efecte inundatii

  • View
    269

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of efecte inundatii

  • 8/2/2019 efecte inundatii

    1/14

    Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitatimari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilormontani, precum si din panzele subterane de apa. Despaduririle sunt o alta cauzade producere a inundatiilor ,ele favorizand scurgerea rapida a apei pe versanti si

    producerea unor inundatii puternice. Pe vai, deseori, se inregistreaza inundatiicatastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau construite de om. Dinmoment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea raului, lac sau ocean,inundatiile sunt o amenintare majora pentru un numar ridicat de oameni,putandcauza pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerearecoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se potreface.

    Tipuri de inundatii

    Inundatiile bruste- se produc intr-un interval foarte scurt de timp(aproximativ 6 ore) de la inceputul unei ploi severe si sunt asociate cu fulgere sitraznete, cicloni tropicali sau trecerea unor fronturi masive de ploi. Acest tip deinundatii necesita sa fie anuntate prin alarme intr-un timp cat mai scurt silocalizarea rapida a comunitatilor afectate pentru acordarea ajutoarelornecesare. Inundatiile bruste sunt, de obicei, rezultatul unei caderi torentiale deploaie, sau datorate distrugerii barajelor sau distrugerii rapide a blocurilor degheata.Inundatiile bruste sunt pericole potentiale acolo unde:terenul esteinundabil, suprafata este inalta, iar apele curg prin canioane inguste, furtunilesevere cu ploi masive sunt probabile.

    Inundatiile raurilor-sunt produse in mod obisnuit de precipitatiile cazutein bazinele mari de primire .Spre deosebire de inudatiile bruste, inundatiile

  • 8/2/2019 efecte inundatii

    2/14

    raurilor se produc mai lent, fiind deseori sezoniere si pot continua zile sausaptamani.

    Inundatiile costiere-sunt inundatii asociate cu cicloni tropicali

    (uragane,taifunuri). . Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate ntre5-150 lat. N i S, avnd viteze ale vntului de peste 118 km/h. Acestea poart

    denumiri diferite de la o regiune la alta: uragan(hurricane) n Oceanul

    Atlantic, taifun n Oceanul Pacific i ciclon tropical n Oceanul Indian i n

    lungul coastelor Australiei.

    n cadrul ciclonilor, care pot s aib n diametru cuprins ntre 500 i

    1000 km, micarea maselor de aer are un caracter circular i prezint , uneori,

    traiectorii neateptate i intensific ri locale greu de anticipat. n partea

    central , numit ochiul ciclonului, vntul este slab i predomin timpul

    senin; coroana principal cu un diametru de pn la 200 de km, este

    caracterizat prin violente i ploi abundente. Spre exterior viteza vntului i

    cantit ile de precipita ii tind s se diminueze treptat.

    Cel mai distrug tor ciclon tropical cunoscut sub aspectul pierderilor de

    vie i omeneti a fost cel din noiembrie 1970, cnd, n Bangladesh, n aez rile

    din delta fluviilor Gange i Brahmaputra i-au pierdut via a circa 1 milion de

    persoane(dup alte surse num rul a fost fie mai mic, fie mai mare), alte

    cteva milioane r mnnd f r ad post i hran . Ca si in cazul inundatiile

    raurilor, ploile intense cazute pe o arie geografica mare vor produce

    inundatii extreme si in bazinele raurilor de coasta.

    Cauzele care duc la aparitia inundatiilor

    Inundatiile sunt determinate atat de cauze naturale cat si antropice.

  • 8/2/2019 efecte inundatii

    3/14

    Cauze naturale de aparitie a inundatiilor:

    - Ploile abundente(torentiale) reprezinta cea mai importanta cauza

    de producere a inundatiilor.Constau in caderea unor cantitati mari de

    precipitatii intr-un timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de infiltrare asolului este repede depasita si aproape intreaga cantitate de apa cazuta se

    scurge spre reteaua de vai generand viituri, depasirea capacitafii de transport

    a albiilor minore si deversarea apelor in albiile majore provocand inundatii.

    Sunt cunoscute in Romania inundatiile produse de astfel de ploi in anul 1970,

    pe majoritatea raurilor mari, in 1972 si 1975 cu precadere in partea de sud a

    tarii, in 1991 pe raurile din Subcarpatii Moldovei (Tazlau, Trotus cu ruperea

    barajului de la Belci etc.). Areale susceptibile de a fi inundate se intalnesc in

    lungul multor rauri din Romania .

