Contribuia organizaiilor neguvernamentale în cadrul economiei
sociale1/2021
Effects of the Pandemic Estimated in the Financial Statements and
the Auditor's Report
Efectele pandemiei estimate în situaiile financiare i în raportul
auditorului
Anul X , nr. - 1/20I 2X 161 1
Riscurile asociate cu ameninrile
Convergene i în raportarea
aspectelor cheie de audit
Analiza corelat a declaraiei
non-financiare
alternativ a BVB
Convergent and Divergent Elements
Correlated Analysis Between
Non-Financial Reports
of the BSE
Complexitatea valorii juste i riscul de audit Fair Value Complexity
and the Audit Risk
Revist editat de Camera Auditorilor Financiari
din România Str. Sirenelor nr. 67-69, sector 5,
Bucureti, OP 5, CP 83
Director tiinific: prof. univ. dr. Pavel NSTASE
Director editorial: dr. Corneliu CÂRLAN
Redactor ef: Cristiana RUS
Prezentare grafic i tehnoredactare: Nicolae LOGIN
Colegiul editorial tiinific i colectivul redacional nu îi
asum
responsabilitatea pentru coninutul articolelor publicate în
revist.
Indexare în B.D.I.: Cabell's;
Deutsche Zentralbibliothek für Wirtschaftswissenschaften;
Google Scholar; Index Copernicus;
(RePEc); Ulrich's
Telefon: +4031.433.59.22; Fax: +4031.433.59.40;
Tipar: SC Print Group Serv SRL
Str. Baicului nr. 82, sector 2, Bucureti e-mail:
[email protected]
G
i în raportul auditorului
...........................................................................
3
Lavinia Mihaela CRISTEA Riscurile asociate cu ameninrile generate
de tehnologiile
disruptive în contextul sistemelor informatice financiare actuale
.......... 17
Aurelia TEFNESCU, Denis-Adrian LEVANTI Convergene i divergene în
raportarea aspectelor cheie
de audit la nivelul industriei bancare din Europa Central i de Est
..... 29
Maria Alina CARATA, Victoria STANCIU Consideraii privind analiza
corelat a declaraiei aplici
sau explici cu rapoartele non-financiare
................................................ 45
Alin-Constantin DUMITRESCU, Ovidiu-Constantin BUNGET, Valentin
BURC, Oana BOGDAN
Implicaiile comitetului de audit în raportarea financiar la nivelul
entitilor listate la Bursa de Valori Bucureti
........................................ 56
Costel ISTRATE Despre msurarea presiunii fiscale la nivelul
firmelor cotate pe piaa
alternativ a Bursei de Valori Bucureti
................................................ 72
Adela DEACONU, Ioana CIURDA, Carmen Giorgiana BONACI Complexitatea
valorii juste i riscul de audit
.......................................... 92
Sumar / Content
Colegiul Editorial tiinific Dinu Airinei – Universitatea „Al. I.
Cuza”, Iai Veronel Avram – Universitatea din Craiova
Yuriy Bilan – Universitatea Szczecin, Polonia Daniel Botez –
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacu
Ovidiu Bunget – Universitatea de Vest din Timioara Alain Burlaud –
Conservatorul Naional de Arte i Meserii, Paris
Tatiana Dnescu – Universitatea de medicin, farmacie, tiine i
tehnologie din Târgu Mure Nicoleta Farcane – Universitatea de Vest
din Timioara
Liliana Ionescu-Feleag – Academia de Studii Economice, Bucureti
Lilia Grigoroi – Academia de Studii Economice a Moldovei,
Chiinu
Allan Hodgson – University of Queensland, Australia Bogdan tefan
Ionescu – Academia de Studii Economice, Bucureti
Costel Istrate – Universitatea „Al. I. Cuza”, Iai Maria Manolescu –
Academia de Studii Economice, Bucureti
Ion Mihilescu – Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteti
Vasile Rileanu – Academia de Studii Economice, Bucureti
Ioan Bogdan Robu – Universitatea „Al. I. Cuza”, Iai Donna Street –
Universitatea Dayton, SUA
Aurelia tefnescu – Academia de Studii Economice, Bucureti Adriana
Tiron Tudor – Universitatea „Babe-Bolyai”, Cluj Napoca
Iulian Vcrel – Membru al Academiei Române
Toate drepturile asupra acestei ediii aparin Camerei Auditorilor
Financiari din România (CAFR). Reproducerea, fie i parial i pe
orice suport i vânzarea sunt interzise fr acordul prealabil al
CAFR, fiind supuse prevederilor legii drepturilor de autor.
Important pentru autori! Articolele se trimit redaciei la adresa de
e-mail:
[email protected] sau
[email protected], în format
electronic, scrise în program MS Office Word, în alb-negru.
Autorii sunt rugai s respecte urmtoarele cerine:
- limba de redactare a articolului: român i englez pentru autorii
români i englez pentru autorii strini;
- textul în limba român se redacteaz cu caractere diacritice,
conform prescripiilor lingvistice ale Academiei Române;
- dimensiunea optim a articolului: 7-10 pagini / 2000 caractere
grafice cu spaii pe pagin;
- în articol se precizeaz titlul, metodologia de cercetare folosit,
contribuiile autorilor, impactul asupra profesiei contabile,
referinele bibliografice;
- rezumatul se redacteaz la persoana a III-a i prezint obiectivul
cercetrii, principalele probleme abordate i contribuia
autorilor;
- 4-5 cuvinte-cheie;
- clasificri JEL.
Tabelele i graficele se elaboreaz în alb-negru cu maximum ase nuane
de gri i se trimit i separat, în cazul în care au fost elaborate în
programul MS Office Excel.
Evaluarea articolelor se realizeaz de ctre membri din Consiliul
tiinific de Evaluare al revistei, în modalitatea
double-blind-review, ceea ce înseamn c evaluatorii nu cunosc numele
autorilor i nici autorii nu cunosc numele evaluatorilor.
Criterii de evaluare a articolelor: originalitatea, actualitatea,
importana i încadrarea în aria tematic a revistei; calitatea
metodologiei de cercetare; claritatea i pertinena prezentrii i
argumentrii; relevana surselor bibliografice utilizate; contribuia
adus cercetrii în domeniul abordat.
Recomandrile Consiliului tiinific de Evaluare al revistei sunt:
acceptare; acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele
evalurilor sunt comunicate autorilor, urmând a fi publicate numai
articolele acceptate de Consiliul tiinific de Evaluare.
Detalii, pe site-ul auditfinanciar.cafr.ro, la seciunea „Pentru
autori”.
Efectele pandemiei COVID-19 estimate în situaiile financiare i în
raportul auditorului
Nr. 1 (161)/2021 3
Drd. Andreea Claudia CRUCEAN, Universitatea de Vest din Timioara,
România,
e-mail: andreea.
[email protected]
Prof. univ. dr. abil. Camelia-Daniela HAEGAN, Universitatea de Vest
din Timioara, România,
e-mail:
[email protected]
Rezumat Pandemia COVID-19 a produs un impact semnificativ asupra
tuturor aspectelor vieii, dar i asupra raportrii financiare a
companiilor i a modului de desfurare a activitii de audit. Lucrarea
urmrete evidenierea impor- tanei raportrii în situaiile financiare
a evenimentelor ulterioare produse de pandemia COVID-19, dar i a
aspectelor care pot influena semnificativ continuitatea activitii
companiilor, respectiv cum aceste efecte pot determina modificri
asupra calitii serviciilor de audit. Studiul a fost realizat pe un
eantion de 60 de companii cotate la Bursa de Valori Bucureti, fiind
analizate compo- nentele rapoartelor anuale aferente exerciiului
financiar 2019, respectiv situaiile financiare, raportul
administra- torului i raportul auditorului independent. Din
cercetarea efectuat a rezultat c efectele generate de pandemia
COVID-19 au avut impact semnificativ în majoritatea industriilor
studiate, afectând atât la nivelul companiilor buna desfurare a
activitilor prin închiderea granielor, reducerea sau chiar
închiderea anumitor activiti, stopa- rea cltoriilor i îngreunarea
comunicrii cu furnizorii, clienii sau investitorii, diminuarea
vânzrilor, amânri de pli sau necesitatea gestionrii optime a
costurilor i a resurselor disponibile, cât i la nivelul salariailor
prin prestarea muncii la domiciliu, omajul tehnic sau reduceri de
salarii, dar i la nivelul relaiei client-auditor, prin limita- rea
cltoriilor în interes de afaceri. Cele mai multe efecte estimate
ale pandemiei au fost prezentate în raportul administratorului, o
parte dintre efecte fiind menionate i în notele explicative la
situaiile financiare. Din punct de vedere statistic declararea de
ctre companii a efectelor pandemiei a fost corelat cu mrimea
auditorului, opinia emis de acesta i numrul mediu de angajai. Din
studiu a rezultat faptul c anumii auditori au evaluat riscurile
produse de evenimentele ulterioare declarate de ctre companii,
prezentând incertitudini nesem- nificative în unele cazuri, dar i
incertitudini semnificative privind continuitatea activitii unor
companii.
Cuvinte cheie: COVID-19; audit; evenimente ulterioare;
continuitatea activitii; ajustare
Clasificare JEL: M40, M41
V rugm s citai acest articol astfel: Crucean, A.C., Haegan, C. D.
(2021), Effects of the Covid-19 Pandemic Estimated in the Financial
Statements and the Auditor's Report, Audit Financiar, vol. XIX, no.
1(161)/2021, pp. 105-118, DOI: 10.20869/AUDITF/2021/161/001 Link
permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2021/161/001 Data primirii
articolului: 13.11.2020 Data revizuirii: 7.12.2020 Data acceptrii:
19.01.2021
Audit financiar, XIX, Nr. 1(161)/2021, 3-16 ISSN: 1583-5812; ISSN
on-line: 1844-8801
Andreea Claudia CRUCEAN, Camelia-Daniela HAEGAN
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 4
Introducere
Pandemia COVID-19 a produs numeroase schimbri atât la nivelul
persoanelor, cât i la nivelul companiilor prin restriciile impuse
de limitare a rspândirii virusului, care au avut grave
repercusiuni. Companiile au fost nevoite s evalueze riscurile
asociate pandemiei asupra situaiilor financiare, urmând a fi
raportate pe msur ce au loc sau se pot estima. Chiar dac
globalizarea mediului economic a cunoscut o evoluie favorabil în
ultimul timp, pandemia COVID-19 a adus o puternic rsturnare de
situaie, provocând numeroase blocaje.
Principala preocupare a organizaiilor a fost capitalul uman, prin
luarea unor msuri de protejare a acestuia i limitarea apariiei
riscului de contaminare cu acest virus. Criza COVID-19 a forat
guvernele s impun msuri stricte, precum restricionarea cltoriilor
chiar i în interes de serviciu sau oprirea temporar a anumitor
industrii i, automat, redirecionarea angajailor spre munca la
domiciliu, telemunca sau chiar omaj tehnic.
