Efectele Poluantilor din Atmosfera asupra Organismului Uman

PROIECT

pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor

TEMA:Efectele poluantilor din atmosfera asupra organismului uman

Director C.T.L.E. Prof. Ruxandra Ionescu

Coordonator proiect:

Prof. Danciu Vasilica2007

CUPRINS:1.Aerul si importanta lui 4

1.1 Natura si structura atmosferei...5

1.2 Compozitia atmosferei..7

2.Poluarea atmosferei,surse de poluare si poluantii aerului...7

2.1 Tipuri de poluare..11

2.1.1 Poluarea cu monoxid de carbon..11

2.1.2 Poluarea cu dioxid de carbon..12

2.1.3 Poluarea cu oxizi ai azotului...12

2.1.4 Poluarea cu dioxid de sulf-depunerile acide...13

2.1.5 Smogul fotochimic..13

2.1.6 Freonii-gaura de ozon14

2.1.7 Fumul de tigara..14

2.1.8 Poluarea cu compusi organici15

2.1.9 Poluarea cu metale si compusii acestora15

2.1.9.1 Plumbul si compusii sai15

2.1.9.2 Mercurul15

2.1.9.3 Aluminiu15

2.1.9.4 Cadmiul.15

2.1.10 Poluarea cu particule solide15

3.Efectele poluantilor din atmosfera asupra organismului uman si asupra mediului.17

3.1 Efectele poluarii cu monoxid de carbon17

3.2 Efectele poluarii cu dioxid de carbon18

3.3 Efectele poluarii cu oxizi ai azotului.18

3.4 Efectele poluarii cu dioxid de sulf.19

3.5 Efectul smogului fotochimic..19

3.6 Efectul degradarii stratului de ozon20

3.7 Efectul fumatului20

3.8 Efectele compusilor organici..25

3.9 Efectele poluarii cu metale si compusii acestora25

3.9.1 Efectele poluarii cu plumb.25

3.9.2 Efectele poluarii cu mercur26

3.9.3 Efectele poluarii cu aluminiu.26

3.9.4 Efectele poluarii cu cadmiu27

4.Analiza calitatii aerului.27

5.Masuri de combatere ale aerului.29

5.1 Masuri de combatere a poluarii cu monoxid de carbon29

5.2 Masuri de combatere a poluarii cu dioxid de carbon29

5.3 Masuri de combatere a poluarii cu oxizi ai azotului.30

5.4 Masuri de combatere a poluarii cu dioxid de sulf.30

5.5 Masuri de combatere a smogului fotochimic31

5.6 Masuri de protectie a stratului de ozon.31

5.7 Masuri de combatere a fumatului.32

6.Massuri de protectia muncii in laboratorul de chimie.34

7.Concluzii..36

7.1 Combaterea poluarii...36

7.2 Combaterea poluarii atmosferice37

7.3 Actiuni guvernamentale pentru combaterea poluarii.38

7.4 Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii.38

7.5 Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice in Romania39

Bibliografie..42

EFECTELE POUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

1.AERUL SI IMPORTANTA LUI

Daca un singur soare si un singur aer

exista pentru toti ,de ce unii tin cu tot

dinadinsul sa le polueze,poluandu-se?

(Grigore Vieru)

Aerul este un element indispensabil vietii,cantitatea consumata de organismul uman fiind foarte mare:intr-o singura inspiratie patrund in pulmonul nostru 0.5l de aer,ceea ce inseamna 8l pe minut ,respectiv

14-15 mc in 24 ore.In lipsa aerului omul nu poate supravietuii mai mult de cateva minute.Intre organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul pulmonului ,suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 mp.

Aerul este invelisul gazos care inconjoara Pamantul,avand o grosime medie de aproximativ 3000 km,numit atmosfera.Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt:

-troposfera(0-11km altitudine) de la cuvantul grecesc tropos= agitat,este stratul interior la contactul cu suprafata pamantului.Poate fi considerat stratul vietii aici concentrandu-se 80% din volumul total de gaze din atmosfera si producandu-se fenomene meteorologice.

-tropopauza are o grosime de 2 km si face trecerea de la troposfera la stratosfera.

-stratosfera urmeaza pana la circa 50-80 km.In acest strat nu se desfasoara fenomene meteorologice.

-stratopauza face la randul ei trecerea spre mezosfera avand doar 10km grosime .Beneficiaza de o temperatura ridicata datorita acumularii ozonului.Acumularea ozonului in stratosfera se datoreaza disocierii moleculelor de O2 prin actiunea razelor ultraviolete.Prezenta acestui strat este o mare binefacere pentru viata,constituindu-se intr-un ecran protector al planetei impotriva radiatiilor ultraviolete.

-mezosfera se intinde de la 80-85 km.Este stratul unor complicate procese fotochimice si de absortie puternica a radiatiilor ultraviolete.

Proprietatile ei au o mare importanta in zborurile cosmice pentru calcularea culoarului de intrare in atmosfera a navelor cosmice.

-mezopauza este cuprinsa intre 80-90 km ,temperatura scade puternic.

-termosfera(90-400 km) cel mai fierbinte strat al atmosferei,avand loc puternice disocieri ale moleculelor de O2 si N2 si procese fotochimice intense;totodata,aici are loc o puternica ionizare a aerului cauzata de radiatiile ultraviolete,radiatiile X si captarea unor fluxuri de particule din spatiul interplanetar.

-exosfera(400-3000 Km) altitudine.

1.1 NATURA SI STRUCTURA ATMOSFEREI

Inainte de a examina poluarea atmosferei trebuie cunoscute si intelese conditiile naturale si constituientii atmosferei precum si modul in care acestia influenteaza formarea si circuitul speciilor chimice din intreaga biosfera.Pentru a intelege influenta omului asupra mediului inconjurator trebuie intai intelese procesele naturale.In acest scop incepe cu o descriere a atmosferei si cu identificarea diferitelor straturi ale acesteia.

Importante pentru intreaga biosfera sunt grosimea si structura atmosferei.Ea esta mai subtire la poli si mai groasa la Ecuator.Limita exterioara a atmosferei este situata la circa 1000 Km uneori este considerata chiar la 35.000 Km.

Atmosfera este stratificata pe inaltime din punct de vedere al compozitiei si din punct de vedere al temperaturii sale.Atmosfera nu este omogena ea contine mai multe straturi suprapuse.

-Stratificarea atmosferei terestre-

I. HOMOSFERA-primul substrat al atmosferei cu o grosime de aproximativ 10 km cu o compozitie relativ constanta,concentratia este descrescatoare datorita fenomenului de rarefiere.Homosfera este caracterizata prin masa moleculara medie de 28.973.Deasupra acestui strat se situeaza heterosfera in care masa moleculara medie a aerului scade cu inaltimea datorita cresterii ponderii hidrogenului si oxigenului atomic.

Homosfera este stratificata la randul ei in:a)troposfera

b)stratosfera

c)mezosfera

II.HETEROSFERA-stratul exterior al atmosferei.Absortia puternica a radiatiilor solare face ca temperatura heterosferei sa creasca mult.La partea sa superioara sa ajunga la valori de 1100-1600 grade Celsius.Aceasta crestere a temperaturii justifica numele de termosfera dat heterosferei.

Sub aspect ecologic atmosfera anihileaza efectul distrugator al razelor solare primite.Reflecta,absoarbe si difuzeaza circa 37% din radiatiile solare.O alta importanta a atmosferei consta in oprirea radiatiilor ultraviolete care ajunse pe pamant ar distruge viata.Atmosfera nu permite pierderea in spatiul cosmic a caldurii acumulate la suprafata pamantului si face posibila circulatia apei in natura si reprezinta rezervorul unor compusi vitali pentru organismele animale si pentru plante.

1.2 COMPOZITIA ATMOSFEREI

Atmosfera este formata dintr-un amestec fizic de gaze elementare,gaze rare si substante compuse.Aceste componente au un rol ecologic determinat care actioneaza in mod constant pozitiv sau negativ asupra biocenozelor.Compozitia atmosferei se modifica pe verticala.

Dintre toate componentele atmosferei azotul si oxigenul sunt singurele elemente gazoase care exista pe tot intervalul acesteia.In partea inferioara se gasesc sub forma de molecule,iar in stratul superior se gasesc in stare atomica.Atmosfera nepoluata,apoape de suprafata Pamantului are compozitia prezentata in urmatorul tabel:

-Compozitia si timpul de stationare al componentilor atmosferici-

2.POLUAREA ATMOSFEREI,SURSE DE POLUANTI SI POLUANTII AERULUI

Sursa de poluare atmosferica este reprezentata de orice activitate in urma careia are loc eliminarea de substante transportabile pe calea aerului.

