus de 696,7 mii $

Cauzele principale ale nerealizarilor

S.C.SIGMOB S.A.Sighetu Marmatiei are capacitatide productie disponibile (gradul de utilizare al capacitatilor existente pe total societate fiind numaide 62,2 %), si totodata valoarea totala a contractelor pentru export acopera integral programul de productie marfa pe anul 2000 (valoric fiind de 16000 mii $ = 448.000 milioane lei); totusi nu se realizeaza programul de productie marfa din lipsa de baza materiale necesara productiei, respectiv a mijloacelor circulante pentru aprovizionarea cu materii prime si materiale.

Din cauza lipsei fondurilor banesti, societatea nu poate creea un stoc minim (strict necesar) de materie prima de baza (cherestea) si de asemenea nu poate asigura pe flux strictul necesar de productie neterminata de la o luna la alta, care de altfel este o conditie fundamentala pentru desfasurarea intr-un ritm normal a productiei de mobila pentru export.

Alte cauze:

a) stagnarile in productie din cauza reorganizarii totale a fluxului tehnologic de la MOBILA CAMARA, lucrare inceputa in trim.IV.1999 si terminata in martie 2000.

La aceasta sectie s-a eliminat complet productia neeficienta cu tapiterii si s-a structurat complet la productia de grupe colt.

b) la sectia MOBILA CURBATA au fost eliminate complet produsele pentru firma IKEA(Suedia) care au fost nerentabile pentru societate si au fost inlocuite cu noi comenzi si produse pentru firmele OCF (scaune md. 703,704,707,708) , firma ELEONORA Olanda (scaune WILMA, ELEONORA, SCHONBERG, BUREN), firma MOBEL ZANC (scaun model 001,002) insa inca nu s-a reusit la intreaga capacitate a sectiei , iar tratativele continua si cu alte firme noi ca : MCL Anglia (pentru scaune VICTORIA I si II), cu firma OCF Anglia (scaune 715,716) si respectiv pentru produse de tapiterii pentru acoperirea capacitatilor existente la sectia MOBILA TAPITATA de la Platforma Sighet cu firmele SO-DI-LO Franta , SCHWARTZ Elvetia si in Cehia.

c) Nefurnizarea de catre S.C.ENMEC S.A.Sighet a utilitatilor strict necesare productiei si respectiv nelivrarii de care S.C.SIGSTRAT S.A. a materialelor de stratificare , din care motiv SIGMOB in perioada 01.01- 30.06.2000 a inregistrat in total 2639 ore de stagnare la productie, echivalent cu 1192 mii $ productie pierduta prin nerealizate (Anexa II).

Realizarea indicatorilor tehnico- economici

Desi volumul productiei realizate in semestrul I 2000 nu a atins nivelul programat (73,2 % - din motivele inscrise in capitolul procedent ), totusi indicatorul Productivitatea Muncii fata de 353 $ pe salariat realizat in medie lunara in anul 1998 si 414 $ in 1999, in semestrul I.2000 acesta a fost de 441$ pe salariat pe luna, datorita faptului ca personalul neacoperit cu productie a fost trecut in somaj (Anexa 2).

Castigul mediu a crescut de la 1.811.255 lei pe salariat cat a fost media lunara in anul 1999, la2. 279.394 lei pe salariat realizat in medie lunara in semestrul I.2000.

Ponderea manoperei directe din totalul productiei realizate in semestrul I 2000 a fost de 17,4 % pe total societate, din care sub 16 % la MOBILA CORP, MOBILA ARTA , MOBILA TAPITATA si peste 24% la MOBILA CURBATA SI MOBILA CAMARA.

Piata si comercializarea

Comercializarea pe piata interna se realizeaza in general prin magazinul propriu de desfacere sau prin livrari catre diferite societati comerciale, dar nu pe baza de contracte ferme deoarece productia realizata este in exclusivitate pentru export.Din disponibilul lunar de la export se livreaza la intern pe baza de comenzi.