Pandemia a cauzat un impact semnificativ asupra tuturor aspectelor
vieii, dar i asupra raportrii financiare i a modului de desfurare a
activitii de audit. Auditorii trebuie s fie ateni la adaptarea
procedurilor de audit, pentru a culege suficiente probe de audit
adecvate pentru a susine opinia de audit, mai ales c riscul de
audit a crescut i restriciile de cltorie la sediul clientului sunt
limitate sau chiar interzise în unele ri. Chiar i aa, este imperios
necesar respectarea standardelor de audit i a legislaiei în vigoare
pentru a menine nivelul necesar de calitate al auditului.
Deoarece este dificil a se estima perioada pandemiei, entitile au
fost nevoite s efectueze o evaluare minuioas a riscurilor i
impactului potenial produs de aceast epidemie, dar i s implementeze
msuri rapide pentru a diminua orice risc. Un set de proceduri
general valabil nu se potrivete la toate companiile. În acest caz
li se recomand s contacteze consultanii pentru sfaturi specifice,
în funcie de domeniul în care activeaz compania, de natura
activitii desfurate, de ara de origine sau în funcie de orice alt
element care ar putea fi afectat de acest eveniment.
Auditorul are responsabilitatea de a planifica i efectua un audit
de calitate, aplicând scepticismul profesional i inând cont de
faptul c pot exista anumite circumstane care s denatureze situaiile
financiare. Un exemplu relevant ar fi consecinele conexe produse de
pandemia
COVID-19 care au dus la riscuri de denaturare semnificativ, ca
urmare fie a fraudei sau erorii, fie a modificrii din mediul de
control intern în care opereaz entitile, care poate suporta erori
în raportarea financiar.
Auditorii trebuie s fie ateni la aceti factori de risc i s se
asigure c scepticismul profesional este aplicat pe tot parcursul
activitii de audit. Dac este identificat sau exist o suspiciune de
fraud sau eroare, auditorul trebuie s discute despre aceste aspecte
cu conducerea sau, dac este cazul, cu cei responsabili de
guvernare. Dac nu se pot obine probe despre neconformitile
descoperite, auditorul trebuie s evalueze efectul lipsei de probe
suficiente i adecvate asupra opiniei de audit, conform standardelor
de audit.
Obiectivul lucrrii îl reprezint analiza modului de prezentare a
efectelor generate de pandemia COVID-19 în situaiile financiare
anuale încheiate la 31 decembrie 2019 i în raportul
administratorilor i dac aceste efecte au condus la ajustarea
situaiilor financiare sau chiar la modificarea opiniei de audit
emis iniial. Eantionul cuprinde 60 de companii cotate la Bursa de
Valori Bucureti cu activitate nefinanciar.
Rezultate studiului indic faptul c pandemia COVID-19 a produs
numeroase schimbri la nivelul raportrii financiare i al activitii
de audit financiar. În cele mai multe cazuri, companiile au fost
nevoite s închid activitile desfurate sau s reduc anumite arii de
activitate, acest aspect influenând în mod direct angajaii i
veniturile companiilor în cauz. De asemenea, bunul mers al pieei
economice a fost perturbat prin modificri brute de preuri i de
cerere la anumite materii prime, producând astfel o stopare a
aprovizionrii, care a obligat societile comerciale s gestioneze mai
optim stocurile i resursele deja existente. O mare parte din
bugetele companiilor au fost alocate pentru achiziia materialelor
de protecie i a dezinfectanilor, dar i ctre donaii pentru instituii
care trateaz pacienii de COVID. Singura industrie care a obinut
plusvaloare în urma acestei pandemii a fost industria productoare
de produse farmaceutice, care în situaia de fa a crescut producia
medicamentelor utilizate în tratarea i prevenirea
contaminrii.
Cercetarea ofer o analiz a datelor disponibile privind raportarea
evenimentelor ulterioare ca urmare a pandemiei COVID-19 de ctre
companiile cotate din România, dintr-o perspectiv orientat spre
necesitatea declarrii i evalurii riscurilor care decurg din
Efectele pandemiei COVID-19 estimate în situaiile financiare i în
raportul auditorului
Nr. 1 (161)/2021 5
evenimentele ulterioare produse de ctre pandemia COVID-19.
Lucrarea este structurat astfel: o seciune care conine o sintez a
literaturii relevante privind raportarea efectelor produse de ctre
pandemia COVID-19, urmat de a doua seciune care descrie metodologia
de cercetare. A treia seciune prezint rezultatele studiului, iar
lucrarea este finalizat cu o parte rezervat concluziilor, limitelor
studiului i direciilor viitoare de cercetare.
1. Analiza literaturii de specialitate
Deoarece pandemia a debutat spontan, specialitii din domeniul
auditului, dar i autoritile de reglementare a profesiei au fost
nevoii s gseasc soluii rapide i viabile pentru a alinia standardele
impuse de ctre profesie la cel mai optim nivel. În acest sens,
specialitii de la Association of Chartered Certified Accountants
(ACCA) au considerat c restriciile actuale generate de pandemia
COVID-19 afecteaz atât auditorul, cât i entitile auditate,
auditorii fiind nevoii s efectueze proceduri de audit pentru a
evalua evenimentele înregistrate dup întocmirea situaiilor
financiare anuale. Aceste evenimente difer în funcie de industria
în care compania auditat activeaz. În cazul în care entitatea i-a
oprit activitatea, evenimentele declarate nu ar trebui s creeze
probleme auditorilor. În caz contrar, dac activitatea companiilor
nu a suferit restricii, posibilele denaturri semnificative pot
îngreuna procedurile de audit.
De asemenea, s-au efectuat studii i de ctre specialitii din firmele
de audit din categoria BIG 4. Astfel KPMG (2020) a analizat efectul
pandemiei COVID-19 în ceea ce privete locul impunerii din punct de
vedere al rezidenei fiscale sau legislaia de securitate social
aplicabil. Rspunsurile primite în urma chestionarului au reflectat
aplicarea urmtoarelor msuri pentru limitarea efectelor pandemiei
asupra mediului de business: monitorizarea implicaiilor legale,
fiscale i de imigrare în fiecare jurisdicie, revizuirea politicilor
de mobilitate a angajailor, îmbuntirea experienei angajailor,
tehnologii de asigurare a securitii informaiilor, costuri adiionale
generate de diferite forme de desfurare a muncii i beneficiile
aduse asupra companiei, revizuirea pachetelor de remunerare.
PwC România (2020) a efectuat un studiu despre continuarea
activitii companiilor în timpul pandemiei
COVID-19, utilizând un chestionar la care au rspuns un numr de 91
de companii din diverse sectoare. Astfel, 37% dintre companiile
chestionate i-au întrerupt parial sau total activitatea dup
declararea strii de urgen, 20% i-au restrâns activitatea, 19% au
optat pentru munca la domiciliu i 27% afirm c vor apela la omajul
tehnic.
Profesionitii de la Deloitte (2020) au apreciat c, din perspectiva
raportrii financiare, entitile se pot confrunta cu provocri
semnificative pentru perioadele de raportare viitoare. Pentru a
aborda aceste implicaii, experii au sugerat urmtoarele ajustri
asupra elementelor bilaniere: deprecierea activelor imobilizate,
ajustarea stocurilor, provizioane pentru contracte oneroase, precum
i provizioane pentru beneficiile angajailor la pensionare.
Specialitii companiei de audit BDO International (2020) consider c
anumii factori precum: scderea veniturilor, lichiditate financiar
redus sau riscul privind continuitatea afacerii în pandemie pot
afecta durabilitatea companiilor.
Accountancy Europe (2020) a propus patru pai pentru o redresare
sustenabil în timpul pandemiei: îmbun- tirea riscului de
management, în special în cazul IMM-urilor, trecerea la o economie
circular, adaptarea sectorului public, o schimbare a activitii de
lobby.
South African Institute of Chartered Accountants - SAICA (2020)
consider c modificarea abordrii auditului i utilizarea procedurilor
alternative poate avea impact asupra activitii de audit
planificate, necesitând un timp suplimentar pentru finalizare, de
unde ar rezulta întârzieri în raportarea financiar a companiilor,
în unele cazuri auditorii fiind nevoii s amâne publicarea
raportului de audit sau chiar s efectueze modificri asupra
raportului de audit emis iniial.
Auditorul nu are obligaia de a efectua proceduri de audit
referitoare la situaiile financiare dup data raportului de
audit. Singura excepie este situaia în care auditorul afl
informaii care ar putea determina o modificare a
raportului de audit (IAASB, 2020). Chiar dac este
important ajustarea efectelor pandemiei, la fel de
important este ca auditorii s aplice scepticism
profesional i s se asigure c ajustrile prezentate în
situaiile financiare sunt într-adevr un rezultat al
pandemiei i sunt evaluate în mod corect (Australian
Accounting Standard Board - AASB i Auditing and
Assurance Standard Board- AUASB, 2020).
Andreea Claudia CRUCEAN, Camelia-Daniela HAEGAN
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 6
Committee of European Auditing Oversight Bodies - CEAOB (2020) a
subliniat anumite provocri cu care se confrunt auditorii în urma
pandemiei, care ar putea avea un efect negativ asupra calitii
auditului. Acestea sunt: obinerea unor probe de audit suficiente i
relevante, o evaluare amnunit a entitii în ceea ce privete
capacitatea acesteia de a-i continua activitatea, analiza
informaiilor furnizate de ctre societi, din punct de vedere al
evenimentelor ulterioare i msura în care aceste evenimente pot
influena situaiile financiare i raportul de audit, evaluarea
poziiei financiare a entitii, a riscurilor principale i a
incertitudinilor cu care se confrunt activitatea de audit i, dac
este cazul, s menioneze într-un paragraf dedicat acestei seciuni în
raportul de audit.
Public Company Accounting Oversight Board - PCAOB (2020) a
considerat c în aceast perioad este foarte important comunicarea cu
comitetul de audit, iar princi- palele efecte produse de pandemia
COVID-19 asupra situaiilor financiare care trebuie s fie comunicate
sunt: modificri semnificative la strategia de audit planificat sau
riscuri semnificative identificate iniial care necesit modificri,
aspecte legate de politici, practici sau estimri contabile i
evaluarea auditorului asupra calitii situaiilor financiare a
companiei auditate sau orice dificulti întâmpinate în timpul
misiunii de audit.
The Center for Audit Quality (2020) a specificat c un alt factor
care poate influena calitatea serviciilor de audit este limitarea
rezultat din incapacitatea auditorului de a observa rezultatele
inventarelor fizice ale clienilor, fapt cauzat de restricionarea
cltoriilor la sediul clientului. Exemple de riscuri rezultate de
pandemia COVID-19: riscul de conformitate; slaba corelare a
msurilor impuse pentru diminuarea riscului contaminrii cu nevoile
utilizatorilor situaiilor financiare; riscul operaional; stabilirea
obiectivelor i a prioritilor companiei în timpul pandemiei; riscul
de a nu lua msuri de siguran a personalului în timpul muncii;
riscul financiar - eec în planificarea numerarului în timpul
pandemiei.
Camera Auditorilor Financiari din România - CAFR (2020) a formulat
recomandri privind implicaiile pandemiei, aceasta fiind considerat
„un eveniment ulterior închiderii exerciiului financiar 2019 care
poate, sau nu, s determine ajustri asupra cifrelor din situaiile
financiare anuale, în msura în care acestea pot fi estimate într-un
mod credibil”.
Toate implicaiile asupra situaiilor financiare anuale, precum i
riscul de continuitate a activitii necesit o
analiz atent din partea persoanelor responsabile cu guvernana i din
partea auditorilor financiari.