Poluantul reprezinta orice substanta solida,lichida ,sub forma gazoasa sau de vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica,ionizanta,

termica,fonica sau vibratii)care introdusa in mediu,modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

Poluantii atmosferici fac parte practic din toate categoriile de compusi chimici si pot fi clasificati dupa mai multe criterii:

-dupa starea de agregare:gaze permanente,vapori ai lichidelor sau picaturi de lichide dispersate in aer ,pulberi solide.

-dupa activitatea lor chimica:reactivi si inerti.

-dupa clasa de compusi:anorganici si organici.

-dupa toxicitate:toxici si netoxici.

In atmosfera exista in mod normal o serie de compusi proveniti din surse naturale care pot capata caracter de poluanti la cresterea concentratiei lor peste cea normala(naturala).

Dintre poluantii atmosferici cei mai importanti clasificati dupa natura lor chimica mentionam:

A.Compusi anorganici

1.Compusi ai carbonului(negrul de fum;oxizii carbonului CO,CO2).

2.Compusi ai sulfului(compusi in stare redusaH2S,COS,CS2,oxizi SO2,SO3;H2 SO 4 si sulfatii;)

3.Compusi ai azotului(in stare redusa NH3;oxizi NO,NO2;HNO3 si azotatii)

4.Compusi ai halogeniilor(clorul si clorurile;acidul fluorhidric si florurile)

5.Metale(plumbul)

6.Pulberi inactive chimic(silicatii;carbonatii;minerale naturale)

B.Compusi organici

1.Hidrocarburi(saturate-gaze,vapori.picaturi de ulei-aerosoli;nesaturate;aromatice-mono si polinucleare)

2.Compusi oxigenati(alcooli:metanol,aldehide si cetone:formaldehida,acroleina,acetona)

3.Compusi halogenati(freoni;haloni;lifenoli policlorurati;dibenzodioxinele policlorurate;dibenzofuranii policlorurate)

C.Substante radioactive

D.Bioaerosoli(polen,spori de mucegai)

Sursele de poluare ale aerului se pot clasifica dupa originea lor in:

a)naturala(depozite de compusi organici in descompunere-mlastini,iazuri,cadavre de animale;eruptii vulcanice si emanatii vulcanice)

b)antropice(industria,arderea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor,motoare cu ardere interna)

In functie de modul de evacuare a impuritatilor in atmosfera sursele de poluare se clasifica in:

a)surse de evacuare organizate(cosuri si guri de evacuare specifice sectorului industrial)

b)surse de evacuare neorganizate(surse naturale,industriile ce produc cantitati mici de agenti impurificatori ,agricultura)

c)surse stationare(arderea combustibililor fosili-carbune,petrol,gaze naturale,pentru obtinerea de energie in scopuri industriale.

d)surse mobile(mijloace de transport rutiere,feroviare,aeriene si maritime.Mijloacele de transport indiferent de natura lor polueaza atmosfera prin funingine ,oxizi ai carbonului,oxizi ai azotului,hidrocarburi,suspensii,plumb,antioxidanti.)

Sursele de poluare a atmosferei pot fi clasificate dupa suprafata sau forma emisiei in:

a)surse punctiforme(cosuri)

b)surse liniare(autostrazi)

c)surse de suprafata(orase)

d)de volum(explozii)

e)difuze(suprafete foarte mari,terenuri agricole)

Principalele surse de poluare a aerului si tipurile de agenti poluanti pe care ii pun in libertate:

CategoriaSursaProcesul generator de poluareAgentii poluanti

SURSEsolerodare eoliana climatica;descompunerea de reziduuri de origine animala si vegetala(cadavre,dejectii)particule minerale,particule organice,oxizi de siliciu,gaze(CO2,H2S,NH3 etc)

NATURALEplanteproducerea si eliberarea de particulegranule de polen,

spori de mucegai

vulcanieruptii,emanatiiparticule,gaze,vapori

uzine

termoenergeticetransport,depozitare,

preparare si arderea combustibililor,indeosebi cei cu impuritatipulberi de carbune,cenusa ,fum,impuritati solide,compusi de As,gaze(CO2,CO,SO2,SO3,Nox,H2S etc)

SURSEARTIFICIALEintreprinderi

siderurgicecombustibili,transport,

depozitare.topire si rafinare de minereu si metale,combinarea in aliaje cu alte metalepulberi de minereu si

fier,oxizi de fier,SiO2,Mn,gaze,

fenolihidrocarburi policiclice

intreprinderi de

metale neferoasepreparare ,topirea si rafinare de minereuri si metale neferoase,combinare in aliaje ,topire si turnarepulberi,vapori,oxizi metalici de

Pb,Zn,Cu,Be,As,Sb,Cd,Hg gaze

fab. de mat. de constructiitransport,macinare,

prelucrare,arderepulberi netoxici,fibrogene,azbest cancerigene

uzine chimice

de produse

anorganiceproducere de

acizi(clorhidric,fosforic,

azotic,sulfuric),Cl,alcalii,

ingrasaminte mineraleeliberare de gaze(SO2,SO3,H2S,HF,Cl2,CS2)

vapori,particule.

SURSE ARTIFICIALEuzine chimice

de produse

organicerafinarea petrolului si obtinerea de produse din petrol,depozitari,transport,

coloranti,medicamente,

mase plastice,pesticide,cauciuchidrocarburi,solventi,eteri,

alcooli,fenoli,mercaptani,

negru de fum.

uzine de hartie si celulozatransport,macinare,

produse de pasta,inalbirepulberi,dioxid de sulf,

clor,mercaptani

industria alimentara si produse animalieretransport,depozitare,

prelucrare de materii prime intermediare si finitepulberi,

substante odorante

ARDERI

REZIDUALEcrematorii de bloc,cartier ,orastransport,depozitare,

uscare,ardereparticole,subst. odorante,

fum,cenusa

autovehiculetanc,carter,carburator,

esapament,ardere incompletaCO,CO2,Nox,Na,Pb,fum,hidrocarburi cancerigene,particule,aldehide

TRANSPORTnaveardere incompleta,combustibilifum,CO,CO2,SO2,H2S,hidrocarburi

avioanecombustii de diferiti combustibili superiorivapori,hidrocarburi,oxizi de azot,aldehide

CASNICEsisteme de incalzirecombustii de diferiti combustibili Cenusa ,fum,CO,CO2,SO2

TUTUNtigari,pipafumatCO,fum,hidrocarburi cancerigene,nicotina,oxizi de azot,Pb

Cunoasterea numarului,naturii si capacitatii surselor de poluare si inventarierea acestora,cunoscuta sub numele de cadastrul surselor,permite aprecierea modalitatilor de reducere a impactului poluarii asupra mediului.Astfel,nu se poate vorbi despre o epurare sau depoluare a aerului atmosferic ci numai de o pastrare a puritatii in conditiile minimizarii emisiilor de agenti poluanti.

Impurificarea aerului se poate realiza prin intermediul:

-poluanti primari:gaze,particule solide,particule mici(fum,aerosoli).

-poluanti secundari rezultati din interactiunea poluantiilor primari cu apa sau intre ei.

In functie de natura poluantului,poluarea aerului poate fi fizica,chimica si biologica.

Poluarea fizica-se refera la introducerea de energie care poate fi:energie calorica care genereaza poluare termica si energie radianta care determina poluarea cu radiatii penetrante,poluarea fonica.

Poluarea chimica-se refera la eliminarea din atmosfera a unor substante straine de compozitie naturala a acesteia cum ar fi unele gaze si pulberi.

Poluarea biologica-se refera la contaminarea biologica.Microflora aerului este reprezentata de virusuri,bacterii si fungii de origine umana,animala si din natura.Microorganismele din natura joaca un rol important in procese biologice de fermentare,biodegradare a unor substante.In aer microorganismele nu se gasesc sub forma de corpi microbieni izolati ci sunt in general inglobate dau aderente la particulele de praf,fum sau vapori de apa si exista in aer sub 3 forme:picaturi de secretie-se produc prin tuse,stranut,vorbire,muget,au dimensiuni de 100 microni;nuclee de picaturi-rezulta o data cu picaturile de secretie si sunt de dimensiuni mai mici;praf bacterian-este constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de origine animala si umana.