Volumul livrarilor pe piata interna se ridica la aproximativ 2030 milioane lei pe luna in structura produselor pe care le executa la export (biblioteci, holuri, grupe colt, scaune).

Prognozam realizarea cererii si a ofertei pe aceasta piata tot in functie de disponibilul de la export, respectiv in jur de 2030 milioane lei pe luna.

Relatiile teritoriale ale societatii sunt pe pietele din Europa de Vest cu firme din Germania, 60% in principal MCA-Germania, Suedia 20%, Franta 5%, Anglia 3% si pe piata estica, partenerii teritoriali Rusia si Ucraina cu un volum de 4% , dar cu tendinte de crestere. Sunt perspectgive pentru pietele Japoniei , Argentinei, Cehiei, Beneluxului.

Preturile se stabilesc avand la baza antecalculatia de pret si pornind de la consumurile si costurile elementelor de calculatie.

Preturile la export se negociaza cu clienti in functie de piata de desfacere, ele avand ca baza de pornire preturile de productie.

Conceptia de marketing a societatii este de a participa la cat mai multe targuri internationale pentru a fi cunoscute si pentru a cunoaste gama de mobilier si stilul cerut de fiecare tara ca si preturile competitive, standard de calitate.

Ca masuri si actiuni ce se impun pentru cresterea competitivitatii produselor pe piata avem:

alinierea calitatii produselor si a preturilor pe categorii de mobilier la nivelul pietei mondiale;

executia de produse cu mare precizie care sa asigure o interschimbabilitate, demontabilitate, cu montare la cumparatori;

asigurarea unui design placut atat produsului cat si ambalajului;

testarea pietelor si prin infiintarea de magazine proprii pe pietele putin cunoscute.

3.2. Prezentarea proiectului de investitii al S.C.SIGMOB S.A. Sighetu Marmatiei

S.C.SIGMOB S.A. Sighetu Marmatiei are scopul de a demonstra fezabilitatea unei investitii privind modernizarea productiei de mobila din profilul societatii, avand in vedere resursele de materie prima disponibila, tendintele cresterii cererii pe piata interna si externa in perspectiva anilor 1999-2002 a mobilei, capacitatea societatii de rambursare a dotarilor si mai ales facilitatile de implementare a proiectului propus.

Realizarea programului de investitii propuse in proiect sustine cresterea cifrei de afaceri si a marjei medii a societatii precum si atingerea echilibrului financiar incepand din 2000.

Produsele etalon pentru dimensionarea proiectului sunt:

- MOBILA CORP 13.500 Biblioteca AMRUN

- MOBILA ARTA 12.000 Biblioteca AACHEN / an

- MOBILA TAPITATA 8.000 Canapea ROSSI/an

- MOBILA CURBATA 250.000 Scaun IONA

- Mobilier rustic tapitat 5.000 Grupa colt BRIXEN/an

Regim de lucru : - 250 zile/an

doua schimburi pe zi

Productia este destinata in totalitate exportului ridicandu-se la o valoare de 22,8 milioane $ S.U.A.

Costul total de investitie

investitia totala este de 19.050 mii $

Planul de finantare

Valoarea totala a investitiei : 19.050 mii $ .............. 100 %

Surse de finantare:

- Capital propriu ............ 2.860 mii $ .............. 15 %

Cladiri, echipamente, teren

- Credite bancare .............. 16.190 mii $ ............. 85 %

Utilajele propuse se vor asigura de la firme specializate pe producerea si comercializarea utilajelor pentru industria lemnului din Germania. Firme cu prestigiu ca HOMAG, FRIZ, ATENDORF, HAUG, DIMTER, WEEKE, WEINISG, REICHENBACHER, EISEMANN.


cresterea rentabilitatii de la 19% la 20,4 %

cresterea marjei profilului de la 6,5 % la 11,9%

reducerea cheltuielilor in exploatare de la 93,5% la 83,1%

cresterea profitului brut de la 1,1 mii $ la 3,9 mii $

cresterea productivitatii muncii de la 7,5 mii $ la 10,3 mii $

durata de recuperare a investitiei din profitul brut este de 3,8 ani

Analiza cost-beneficiu pe baza fluxului de numerar cu valori actualizate atesta viabilitata actiunii proiectate prin rata interna de rentabilitate financiara de 19,2 .