Standardele de audit conin recomandri care contribuie la creterea
calitii serviciilor de audit prestate. Astfel, conform ISA 701
„Comunicarea aspectelor cheie ale auditului în raportul auditorului
independent”, auditorul trebuie s analizeze foarte atent aceste
aspecte cheie i s le introduc într-un paragraf special, referitor
la impactul riscului de continuitate a activitii. În cazul
societilor care momentan nu adopt acest standard, auditorul trebuie
s evalueze atent coninutul notelor explicative în care se vor
detalia aceste aspecte, dar i evaluarea de risc inclus în raportul
administratorului, conform cerinelor cadrului de raportare
financiar.
Al doilea standard care contribuie la creterea calitii serviciilor
de audit este ISA 570 „Continuitatea activitii”, care specific
faptul c întocmirea situaiilor financiare anuale se bazeaz pe
evaluarea declaraiilor managementului referitoare la capacitatea
întreprinderii de a îi continua activitatea chiar dac cadrul
general de raportare financiar nu include o cerin în acest
sens.
De asemenea, ISA 315 „Identificarea i evaluarea riscurilor de
denaturare semnificativ” solicit auditorilor s identifice i s
evalueze riscurile de denaturare semnificativ, fie în urma unei
fraude sau erori contabile, fie prin înelegerea entitii, a mediului
su, a controlului intern, oferind astfel o baz pentru proiectarea i
implementarea rspunsurilor la riscurile de denaturare
identificate.
În cazul entitilor afectate semnificativ de impactul pandemiei
COVID-19 este necesar s se ia în considerare posibilitatea
întocmirii situaiilor financiare pe baza activitii continue, chiar
dac impactul semnificativ asupra activitii a avut loc dup data de
31 decembrie 2019. Dac conducerea societii este contient de anumite
incertitudini care pot afecta semnificativ capacitatea entitii de
a-i continua activitatea, acestea ar trebui s fie menionate i
cuantificate în situaiile financiare anuale.
De asemenea, standardul ISA 560 „Evenimente ulterioare” impune
includerea în situaiile financiare de la 31 decembrie 2019 a unor
note explicative detaliate, astfel încât utilizatorii situaiilor
financiare s poat evalua efectele acestor implicaii asupra societii
în cauz sau chiar a economiei în general.
Impactul pandemiei COVID-19 asupra activitii de audit financiar a
fost studiat i la nivel internaional prin
Efectele pandemiei COVID-19 estimate în situaiile financiare i în
raportul auditorului
Nr. 1 (161)/2021 7
elaborarea unor studii tiinifice, cu precdere calitative, fiind un
eveniment dificil de estimat cantitativ. În acest demers, autorii
Castka i colab. (2020) au efectuat un studiu calitativ pentru a
analiza modul în care au fost realizate serviciile de certificare
în urma pandemiei COVID–19. Rezultatele au artat o adoptare
semnificativ a auditrii la distan, chiar dac aceasta utilizeaz
tehnologii avansate.
2. Metodologia de cercetare
Pentru realizarea studiului propus au fost analizate 60 de companii
cotate la Bursa de Valori Bucureti (BVB) pe piaa principal, cu
activitate nefinanciar. Pornind de la numrul total de 83 de
companii listate, au fost eliminate 12 companii din domeniul
financiar, 3 companii internaionale i 8 companii aflate în insolven
sau pe lista special, rezultând un eantion de 60 de companii.
Datele au fost colectate manual din rapoartele anuale publicate
pentru anul financiar 2019 de ctre companiile incluse în
eantion.
Companiile au fost grupate pe sectoare de activitate, respectiv
urmtoarele industrii: extractiv, prelucrtoare, producie i furnizare
de servicii, construcii, comer, transport i depozitare, hoteluri i
restaurante i activiti profesionale. Situaiile financiare,
rapoartele administratorilor i rapoartele auditorilor au fost
analizate pentru perioada specificat, urmrind dac companiile au
identificat evenimentele produse ca efecte care au survenit în urma
pandemiei COVID-19 i modalitatea de raportare a acestora în
structura raportului anual, precum i msura în care auditorul a inut
cont de acestea atunci când a exprimat opinia sa ori a fost nevoit
s modifice opinia iniial.
Datele rezultate din prima etap a studiului au fost prelucrate
statistic pentru a analiza corelaiile între raportarea
evenimentelor identificate ca efecte ale pandemiei (E) menionate
anterior i factorii posibili, reprezentai de caracteristicile
companiilor (CC), care au condus la raportarea efectelor pandemiei.
Astfel, modelul econometric propus este reprezentat de o regresie
liniar, conform ecuaiei:
E = αit + β1CC +εit (1)
Unde:
β1 – valoarea beta sau msura riscului,
εit reprezint componenta eroare, ε ~ N(0, 1). Pentru evidenierea
caracteristicilor companiilor (CC) au fost utilizate ca variabile
independente indicatorii referitori la caracteristicile
auditorilor, cum sunt: mrimea firmei de audit (A) i tipul opiniei
exprimat în raport (O). Includerea în modelul econometric a
indicatorilor menionai s-a bazat pe studii anterioare privind
calitatea situaiilor financiare ale companiilor româneti listate la
burs (Btae, 2019; Istrate .a, 2020), precum i pe cercetri în care
au fost validai statistic în modelele econometrice (Robu .a., 2019;
Grosu .a., 2019). Pentru a controla fiabilitatea modelului i a
reduce riscul de prejudeci au fost introduse în regresie urmtoarele
variabile de control: categoria de tranzacionare (C),
profitabilitatea (P) i numrul mediu de salariai (S). Aceti
indicatori au fost considerai drept relevani i în cercetri
anterioare, deoarece pot influena comunicarea cu persoanele
interesate (Haegan, 2020; Haegan .a., 2020).
3. Rezultate i discuii
3.1. Identificarea evenimentelor generate de pandemia
COVID-19
În urma studiului efectuat a rezultat c au fost prezentate
informaii privind efectele pandemiei atât în rapoartele
administratorilor, cât i în notele explicative la situaiile
financiare. În funcie de coninutul notei explicative privind
evenimentele ulterioare auditorul poate include în raportul emis un
paragraf explicativ de atragere a ateniei asupra evenimentelor cu
grad de incertitudine nesemnificativ asupra continuitii activitii
sau poate modifica opinia dac exist incertitudini semnificative
asupra acesteia (Figura nr. 1). Din rapoartele emise de auditori
s-a constatat c au fost identificate numai situaii cu grad de
incertitudine nesemnificativ astfel c la un numr redus de companii
auditorii au atras atenia în rapoartele întocmite asupra
incertitudinilor semnificative referitoare la continuitatea
activitii.
Andreea Claudia CRUCEAN, Camelia-Daniela HAEGAN
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 8
Figura nr. 1. Evenimente ulterioare generate de COVID-19
Sursa: Prelucrrile autorilor, 2020
Evenimentele identificate au fost grupate dup natura lor i dup
frecvena apariiei acestora. În funcie de natura apariiei
evenimentelor
declarate de ctre companii au fost clasificate în 11 categorii, dup
cum este prezentat în Tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1. Clasificarea evenimentelor identificate
Nr. crt. Natura apariiei Eveniment identificat Numr companii 1
Desfurarea activitii Reduceri de activitate 14
Închidere sucursale 2 Creterea produciei 3 Livrare produse noi 3
Deschideri proiecte noi 3
2 Onorarea contractelor Livrri naionale 5 Import-export 3
3
Pierderi Venituri 3 Cifra de afaceri 5 Rata dobând 1
4
Repartizare costuri Stoc materii prime 5 Ajustare costuri fixe 3
Materiale dezinfecie 4
5 Piaa economic Modificare pre 5 Modificare cerere 3
6 Amânare pli/încasri Furnizori/ clieni 1 Chirii 1 Surse de
finanare extern 1 Datorii fa de stat 1
7 Implementare Continuitate activitate 7 Prevenie 10
8 Salariai Munc la domiciliu 7 omaj tehnic 6 Reduceri de salarii
1
9 Comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare
Sistem on-line 1 Suport tehnic 1 Limitare cltorii 3
10 Donaii Ctre instituii de stat 1 11 Nu au fost declarate 20 TOTAL
123
Sursa: Prelucrrile autorilor, 2020
Exist o not explicativ detaliat referitoare la evenimentele
ulterioare i un grad de
incertitudine nesemnificativ asupra riscului de
continuitate a activitii.
Raportul de audit va include un paragraf explicativ care atrage
atenia asupra acestui aspect, fr a afecta opinia de audit asupra
situaiilor financiare
întocmite la 31 decembrie 2019.
Exist o not explicativ detaliat referitoare la evenimentele
ulterioare i un grad de
incertitudine semnificativ asupra riscului de
continuitate a activitii.
Raportul de audit va conine o remarc referitoare la riscul
semnificativ de continuitate a activitii, prin
urmare se va modifica i opinia de audit, optând spre o opinie
contrar sau chiar imposibilitatea
exprimrii unei opinii.
Efectele pandemiei COVID-19 estimate în situaiile financiare i în
raportul auditorului
Nr. 1 (161)/2021 9
Prima categorie conine evenimentele ulterioare care au afectat
activitatea propriu-zis a companiilor analizate, întâlnind în
aceast grup reduceri temporare de activitate (14 companii),
închiderea unor sucursale în rile puternic afectate de ctre
pandemia COVID-19 (2 companii, în cazul industriei extractiv i de
producie). Privind din alt perspectiv, pandemia a produs i
beneficii în cazul industriei farmaceutice i productoare de
medicamente. Trei companii care produc medicamente utilizate în
tratarea acestui virus au previzionat o cretere semnificativ a
produciei de paracetamol i adoptarea unei strategii de livrare a
produselor atât la nivel naional, cât i internaional.
A doua categorie de evenimente ulterioare declarate de ctre
companii face referire la imposibilitatea de onorare a contractelor
de servicii stabilite anterior pandemiei COVID-19. În acest sens
cinci companii au amânat livrrile la nivel naional i trei companii
au declarat c se afl în imposibilitatea de a onora obligaiile
promise din cauza stoprii importurilor i exporturilor.
Din analiza informaiilor a rezultat c pentru majoritatea
industriilor pandemia COVID-19 a avut efecte negative, producând
pierderi semnificative, cu precdere asupra vânzrilor i automat
asupra cifrei de afaceri (declarate de ctre 5 companii), dar i o
diminuare a veniturilor (3 companii) sau scderea ratei dobânzii de
politic monetar (1 companie a declarat acest aspect ca eveniment
ulterior).
Toate aceste efecte negative au determinat companiile s gestioneze
cât mai optim costurile i resursele disponibile. În aceast
categorie, companiile au declarat ca evenimente ulterioare c este
necesar o gestiune optim a stocurilor de materii prime existente
pentru a nu ajunge în imposibilitatea de aprovizionare, în unele
cazuri aprovizionarea era din ri puternic afectate, precum China (5
companii), dar i o ajustare a costurilor fixe (3 companii) i
alocarea costurilor necesare pentru achiziionarea materialelor de
protecie i dezinfectante (4 companii).