2.1 TIPURI DE POLUARE

2.1.1 POLUAREA CU MONOXID DE CARBON

Efectul nociv al monoxidului de carbon se manifesta asupra organismului animal si in special asupra celui uman,sursele cele mai importante fiind plasate in mediul urban.

Concentratia monoxidului de carbon din atmosfera depaseste de multe ori maximile admise.In intersectiile cu trafic intens concentratia monoxidului de carbon ajunge uneori pana la valori de 250-300mg/mc.

Monoxidul de carbon rezulta in principal din:arderile incomplete ale carburantilor din motoarele cu combustie interna,arderea combustibililor fosili,procese industriale,incinerarea reziduurilor,incendii,fumat,etc.

Siderurgia reprezinta principala sursa industriala de monoxid de carbon.Gazul de furnal contine 25-30% CO din care 80 % recircula iar gazul de la cuptoare 8-10% astfel incat intr-un combinat siderurgic se elimina in medie 3 mii tone CO/zi.

Continutul in CO al gazelor de esapament depind de:tipul combustibilului,tipul motorului si conditiile de functionare.Astfel daca se prezinta comparativ continutul gazelor de esapament pentru 2 tipuri de motoare in diverse etape de functionare se constata o diferenta importanta la motoarele Diesel(max. 0.1%)si cele cu benzina(2.5-7 % CO).

2.1.2 POLUAREA CU DIOXID DE CARBON-efectul de sera

Principalii produsi ai proceselor de combustie sunt oxizii de carbon,proportia cea mai mare reprezinta CO2.CO2 este produsul arderii complete a combustibililor fosili si se degaja in cantitati proportionale cu acestia ceea ce inseamna o crestere de 1.5 ppm a concentratiei CO2 atmosferic pe an.

Cantitatea de CO2 pusa anual in libertate la nivel mondial are o valoare de 20 de ori mai mare decat celelalte impuritati solide si gazoase puse anual in libertate din activitatile antropice.Cu toate acestea nu reprezinta un pericol direct asupra organismului uman datorita nivelului ridicat al concentratiei minime toxice(3-4%).

Acumularea de CO2 in atmosfera impreuna cu alti compusi are drept urmare modificarea regimului de transfer al caldurii de la nivelul solului in atmosfera si favorizeaza efectul de sera.

2.1.3 POLUAREA CU OXIZI AI AZOTULUI

Dintre toti oxizii azotului efectul nociv acel mai important il are dioxidul de azot care reprezinta totodata si produsul final al oxidarii celorlalti oxizi.

Sursele principale de oxizi de azot le reprezinta:

transporturile(motoarele cu benzina ,Diesel,caile ferate,vasele de navigatie),combustiile in focare fixe(carbuni,gaze naturale,lemnul,deseurile),procesele industriale si incendiile.

Prin efectele sale nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf.

2.1.4 POLUAREA CU DIOXID DE SULF-depunerile acide

In Romania concentratia maxima admisibila pentru dioxidul de sulf la 30 min este stabilita la 0.75 mg/mc,iar concentratia la 24 ore este de 0.25mg.mc.Valoarea concentratiei medii anuale (max. admisibila)pentru dioxidul de sulf este de 0.06mg/mc.Aceste concentratii sunt depasite in multe cazuri.

Poluarea cu oxizi de sulf in Romania este puternica in zonele industriale ca Hunedoara,Lupeni,Resita,Zlatna.Cazuri deosebit de grave de poluare sau produs la Copsa Mica si Hunedoara unde efectul poluarii cu oxizi de sulf este amplificat de prezenta negrului de fum,acesta fiind un catalizator al oxidarii dioxidului de sulf si trioxidului de sulf poluant mult mai nociv.

Dioxidul de sulf are un rol important si in formarea smogului fotochimic datorita sinergismului cu ceata si alti poluanti.

Depunerile acide reprezinta fenomenul prin care acizii din atmosfera ajung pe suprafata Pamantului si poate fi umeda sau uscata.Cea umeda se numeste si ploaie acida iar cea uscata se refera la procesele prin care gazele acide ,vin in contact cu suprafata solului si sunt retinute de acesta.

2.1.5 SMOGUL FOTOCHIMIC

Sub denumirea de smog sunt cunoscute fenomenele atmosferice de suprapunerii a poluarii cu fum si gaze nocive peste ceata.Prin efectul combinat al acestora apare un sinergism care determina o nocivitate extrem de mare a diferitelor gaze toxice(SO2,NO2) aflate chiar in concentratii sub limita maxima admisa.

Smogul fotochimic este un fenomen destul de frecvent in orasele cu circulatie intensa si cu industrie puternica,in care,datorita particularitatilor geografice si climatice exista conditii pentru formarea cetii,a calmului atmosferei si a inversiei termice.

Cele mai vestite pentru formarea smogului fotochimic sunt metropolele:Los Angeles,Londra,New York,New Orleans si Mineapolis unde in decursul a ultimilor 50 de ani s-au semnalat reale catastrofe de poluare din cauza smogului fotochimic.

2.16 FREONII-gaura de ozon

Ozonul este o substanta periculoasa pentru viata datorita caracterului sau puternic oxidant.La nivelul marii,aerul necontaminat contine aprox. 0.03-0.1 ppm O3,putand sa atinga intr-o zona intins poluata pana la 1 ppm O3.La concentratii> 0.6-0.8 ppm scade capacitatea vitala a organismului,apar tulburari in difuzia CO2 datorita calmului pulmonar instalat.

Termenul de gaura de ozon desemneaza fenomenul aparut in anii 70 de rarefiere a stratului de ozon stratosferic deasupra Antarticii,in special la sfarsitul iernii australe,in lunile septembrie si octombrie.Odata cu incalzirea stratosferei concentratia ozonului revine la concentratii apropiate de cele normale.

2.1.7 FUMUL DE TIGARA

Produce o poluare ingrijoratoare pentru incinte,afectand direct pe fumatori cat si pe nefumatori care inspira aerul localurilor colective in care se fumeaza.Poluarea aerului cu fumul de tigara ia o amploare din ce in ce mai mare,procentul de fumatori fiind de cca. 75% din populatia adulta.

Prin arderea tutunului are loc ,de fapt,o distilare uscata a lui,iar in fumul de tigara au fost identificati cca 3000 de substante,care in cea mai mare parte sunt mutagene si/sau cancerigene si anume:

-nicotina este combinata cu acizii organici,de care se separa prin ardere.O parte din nicotina este distrusa prin ardere ,dar 6-8 mg/g tigara ramane nearsa,din care 2-3 mg este inhalata de fumatori;

-oxidul de carbon se afla in fumul de tigara intr-o concentratie de 50-60 mg/mc;reactioneaza cu hemoglobina din sange formand carboxihemoglobina.In sangele fumatorilor de 20 tigari se afla 5% carboxihemoglobina fata de 0.4% in al nefumatorilor;

-3.4-benzipirenul,substanta cancerigena a carui cantitate este 1microgram/100tigari;

-acroleina,aldehida ce se comporta ca agent alchilant ce se fixeaza pe acizii nucleici pe care ii altereaza ireversibil.

-hidrocarburi,compusi ai HCN,ai acizilor organici,alcoolul metilic,fenolul,piridina,plumbul,plutoniul radioactiv etc.

Actiunile patogene ale fumului de tigara pot fi:cardiovasculare,respiratorii si cancerigene.Astfel fumul de tigara produce cresterea de 10 ori a frecventei bolilor coronariene si de 3 ori a mortalitatii de infarct miocardic,la fumatorii din clasa de varsta 45-54 ani.

Tabagismul diminueaza media de viata cu cca 5 ani pentru cei ce fumeaza 20tigari pe zi.

2.1.8 POLUAREA CU COMPUSI ORGANICI

Prin prisma cantitatilor de substante emise si a toxicitatii lor,dintre compusii organici cei mai importanti sunt:

a)hidrocarburile saturate(usoare si grele)- desi sunt emise in atmosfera in cantitati mari (pana la 10 %) din totalitatea cantitatii de poluanti atmosferici,in concentratiile in care apar nu au nici un efect daunator.Sursele principale sunt transporturile,combustii in focare fixe,evaporarea solventilor.

b)hidrocarburi nesaturate nu au efect nociv direct,dar ajuta la formarea smogului fotochimic oxidant.

c)hidrocarburi cromatice mono si policiclice-sunt importante datorita efectului lor cancerigen.Ele se gasesc in aer,mancare si apa si constituie o categorie importanta si diversa de compusi organici in care unii sunt cancerigeni iar alti mutageni .In sursa naturala sunt reprezentati de incendierea padurilor si activitatea vulcanilor.

