Profesor coordonator:

Iuliana Vulpoi-NaghelRealizatori:

Abalasei ClarisaBodrug OlgaMosescu TudorPadurariu DavidRacovita Alina

Definitie: Radiaţiile X sunt radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul (10^-3< λ < 10)nm, iar frecvenţa foarte mare (3·10^16 - 3·10^20)Hz.

Descoperire: Radiaţiile X au fost descoperite de fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen pe 8 noiembrie 1895. Prima fotografie cu raze X înfăţișează mâna soţiei sale, în radiografie apar oasele, bratara și verigheta. Pentru descoperirea sa Röntgen a primit premiul Nobel în anul 1901.

Producerea radiatiilor X: pentru producerea razelor se utilizează tubul de raze X care conţine:- tub de sticlă- filamentul încălzit care emite electroni prin emisie termoelectronică- electronii care au viteze mari, ciocnesc anticatodul și în urma frânării acestora, din substanţa anticatodului se emit radiaţii X- electronii sunt acceleraţi sub tensiune de 60-125 kV

Proprietati:-impresionează plăcile fotografice

-nu sunt deviate de câmpuri electrice şi magnetice

-în vid ele se propagă cu viteza luminii-produc luminiscenţa unor substanţe

-sunt invizibile-pătrund prin unele substanţe opace, de exemplu

prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică, hârtie, lemn, sticlă, dar sunt

absorbite de metale cu densitatea mare (plumb)-ionizeazǎ atomii mediului străbătut

-au acţiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice, fiind, în cantitate mare, nocive pentru

om.

Franklin Rosalind a arătat cu ajutorul razelor X structura ADN-ului

Radiografia dentara reprezinta o imagine a dintilor, maxilarului si tesuturilor inconjuratoare, obtinuta prin expunere la radiatii electromagnetice. Razele X au capacitatea de a penetra corpul si sunt absorbite in diferite grade, in functie de densitatea tesutului. Astfel, structurile dense sunt redate cu alb, tesuturile moi cu nuante de gri, iar cavitatile cu negru, radiografiile aratand ca negativele unor fotografii. 

Radiografia dentara reprezinta o parte integranta practicii stomatolgice si ii ajuta pe medici sa descopere problemele care nu sunt vizibile la o consultatie obisnuita: - carii interdentare sau situate sub obturatii - fisuri sau alte anomalii in obturatii - scaderi in masa osoasa asociate cu bolile parodontale - probleme in camera pulpara sau canalul radicular - pregatirea si fixarea implanturilor, aparatelor ortodontice si protezelor; - radiografiile evidentiaza alte anomalii, cum ar fi chisturi, cancer sau alte schimbari asociate cu bolile metabolice si sistemice. O radiografie dentara are o doza de radiatii de 0,02 mSv.

Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. Tomografia computerizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pieptul, abdomenul, pelvisul sau membrele. In timpul scanarii se poate folosi si fluoroscopia, metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X, pentru a vizualiza motilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. Doza de radiaţii rezultată în urma unui CT toracic sau de pelvis este mai mare, pînă la 10 mSv, în timp ce o tomografie completă a corpului uman, care se efectuează de obicei în cazul pacienţilor cu traumatisme multiple, ajunge la o doză de 10-12 mSv, potrivit specialiştilor.

O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate. In cazul mamografiei, doza de radiatii este de 1-2 mSv.

Urografia intravenoasa este o metoda radiologica de examinare a rinichilor si cailor urinare, cu ajutorul unei substante de contrast injectate intravenos. Ea ofera date privind structura (anatomia) acestora, dar si asupra capacitatii functionale renale.

Fluoroscopia. Este o procedura cu raze x care permite vizualizarea organelor interne in miscare. Fluoroscopia folosese raze X pentru a produce imagini video in timp real. Dupa ce razele x strabat pacientul acestea sunt capturate prin intermediul unui dispozitiv numit intesificator de imagine si sunt convertite in lumina. Lumina este apoi captata de o camera TV si imaginile sunt afisate pe un monitor.

Doze de radiaţii (mSv) Unitatea de masura pentru dozele de radiatii care ajung in organism este millisievert (mSv).

- radiografie dentară: 0,02 - radiografie pulmonară: 0,1-0,6- radiografie coloană vertebrală: 1,5 - radiografie extremităţi: 0,001- radiografie toracică: 0,02- mamografie: 1-2 - densitometrie osoasă (DEXA): 0,01-0,05 - scanare cu raze X efectuate de personalul de securitate: 0,00025-0,025- colonografie: 10- angiografie: 12- CT abdomen: 8 - CT pelvis: 10- CT cap: 2- CT coloană: 6 - CT torace: 7- CT complet: 10-12 - radiaţii din mediu: 3 mSv/an

Doza maximă admisă: 20 mSv/an.