-existenta unei baze materiale puternice

traditie in prelucrarea mobilei

prestigiul dobandit de SIGMOB S.A., pe piata internationala fiind una din firmele cunoscute si apreciate

stabilitatea personalului, majoritatea fiind de varf in domeniu

existenta unei echipe manageriale sudate cu experianta valoroasa in domeniu si cu initiativa.

Creditul va fi garantat in proportie de 62 % din valoarea utilajelor importate si 58% din valoarea mijloacelor fixe existente (cladiri, utilaje).

Comercializarea produselor

Productia este destinata in proportie de 98 % exportului, productia pentru intern executandu-se numai la comenzi speciale.

Dotarea tehnica prevazuta a fi asigurata prin proiect este la un nivel tehnic international si va permite ridicarea calitatii produselor.

Conditii de rambursare

Creditul de 16.190 mii $ va fi rambursat in 4,5 ani in 9 rate egale, prima rata fiind scadenta la 6 luni de la data medie pondrata a livrarii utilajelor cu o dobanda anuala de 13 %.

Eficienta proiectului reiese din rezultatele calculelor indicatorilor economici ai societatii pe perioada 1998 2002.

Rentabilitatea reprezinta capacitatea agentului economic de a realiza profit.

Rr =

Vt= venituri totale

Ct = cheltuieli totale;

Indicatori de fezabilitate

Indicatori U.MAnaliza financiaraAnaliza economica

Raport venit actualizat la costK1,031,01

Venit net actualizatMii $34507116

Rata interna de rentabilitate%2014

Investitia poate sa asigure desfasurarea unui proces tehnologic modernizat, cu un nivel ridicat de precizie in prelucrarea materialelor, dotat cu utilaje performanete, care sa confere produselor capacitatea de a rezista in medii concurentiale.

In acest caz se conteaza pe cucerirea unui nou segment de piata.

Volumul productiei ce va putea fi realizat la nivelul anului standard (2003) creste la 12.798 mii $ , atat prin cresterea productiei in unitati fizice cat si prin imbunatatirea calitatii produselor.

Investitia in valoare de 19.050 mii $ se va asigura in proportie de 15%(2860 mii $) din surse proprii, iar 85% (16180 mii $) dintr-un credit extern rambursabil in 9 rate semestriale egale, prima rata fiind scadenta la sase luni de la data medie ponderata a primirii utilajelor, cu o dobanda anuala de 13 %.

Utilajele propuse se vor asigura de la firme specializate pe producerea si comercializarea utilajelor pentru industria lemnului din Germania. Firme cu prestigiu ca: HOMAG, FRIZ, ATENDORF, HAUG, DIMTER, WEEKE, WEINISG, REICHENBACHER, EISEMANN.


cresterea rentabilitatii de la 19% la 20,4 %

cresterea marjei profitului de la 6,5 % la 11,9%

reducerea cheltuielilor in exploatare de la 93,5 % la 83,1%

cresterea profitului brut de la 1,1 mii $ la 10,3 mii $

durata de recuperare a investitiei din profitul brut este de 3,8 ani.

Analiza cost beneficiu pe baza fluxului de numerar cu valori actualizate atesta viabilitatea actiunii proiectate prin rata interna de rentabilitate financiara de 19,2 .



existenta unei baze materiale puternice

traditie in prelucrarea mobilei

prestigiul dobandit de SIGMOB S.A. pe piata internationala fiind una din firmele cunoscute si apreciate

stabilitatea personalului, majoritatea fiind de varf in domeniu

existenta unei echipe manageriale sudate cu experienta valoroasa in domeniu si initiativa.

Creditul va fi garantat in proportie de 62% din valoarea utilajelor importate si 58% din valoarea mijloacelor fixe existente (cladiri, utilaje).