2.1.9 POLUAREA CU METALE SI COMPUSII ACESTORA

2.1.9.1 PLUMBUL SI COMPUSII SAI

Plumbul prezinta o toxicitatea foarte puternica asupra organismului uman,indeosebi cel introdus pe cale respiratorie,din aer.Cantitati mari de compusi ai plumbului se utilizeaza pentru marirea cifrei octanice a benzinelor,intreaga cantitate de plumb astfel folosita fiind evacuata in atmosfera.

Concetratia plumbului in atmosfera creste in general cu densitatea demografica in orasele din tarile in curs de dezvoltare,in special.In absenta surselor de plumb concetratia acestuia este in general mai mica in interiorul cladirilor fata de exterior.In mod curent,in industriile producatoare sau utilizatoare de plumb acest element poate avea o concentratie considerabila.

2.1.9.2 MERCURUL

Mercurul este un poluant cu actiune toxica sistematica.El se prezinta sub forma de vapori sau aerosoli.Toxicitatea Hg pe cale poluanta provine mai ales de la sarurile organice-metil si alchil mercuriatii-iar diureticele organice mercuriale sunt larg utilizate

Mercurul este folosit pe scara larga in industria chimica,electrochimica,metrologie,in agricultura la fungicile si pesticide.

2.1.9.3 ALUMINIUL

Este al 3 element ca raspandire in litosfera (8.13%).Toxicitatea lui a trecut neobservata din cauza manipularii si existentei sub forme insolubile,greu absorbabile.Abia in 1975 a fost recunoscut ca element toxic.

Sursele de poluare cu aluminiu sunt datorate marii sale utilizari in industrie:vase,foi de ambalaj,pasta de dinti,medicamente,vopsele etc.

In praful atmosferic exista in concentratii de 1-100microg/mc.

2.1.9.4 CADMIUL

Cadmiul prezinta multe aplicatii industriale:anticoroziv,acumulatoare alcaline,utilaje de lagara sau pentru tipografie ,mase plastice,materiale stomatologice,moderator nuclear etc.

Poluarea mediului ambiant cu cadmiu se datoreaza proceselor de ardere a combustibililor naturali,consumarii materialelor in care este incorporat.

2.1.10 POLUAREA CU PARTICULE SOLIDE

Dimensiunile particulelor ce polueaza atmosfera le confera comportamente diferite.Aerosolii reprezinta sisteme formate din microparticule solide si lichide suspendate in aer,fiind de fapt sisteme aerocoidale cu proprietati specifice.

Pulberi sedimentabile sau praful sunt reprezentate de particule cu dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea gravitationala.

Pulberi in suspensie sunt reprezentate de particule cu dimensiuni mai mici.(ceata,fum),care raman in aer timp indelungat.

Sursele impurificatoare pot fi de origine naturala sau antropogena,ponderea celor dintai fiind in ansamblu mult mai mare.Principalele surse naturale sunt reprezentate de reziduurile vegetale si animale,eruptiile vulcanice,plante(spori,polen),sarea marina,arderea padurilor,fenomene naturale(eruptii vulcanice,furtuni de praf).

Sursele antropogene de impurificare a atmosferei constituie un pericol mult mai mare fata de cele naturale prin concetrarea lor pe suprafete mici(zone industriale) si sunt reprezentate de industrie,transporturi,sisteme de incalzire a locuintelor.

In tara noastra cele mai mari concentratiii de pulberi in suspensie se ating in zonele marilor combinate metalurgice(Copsa Mica si Baia Mare).Astfel masuratorile efectuate in anul 2000 au indicat importante depasiri ale concentratiei maxime admisibile.

3. EFECTELE POLUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN SI ASUPRA MEDIULUI

3.1 EFECTELE POLUARII CU MONOXID DE CARBON

In concentratii mici,la o expunere foarte lunga,oxidul de carbon produce o intoxicatie cronica,la concentratii mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta.

Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la nivelul sangelui,monoxidul de carbon formand un compus cu hemoglobina-carboxihemoglobina(COHb).Ca urmare oxigenul este impiedicat sa se combine cu hemoglobina,deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul de carbon este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen,Acest proces diminueaza capacitatea hemoglobinei de a trasporta oxigenul fiind responsabil de efectele toxice ale monoxidului de carbon asupra sistemului respirator.La concentratii reduse ale monoxidului de carbon(2grade Celsius in 100 ani.Acest fapt poate duce la modificari substantiale ale climei,reducerea severa a umiditatii solului,deplasarea zonelor ploioase spre N,topirea zapezilor si a ghetarilor,extinderea zonelor aride.Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere continua in ultimii 10 ani.

3.3 EFECTELE POLUARII CU OXIZI AI AZOTULUI

Prin efectele sale,nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf.

Actiunea sa asupra organismului uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarea rezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei pulmonare.Cauzele imbolnavirii le reprezinta modificarile structurale ale proteinelor pulmonare(colagen si elastina) care sunt procese reversibile la expuneri limitate.La expuneri repetate se produc modificari ireversibile conducand la o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie.

Cresterea concentratiei dioxidului de azot in aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte.

Pragul olfactiv uman este de 0.12ppm ceea ce corespund limitei de concentratie suportata de om pe durata indelungata.

Asupra vegetatiei dioxidul de azot are efecte directe si indirecte.Impactul indirect al dioxidului de azot asupra vegetatiei este mult mai important deoarece acesta joaca un rol important in formarea oxidantilor fitotoxici,cum ar fi de ex. ozonul si peroxoacetilnitratii(PAN)

Pragul de sensibilitate al plantelor este ceva mai ridicat circa 0.5 ppm,variabil pentru diferite specii.In general la depasirea limitei de suportabilitate pe frunzele plantelor apar leziuni necrotice,nespecifice(asemanatoare cu efectele si a altor substante toxice),la concentratii mai mari de dioxid de azot sau la expunere indelungata ducand la caderea frunzelor.

3.4 EFECTELE POLUARII CU DIOXID DE SULF-depuneri acide

Are efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu natural si artificial.Efectul asupra organismului uman are loc fie direct ,fie indirect prin degradarea mediului sau de viata.Efectul direct asupra organismelor umane se manifesta prin cresterea frecventei tulburarilor cardiorespiratorii mai ales la bolnavii cronici chiar la concentratii mici ale dioxidului de sulf si a oxizilor de azot in atmosfera.

Asupra plantelor efectul ploilor acide este remarcabil in special asupra padurilor.Ploaia acida responsabila de distrugerea masiva a fondului forestier din Canada,Europa Occidentala si Scandinavia.

Ploile acide au o actiune coroziva puternica si asupra diverselor obiecte cu care vin in contact,in primul rand asupra constructiilor metalice dar si asupra materialelor de constructii(marmura,calcarul etc).Este de remarcat ca unele monumente istorice,cladirile publice,catedralele,sculpturile s-au deteriorat mai rapid in ultimii ani din cauza cresterii gradului de poluare a aerului.

De ex. monumentele arhitectonice ale Greciei Antice,obelisul Cleopatrei ,transportat din Egipt in New York s-au deteriorat mai mult in ultimii 100 de ani decat in cei 2000 ani ai existentei anterioare.

3.5 EFECTELE SMOGULUI FOTOCHIMIC

Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt:

a)acute:uscaciune a mucoaselor gurii,nasului,modificari ale acuratetii vizuale,cefalee pana la congestie pulmonara,edem si moarte.La concentratii de 0.02-0.05 ppm ozonul este sesizat olfactiv, la 0.1-1ppm creaza tulburari de vedere,modificari ale functiei pulmonare,iar la 0.8-1.7 ppm apar congestiile pulmonare.

b)cronice:leziuni cronice pulmonare(bronsita,pneumonii)aparitia si dezvoltarea tumorilor pulmonare.

Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor.Astfel,PAN prezinta toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegriri ale acestora.Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate redusa fata de plante.

3.6 EFECTELE DEGRADARII STRATULUI DE OZON

Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice a atmosferei cu aparitia modificarilor climatice,reducerea efectului de sera realizat de stratul de ozon,modificari in distributia pe verticala a ozonului cu cresterea concentratiei ozonului troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic.Efectul negativ cel mai important al distrugerii stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime de unda 280-315mm cu efecte negative asupra organismelor vii.