Efectele nocive: Razele X sunt din ce in ce mai folosite in medicina pentru diverse investigatii. In doze mari insa, aceste investigatii pot avea efecte nocive asupra organismului uman.Tinta preferata a razelor X este ADN-ul. Efectele pot apara in

intervale diferite, de la cateva ore, pana la zile, saptamani sau chiar ani. Organismul uman suporta dozele mici de raze X, insa

cantitatile mari produc grave deficiente celulare. Razele X produc radiatii care afecteaza pielea, ochii, sangele sau organele

reproducatoare. Aceste raze pot produce mutatii genetice si favorizeaza aparitia cancerului. Cancerul apare de obicei in urma

expunerii la cantitati mari de raze X.Expunerea la cantitati mari de raze X poate duce la tulburari de pigmentare, atrofie, scleroza cutanata, conjunctivita, cataracta,

pierderea parului si diverse forme de cancer. Razele X au un efect negativ asupra femeilor insarcinate. Pot aparea deformari ale

corpului fatului sau afectiuni grave care pot periclita viata copilului. In urma radierii gravidei cu raze X creste riscul de avort

spontan, de malformatii congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal. De asemenea, poate duce la aparitia in

copilarie a leucemiei sau a diverselor tipuri de cancer.

Copiii si tinerii sunt alte categorii de pacineti care nu au voie sa se expuna radiatiilor X. Acestia se afla in

perioada de crestere. Astfel, iradiatiile le pot influenta dezvoltarea. Glandele sensibile la radiatii precum glanda

tiroida, glanda hipofiza, pituitara, gonadele, ovarele, globii oculari pot fi grav afectate.

 Radiațiile de frecvență mai ridicată, de la raze X pina la  radiațiilor nucleare, sunt în mod clar periculoase.

Expunerea corpului nostru la radiatii ionizate pot afecta dramatic structura noastră atomică. Pot rupe, de fapt,

electronii din atomi și molecule și afectează în mod direct diviziunea celulara si structura celulei.

Razele X se acumulează în organism și este cunoscut faptul că radiațiile ionizante utilizate în proceduri cu

raze X cauzeaza mutatie genetica.

Protectie radiologica:

Pentru scopuri medicale este important cunoaşterea dozelor în ce priveşte energia absorbită de ţesuturi: cantitatea energiei absorbite depinde de calitatea şi cantitatea fotonilor X incidenţi.Calitatea fotonilor X este caracterizată de energia lor. Fasciculul de raze X emis de un punct este policromatic, pentru că el este constituit din fotoni de diverse energii. Aprecierea exactă a calităţii unui fascicul de fotoni X se poate face prin spectrometrie. În radiologia medicală pentru calitatea unui fascicul se indică în mod curent energia maximă a fotonilor exprimată în keV sau în MeV. Aceste valori au fost stabilite de Comisia Internaţională de Protecţie în radiologie care le recomandă ca doze de toleranţă pentru cei care muncesc în mediu cu radiaţii.Efectele radiaţiilor sunt considerate somatice şi genetice. Efectele somatice pot fi locale sau generale. Leziunile locale pot fi evitate prin efectuarea corectă a radiografiilor şi radioscopiilor. Exista o creştere a frecvenţei cancerului tiroidian la bolnavii care au fost iradiaţi pentru timus în copilărie.

În indicarea examenelor radiologice, trebuie avute în vedere avantajele acestora, cu evitarea unor expuneri inutile. De asemenea, ele nu trebuie repetate la intervale scurte de timp.Pentru scăderea iradierii şi a efectelor ei există o serie de măsuri ce trebuie riguros respectate, cum ar fi: - Filtrarea. Orice tub de raze trebuie să fie prevăzut cu un filtru de 2 mm al atât în radioscopie cât şi în radiografie.- Localizatoarele, sub formă de conuri sau diafragme au rolul de a delimita suprafaţa şi deci volumul corpului supus iradierii. - Tehnica voltajelor înalte reduce considerabil doza totală de iradiere. - Distanţa. Este foarte importantă păstrarea unei distanţe maxime în radiografie, iar în radioscopie tubul trebuie să aibă o distanţă minimă pănă la bolnav de 60-70 cm. - Dispozitive de protecţie. Există diferite dispozitive pentru acoperirea acelor părţi din corp care nu interesează examenul, ca şorţul de cauciuc plumbat, benzi speciale care acoperă pelvisul şi gonadele. - Filmele şi ecranele, de maximă sensibilitate sunt elemente importante care contribuie la reducerea dozei de iradiere.

Stiati ca?

1.Datorita densitatii foarte mari – de 11.340 kg/ metru cub, plumbul reprezinta cea mai buna si mai folosita protectie impotriva razelor X, in prezent2. Verificarea camioanelor in punctele de frontiera se face cu ajutorul dispozitivelor cu raze X3.Standardele de securitate foarte ridicate din aeroporturi fac ca aparatele cu raze X sa fie obligatorii pentru operatiunile de check-in si verificarea bagajelor4.In timpul celui de-al doilea mandat prezidential al lui George W. Bush, armata SUA a dezvoltat o arma bazata pe utilizarea razelor X. Proiectul a fost ulterior abandonat5.Fara microscoapele cu raze X n-am putea vedea obiectele imperceptibile pentru ochiul uman. Iata o utilitate a radiatiei electromagnetice care a condus la multe inventii si descoperiri ale oamenilor de stiinta6.Iodura de sodiu face ca razele X sa poata fi vizibile