Urmtoarea categorie de evenimente ulterioare face referire la
modificrile produse la nivelul pieei economice, respectiv
modificarea preului i a cererii de materii prime, cu precdere a
petrolului i a ieiului, care a afectat industria extractiv (8
companii).
Companiile au declarat i necesitatea amânrii plilor deja
preconizate, ca urmare a scderii vânzrilor. În aceast categorie
regsim amânarea plilor pentru
creane i datorii care revin clienilor i furnizorilor (1 societate),
amânarea plii chiriei (1 companie), amânarea datoriilor fa de
bugetul de stat (1 companie), dar i imposibilitatea de a accesa
surse de finanare extern (1 companie).
Pandemia COVID-19 a forat entitile s elaboreze i s implementeze
planuri de asigurare a continuitii activitii (7 companii) i planuri
de protecie i prevenire a contaminrii cu virusul COVID (9
companii).
O alt categorie de evenimente ulterioare puternic afectate de ctre
pandemia COVID-19 este referitoare la salariaii companiilor care au
avut de suferit ca urmare a reducerii activitii de producie sau
chiar închiderea definitiv a anumitor secii sau sucursale. În acest
sens, apte companii au optat pentru prestarea muncii la domiciliu
de ctre salariai, ase companii au fost nevoite s instituie omajul
tehnic i doar o companie a preconizat diminuri de salarii.
Pentru a continua activitatea în condiiile impuse de lege, trei
companii au limitat cltoriile de afaceri, o companie a implementat
sisteme on-line de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare
i o alt companie a elaborat un departament de suport tehnic IT care
ofer asisten angajailor i utilizatorilor.
O penultim categorie de evenimente ulterioare face referire la
donaiile fcute de ctre companiile care nu au fost afectate
semnificativ de pandemia COVID. Astfel, o companie (ALRO S.A.) a
oferit donaii ctre instituiile statului care trateaz pacienii de
COVID, chiar dac rezultatul financiar obinut de aceasta a fost
pierdere.
Deoarece pandemia COVID-19 a debutat brusc i inevitabil, companiile
nu au reuit s estimeze exact valoarea efectelor produse asupra
situaiilor financiare anuale i asupra elementelor bilaniere. Din
acest motiv, companiile nu au considerat necesar ajustarea
situaiilor financiare, fiind valori greu de estimat în cazul
evenimentelor ulterioare produse de pandemie.
În urma analizei efectuate am constatat c evenimentele ulterioare
declarate de ctre companii în rapoartele anuale au afectat
industriile atât la nivel microeconomic, dar mai ales la nivel
macroeconomic, prin impunerea unor restricii stricte de circulaie i
de desfurare a activitii de producie.
Din cele 60 de companii analizate, 20 nu au declarat evenimente
ulterioare produse din cauza pandemiei COVID-19.
Andreea Claudia CRUCEAN, Camelia-Daniela HAEGAN
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 10
Figura nr. 2. Frecvena evenimentelor generate de pandemie
Surs: Proiecie proprie
pandemia COVID-19 a fost fcut în funcie de frecvena
acestora (Figura nr. 2). Cele mai des întâlnite sunt
reducerile de activitate în diverse industrii,
implementarea unor planuri de protecie a angajailor i
de prevenie a contaminrii i de continuitate a activitii,
dar i alocarea salariailor în omaj tehnic sau munc la
domiciliu.
livrrilor, modificarea preului, repartizarea optim a
costurilor cu materiile prime i diminuarea cifrei de
afaceri. Clasamentul este urmat de alocarea costurilor
pentru achiziia materialelor de protecie i dezinfectare.
Cu o frecven mai redus sunt întâlnite efecte cauzate
de închiderea granielor, creterea produciei de medica-
mente i livrarea acestora pe piee noi, diminuarea
veniturilor, ajustarea costurilor fixe, modificarea cererii
de produse i limitarea cltoriilor de afaceri.
Pe penultimul loc regsim închiderea activitii în industrii grav
afectate, iar clasamentul este finalizat cu evenimente ulterioare
precum: scderea ratei dobânzii de politic monetar, amânarea plilor,
stoparea accesului la surse de finanare extern, amânarea plii
datoriilor fa de stat, reducerea salariilor, donaii oferite ctre
spitale i clinici, dar i implementarea unui suport tehnic i on-line
de asisten.
Nici în cazul rapoartelor de audit nu a fost necesar emiterea unei
alte opinii de audit sau modificarea raportului iniial. Anumii
auditori au semnalat incertitudini semnificative privind
continuitatea activitii pentru companiile din industrii afectate
semnificativ, în timp ce o parte din auditori consider c
incertitudinile existente în situaia actual nu sunt semnificative i
afecteaz doar temporar continuitatea activitii în industriile
auditate. De asemenea, o pondere semnificativ de auditori nu au
evaluat riscuri sau incertitudini produse de pandemia
COVID-19.
Efectele pandemiei COVID-19 estimate în situaiile financiare i în
raportul auditorului
Nr. 1 (161)/2021 11
Din totalul celor 60 de rapoarte de audit analizate, 51 de rapoarte
nu prezint informaii referitoare la evenimentele ulterioare produse
de pandemia COVID-19, majoritatea fiind în cazul companiilor care
nu au declarat evenimente ulterioare în acest sens (Figura nr. 3).
Riscurile declarate de ctre anumite
societi au fost evaluate de ctre 5 auditori în rapoartele de audit,
2 auditori au considerat c exist incertitudini nesemnificative
referitoare la continuitatea activitii companiilor i 2 auditori au
evaluat aceste incertitudini ca fiind semnificative asupra
continuitii activitii.
Figura nr. 3. Evaluarea riscurilor de ctre auditor
Surs: Proiecie proprie
3.2. Caracteristicile companiilor care au declarat în raportul
anual efectele pandemiei COVID-19
Din studiul efectuat a rezultat care au fost companiile
care au declarat efectele pandemiei asupra activitii lor
i modul de declarare a acestora. Pentru caracterizarea
companiilor au fost utilizai indicatorii prezentai în
Tabelul nr. 2.
numrul companiilor studiate au prezentat
efectele pandemiei în raportul administratorilor.
Numrul mediu de efecte identificate este de
2.05, iar numrul maxim este de 7, la o singur
companie. Referitor la prezentarea evenimentelor
identificate în notele explicative ale situaiilor
financiare, numrul companiilor care au ales s
declare efectele scade la jumtate. Cele mai
multe companii au prezentat efectele în nota
explicativ „Evenimente ulterioare”, iar un numr
redus de companii au menionat i în notele
explicative referitoare la politici contabile sau la
managementul riscurilor. Ca urmare, scade i
numrul mediu de evenimente la 1.07, iar
numrul maxim rmâne 7 la o singur companie,
dar diferit fa de cea care prezinta 7
evenimente în raportul administratorilor. În cazul
a 15% (9 companii) din numrul rapoartelor
emise de auditori s-au identificat paragrafe care
s atrag atenia cu privire la posibile efecte ale
pandemiei, acestea fiind menionate de auditorii
din categoria Non-BIG4.
Variabile Cod Descriere Media Eroare standard
Deviaie standard
Identificarea evenimentelor E Identificarea evenimentelor în
raportul administratorilor RA
1 – Da 0 – Nu 0.6667 0.06137 0.0475
Numr evenimente identificate în RA NRA De la 0 la 7 2.0500 0.2554
1.9781
Identificarea evenimentelor în notele explicative NE
1 – Da 0 – Nu 0.5000 0.0651 0.5042
Numr evenimente identificate în NE NNE De la 0 la 7 1.0667 0.1972
1.5279
Identificarea evenimentelor în raportul auditorilor RAud
1 – Da 0 – Nu 0.1500 0.0464 0.3601
Caracteristicile companiilor CC
Mrimea auditorilor A
Opinia auditorilor O
1 – Fr rezerve 0 – Alt tip opinie 0.8167 0.0504 0.3902
Numrul mediu salariai S
Categoria de tranzacionare C
Profitabilitate P
Sursa: Prelucrrile autorilor, 2020
Referitor la caracteristicile companiilor studiate se observ c:
numai 31,67% au fost auditate de auditori din categoria BIG4;
opinia de audit preponderent a fost fr rezerve (81,67%); 38,33% din
companii au avut un numr mediu de salariai de peste 500; în
categoria de
tranzacionare Premium erau incluse 23,33%; iar majoritatea
companiilor au obinut profit (83,33%).
Corelaiile existente între prezentarea efectelor pandemiei în
raportul anual i caracteristicile companiilor sunt prezentate în
Tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3. Matricea corelaiilor
RA NRA NE NNE RAud A O S C P RA 1
NRA 0.739 1 NE 0.424 0.297 1
NNE 0.428 0.375 0.704 1
RAud 0.099 0.084 0.420 0.136 1
A 0.253 0.311 0.322 0.490 -0.186 1
O 0.122 0.122 -0.215 -0.121 -0.283 0.045 1
S 0.339 0.085 0.171 0.259 -0.235 0.127 0.108 1
C 0.223 0.227 0.236 0.392 -0.011 0.387 0.058 0.294 1
P 0.158 0.171 0.000 -0.098 -0.063 0.016 0.135 -0.015 0.141 1
Sursa: Prelucrrile autorilor, 2020
Din analiza corelaiilor se observ c nu exist corelaii strânse între
variabilele analizate.
Totui pot fi luate în considerare corelaiile moderate existente
între variabilele care
Efectele pandemiei COVID-19 estimate în situaiile financiare i în
raportul auditorului
Nr. 1 (161)/2021 13
reflect prezentarea efectelor pandemiei (RA, NRA, NE i NNE) cu
variabila Auditor, de unde se poate trage concluzia c mrimea
auditorilor a influenat într-o msur moderat raportarea
evenimentelor. De asemenea, alte corelaii moderate s-au înregistrat
între grupul de variabile RA i NNE cu variabilele S i C.
Având în vedere inexistena unor corelaii puternice între variabile,
pentru a testa gradul de dependen al variabilelor din grupul E cu
cele din grupul CC s-a procedat la eliminarea
variabilelor nevalidate din grupuri, astfel c s- a testat modelul
econometric numai cu variabilele reprezentative.
Astfel, în Modelul econometric 1 variabila dependent a fost
reprezentat de numrul efectelor declarate în raportul
administratorilor (NRA) i a fost testat cu variabilele independente
mrimea auditorului (A) i opinia de audit (O). În Tabelul nr. 4 sunt
prezentate rezultatele regresiei.
Tabelul nr. 4. Rezultatele regresiei pentru Model 1 Regresia
statistic
Multiple R 0.7372
R Square 0.5435
ANOVA
df SS MS F Significance F Regression 2 262.5126 131.2563 34.5274
0,0000
Residual 58 220.4874 3.8015
Intercept 0 #N/A #N/A #N/A
A 1.5526 0.5253 2.9555 0.0045
O 1.6563 0.3271 5.0633 0.0000
Sursa: Prelucrrile autorilor, 2020
În urma prelucrrii statistice a rezultat faptul c modificarea celor
dou variabile influeneaz într-o proporie de 54% modificarea
variabilei dependente, iar Multiple R arat o legtur puternic între
variabile. Având în vedere c P-value este semnificativ la 1%.