Asupra sanatatii umane degradarea stratului de ozon determina aparitia unor maladii ale ochilor:la cornee(fotocheratilis),la cristalin(cataracta),la retina(degradare);maladii ale pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase.

Asupra unor tipuri de vegetale radiatia ultravioleta cu lungime de unda 208-315mm determina reducerea activitatii de fotosinteza si a eutrofierii,iar la altele scaderi ale productiei.Actiunea radiatiei UV cu lungime de unda 208-315 nm(UV-B) asupra ecosistemelor acvatice se manifesta prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare ,mobilitate,a functiilor pshilogice,dezvoltarea anormala a organismelor marine(pesti,larve).

Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de constructii in special asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza.

3.7 EFECTELE FUMATULUI

Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale si sociale provocate de fumat.

Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de pensii, de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca.

Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti , care intereseaza oameni la varste active, oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii.

Statistici INGRIJORATOARE:

Diverse statistici dau cifre ingrijoratoare, demonstrand ca fumatul ucide de 4 ori mai mult decat accidentele de circulatie.

Datorita intoxicatiei si uzurii prin fumat s-a ajuns anual la:

300 000 decese in SUA

70 000 in Germania

50 000 in Anglia

35 000 in Franta etc.

Pe drept cuvant s-a considerat fumatul drept flagelul secolului XX, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii la semnalul de alarma dat impotriva fumatului a dat si raspunsul cel mai labil:

Fiecare sa aleaga, fumatul sau sanatatea !

Daca nu stiai cat timp irosesti din viata ta, cu fiecare tigara fumata, noi avem raspunsul. Si astfel poti decide cand sa fumezi o ultima tigara.

Fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute.

Fumarea unui pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu:

140 minute/zi

51.100 minute/an sau 35,5 zile/an.

Aceasta inseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni!

Rata mortalitatii in randul fumatorilor

Rata moralitatii in randul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decat la nefumatori, la toate grupele de varsta. Aceasta inseamna ca jumatate din fumatori vor deceda in cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi in viata (adica aprox. 9% din populatia globului) va deceda ca urmare a utilizarii tutunului.

Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc intre 35-69 ani. Aceasta face din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura in tarile civilizate. Multi din cei care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din adolescenta.

Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcturi miocardice decat nefumatorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. Se estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din infarcturile care apar la fumatorii cu varsta sub 50 de ani.

Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. In medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer precum: de trahee, laringe, bronhii, cavitate bucala, gura, buze, limba, faringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica urinara, stomac si col uterin.

Stii la ce riscuri te expui ?

Riscul de a se expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare pentru fumatori.

Riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei ce fumeaza.

Copiii nascuti din parinti fumatori sunt mai predispusi la pneumonie sau bronsita in primul an de viata.

Cei casatoriti cu o persoana fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer pulmonar, datorita fumatului pasiv.

Fumatul favorizeaza aparitia cancerului de buze, limba, laringe, esofag, vezica, stomac.

O tigara arde in medie 12 minute, timp in care polueaza mediul inconjurator, obligandu-i pe cei din jur sa "fumeze" pasiv.

Riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare daca fumezi.

Fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbeneste dantura, ingrasa parul, imbacseste hainele, lasa pete galbene pe degete si buze, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la raceala si gripa.

O persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigari pe zi va avea un kilogram de gudron depozitat in plamani.

Cineva a avut curiozitatea sa ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzator: pentru fiecare litera din alfabet exista cel putin cate o boala!

Boli cauzate de fumat:

In afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii inveterati, numeroase studii au dovedit o relatie directa intre fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vezicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori decat la nefumatori, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bungeteanu).

Tutunul este de asemenea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor cronice obstructive .

Bolile respiratorii acute, traheitele, bronsitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fumatori decat la nefumatori.

Dupa Holland, bronsita cronica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pana la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 - 24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi.

Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio-toxicitate care impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate.

Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de nefumatori.

La nefumatori, indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice, astfel incat nu se mai observa nici o retentie.

La fumatori, fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al particulelor straine in caile respiratorii.

Alaturi de cilio-toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a activitatii celulelor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici.

Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la ingustarea cailor respiratorii , la tulburari ventilatorii progresive , la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii .

Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare . Desigur ca el nu este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de:

modul de alimentatie

sedentarism

stresul nervos

hiperlipoproteinemia

hipertensiunea arteriala etc.

Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 - 3 grade la nivelul extremitatilor.

Cele mentionate demonstreaza clar ca:

Viciul fumatului nu mai poate fi considerat o problema strict personala a fumatorului intrucat ea are implicatii deosebit de serioase asupra ambiantei, deci a intregii societati.

3.8 EFECTELE COMPUSILOR ORGANICI

Poliarenele din atmosfera sunt asociate cu particule in suspensie.Intr-un studiu canadian s-a aratat ca circa 85% din particulele in suspensie cu diametru mai mic de 5um sunt reprezentate de HAP(engl. Polycyclic Aromatic Hydrocarbons).Particulele cu acest diametru sunt definite ca particule respirabile deoarece ele patrund prin caile respiratorii in organism si astfel pot determina aparitia cancerului plamanilor la organismele umane.HAP din atmosfera sub forma libera sau sub forma de particule in suspensie sunt responsabile de degradarile chimice si fotochimice cum ar fi de ex.fotodimerizarea si fotooxidarea si reactiile cu poluantii secundari ai aerului,cum ar fi:ozonul,peroxiacetilnitratul si radicalii hidroxil si peroxil.Cea mai mare parte din aceste procese conduc la obtinerea de produsi cu activitate biologica nesemnificativa.

Aldehidele prezinta actiune nociva asupra organismelor animale si a celor vegetale.

Formaldehida are pragul olfactiv de circa 0.1-1ppm,iar in functie de sensibilitatea particulara a individului.La aceste concentratii produce o iritatie oculara producand cresterea rezistentei expiratorii totale si descresterea vitezii de respiratie.Acetaldehida,detectabila prin miros si cromaxie optica la circa de 0.25 ppm,la concentratie de >1ppm provoaca iritatie puternica a ochilor.

3.9 EFECTELE POLUARII CU METALE SI COMPUSII

ACESTORA

3.9.1 EFECTUL POLUARII CU PLUMB

Odata intrat in organism plumbul este retinut de rinichi si ficat dupa care este depozitat in oase sub forma de fosfati.In sistemul osos se gaseste circa 50% din plumbul existent in organismul uman si circa 90% din cel depozitat.Odata cu varsta o parte din plumbul metabolizat tinde sa se acumuleze in tesuturile moi.Pana la anumite nivele de acumulare,plumbul este perfect tolerat de organismul uman.Depasirea acestor nivele de incarcare fara a provoca semne de intoxicatie poate determina modificari fiziopatologice cu repercursiuni asupra starii de sanatate caracteristica prin tulburari nespecifice.

Intoxicatia cu plumb,saturnismul,la inceput apare prin tulburari sanguine si intarzieri ale dezvoltarii fizice si intelectuale ale copiilor.La concentratii ale plumbului in sange >0.8mg/l se produc modificari complexe sanguine ,neurologice,psihice,digestive.

Efectul plumbului asupra rinichilor sunt in functie de durata de expunere si de concentratia plumbului din aer.Expuneri chiar de scurta durata si la concentratii mici de Pb conduc la aparitia insufivientei renale.

Plumbul din sange actioneaza ca toxic al moleculelor enzimatice,cele mai frecvent afectate fiind enzimele care contribuie la formarea globulelor rosii.

In Romania limita max. de concentratie de plumb admisa in atmosfera localitatilor este de 0.5-1ug/mc.

3.9.2 EFECTUL POLUARII CU MERCUR

Mercurul este toxic pentru microorganisme.Efectele mercurului aflat sub forma de compusi anorganici in aer se manifesta asupra microorganismelor la concentratii de 5ug/l,iar ale compusilor organo-mercurici la concentratii de 10 ori mai mici.Principalul factor care influenteaza toxicitatea compusilor metalorganici este viteza de extragere a metalului de catre celule.Mercurul se leaga de peretii celulei sau membrana celulara a microorganismelor in mod aparent printr-un numar limitat de legaturi.Aceasta inseamna ca efectele de densitatea celulara si ,de asemenea de concentratia mercurului din substrat.Aceste efecte sunt adeseori reversibile,iar mercurul in concentratii mici reprezinta un risc important pentru microorganisme.