Comercializarea produselor

Productia este destinata in proportie de 98 % exportului, productia pentru intern executandu-se numai la comenzi speciale.

Dotarea tehnica prevazuta a fi asigurata prin proiect este la un nivel tehnic international si va permite ridicarea calitatii produselor.

Principalele firme prin care se deruleaza contractele pentru export sunt:

Nr. crt.Firma / taraContracte 99 cu derulare 2000 mii$Optiuni de contractareTotal mii $

1MCA-Germania291266609572

2IKEA- Suedia2958851180

3SCHWARTZ-Elvetia405-405

4MIRE-Italia736-736

5MCL-Anglia-432432

6OCF-Anglia128-128

7SODILO-Franta-134134

8Stram Diffusion Franta187567754

9Eleonora Olanda-309309

10NOROM Norvegia-237237

11ZANG-Germania-18971897

12QIMEX Olanda-216216

13HONDA Inter. Olanda-20.24820.248

-TOTAL466331.58536.248

Canalele de distributie propuse de proiect :

regim franco-fabrica pentru produsele destinate pietei interne si exportului

canale directe de distributie prin magazinul propriu

Produsele

Proiectul urmareste sa sustina oportunitatea devenita necesitatea vitala a retehnologizarii productiei de mobila a SIGMOB S.A. in vederea :

modernizarii proceselor de fabricatie concepute in urma cu peste 30 ani care au suferit modernizari sporadice de-a lungul anilor;

produsele de calitate superioara care sa inmagazineze o prelucrare de inalta precizie, un finisaj de exigenta, care sa le confere competitivitate in orice mediu competitional.

Lista cu utilajele principale pentru retehnologizare

Uscare:

Camere de uscare

-furnizor EISEMAN Germania

Imbinare furniruire:

Masina de aplicat adezivi pentru furnire

Furnizor KUPER Germania

Masina de imbinat furnir cu fir fuzibil

Furnizor HAUG Germania

Masina de imbinat furnir cu hartie gresata (2 bucati)


Masina de imbinat furnir cu fir fuzibil (4 bucati)


Masina portativa de imbinat furnir (8 bucati)

Sistem de incalzire HAUG


Prelucrarea panourilor

Agregat de debitat panouri

Furnizor HOLZMA

Masina de calibrat

Furnizor HEESEMAN

Presa de furniruit in tact scurt

Furnizor FRIZ

Masina de furniruit canturi

Furnizor HOMAG

Frezare prin copiere

Centru de prelucrare CN (3 bucati)

Furnizor HOMAG Germania

Agregat de formatizat panouri

Furnizor HOMAG

Centru de gaurire multipla (l bucata)

Furnizor WEEKE

Masina de slefuit

Furnizor HEESEMANN

Prelucrarea masivelor:

Masina de profilat si imbinat pe lungime-scurte si subscurte

Furnizor DIMTER

Linie pentru presare panou din elemente masive

Furnizor DIMTER

Masina de imbinat in dinti pe lungime

Furnizor DIMTER

Fierastrau circular de retezat la 45 (2 bucati)

Furnizor ALTENDORF Germania

Masina de gaurit pe patru fete

Furnizor WEININ- Germania

Masina de slefuit canturi profilate (2 bucati)

Furnizor JONSDORF

Masina desculptat cu patru capete (l bucata)

Furnizor REICHENBAHER

Masina de gaurit pentru cepuri, vane, pupitre (2 bucati)

Furnizor AYEN

Masina de introdus si incleiat cepuri (4 bucati)

Masina de scos si inlocuit noduri si pungile de rasina

Masina de frezat automat inlocuitori de noduri si pungi de rasina

Furnizor AYEN

Finisaj:

Cabina de pulverizare (l bucata)

Linie de lacuire scurta (l bucata)

Furnizor EISEMEN

Tapiterie:

Pistoale de capsat

Furnizor BeA

Ascutitorie

furnizor WEINIG

Utilitati:

compresor (l bucata )

tip KAESER Germania

Cazan

Furnizor CONUS Germania

Pentru dimensionarea tehnologica si economica s-au stabilit cinci etaloane pentru cele cinci fabrici retehnologizate, alese din programele de fabricatie ale fiecarei unitati ca intrunind criteriile care sa le confere reprezentativitate pentru specific.