Modelul 1 poate fi considerat validat. În Modelul econometric 2
variabila dependent a fost reprezentat de numrul evenimentelor
identificate în notele explicative (NNE) i a fost testat cu aceleai
variabilele independente ca în Modelul 1. Rezultatele regresiei
sunt prezentate în Tabelul nr. 5.
Din prelucrarea informaiilor a rezultat faptul c modificarea celor
dou variabile influeneaz într-o proporie de 45% modificarea
variabilei dependente, iar Multiple R arat o legtur destul puternic
între ele (Tabelul nr. 5), dar mai redus fa de rezultatele din
Model 1. Având în vedere c P-value este semnificativ la 1% numai
pentru variabila A, Modelul 1 poate fi considerat parial validat.
Modelul 2 a fost testat i cu alt variabil independent, care a
înlocuit variabila nevalidat (O), respectiv numrul mediu de
salariai (S). Rezultatele regresiei sunt prezentate în Tabelul nr.
6.
Andreea Claudia CRUCEAN, Camelia-Daniela HAEGAN
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 14
Tabelul nr. 5. Rezultatele regresiei pentru Model 2 (var A)
Regresia statistic Multiple R 0.6740
R Square 0.4543
Residual 58 112.4163 1.9382 Total 60 206
Coeficieni Eroare statistic t Stat P-value
Intercept 0 #N/A #N/A #N/A
A 1.8385 0.3751 4.9014 0.0000
O 0.3793 0.2336 1.6237 0.1099
Sursa: Prelucrrile autorilor, 2020
Tabelul nr. 6. Rezultatele regresiei pentru Model 2 (var B)
Regresia statistic Multiple R 0.7076
R Square 0.5007
Residual 58 102.8567 1.7734 Total 60 206
Coeficieni Eroare statistic t Stat P-value
Intercept 0 #N/A #N/A #N/A
A 1.7388 0.3385 5.1369 0.0000
S 0.8848 0.3076 2.8761 0.0056
Sursa: Prelucrrile autorilor, 2020
În urma prelucrrii statistice a rezultat faptul c modificarea celor
dou variabile influeneaz într-o proporie de 50% modificarea
variabilei dependente, iar Multiple R arat o legtur puternic între
acestea. Având în vedere c P-value este semnificativ la 1%, Modelul
1 poate fi considerat validat.
Rezultatele prelucrrii statistice au artat c numrul efectelor
prezentate de companii în raportul anual este în strâns corelaie cu
mrimea auditorului. În cazul efectelor pandemiei prezentate în
raportul administratorilor s-a identificat o corelaie direct i cu
tipul opiniei exprimate de auditor, iar în situaia prezentrii
efectelor în notele explicative a rezultat o
Efectele pandemiei COVID-19 estimate în situaiile financiare i în
raportul auditorului
Nr. 1 (161)/2021 15
corelaie cu mrimea companiei exprimat prin numrul mediu de
salariai.
4. Concluzii Prin intermediul acestei lucrri au fost prezentate
aspectele teoretice i practice referitoare la efectele i
evenimentele ulterioare aprute în urma pandemiei COVID-19 atât la
nivelul raportrii financiare, cât i la nivelul activitii de
audit.
Pandemia COVID-19 a produs numeroase schimbri asupra tuturor
aspectelor vieii, dar i asupra raportrii financiare anuale sau
chiar a modului de desfurare a activitii de audit
planificate.
Principalele industrii afectate au fost industria extractiv,
HORECA, transport i cea productoare într-o oarecare msur, în timp
ce industria productoare de produse farmaceutice a beneficiat de o
cretere de peste 50% a produciei de paracetamol i de alte
medicamente utilizate în tratarea pandemiei COVID-19.
S-au identificat dou categorii de evenimente ulterioare survenite
ca urmare a pandemiei COVID: evenimente care nu au ajustat
situaiile financiare, caz în care s-a impus includerea în notele
explicative i în raportul administratorilor a analizei
incertitudinilor i riscurilor la care este expus entitatea în
perioada viitoare i evenimente ulterioare care conduc la ajustarea
situaiilor financiare anuale.
Un efect semnificativ al pandemiei a fost limitarea cl- toriilor de
afaceri, fapt care a fcut mai dificil planifi- carea activitii de
audit, în unele cazuri fiind necesar comunicarea cu clientul doar
prin sistemul on-line.
În aceste condiii, auditorii trebuie s acorde mai mult atenie la
adaptarea procedurilor de audit, pentru a culege suficiente probe
de audit adecvate pentru a susine opinia de audit, mai ales c
riscul de audit a crescut. Chiar i aa, este imperios necesar
respectarea standardelor de audit i a legislaiei în vigoare pentru
a menine nivelul necesar de calitate al
auditului. Dac este identificat sau exist o suspiciune de fraud sau
eroare, auditorul trebuie s discute despre aceste aspecte cu
conducerea sau, dac este cazul, cu cei responsabili de guvernare.
Dac nu se pot obine probe despre neconformitile descoperite,
auditorul trebuie s evalueze efectul lipsei de probe suficiente i
adecvate asupra opiniei de audit, conform ISA 705.
Din analiza efectuat a rezultat c evenimentele cel mai frecvent
identificate de companii au fost reducerea activitii, anunarea
planurilor de prevenie i munca la domiciliu a angajailor. Dou
treimi din numrul companiilor analizate au prezentat informaiile
referitoare la efectele pandemiei în raportul administratorilor,
iar jumtate din numrul total au declarat i în notele explicative la
situaiile financiare. În cazul a 15% din numrul companiilor
auditorii au inclus în raportul lor un paragraf prin care atrgeau
atenia asupra posibilelor efecte ale pandemiei. Din modelul
econometric testat a rezultat o corelaie direct între declararea
efectelor pandemiei în raportul anual cu mrimea auditorului, precum
i cu opinia acestuia sau cu numrul mediu al salariailor. Celelalte
caracteristici ale companiilor incluse în model nu au influenat
modalitatea de declarare a efectelor pandemiei.
Lucrarea poate fi o surs bibliografic pentru cercettori în domeniul
contabilitii i auditului financiar, pentru reprezentanii conducerii
întreprinderilor pentru a îne- lege necesitatea i importana
raportrilor evenimentelor ulterioare, cu precdere în condiii
incerte de criz.
Limitele cercetrii au constat în faptul c nu exist o baz de date
certificat, datele au fost culese manual fiind preluate din
informaiile publicate de companii, gradul de încredere al acestora
fiind asigurat de rapoartele emise de auditorii financiari
independeni.
Direciile viitoare de cercetare se pot concretiza în extinderea
numrului de companii atât la nivel naional, cât i internaional,
precum i analize viitoare privind gradul în care efectele estimate
ale pandemiei s-au i întâmplat i modul în care acestea pot influena
coninutul rapoartelor anuale.
BIBLIOGRAFIE
1. Btae, O-M., (2019), Expanded Audit Reports and
Audit Fees – A Content Analysis on the Romanian Banking Sector,
Audit Financiar, 4(156), pp. 653-665,
2. Castka, P., (2020), Technology-enhanced Auditing in Voluntary
Sustainability Standards: The Impact of COVID-19, Sustainability,
nr. 12, pp. 2-24
3. Grosu, M., Robu, I-B., Istrate, C. (2020), The Quality of
Financial Audit Missions by Reporting the Key Audit Matters, Audit
Financiar, 1(157), pp. 182-195.
4. Haegan, C. D. (2020). The Evaluation of the Communication of the
Romanian Listed
Andreea Claudia CRUCEAN, Camelia-Daniela HAEGAN
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 16
Companies with the Investors. Audit Financiar, 18(160),
801-811.
5. Haegan, C. D., Curea-Pitorac, R. I., & Haegan, V. P. (2020).
Responsible Communication of Romanian Companies for Ensuring Public
Health in a COVID-19 Pandemic Context. International Journal of
Environmental Research and Public Health, 17(22), 8526.
6. Istrate, C., Bunget, O.C., Popa, I.E. (2020), Justifications for
the Modified Opinions and for Other Observations in the Audit
Reports, Audit Financiar, 4(160), pp. 785-800.
7. Robu, I-B., Istrate, C., Herghiligiu, I.V. (2019), The Use of
Audit Opinion in Estimating the Financial Reporting Transparency
Level, Audit Financiar, 1(153), pp. 79-92.
8. AASB-AUASB, (2020), The impact of Coronavirus on financial
reporting and auditor’s considerations, disponibil la
https://www.aasb.gov.au/admin/
file/content102/c3/AASB19009_COVID19_FA.pdf, accesat la
07.11.2020
9. ACCA, (2020), The impact of Covid-19 on Audit and Assurance –
challenges and considerations, disponibil la
https://www.accaglobal.com/content/
dam/ACCA_Global/img/respcam/Coronavirus/The
%20impact-of-Covid-19-on-Audit-and-Assurance-
challenges-and-considerations.pdf, accesat la data de
06.08.2020
10. AccountancyEurope, (2020), 4 steps to a sustainable recovery
from Covid-19, disponibil la https://www.accountancyeurope.eu/good-
governance-sustainability/4-steps-to-a-sustainable-
recovery-from-covid-19/, accesat la data de 06.08.2020
11. BDO, (2020), COVID-19: Impact and risk response guide,
disponibil la https://www.c5alliance.com/wp-
content/uploads/2020/03/BDO-Coronavirus-
Impact-Guide-March-2020.pdf, accesat la data de 07.08.2020
12. CAFR, (2020), Recomandri profesionale pentru auditorii
financiari legate de implicaiile COVID19,
https://www.cafr.ro/wp-content/uploads/2020/03/
Recomandari-pentru-AF-COVID_25_3_20.pdf, accesat la data de
08.08.2020
13. CAQ, (2020), Auditor reporting – COVID-19 considerations,
disponibil la https://www.thecaq.
org/wp-content/uploads/2020/07/CAQ_Auditor-
Reporting-COVID-19-Considerations_2020-07.pdf, accesat la data de
08.08.2020
14. CEAOB (2020), CEAOB emphasises the following areas that are of
high importance in view of Covid- 19 impact on audits of financial
statements, disponibil la https://ec.europa.eu/info/sites/info/
files/business_economy_euro/banking_and_financ
e/documents/200325-ceaob-statement-covid- 19_en.pdf, accesat la
data de 06.08.2020
15. Deloitte, (2020), Accounting implications of COVID- 19:
measurement and disclosures, disponibil la
https://www2.deloitte.com/ro/en/pages/audit/solutio
ns/implicatiile-contabile-cauzate-de-impactul-
COVID-19-asupra-activitatii-societatilor.html, accesat la data de
06.08.2020
16. IAASB, (2020), Subsequent events in the current evolving
environment – audit considerations for the impact of COVID-19,
disponibil la https://www.
iaasb.org/publications/subsequent-events-current-
evolving-environment-audit-considerations-impact- covid-19, accesat
la 07.11.2020
17. KPMG, (2020), Impactul COVID-19 asupra mobilitii internaionale
a lucrtorilor, https://home.kpmg/ro/ro/home/publicatii/2020/04/im
pact-covid19-mobilitate-internationala- lucratori.html, accesat la
data de 05.08.2020
18. PCAOB, (2020), COVID-19: Reminders for audits nearing
completion spotlight, disponibil la
https://pcaobus.org/Documents/COVID-19- Spotlight.pdf, accesat la
data de 06.08.2020
19. PwC, (2020), Studiu PwC privind impactul pandemiei Covid-19
asupra afacerilor, https://www.pwc.ro/ro/media/press-release-
2020/studiu-pwc-privind-impactul-pandemiei-covid-
19-asupra-afacerilor.html, accesat la data de 07.08.2020
20. SAICA, (2020), The impact of COVID-19 on audit considerations,
disponibil la https://www.ifac.org/
knowledge-gateway/supporting-international-
standards/discussion/summary-covid-19-audit- considerations,
accesat la data de 08.08.2020
Riscurile asociate cu ameninrile generate de tehnologiile
disruptive în contextul sistemelor informatice financiare
actuale
Nr. 1 (161)/2021 17
Drd. Lavinia Mihaela CRISTEA, Academia de Studii Economice din
Bucureti, România,
e-mail:
[email protected]
Subiectul studiului îl constituie analiza riscurilor asociate cu
ameninrile generate de tehnologiile disruptive în contextul
sistemelor informatice financiare actuale ale entitilor. Fenomenul
de criminalitate cibernetic, facilitat de dezvoltarea Inteligenei
Artificiale, de Deep Learning i de frecvena disruptiv a
incidentelor de securitate reprezint fundamentul acestei lucrri.