Plantele nu sunt in general afectate de compusii mercurului.Mercurul reprezinta actiune toxica asupra pasarilor prin reducerea cantitatii de hrana consumata si in consecinta prin oprirea cresterii.S-au semnalat si alte efecte mai importante asupra sistemului enzimatic,asupra functiilor cardiovasculare,asupra parametrilor sangelui etc.

3.9.3 EFECTELE POLUARII CU ALUMINIU

Efectele aluminiului asupra organismului uman sunt:decalcifieri osoase sau fracturi spontane,leziuni hepatice si cardiace,anemii si difunctii ale glandei paratiroide.

In praful atmosferic,aluminiul exista in concentratii de 1-100ug/mc.In cazul absotbtiei unei concentratii mai mari de Al acesta se poate concentra in ficat,creier,inima,oase si maduva osoasa formand mici depozite.In aceste organe se depune sub forma de microcristale de fofati de Al microscopic sau submicroscopic.

3.9.4 EFECTELE POLUARII CU CADMIU

Organismul uman nu este dotat cu mecanisme homeostatice de reglare a nivelului cadmiului in tesuturi,apreciindu-se la aprox.30mg cantitatea totala din organismul persoanei neexpuse.Cadmiul se concentreaza,dupa patrunderea in organismul uman la nivelul ficatului,rinichilor,testiculelor.In sange el se gaseste la o concentratie medie de 0.6ug/l,iar in urina intre 5-25ug/l.

Se admite in general o absortie pe cale digestiva si respiratorie intre 10-40ug/zi,eliminarea se face lent mai ales pe cale biliara,cea renala intervenind intr-un aport mai mare.Leziunile renale apar la o concentratie de 2000 mg/kg tesut.

Toxicitatea cadmiului provine de la concentrarea lui in ficat,rinichi,eliminarea lui extrem de lenta(10-20ani),legarea lui de diverse proteine si de la antagonismul cadmiului-zinc.Astfel cadmiul poate inlocui zincul in enzimele:anhidraza carbonica,peptidaza.

Simptomele de intoxicare cronica apar la concentratii destul de mici,variabile individual.Acestea sunt:greturi,varsaturi,crampe si diaree,lipsa de apetit,insomnie.

Cadmiul interfereaza cu absortia altor microelemente,in special zincul,calciul,cuprul si reciproc.

4. ANALIZA CALITATII AERULUI

Determinarea cantitatii de praf din atmosfera

Consideratii teoretice

In aer,pe langa particule gazoase si lichide se gaseste o mare cantitate de particule solide(praf,fum,polen,spori,etc) de provenianta naturala sau antropica.Este posibil ca prin mijloace relativ simple sa se poata masura cantitatea de praf(cu particule mai mari de 5 microni)existente la un moment dat in atmosfera.

Materiale necesare

-colectorul-un recipient(din sticla sau material plastic)avand forma cilindrica cu diametrul de 10-12cm si capacitatea de aproximativ 1-2l.;

-sita cu ochiuri-avand marimea ochiurilor de aprox.10-12mm si dimensiune adecvata pentru a putea fi asezata deasupra recipientului impiedicand patrunderea in interior a eventualelor corpuri straine(frunze,insecte);

-palnie si hartie de filtru;

-pahar Berzelius;

-bagheta.

Nota:sunt necesare cel putin 5 colectoare dispuse in diferite locuri timp de 5-14 zile.

Modul de lucru:

-se introduc in fiecare recipient 100-200ml apa distilata;

-se dispun recipientii in diferite locuri si se numeroteaza,de exemplu:

1.in clasa

2.in curtea scolii

3.in laborator

4.in sala de sport

5.pe terenul de sport

-dupa trecerea timpului fixat pentru colectare,continutul recipientului se filtreaza.

-se observa cu lupa sedimentele depuse pe hartia de filtru si se noteaza datele intr-un tabel.

Nota:

-daca laboratorul dispune de etuva si balanta analitica,se poate determina cantitativ masa de praf colectata,procedand astfel:

-dupa trecerea timpului fixat pentru colectare,se ridica recipientul,iar continutul se trece intr-o capsula uscata,gradata si cantarita la balanta analitica;

-capsula se introduce in etuva si se cantareste din nou.

Calcule numerice:

-se determina suprafata recipientului(A=r2,unde r=raza gurii vasului)

-se noteaza cu a masa capsulei goale iar cu b masa capsulei dupa evaporare;

-cantitatea de praf colectat(G)

G=(b-a)/A,masurat in g x cmc/unitatea de timp

Interpretarea rezultatelor:

-se compara rezultatele obtinute cu scara de apreciere a gradului de impurificare Babaitan.

AER CURATsub 10g/mp/luna

AER SLAB IMPURIFICAT10-17 g/mp/luna

AER MEDIU IMPURIFICAT 17-25 g/mp/luna

AER CONSIDERABIL IMPURIFICAT25-42 g/mp/luna

AER PUTERNIC IMPURIFICAT42-50 g/mp/luna

AER FOARTE PUTERNIC IMPURIFICATpeste 50 /mp/luna

-Scara Babaitan de apreciere a gradului de impurificare a atmosferei cu pulberi sedimentabile-

5.MASURI DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

5.1 MASURI DE COMBATERE A POLUARII CU MONOXID DE

CARBON

Principala masura care trebuie luata in privinta eliminarii emisiilor de monoxid de carbon se refera la folosirea benzinei fara plumb,iar pentru autovehicule care folosesc benzina cu plumb utilarea cu un echipament special,instalat pe conducta de esapament.Acest echipament consta dintr-un catalizator si o sonda lambda.Prin folosirea acestui echipament se poate ajunge la o reducere a nocivitatiii gazelor eliminate de pana la 90%.

In cazul in care monoxidul de carbon rezulta din diverse procese industriale,emisiile pot fi stopate printr-un control atent al arderii,iar in unele cazuri trebuie introduse echipamente de depoluare.

5.2 MASURI DE COMBATERE A POLUARII CU DIOXID DE

CARBON-gaze cu efect de sera

Reducerea emisiilor de gaze care au efect de sera este extrem de dificila si trebuie sa se realizeze la nivel global.Daca pentru un stat dezvoltat inlocuirea unei tehnologii poluante cu alta mai putin poluanta este uneori numai o problema de timp,dar pentru cele slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare acest lucru este aproape imposibil.Astfel in SUA se emite annual o cantitate de circa 5t dioxid de carbon pentru fiecare locuitor in timp ce in China 0.4tdioxid de carbon.Dezvoltarea economica a statelor slab sarace impune cresterea emisiilor de CO2 astfel ca pentru atingerea unui produs national brut pe locuitor de numai 15% din cel al SUA in China ar trebui sa se consume o cantitate de combustibili fosili egala cu cea din SUA.

In concluzie atat timp cat populatia este in continua crestere,cat se incearca reducerea emisiilor numai la nivel local,iar statele dezvoltate nu iau in considerare imbunatatirea si inlocuirea tehnologiilor si in tarile saraca nu se va putea elimina riscul schimbarilor climatice.

CO2 recuperat,eventual,din gazele de ardere ar putea fi folosit la sinteza unor materii prime secundare ca formaldehida si metanolul.

5.3 MASURI DE COMBATERE A POLUARII CU OXIZI AI

AZOTULUI

Masuri de eliminare si reducerea poluarii cu oxizi de azot sunt diferite in functie de natura sursei.Astfel in cazul in care oxizii de azot provin de la autovehicule reducerea emisiilor se realizeaza in mod similar ca cele de monoxid de carbon,respectiv cu ajutorul catalizatorilor.

In cazul surselor stationare numai reducerea cantitatii de carburanti folositi,modificarea unor procese tehnologice industriale ar putea rezolva partial micsorarea poluarii cu oxizi de azot.

Epurarea gazelor de oxizii de azot poate fi realizata prin intermediul carbunelui activ.Oxizii de azot pot fi transformati prin reducere catalitica in azot molecular,gaz ce nu are actiune toxica.Drept catalizatori se folosesc aliajele metalelor din grupa platinei(Pd,Ru,Pt,Rn),iar ca reducatori se utilizeaza metanul,hidrogenul,monoxidul de carbon,amoniacul.De asemenea,oxizii de azot pot fi indepartati prin reactie cu compusi bazici in faza lichida(absortie).