Produsele etalon pe fabrici sunt:

MOBILA CORP biblioteca AMRUM

MOBILA ARTA biblioteca AACHEN

MOBILA TAPITATA canapea de colt ROSSI

MOBILA CURBATA scaunul IONA

MOBILIER RUSTIC grup colt BRIXEN

Date tehnologice de productie

Capacitatea de productie

Sectia U.M.Capacitate anualaProductieGrad acoperire capacitate %

Mobila corp

Biblioteca AMRUNBuc15.00013.50090

Mobila arta

Biblioteca AACHENBuc14.00012.00085,7

Mobila tapitata

Canapea ROSSIBuc9.0008.00088,9

Mobila curbata

Scaun IONABuc300.00025.00083,3

Mobilier rustic

Grup colt BRIXENbuc6.0005.00083,3

Regimul de lucru este de 250zile / an in doua schimburi pe zi

Tehnologii si procese tehnologice prevazute Implementarea proiectului este sustinuta de urmatoarele facilitati:

constructii existente pentru fabricatii in foarte buna stare

retele de utilitati tehnologice

potential de resurse umane cu calificare in industria de mobila

depozite de materii prime (cherestea si PFL)

magazii de produse finite

cai de acces interioare , CFR si auto

surse de materie prima foarte apropiate : cheresteaua de la bazinele

SIGSTRAT SA.din platforma, cand conditiile de pret sunt rezonabile, sau de la MOBSTRAT sau STRATUSMOB.

Retehnologizarea se reflecta in intregul proces tehnologic al fiecarei fabrici in zonele la care interventia se impunea imperios.

Procesele de fabricatie sunt:

Uscarea

Prelucrarea elementelor din lemn masiv

Formatizarea PAL

Imbinarea furnirelor

Prelucrarea mecanica

Finisarea mobilei

Tapitarea mobilei

Ascutirea sculelor

Aerul comprimat

Energia termica

Reducerea numarului de salariati datorita cresterii volumului de productie prin retehnologizare

Program 2001Nr SectiaVolum de productie

Buc.Nr. de salariatiProductivitatea

Muncii

UM / pers.

1.MOBILA CORP10.20070814,4

2.MOBILA ARTA11.40089812,7

3.MOBILA TAPITATA6.6009569,5

4.MOBILA CURBATA180.00040644,33

5.MOBILIER RUSTIC

TAPITAT4.20010440,4

TOTAL2.211

Proiectat 2002

NrSectia

Volum de productie

BucProiectat

In cond. Productiv

2001Reducere de pers.

Productiv muncii

1.Mobila corp13.50070893722919,1

2.Mobila arta12.0008981.01812013,4

3.Mobila tapitata8.000951152084,2

4.Mobila curbata250.000406563157615,8

5.Mobilier rustic tapitat5.0001041242048,1

2.2112.757546

Rezulta ca in conditiile pastrarii tehnologiei actuale, la nivelul capacitatii proiectate ar fi fost necesari 596 de oameni in plus, care dupa modernizare sunt economii de personal.

Consideratii privind mediul inconjurator

Tehnologia de fabricatie a mobilei este nepoluanta. Emisiile rezultate din procese se inscriu in conditiile impuse de normativele privind protectia mediului.