Obiectivul articolului este de a integra, compara i investiga
impactul tehnologiilor disruptive, al riscurilor i incidentelor de
securitate actuale i de a proiecta msuri în vederea gestionrii
riscului. Rezultatele acestei lucrri subliniaz Advanced Persistent
Threats (APTs), malware-ul, ransomware-ul, sabotajul actorilor
externi, ameninrile terilor în top 5 cele mai frecvente incidente
de securitate. Lucrarea admite complexitatea digitalizrii i
transpune un model practic de gestionare a riscului. Lucrarea
contribuie la informarea prilor interesate despre ptrunderea forat
a hackerilor în dispozitivele victimelor, sub pretextul
COVID-19.
Cuvinte cheie: riscuri asociate sistemului financiar; ameninri
cibernetice; tehnologii disruptive; sisteme informatice actuale;
impactul Inteligenei Artificiale; impactul Deep Learning;
COVID-19
Clasificare JEL: D83, G32, K24, M41, M42, O33
Audit financiar, XIX, Nr. 1(161)/2021, 17-28 ISSN: 1583-5812; ISSN
on-line: 1844-8801
V rugm s citai acest articol astfel: Cristea, L.M., (2021), Risks
Associated with Threats Related to Disruptive Technologies in the
Current Financial Systems Context, Audit Financiar, vol. XIX, no.
1(161)/2021, pp. 119-129, DOI: 10.20869/AUDITF/2021/161/002 Link
permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2021/161/002 Data primirii
articolului: 24.09.2020 Data revizuirii: 14.10.2020 Data acceptrii:
23.01.2021
Lavinia Mihaela CRISTEA
1. Introducere
Adoptarea unor procese de digitalizare complexe a crescut rapid în
ultima perioad de timp (Forbes, 2020), fiind determinat de cerine
ridicate privind modul de raportare i prezentare a situaiilor
financiare pentru utilizatori i pri interesate, dar i din aspiraia
compa- niilor de a se menine în trend i în competiia pe pia,
devenind dependente de IT. Procesele de digitalizare, ce stau la
baza sistemelor informatice financiar-contabile actuale ale
entitilor, constau în digitizarea datelor sau în tranziia de la
date analogice la date în format digital, reprezentând un proces de
colectare a informaiilor disponibile în accesarea digital. Ca
urmare a digitizrii datelor analogice, datele rezultate au fost
integrate în aplicaii software, menite s foloseasc unor procese de
lucru automate sau automatizri pe scar larg în majoritatea
industriilor, spre optimizarea productivitii i flexibilitii
organizaionale.
Entitile ce presteaz servicii de contabilitate i audit (i nu numai)
se afl într-o cutare continu de automatizri la nivelul proceselor
de lucru, deoarece obin mai uor o valoare comercial adugat
investiiilor existente prin Automatizarea Robotic a Proceselor
(RPA). În acelai timp, industria automatizrii se orienteaz ctre
îmbinarea RPA cu tehnologiile de Inteligen Artificial (eng.
Artificial Intelligence, AI) i de învare automat (eng. Machine
Learning), urmrind aceste dou frontiere, spre o Automatizare
Inteligent Robotizat. Aplicabilitatea acestor tehnologii emergente
contribuie la o reimaginare (complet) a fluxului operaional i la
adugarea unui plus (de) valoare afacerii.
AI desemneaz un termen generic pentru sisteme sau maini ce imit
inteligena uman, în vederea efecturii unor activiti care, pe baza
informaiilor colectate, pot îmbunti considerabil procese de lucru.
Principiul AI este de a reproduce modul în care oamenii acioneaz i
chiar perfecioneaz sarcini de lucru, acordând o semnificaie datelor
într-un mod în care nu ar fi fost conceput pân în prezent. Machine
Learning recunoate modele rezultate din datele prelucrate anterior
de auditori, astfel încât s poat formula predicii, în vederea
automatizrii unor procese de afaceri extrem de complexe, ce urmeaz
o anumit rutin. Prin Automatizare Inteligent Robotizat înelegem
îmbinarea noiunilor de robotic, automatizare i AI. În sectorul
financiar, prin adoptarea acestor tehnologii disruptive,
profesionitii contabili i auditori ar avea o libertate de gândire i
de inovare mai complex.
Companiile vor investi din ce în ce mai mult în automatizri
inteligente ale proceselor interne, metodologii i practici curente,
spre a crete reputaia companiei, pstrarea încrederii clienilor în
raportarea financiar i a investitorilor în plasarea capitalurilor.
În acest sens, este imperativ necesar un plan de prevenie în
vederea combaterii ameninrilor cibernetice atât la nivel de
individ, cât i la nivel organizaional (Goodman, 2016), luând în
considerare c pentru anul 2020 incidentele cibernetice se situeaz
pe primul loc, în comparaie cu 2013, când se poziionau pe locul 15.
Având în vedere c pe plan local (respectiv, România) nu este însuit
o puternic informare pe acest subiect „Riscurile asociate cu
ameninrile generate de tehnologiile disruptive în contextul
sistemelor informatice financiare actuale”, transparena fiind
limitat în aceast privin, am dezbtut cadrul cibernetic financiar
prezent, printr-o documentare i analiz critic a celor mai noi
publicaii digitale, ce poate fi transpus profesiei de contabil,
respectiv de auditor.
Obiectivul acestei lucrri este (1) de a identifica spaiul
cibernetic actual ce pare nesigur din punct de vedere al pregtirii
profesionitilor contabili i auditori, în vederea prevenirii
ameninrilor generate de tehnologiile emergente, (2) de a analiza
riscurile survenite în urma incidentelor de securitate cauzate de
evoluia tehnolo- giilor disruptive i (3) de a proiecta un model de
analiz privind gestionarea riscului în vederea asumrii de ctre
entiti a unui nivel acceptabil de risc. Prin acest articol, autorul
contribuie la literatura de specialitate printr-o mai bun informare
cu privire la sistemul informatic actual al entitilor i proiectarea
unui model de analiz privind gestionarea riscului, scopul fiind de
a dezvolta o contientizare la nivel de individ, cât i la nivel de
companie, în vederea atenurii i, de ce nu, a respingerii
ameninrilor generate de tehnologiile disruptive.
Lucrarea poziioneaz incidentele de securitate actuale într-un
context de interes pentru utilizatorii de tehnologie i companii ce
persevereaz în lupta continu împotriva riscurilor cibernetice
asociate cu ameninrile generate de tehnologiile disruptive,
survenite în urma dezvoltrii acerbe a mediului online, a proceselor
de digitalizare i a sistemelor informatice financiare actuale.
Prima seciune pune accent pe analiza literaturii de specialitate,
ce are în vedere analiza cadrului constituit de „Riscurile asociate
cu ameninrile generate de tehnologiile disruptive în contextul
sistemelor informatice financiare actuale”, la nivel global. Cea
de-a doua seciune discut metodologia de cercetare proprie a
Riscurile asociate cu ameninrile generate de tehnologiile
disruptive în contextul sistemelor informatice financiare
actuale
Nr. 1 (161)/2021 19
acestei lucrri. Seciunea trei prezint rezultatele obinute,
contureaz evoluii i comparaii ale celor mai frecvente incidente de
securitate raportate de Kaspersky i Fraud Watch International,
alturi de o strategie de gestionare a riscului (eng. Risk
Management), conceput într-un model de analiz ce ar putea fi luat
în considerare de companii în vederea evalurii, prevenirii,
transferului i asumrii riscului generat de tehnologiile disruptive.
Articolul încheie prin enunarea concluziilor i a direciilor
viitoare de cercetare.
2. Recenzia literaturii
de specialitate
Riscurile asociate cu ameninrile generate de tehnologiile
disruptive în contextul sistemelor informatice financiare actuale
continu s afecteze companii i utilizatori de tehnologie din
întreaga lume (Hawker, 2000; Goodman, 2016; Mohammed, 2018; Rainer,
2020). În acest sens, riscurile asociate cu ameninrile generate de
tehnologiile disruptive se afl în strâns legtur cu fenomenul de
criminalitate informatic (eng. cybercrime) i securitate cibernetic
(eng. cybersecurity) (ISACA, 2015; PwC, 2016; Goodman, 2016; ITU,
2017; E&Y, 2017; von Solms i von Solms, 2017; Demertzis, 2018;
E&Y, 2018; Kaspersky, 2018; Kaspersky, 2019; Alloghani, 2020),
fenomen ce pare s devin din ce mai frecvent întâlnit, tot mai
sofisticat în privina modalitilor de atac i în privina impactului
generat de hackeri. Pentru evitarea pe cât posibil a acestor
riscuri, se recomand proiectarea i integrarea unor sisteme
informatice bine puse la punct, alturi de stabilirea din timp a
unor msuri privind respectarea confidenialitii, integritii,
disponibilitii, procesrii i stocrii datelor rezultate din procesele
operaionale. Aderarea la platformele Cloud poate asigura sigurana
datelor (Wang et al., 2011; Faccia et al., 2019; Zhang et al.,
2019; Shkarlet et al., 2020) i poate reprezenta o soluie de
business eficient prin estimri ale cererilor de resurse viitoare
necesare bunei funcionri a întreprinderii, folosind o abordare
predictiv (Gadhavi, 2020). Înainte de încheierea unor contracte cu
terii sau cu furnizorii de Cloud este recomandat o pre-verificare a
riscurilor asociate cu respectivele contracte sau cu platformele
Cloud ce vizeaz simplificarea proceselor de afaceri.