5.4 MASURI DE COMBATERE A POLUARII CU DIOXID

DE SULF-depunerile acide

Printre masurile principale de reducere a ploilor acide se inscriu micsorare emisiilor nocive la sursa,prin metode in cea mai mare parte cunoscute.Astfel,pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf la centralele termoelectrice cu carbuni se folosesc scrubele sau se inlocuiesc carbunii cu continut mare de sulf,iar uneori prin metode cunoscute se realizeaza spalarea sulfului.

Uneori absorbtia dioxidului de sulf se realizeaz in solutie apoasa ,dupa care are loc oxidarea ulterioara a acestuia utilizandu-se carbunele activ drept catalizator obtinundu-se in final acid sulfuric diluat(15%).

Reducerea efectelor negative ale ploilor acide este dificila si costisitoare.In unele tari cum ar fi Suedia de exemplu,pentru reducerea aciditatii pentru un numar mai mare de 3000 de lacuri,s-a recurs la alcalinizarea apei,folosindu-se in acest scop varul care,de altfel,a fost utilizat si in cazul solurilor poluate cu depuneri acide.

5.5 MASURI DE COMBATERE A SMOGULUI FOTOCHIMIC

Un control riguros al substantelor de baza ale formarii smogului contribuie la buna protejare a mediului.Pentru aceasta s-a realizat constructia de autovehicule cu motoare ale caror emisii nocive sunt extrem de reduse.

In privinta emisiilor rezultate din sursele staionare mari,cum ar fi de ex. cele provenite de la fabricile chimice,rafinarii de petrol,controlul este mai usor.Dificil este controlul surselor mici unde procesul este de multe ori intermitent.sezonier si dependent de materia prima.

5.6 MASURI DE PROTECTIE A STRATULUI DE OZON

Masurile de protectie a stratului de ozon au in vedere in primul rand respectare Conventiei de la Viena si a Protocolului de la Montreal.

Conventia de la Viena Protectia stratului de ozon,intrata in vigoare in anul 1985,se refera la gasirea substantelor si tehnologii alternative,la efectuarea cercetarii si furnizarea de cunostinte referitoare la substante care determina distrugerea stratului de ozon.

In 1988 s-a semnat la Montreal The Montreal Protocol of Substances That Deplate the Ozon Layer de catre 36 natiuni,producatoare a 90% din productia mondiala de freoni si haloni ,care prevedea inghetarea productiei la 1 ian 1989.

Prin acest protocol va putea avea loc o scadere a Cl din stratosfera.

5.7 MASURI DE COMBATERE A FUMATULUI

Campanii anti-tabac Intrucat flagelul fumatului a luat proportii ingrijoratoare se pune problema interventiei hotarate pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat prin mijloace clasice ale medicinii preventive, masurile trebuie sa vizeze obiectivele variate, susceptibile sa duca la diminuarea progresiva a fumatului si implicit a consecintelor sale nefaste.

Informarea in materie de sanatate a adultilor, educatia sanitara in scoli, este una din masurile importante, cu conditia ca ea sa fie dublata de exemplul personal al educatorilor. Medicii de asemenea trebuie sa renunte la fumat si sa fie un exemplu demn de urmat pentru bolnavii lor.

In privinta educatiei sanitare se poate ca "terapia in grup" este mai eficienta decat metoda individuala. Toate masurile educative trebuie sa aduca la eviatrea acestei deprinderi sau la abandonarea fumatului de catre fumatorii ocazionali sau inveterati.

Elementul principal este vointa cum trebuie sa duca la renuntarea totala si definitiva la fumat, indiferent daca aceasta se face brusc sau prin reducere treptata a numarului de tigari fumate.

Unii cercetatori recomanda aceasta ultima metoda intrucat s-a observat ca la unii fumatori intreruperea brusca da uneori tulburari neplacute - insomnii, irascibilitate, scaderea poftei de mancare etc. - motive frecvente de reluare a obiceiului fumatului.

Campania impotriva fumatului nu prea a fost luata in seama decenii intregi. Situatia a inceput sa se schimbe abia in 1950, cand medicii au atras atentia asupraefectului cancerigen al fumatului, odata cu cresterea ingrijoratoare a cancerului pulmonar. In 1962, Italia este prima tara in care se interzice reclama pentru tutun, iar in 1970, Organizatia Mondiala a Sanatatii intervine cu parestigiul ei, avertizand ca numeroase boli sunt legate de tutun si sustinand prin toate mijloacele lupta antitabacica.

In diverse tari s-au luat masuri menite sa ajute pe fumatori in a abandona aceasta deprindere si de a proteja totodata pe nefumatori. Este vorba de interzicerea fumatului in institutiile publice, birouri, mijloacele de transport in comun, spitale, reuniuni publice, sedinte etc.

S-au luat masuri tehnologice care sa duca la limitarea efectelor nocive ale tigarilor prin limitarea substantelor toxice (gudron si nicotina) cu efect cancerigen si s-au introdus in tigari unele substante care inlocuiesc tutunul.

Se extinde tot mai mult obligativitatea de a se mentiona substantele toxice continute an tigari, concomitent cu limitarea publicitatii pentru diversele tipuri de tigarete.

O alta metoda de lupta antitabacica este si politica preturilor prin taxarea acestora dupa gradul de nocivitate, indemnand astfel pe fumatori catre consumul de tigari "mai ieftine".

Pretutindeni unde a fost lansata campania contra fumatului, s-a remarcat o diminuare a consumului de tigarete si odata cu aceasta scaderea incidentei consecintelor grave amintite.

In America, printr-o campanie antitabacica sustinuta, numarul fumatorilor adulti a scazut de la 52 la 39%. In anul 1975, 3 fumatori barbati din 7 renuntasera la obiceiul lor. In prezent, cea mai mare parte dintre medicii din Anglia sunt nefumatori sau au incetat sa fumeze. Anchetele efecuate in randul acestora au indicat o scadere notabila a incidentei cancerului pulmonar si a altor boli asociate tabagismului. Aceste date ne intaresc convingerea ca sta in puterea noastra sa eredicam acest flagel care aduce atat a suferinta omenirii si putem asista chiar in decursul unei generatii la efectele favorabile asupra sanatatii, odata cu lupta antitabagica sustinuta si eficienta.

Cunoscand toate relele pe care le aduce fumatul, ni se pare justificata afirmatia lui Arnolde din 1977:

"Daca folosirea tutunului ar fi de aparitie recenta, ne intrebam daca aceasta iarba nu ar fi pusa sub aceeasi interdictie ca si marijuana! Ar merita in orice caz"!

6.MASURI DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATORUL DE CHIMIE

Pentru a preveni accidentele n laboratorul de chimie, se vor respecta urmtoarele reguli generale de tehnica securitii muncii:

1.Intrarea n laboratorul de chimie se face abia dup terminarea pauzei.

2.Este interzis alergatul n laborator.

3.Persoanele cu prul lung i-l vor strnge la spate n timpul efecturii experimentelor chimice.

4.Nu se consum butur sau mncare n laboratorul de chimie.

5.Avnd rol de protecie a pielii i mbrcmintei, purtarea halatului este obligatorie pentru orice persoan care lucreaz n laborator. Halatul trebuie s fie alb, curat, confecionat din pnz de bumbac.

6.La efectuarea unor experiene explozive este necesar purtarea ochelarilor de protecie.

7.Se va pstra ordinea i curenia pe mesele de lucru ale elevilor.

8.Pentru evitarea unor reacii secundare vesela i aparatura de laborator se utilizeaz doar n stare perfect de curenie. Acestea se vor spla cu amestecuri alcaline i ap distilat, fr a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticl apar fisuri i la nclzire sticla se va sparge uor.

9.Lucrrile de laborator se vor efectua cu cantitile de substane indicate n instruciuni, cu vase i aparatur adecvate lucrrilor, dup verificarea prealabil a aparaturii respective.

10.Este strict interzis folosirea reactivilor din ambalaje fr etichet.

11.Se interzice categoric gustarea i chiar contactul cu pielea a substanelor chimice.

12.Mirosirea substanelor se va face cu grij, prin inerea vasului la distan i apropierea vaporilor care se degaj prin micarea minii deasupra acestuia.

13.Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.

Soluiile de reactivi pentru analiz nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon ci mai nti se toarn cantitatea necesar ntr-un pahar curat, din care apoi se face pipetarea. Se va avea n vedere ca la transvazarea lichidelor s se in borcanul cu eticheta spre palm pentru a evita deteriorarea acesteia.