Implementarea proiectului Etapele de realizare a obiectivelor tehnologice sunt :

1. Elaborarea studiului de fezabilitate 1 luna

2. Acordarea creditelor de finantare 1 luna

3. Documentatia tehnica 3 luni

4. achizitionarea de utilaje, echipamente, echipamente instalatie 9 luni

5. Montaj si punere in functiune 2 luni

6. Probe tehnologice 1 luna

7.Realizarea capacitatii de productie 6 luni

Costuri, venituri estimate si surse de finantare pentru activitati viitoare

Bazele legale si de pret utilizate

Lucrarea a fost elaborata avand ca baza volumul de productie la nivelul anului 2000 programat de beneficiar in unitati fizice si evaluat in dolari cu preturile negociate la nivelul lunii aprilie 2001

Investitia propusa urmeaza a se asigura in proportie de 85% (16.190 mii $) dintr-un credit bancar rambursabil in 9 rate semestriale cu o dobanda anuala de 13 % iar 15% din valoarea investitiei urmeaza a fi asigurata din surse proprii suma ridicandu-se la o valoare de 2860 mii $.

In conditiile deprecierii leului s-a convenit prezentarea activitatii viitoare numai in dolari, sustinuta de faptul ca productia societatii este destinata in totalitate exportului.

Cerintele la intern reprezinta mai putin de 0,5 % din totalul productiei, aceasta executandu-se numai la comanda.

Bazele legale si de pret utilizate

La stabilirea valorii productiei s-a utilizat pretul negociat pentru produsele luate etalon in vederea dimensionarii productiei fizice, care au fost corectate prin aplicarea unui coeficient de crestere a calitatii produselor.

Indicatori de exploatare

Indicatorii ocazionati de investitie sunt prezentati in perspectiva perioadei de rambursare a creditului dupa cum urmeaza:

Indicatorii prezentati etaleaza efectele economice ale tuturor fortelor sinergetice ce conduc la obtinerea unor rezultate optime in exploatare.

Astfel efortul de investitie de 19.050 mii $ genereaza o productie de 28.798 mii $ respectiv cu 0,84 $ se obtine 1 $ productie.

Profitabilitatea investitiei este reflectata de raportul dintre profitul brut obtinut dupa atingerea parametrilor proiectati si valoarea investitiei care este de 20,3 %.

Eficienta in exploatare se poate analiza prin prisma raportului dintre costurile de productie si valoarea productiei exprimate procentual care reprezinta o curba descrescatoare :93,5 %, 88,1%, 83,1%. Ea reflecta rezultatele profitabile, de implementare a investitiei soldate cu reducerea consumurilor de materii prime, materiale si combustibil, cresterea productivitatii muncii si imbunatatirea calitatii produselor evidentiate pe structura de costuri.

Profitul brut in valoare absoluta creste de la 1.076 mii $ program 2000 la 3.860 mii $ la nivel de an standard.

Durata de recuperare a investitiei din profitul brut este de cca 5 ani, durata considerata ca optima pentru acest tip de investitii.

Prin modernizare si retehnologizare, societatea asigura continuitate in munca pentru un numar de 2211 localnici. In acest fel productivitatea muncii prezinta o solutie ascendenta : 7,53 mii $, 8,66 mii $, 10,31 mii $.

3.3. Analiza economica a proiectului de investitie

INDICATORII DE PROGNOZA , cuprinzand evolutia principalilor indicatori economico-financiari al S.C.SIGMOB S.A. Sighet in perioada 1998 2000 , sem.I.1998 si preliminar pe 1998, precum si prognoza pana in anul 2000:

Capitalul social - a fost majorat la 15,9 miliarde lei, ca urmare a obtinerii de la Ministerul Industriei a CERTIFICATELOR DE PROPRIETATE, pentru terenuri si inregistrate la Camera de Comert si Industrie Maramures, sub nr. 1765 din 24.05.1996, terenuri care au fost reevaluate conform H.G. nr. 834/1991 si H.G. nr. 500/1994 si inregistrate in evidenta contabila a societatii.

Numarul de personal - total a avut o tendinta de scadere in perioada 1998- 1999 si relativ constanta in 2000, iar productia programata pentru 2000 si cele prognozate pentru

Documents

Eficienta Investitiilor Alocate Cresteii Productivitatii La Export-sc Sigmob Sa-sighetu Marmatiei