În ciuda avantajelor oferite (e.g. alocarea unui timp de lucru mai
scurt pregtirii i prezentrii situaiilor financiare, automatizri la
nivelul proceselor operaionale, utilizarea
unor sisteme computerizate, eficientizarea la nivel de înregistrare
a operaiunilor financiare) de tehnologiile disruptive (cum ar fi
Cloud Computing, Big Data, IoT, Inteligena Artificial, Machine
Learning, Automatizarea Robotic a Proceselor sau Robotic Process
Automation) (PwC, 2016; Richins et al., 2016; Mangiuc, 2017; Azvine
i Jones, 2019), riscurile generate îi regsesc fundament în ameninri
informatice variate (de ex. Advanced Persistance Threats, phishing,
malware, ransomware, DDoS, Man-In-The-Middle, injectarea SQL,
atacuri cibernetice pe dispozitivele mobile, frauda electronic)
(Rîndau, 2016; Guo et al., 2016; Hou et al., 2017; Stanciu i Tinca,
2017; Azvine i Jones, 2019), generate de tehnologiile disruptive i
concretizate în atacuri cibernetice, ce compromit sistemele
informatice organizaionale, ca urmare a apariiei unor procese de
digitalizare din ce în ce mai complexe (Goodman, 2016).
Pentru anul 2020, investitorii Kaspersky Lab (2019) relateaz c
riscurile cu care companiile i utilizatorii se confrunt sunt de
ordin major, fiind reprezentate de ameninri avansate i persistente
(APT-urile) de tip WildPressure, malware de tip
Backdoor.Win32.Agent, spam, phishing, incidente informatice,
atacatorii ciberne- tici cutând accesul la date biometrice. În
ultima perioa- d, hackerii au investit substanial în metode ce
„pclesc” sistemele anti-fraud. Nefiind suficient furtul
autentificrii, prin acces la PII (eng. Personally Identifiable
Information), atacatorii necesit amprenta digital pentru extragerea
banilor din banc. Astfel, pe parcursul anului 2019 a fost
identificat Genesis, un e-magazin sub acoperire ce comercializeaz
amprente digitale ale utilizatorilor din întreaga lume,
reprezentând unul dintre riscurile asociate (i.e. furtul amprentei
digi- tale) cu ameninrile generate (i.e. furtul autentificrii) de
tehnologiile disruptive (i.e. browserul Tenebris Linken Sphere) cu
care se confrunt utilizatorii de servicii bancare online. Au fost
identificate deja peste 60 de mii de profiluri furate; pofilele
includ amprente digitale ale browser-ului, autentificri pe diverse
site-uri prin user i parol, cookie-uri, informaii despre cardul de
credit etc. Prin încrcarea amprentei în browserul Tenebris Linken
Sphere, infractorii sunt capabili s se dea drept utilizatori
legitimi ai serviciilor bancare. Acest tip de atac arat c
infractorii dein cunotine aprofundate despre funciona- litatea
intern a sistemelor bancare, ceea ce reprezint o adevrat provocare
în a fi protejat împotriva unor asemenea atacuri. Cea mai bun metod
de prevenie ar fi autentificarea cu mai muli factori (Multi-factor
authentication, MFA).
Lavinia Mihaela CRISTEA
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 20
De altfel, multe din ameninrile generate de tehnologiile disruptive
sunt la adresa Android. Spre exemplu, pentru trimestrul 3
(septembrie, 2019), Zerodium, o firm de brokeraj, a indicat faptul
c o zi fr acces la Android ar costa mai mult decât o zi fr acces la
iOS (sistemul de operare Apple Inc.), valorând 2,5 milioane de
dolari. Aceast sum reprezint o cretere semnificativ, ce anterior ar
fi fost pltit contra unui atac la adresa iOS, de 2 milioane de
dolari. În aceeai zi, a fost identificat o ameninare în driverul
v412 (Video4Linux), un driver Android de tip media. În cazul în
care aceast vulnerabilitate nu ar fi fost identificat la timp, ar
fi existat riscul escaladrii privilegiilor utilizatorilor.
Ameninarea generat de Android se datoreaz lipsei actualizrii de
soft (eng. update) din luna septembrie ce ar fi trebuit s includ
acest tip de vulnerabilitate în actualizarea de securitate efectuat
de Google. Câteva zile mai târziu a fost identificat o alt
vulnerabilitate Android, care ar fi permis atacatorilor accesul
complet la e-mailurile utilizatorilor de telefoane inteligente
Samsung, Huawei, LG i Sony, prin transmiterea unui mesaj de tip
text (Kaspersky 2019 a).
Hackerii sunt actorii ce caut s amenine, s creeze daune
costisitoare la nivel global i s gseasc puncte slabe din punct de
vedere al securitii informaiei, în special în companii unde
vulnerabilitatea datelor poate fi uor periclitat. Atacatorii
cibernetici sunt preocupai în mod continuu de iniierea unor atacuri
împotriva Android sau iOS, sau ctre zona politicii, militare,
spitalelor din întreaga lume, unde WannaCry constituie deja istorie
în acest sens (CERT.RO, 2018; Azvine i Jones, 2019; Kaspersky,
2019). De cele mai multe ori, riscul de a fi atacat este
concretizat în fapte reale, ce conduce la apariia litigiilor sau a
proceselor în instan (Forbes, 2020). Incidentele cibernetice
figureaz pe locul 1 în clasamentul riscurilor cu care se confrunt
companii din întreaga lume, apariia unui atac cibernetic asupra
business-ului reprezentând un adevrat pericol ce ame- nin
activitatea economic (Allianz Risk Barometer, 2020).
3. Metodologia cercetrii Acest articol îi propune s trateze cel mai
nou episod cu privire la „Riscurile asociate cu ameninrile generate
de tehnologiile disruptive în contextul sistemelor informatice
financiare actuale”. Sunt dezbtute curente digitale emise de
compania software Kaspersky Lab, companie ce a dovedit de-a lungul
timpului
profesionalism în proiecia i implementarea unor programe de
securitate eficiente. Considerm c pentru înelegerea fenomenului de
securitate cibernetic actual ce st la baza acestor riscuri este
necesar examinarea strii cibernetice curente i a micrilor
atacatorilor, ce par a fi din ce în ce mai complexe, sofisticate,
rapide i documentate. Aceast examinare s-a realizat prin
investigarea rapoartelor emise de Kaspersky Lab pentru ultimii trei
ani - 2017, 2018, 2019.
Metoda de cercetare a acestei lucrri are la baz cercetarea
calitativ fundamental i observaia critic, aplicat pentru
investigarea rapoartelor i practicilor digitale în trend, ce au ca
scop informarea utilizatorilor cu privire la ameninrile generate de
tehnologiile disruptive, spre o mai bun protecie împotriva
vulnerabilitilor ce par s acapareze sistemele informatice ale
entitilor.
Articolul se împarte în (1) analiza i compararea rapoartelor de
securitate Kaspersky Lab pentru perioada 2017-2019, (2) examinarea
incidentelor de securitate prezentate de Kaspersky Lab i de Fraud
Watch International i (3) ameninrile generate de impactul
Inteligenei Artificiale i Deep Learning la nivel global. Sursa
datelor îi regsete originea în publicaii digitale online ale
organismelor de specialitate i în alte publicaii curente,
preocupate de stoparea acestor atacuri. În anul 2020, din cauza
pandemiei COVID-19, ameninrile generate de acest virus au generat o
team profund în lumea întreag, hackerii gsind prilejul perfect
pentru infiltrri repetate i atacuri asupra utilizatorilor de
tehnologie, deosebit de interesai de acest subiect i de protecia
împotriva virusului. Articolul ofer detalii cu privire la
complexitatea riscurilor asociate cu adoptarea tehnologiilor
disruptive în contextul sistemelor informatice financiare actuale.
Pentru analiza fenomenului actual i în vederea identificrii
prezentelor ameninri raportate, au fost luate în considerare
rapoarte de securitate emise de compania specializat în securitate
Kaspersky Lab, aa cum am precizat mai sus, dar i evidene ale
organizaiei de securitate pe internet Fraud Watch International,
specializat în protecia online împotriva fraudei.
Lucrarea prezent investigheaz ameninrile generate de tehnologiile
disruptive, îndeosebi de Inteligena Artificial i Deep Learning,
prin cercetarea documentar a celor mai recente curente tehnologice
ce semnaleaz asupra ameninrilor generate de procesele de
digitalizare. Pentru identificarea literaturii de specialitate
potrivite acestui studiu au fost consultate
Riscurile asociate cu ameninrile generate de tehnologiile
disruptive în contextul sistemelor informatice financiare
actuale
Nr. 1 (161)/2021 21
baze de date internaionale precum ProQuest, Springer Link,
ResearchGate i Google Scholar. Sortarea articolelor a fost realizat
manual de ctre autor, fiind alese numai articolele ce dezbat
riscurile asociate cu ameninrile generate de tehnologiile
disruptive în contextul sistemului informatic financiar-contabil
actual al entitilor, prin verificarea în prealabil a includerii
informaiilor cheie.
Lucrarea iniiaz discuii i exploreaz riscurile asociate cu
ameninrile generate de tehnologiile disruptive asupra sistemului
financiar contabil i dezvoltrii proceselor de digitalizare,
accentuând (1) evoluia celor mai frecvente cinci incidente de
securitate, (2) recomandri emise de bnci (e.g. ING Bank), companii
i organizaii abilitate (de ex. Europol, CERT.RO) în ceea ce privete
securitatea informaiei. Termenii „vulnerabilitate”, „alerte”,
„hackeri”, „atacatori cibernetici” sunt folosii alternativ în
aceast lucrare. Luând în considerare faptul c s-a constatat o
reticen asupra informrii privind starea actual a atacurilor
cibernetice i raportrii numrului mare de incidente de securitate cu
care se confrunt companii i utilizatori din întreaga lume, a fost
practic imposibil cuprinderea tuturor evenimentelor de
securitate.
4. Rezultate i discuii
Punctul de interes al acestei lucrri îl constituie riscurile ce
apar odat cu dezvoltarea proceselor de digitalizare, asociate
ameninrilor tehnologice disruptive i raportate de sistemele
informatice, atât la nivel organizaional, cât i la nivel de
individ. În contextul noii pandemii, COVID- 19, ING Bank a luat
atitudine. Mai exact, banca informeaz despre noile modaliti de atac
ale hackerilor, care se folosesc de acest pretext epidemiologic
pentru a transmite clienilor ING e-mailuri de phishing ce au ca
subiect protecia împotriva acestui virus (COVID-19). Atacatorii
cibernetici se folosesc de curente actuale i de cele mai în vog
subiecte la care ar exista o aciune instantanee (printr-un click pe
linkul infectat primit). E-mailurile par a fi transmise din surse
sigure, îns, printr-o observare mai atent, se pot depista e-mailuri
provenite din surse nelegitime. Prin e- mailuri de phishing le sunt
solicitate utilizatorilor diverse aciuni, precum accesarea unor
link-uri, descrcarea de fiiere sau imagini (ce pot fi infectate cu
virus), furnizarea de date confideniale (de ex. coordonate bancare,
nume de card sau parole). ING Bank avertizeaz despre aceste aciuni
suspicioase ce au loc
pe scar larg, odat cu apariia acestui virus, COVID- 19.