14.Substanele foarte volatile se manipuleaz n nie i deasupra unei chiuvete.

15.n cazul n care se lucreaz cu substane inflamabile, este necesar stingerea surselor de cldur din laborator. Orice nceput de incendiu provocat de substane volatile inflamabile se oprete imediat, dup caz, cu nisip, o ptur sau cu extinctorul.

16.Nu este permis impurificarea reactivilor n timpul manipulrii. Nu este permis folosirea aceleaiai ustensile pentru mai muli reactivi dect dup splare i uscare.

17.Reactivii nu vor fi cntrii direct pe talerele balanei, ci pe sticle de ceas sau n fiole de cntrire, iar cei urt mirositori sau toxici numai n flacoane nchise.

18.Acizii concentrai (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarn cu mare atenie, tergndu-se picturile prelinse cu azbest i apoi cu crp sau hrtie.

19.Rmiele de substane periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentrai, baze etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca explozii puternice i aciuni corozive i, de aceea, vor fi introduse n vase speciale i neutralizate. De asemenea, lichidele nemiscibile cu apa i inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece n spaiul subteran al canalizrii se vor evapora, formnd amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea n canal a chibriturilor sau igrilor aprinse.

20.Se interzice ndreptarea eprubetei cu orificiul ctre colegi n cazul nclzirii la flacr.

21.Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivai, clorai, perclorai, peroxizi, acic percloric etc.) trebuie fcut cu foarte mare atenie.

22.Nu este permis lovirea substanelor care explodeaz sau nclzirea lor la o temperatur apropiat de cea de descompunere.

Frmiarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, srurilor acidului cromic, a substanelor ce dau pulbere toxic, precum i turnarea soluiilor de amoniac concentrat, trebuie s se execute sub ni.Acidul sulfuric concentrat se toarna intotdeauna peste apa si nu invers,ncet i sub agitare, n vase rezistente la cldur, reacia fiind puternic exoterm.

23.Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita ptrunderea flacrei n interior. n caz de ptrundere, se va nchide robinetul, lsnd becul s se rceasc complet, dup care se va aprinde din nou, micornd curentul de aer. n cazul robinetelor defecte, unde exist scpri de gaz, verificrile nu se fac cu chibrituri, ci prin pensulare cu soluie de spun.

24.Este interzis aprinderea arztoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu bucele de hrtie plimbate de la o mas la alta.

25.Este interzis a se lsa aprinse becurile de gaz, lmpile de spirt sau alte aparate de nclzire, la plecarea din laborator, chiar i pentru scurt timp. n cazul n care se descoper pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzin se va aerisi ncperea, prin deschiderea ferestrelor, pn la dispariia complet a mirosului de gaz; se vor stinge, totodat, becurile de gaz de la ventilul principal i celelalte surse de nclzire.

26.Folosirea sticlriei de laborator se va face cu respectarea urmtoarelor msuri de prevenire a accidentelor:

prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor n stative se va efectua cu ajutorul clemelor prevzute cu aprtori de plut sau cauciuc;

-paharele, baloanele i celelalte lichide de laborator ce conin lichide fierbini nu se pun direct pe mas, ci pe o plac de azbest asu alte materiale termoizolante;

-nclzirea vaselor cu perei subiri nu se face direct n flacr, ci pe o sit de azbest, sub agitare continu.

27.Dup terminarea lucrrilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera complet, aezndu-se la locul lor ntreaga aparatur, ustensilele i reactivii necesari lucrrii de laborator.

28.La plecarea din laboratorul de chimie se va avea n vedere verificarea instalaiilor electrice, de gaz i de ap.

7.CONCLUZII

7.1COMBATEREA POLUARII.

Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui sa lucreze alaturi de statele in curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul ca economiile acestor tari nu contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar trebui sa se gandeasca mai degraba la sustinerea programelor de reducere a poluarii decat la o extindere cat mai mare a industrializarii. Strategiile de conservare a mediului ar trebui sa fie acceptate pe scara mondiala, si oamenii ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la reducerea considerabila a consumului energetic fara a se sacrifica insa confortul. Cu alte cuvinte, avand la dispozitie tehnologia actuala, distrugerea globala a mediului inconjurator ar putea fi stopata.

7.2 COMBATEREA POLUARII ATMOSFERICE.

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban.

Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice

ce duc l-a obtinerea produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute.

Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.

7.3 ACTIUNI GUVERNAMENTALE PENTRU COMBATEREA POLUARII.

Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a substantelor poluante in atmosfera astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. Cu toate acestea insa, natura problemei necesita implementarea tratatelor internationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", ata cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990 apela la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. in plus, mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide.

In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in 1970, 1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Agentia de Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act, care specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun standardele. Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon, ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii aerului.

7.4 CUM AM PUTEA CONTRIBUI PENTRU COMBATEREA POLUARII.

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:

Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.

Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.

Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.

Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.

Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.

Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.

Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.

7.5 ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUARII ATMOSFERCE IN ROMANIA:

Zone poluate in special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf si pulberi in suspensie proveniti din industria metalurgica neferoasa:

Copsa Mica

Zlatna

Baia Mare

Zone poluate in special cu oxizi de fier, metale neferoase si pulberi sedimentabile provenite din siderurgie:

Hunedoara

Calan

Galati

Zone poluate in special cu acid clorhidric, clor si compusi organici volatili proveniti din industria chimica si petrochimica:

Ramnicu Valcea

Onesti

Savinesti

Stolnicei

Ploiesti

Zona poluata in special cu amoniac si oxizi de azot proveniti din industria de ingrasaminte chimice:

Targu Mures

Zone poluate in special cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptan, provenite din industria de celuloza, hartie si fibre sintetice:

Braila

Suceava

Dej

Savinesti

Borzesti

Obiective industriale a caror activitate determina frecvente depasiri ale concentratiilor maxim admise la indicatorii de calitate ai atmosferei:

Bucuresti - Automatica, Acumulatorul, Platforma chimica Dudesti, Faur, Griro, Aeroport

Ploiesti - Petrotel, Astra, Derolever, Vega

Brasov - Sofert

Bacau - CCH Letea

Turda - Cimentul, UCT Turda

Baia Mare - Phoenix, Romplumb

Craiova - SC Doljchim, CET Isalnita

Neamt - Pergodur

Constanta - Oil Terminal

Cluj - Terapia

Zlatna - Ampellum

Hunedoara - Siderurgica

Oradea - Sinteza

Pitesti - Arpechim

Tirgu Jiu - Romcin

Braila - Celhart Chiscani

Calarasi - Siderca

Galati - Sidex

Giurgiu - Verachim

Ramnicu Valcea - Oltchim

Resita - Combinatul Siderurgic

Copsa Mica - Sometra

Slatina - Platforma Industriala Slatina

Slobozia - Amonil

Suceava - Ambro

Targoviste - COS

Targu Mures - Azomures

Timisoara - Solventul

Vaslui - Moldosin

Popesti Leordeni - Danubiana

Brazi - Petrobrazi

Onesti - Carom

Borzesti - Chimcomplex

Codlea - Colorom

Fagaras - Nitramonia

Bizac - Moldocim

Savinesti - Platforma Chimica Savinesti

Tasca - Fabrica de Ciment

Navodari - Petromidia

Medgidia - Romcim

Ocna Mures - UPS

Paroseni - Renel FE Paroseni

Ales Chistag - Romcim

Campulung Muscel - Aro

Rovinari - CET Rovinari"

BIBLIOGRAFIE:

Poluarea si protectia mediului,Claudia Maria Simonescu,Rodica Stanescu,Lanyi Szabolos,editura Printech Bucuresti 2002.

Impactul ploilor acide asupra mediului ambiant,Dumitru M,editura Covsi Bucuresti,1992.

Ecologie si protectia mediului,Ionescu A,Nicolae I,Udrescu S,Targoviste 1990.

Ecologie aplicata,Maria Popescu,Miron Popescu,editura Matrix Rom,Bucuresti.

Ecologie si protectia mediului clasa a X-a,Rodica Ciarnau,Aurelia Buchman,Maria Bud,editura Economica Preuniversitaria Bucuresti.

Poluarea si protectia mediului inconjurator,Rauta C,Carstea S,editura Stiinta pentru toti,Bucuresti 1959.

Ecologie,Botnariuc N,Vadineanu A,editura Didactica si pedagocica,Bucuresti 1982

PAGE 6