EFECTELE ALCOOLULUI

Atât vinul cât şi celelalte băuturi alcoolice au apărut de mii de ani, integrându-se în istoria omenirii, integrându-se cu viaţa de toate zilele a oamenilor, cu obiceiurile, cu pasiunile ori cu petrecerile lor.Reacția de fermentație a glucozei din fructe şi cereale duce la obţinerea de alcool etilic.Această reacție are loc în prezență de enzime, care au rol de biocatalizator. Astfel, din glucoză rezultă alcool etilic și dioxid de carbon.

Fiziologii au pronunţat de mult verdictul: alcoolul nu poate fi considerat ca un aliment şi deci nu este nici necesar şi nici util organismului uman.Băuturile alcoolice nu sunt deci indicate nici pentru astâmpărarea setei şi nici pentru hrană.Dacă , în cantităţi mici, o băutură alcoolică poate fi considerată – pentru unii – ca una din plăcerile vieţii, folosirea cronică şi peste limită determină efecte toxice în organism de o gravitate incalculabilă.

CE SE ÎNTĂPLĂ CU ALCOOLUL ÎN ORGANISM?

Imediat după ce se consumă o băutură alcoolica, alcoolul se resoarbe rapid ca atare ( nu are nevoie de digestie ) în aşa fel că alcoolemia se instalează foarte repede, cu toate efecteleei.Chiar în trecerea prin stomac se resoarbe cca 20% din alcool iar restul prin intestinul subţire. Consumul simultan de alimente mai încetineşte resorbţia, în timp ce luat „ pe stomacul gol „ alcoolul se resoarbe foarte rapid.Distribuirea în organism se face tot atât de rapid, deşi mai intervin şi unii factori individuali ca starea de sănătate, oboseala, vârsta, unele medicamente.

Efectul asupra sistemului nervos central apare cel mai timpuriu, dar apoi toate organele sunt afectate de alcool.Circa 90% din cantitatea de alcool din organism este transformată şi este eliminat sub această formă din organism. Numai o mică parte este eliminat ca atare, ca alcool, prin plămâni, rinichi şi transpiraţie. Eliminarea prin plămâni este utilizată de poliţia rutieră. Alcoolul trebuie metabolizat, rol îndeplinit de ficat; alcoolul suferă o oxidare rezultând acetaldehida, produs reactiv şi toxic.Pentru ca acest produs să fie metabolizat la timp şi făcut inofensiv, ficatul intervine printr-o enzimă, aldehidic-dehydrogenaza, care transformă acetaldehida în acetat şi apoi în CO2,H2O şi căldură.

Ficatul depune deci, un mare efort în metabolizarea alcoolului în organism.Consumul de alcool provoacă o tendinţă la acidoză lactică, cu pronostic grav în coma alcoolică.O altă consecinţă a consumului de alcool, constă în creşterea acidului uric ducând la atac de gută şi depuneri de acid uric în articulaţii şi în ţesuturi.Abuzul de alcool duce şi la creşterea lipidelor în organism ( în sânge ), prin urmare, obezitatea, hiperglicemia şi hiperuricemia sugerează un consum excesiv de alcool.Pe de altă parte, la unele persoane şi în special la copii şi tineri consumul de alcool poate duce la scăderea glicemiei apărând confuzia psihică, transpiraţia, tahicardia şi chiar pierderea cunoştinţei.Efectele toxice asupra ficatului, sistemului nervos, inimii şi glandelor endocrine sunt foarte grave.

MITURI ȘI REALITATE„Alcoolul creşte puterea de muncă „ mai pretind unii- este doar aparentă acea stare de putere şi curaj. Este ceea ce în medicină este cunoscut sub denumirea de fază de excitaţie – rezultat al biciuirii sistemului nervos şi constă, aşa cum am văzul în paragrafele anterioare , într-o slăbire a proceselor de inhibiţie- acesta fiind unul din primele efecte ale acţiunii toxice a alcoolului.După această fază de excitaţie, însă, randamentul muncii celui aflat sub acţiunea alcoolului scade şi nu va fi niciodată superior randamentului anterior.

S-a demonstrat că oboseala

apare de două ori mai repede

la cei care au consumat alcool

iar munca se desfăşoară

anarhic, viteza şi precizia

mişcărilor vor avea de suferit

„ Alcoolul este hrănitor „ susţin alţii !În acest caz el ar trebui să asigure substanţe necesare refacerii celulelor şi să aducă energia necesară complicatelor procese specifice organismului viu.Alcoolul în stare pură nu conţine nici unul din factorii nutritivi; mai mult, pentru a fi ars în organism, acesta consumă o mare cantitate de vitamina B1 – sărăcind rezervele aduse de alimente. În schimb băuturile alcoolice, atacă mucoasa stomacală, tulbură funcţiile ficatului și pancreasului cât şi resorbţia alimentelor la nivelul intestinului, sau ducând – în timp – la o accentuată stare de denutriţie a organismului.Mai mult, când cel care a băut alcool se află în frig, pierderile de căldură sunt atât de mari încât depăşesc cu mult producerea de căldură.

„ Alcoolul are rol antiinfecţios „Pentru a îndeplini un rol antiinfecţios, alcoolul ar trebui să atingă o concentraţie minimă de 70% în sânge ori aşa ceva nu este posibil. Alcoolemia nu poate depăşi 0,4- 0,5%, concentraţie suficientă pentru a provoca moartea omului, dar nu a microbilor!În realitate, consumul de alcool, reduce puterea de apărare a organismului prin denutriţie. Un organ deosebit de sensibil la alcool este ficatul, deoarece acesta este cel care degradează alcoolul şi tot acolo se depun grăsimi care rezultă din arderi.