Tot sub pretextul pandemiei COVID-19, atacatorii cibernetici
transmit anunuri false (e.g. „Msuri împotriva COVID-19”, „Donai 2
euro”), sub sigla OMS (Organizaia Mondial a Sntii), notificate de
CERT.RO (2018) i Europol (2020). Aceste anunuri false bulverseaz
utilizatorii online, hackerii apelând la aa numitele campanii de
strângere de fonduri, promovri de produse de investiie, achiziia
unor mnui de protecie, tratamente, vaccinuri, mti de protecie. Sunt
transmise e-mailuri cu un coninut de phishing sub numele unor
spitale sau clinici medicale, unde utilizatorii de tehnologie sunt
informai despre o rud sau cunotin care ar fi fost infectat cu acest
virus, solicitând destinatarului bani pentru tratament. Sfatul
organizaiilor profesionale este de a ignora aceste campanii ru
intenionate, de a nu deschide linkurile din e-mailurile necunoscute
i de a verifica sursa expeditoare. Pentru utilizatorii care
intenioneaz s achiziioneze de pe internet sau s doneze în aceast
perioad i nu numai, se recomand o documentare prealabil înainte de
a face tranzacia. Instalarea unui antivirus sau a unei soluii de
securitate ar oferi protecie la nivel de anti-phishing,
anti-malware i anti-spam.
În Tabelul nr. 1 este examinat evoluia alarmant a unor e-mailuri de
tip phishing transmise de atacatori care pretindeau a fi personal
abilitat din partea unei bnci (Santander Bank, Wells Fargo Bank),
companii de servicii financiare (American Express), de curierat
(FedEx) sau streaming video (Netflix), software-ului de transmitere
i primire e-mailuri (Outlook, Global E-mail Server) sau din partea
unui operator al unui sistem de pli online (PayPal). Aceste alerte
de phishing sunt doar câteva exemple din milioanele primite i
raportate de victime (i.e. organizaii, indivizi) din întreaga lume.
Riscurile asociate cu aceste ameninri generate de apariia
modalitilor de plat online, de servicii de curierat disponibile, de
descrcare a informaiilor sau de vizualizare a acestora variaz în
modalitatea i diversitatea atacului, scopul final fiind infestarea
dispozitivului i furtul de date personale. Confidenialitatea
datelor nu mai este respectat de atacatorii cibernetici, acetia
cutând s ptrund în toate sectoarele de activitate, prejudiciind
drepturile utilizatorilor de tehnologie. Leaderul în protecie anti-
phishing, Fraud Watch International, notific asupra celei mai
recente activiti de phishing (Tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1. Evoluia alertelor phishing pentru luna martie
2020
Incidente Phishing Subiectul e-mailului Data
Microsoft - File "Lewis Invoice 076689.pdf" Has Been Shared With
You
Instalare Update pentru Microsoft Outlook
26 Martie 2020
Netflix - Please Verify Your Account? Verificare cont Netflix 24
Martie 2020
Global E-mail Server (Webmail Login) - Urgent Account Verification
Needed!!!
Verificare urgent a contului 20 Martie 2020
PayPal - Your Account cannot be used until you verify it Verificare
urgent a contului pentru a-l folosi
18 Martie 2020
Outlook - Notification: Release Your 12 held E-mails Notificare
e-maluri 17 Martie 2020
1 New Security Message from Wells Fargo Bank Mesaj de securitate
din partea Wells Fargo Bank
17 Martie 2020
Banco Santander S.A - Aviso Santander Way (41855) Informare din
partea bncii Santander S.A.
03 Martie 2020
Contul American Express necesit atenia dumneavoastr
02 Martie 2020
FedEx - FedEx Support on Coronavirus Suport Coronavirus 02 Martie
2020
Sursa: Proiecia autorului, bazat pe
https://fraudwatchinternational.com
Alerta de tip phishing a fost identificat i de compania de curierat
FanCourier, sub numele creia sunt transmise de ctre hackeri mesaje
de plat sau de deschidere a unor ataamente, utilizatorilor ce au
plasat comenzi sau care au avut cel puin o comand operat de aceast
companie (FanCourier, 2019). Pentru evitarea riscului infestrii sau
prejudicierii datelor personale, este recomandat o atenie sporit
acestor e- mailuri, identificrii adreselor de e-mail necunoscute ce
transmit informaii cu privire la aa-zisele expediii operate de
FanCourier. E-mailurile nu provin de la compania FanCourier, ci din
partea unor atacatorilor cibernetici specializai în campanii ru
intenionate de tip phishing. Hackerii se folosesc de numele
FanCourier pentru a distribui fiiere infestate cu Trojan. Riscul de
infestare este uria, recomandându-se evitarea deschiderii fiierelor
primite de la expeditori necunoscui sau accesrii unor oferte online
ce par neadevrate, indiferent de forma ce a stat la baza primirii
acestora (de ex. mesaj primit pe telefon, link transmis online). În
urma atenionrii emise de ING Bank, FanCourier, Europol, CERT.RO se
recomand ca device-urile conectate non-stop la Internet i folosite
în scopul navigrii s fie updatate i s dein soluii de securitate
eficiente.
Despre impactul Inteligenei Artificiale în prezent se poate afirma
c aceast tehnologie nu poate înlocui în totalitate sarcinile de
lucru umane. Cercetând mai îndeaproape acest fenomen, se cunosc
detalii despre crearea unui robot GPT-2, ce poate genera paragrafe
de
text coerente, poate traduce din diverse limbi i poate fi capabil s
rspund la diverse întrebri i chiar s conceap rezumate (Prangate,
2019). Compania OpenAI, fiind cea care l-a conceput, evideniaz
faptul c robotul poate scrie în mediul online tiri false i poate
crea confuzie, pretinzând c poate fi oricine altcineva. Nu se poate
contesta capacitatea acestui robot, artând cât de avansat este, dar
nici faptul c rezultatul obinut este unul perfect. Este adus în
discuie un risc asociat tehnologiei disruptive, Inteligena
Artificial, un risc cu care omenirea se poate confrunta, prin
crearea strii de confuzie. Acesta este un risc ce nu ar trebui
subestimat, chiar dac în prim instan efectul este neateptat de
bun.
O alt situaie transpus de Inteligena Artificial o constituie
generarea imaginilor prin algoritmul de tip GAN (eng. Generative
Adversarial Network) de Deep Learning. Rezultatele acestui algoritm
ar putea fi folosite atât în scop pozitiv, cât i negativ. Pozitiv,
prin scutirea unor costuri pentru creatori de mod, agenii de publi-
citate sau productori de haine, acetia folosindu-se de GAN pentru
crearea de modele necesare i promovarea articolelor vestimentare.
Negativ, actorii ru intenionai ar putea folosi algoritmul pentru o
ampl propagand, imaginile obinute în urma rulrii acestui soft
subminând încrederea publicului fa de aceste instrumente
digitale.
eful departamentului de cercetare de la Microsoft, Eric Horvitz,
este de prere c dezvoltarea Inteligenei Artificiale aduce în
discuie anumite riscuri sau probleme
Nr. 1 (161)/2021 23
de natur legal, psihologic i etic (Bellini, 2018). Datele personale
de identificare ale unei persoane trebuie s rmân personale. Se
poate considera c Inteligena Artificial, printr-o form sau alta,
poate avea acces la date confideniale despre o persoan (de ex.
adres de domiciliu, cont bancar, traseu zilnic cas - serviciu, boli
cu care se confrunt, stare emoional). Întrebarea va fi în ce msur
Inteligena Artificial va ptrunde în vieile oamenilor, dar i care
vor fi drepturile i libertile într-o lume a Inteligenei
Artificiale.
Odat cu dezvoltarea acestei tehnologii disruptive, trebuie luate în
considerare i aspecte privind redefinirea locurilor de munc i
crearea altora noi. Este bine cunoscut faptul c a patra revoluie
industrial va conduce la înlocuirea a milioane de locuri de munc
(Kaeser, 2018; Borak, 2018), omenirea necesitând o mai bun pregtire
în educaie, formare profesional i academic, inovare i adaptare la
tot ce-i nou. Începând cu anul 2022, Singapore va introduce
autobuzele fr ofer (BBC, 2017), pe când în Suedia exist înc din
2018, implicând riscul dispariiei treptate a locurilor de munc ce
necesit oferi. O alt întrebare ce deriv din toate aceste invenii i
implicit, riscuri, generate de Inteligena Artificial, este dac
antreprenorii vor prefera roboii sau personalul uman în lucrul de
zi cu zi. Se pare c exist deja companii ce s-au îndreptat ctre
acest trend (The Guardian, 2017), preferând s lucreze cu
Inteligena Artificial, din perspectiva unor costuri mai mici, o
eficien ce crete considerabil, nefiind necesare pauze, concediu de
odihn sau salariu lunar.
Un robot devine i o problem legal, unde pentru prima dat a fost
prezentat Sophia, un robot ce a primit cetenia statului Arabia
Saudit (Weisberger, 2017), fiind considerat cetean cu drepturi
depline i cu personalitate proprie. În România se pare c va exista
pentru prima dat ca ambasador o form de Inteligen Artificial, ce va
recomanda locuri de vizitat, va rspunde la diverse întrebri despre
România în vederea satisfacerii interesului strinilor, va vorbi
despre obiceiuri i modul de via al românilor (EMEA, 2017).
Cu referire la dinamica incidentelor de securitate, studiul
efectuat de Kaspersky Lab relev cel mai de temut incident de
securitate, Advanced Persistance Threats (APT-urile), ce ocup
primul loc din top 5 pentru anii 2018 i 2019, pe când în 2017
atacurile de tip malware erau raportate pe primul loc. APT-urile
reprezint o clas recent de ameninri, ce pare s fi câtigat un impact
mai ridicat, un maxim de 68% pentru anul 2019, fa de malware i
ransomware, cu un procent de 66%, respec- tiv 70%. Acest clasament
al APT-urilor s-a meninut pentru ultimii doi ani, 2018 i 2019, i se
datoreaz noilor mijloace de atac gsite de hackeri, de complexi-
tatea atacurilor i de atacul exact la int (Tabelul nr. 2).
Tabelul nr. 2. Dinamica celor mai frecvente 5 incidente de
securitate între anii 2017-2019
Incidente de securitate 2017 2018 2019 APT-uri 32% 66% 68%
Malware 56% 65% 66%
Atacuri Ransomware 33% 64% 70% Sabotaj din partea actorilor externi
41% 56% 35%
Ameninri din partea terilor / partenerilor 44% 44% 44%
Sursa: Proiecia autorului, bazat pe rapoartele de securitate
Kaspersky Lab
În cazul malware, evoluia înregistreaz valori mai mari în fiecare
an. Scopul acestor atacuri de tip malware este furtul de informaii,
situaie cu care se confrunt îndeosebi sectorul financiar-contabil.
Hackerul caut slbiciuni în sistemul informatic al entitilor, în
vederea punerii în aplicare a unui plan de atac, prin instalarea
programului malware i finalizarea atacului perfect (e.g. furtul de
parole, date bancare, informaii financiare, date ce vizeaz programe
de investiii, planuri de audit sau alte
informaii confideniale). Un exemplu de software ru intenionat îl
constituie Calul Troian (de ex. Poweliks, FakeAV), un program
malware ce se deghizeaz într-un soft ce pare legitim. Acest tip de
infestare reprezint o adevrat provocare în depistarea tipului de
atac, înelând utilizatorii cu privire la adevrata intenie. Dup ce
acest soft infecios ptrunde în sistem, se activeaz, fapt ce permite
hackerului extragerea datelor din dispozitivul victimei. Atacurile
Ransomware ocup
Lavinia Mihaela CRISTEA
AUDIT FINANCIAR, anul XIX 24
locul 3 în clasamentul Kaspersky Lab i continu s înregistreze cret