    - Topirea brusca a zapezii are un rol considerabil in formarea viiturilor, cu

    precadere in zonele cu climat temperat si reci.Viiturile reprezinta momentede varf in evolutia scurgerii apei unui rau. Ele se caracterizeaza prin

    cresteri spectaculoase extraordinare, deosebit de rapide (de ordinul

    orelor) ale nivelului apei si implicit a debitului, pana la atingerea unui maxim,

    dupa care urmeaza scaderea, de asemenea rapida, a apelor (dar intr-un ritm

    ceva mai lent decat cresterea) care revin la parametri normali de

    scurgere, . In general, procesul de topire genereaza inundatii de primavara

  • 8/2/2019 efecte inundatii

    4/14

    sau de vara in zonele inalte In Romania topirea zapezilor incepe in lunilefebruarie-martie, mai intai in Caimpia Tisei si in sud-vestul si sudul tarii. In

    zonele de deal si in Moldova incepe in luna martie, iar la munte, in aprilie -

    mai. Astfel de viituri sunt spectaculoase pe raurile din vestul Statelor Unite,

    pe Columbia, pe Volga, Obi, Enisei

    si Lena.

    Topirea zapezilor concomitent cu caderea ploilor de primavara: un

    asemenea fenomen s-a produs in Romania, in luna mai a anului 1970, pe

    raurile din Transilvania, pe Olt, Siret si Dunare. La nivel nationalpagubele inundatiilor din 1970 au fost foarte mari. Au fost afectate total 83 de

    localitati si partial 1.528. S-au evacuat din calea apelor 256.000 persoane si

    455.000 de animale. Au fost avariate 395 de unitati productive si 45.460 de

    case, din care 13.070 au fost complet distruse

  • 8/2/2019 efecte inundatii

    5/14

    Topirea brusca a zapezii, asociata uneori cu topirea ghetarilor seinregistreaza constant in regiuniile montane inalte, cu ghetari. In masa degheata se pot forma pungi de apa, care pot fi evacuate spontan prinfisurarea masei de gheata, generand viituri de mari dimensiuni. Fenomenul

    este frecvent si in regiunile vulcanice din Islanda, Alaska, Anzi etc.-

    Ruperea brusca a barajelor

    de gheata (a zapoarelor)

    este un fenomen frecvent pe

    raurile din zona climatelor temperat-continental si subpolar, in special in

    nordul Rusiei si Canadei, pe raurile cu directia de curgere de la nord la sud,

    aceasta facilitand topirea dinspre amonte spre aval a ghetii in anotimpulcald. Un astfel de fenomen s-a semnalat pe raul Enisei, in anul 1909, cand inurma unui baraj de gheturi, nivelul raului a crescut cu 12m in 24 de ore si a

    inundat in amonte, iar ruperea zaporului a generat o viitura si inundatii care

    au distrus mai multe vase aflate la iernat pe un canal lateral. La noi in tara,

    asemenea fenomene se inregistreaza pe unele rauri carpatice, precum

    Bistrita , care, in iarna anului 2002-2003, a provocat moartea a 4 tineri si

    serioase pagube materiale. Pe Dunare, cea mai spectaculoasa crestere denivel, ca urmare a unui astfel de fenomen s-a produs in anul 1838, cand in

    urma blocarii gheturilor in zona orasului Budapesta, nivelurile au crescut in

    asa fel incat au depasit cu 2 m pe cele mai mari inregistrate, desi debitele

    fluviului nu au fost decat de 5.000-6.000 m3/s. In timpul acestui zapor apele

    au afectat partea de est a orasului, unde nivelurile crescute si gheturile sub

    influenta vantului au distrus 4.254 de case (536% din fondul de locuinte) si au

    inundat o suprafata de circa 6.000 kmp.

  • 8/2/2019 efecte inundatii

    6/14

    Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Din punct de vederestiintific, metereologii considera furtunile drept sisteme metereologiceavand viteze ale vantului de intensitate 10 pana la 12 pe scara Beaufort.Vanturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de

    intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzind furtuni violente. Vanturile careating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 sunt numite vanturi deintensitatea uraganului.

    Anual, vanturile intense provoaca multe distrugeri. De-a lungulcoastelor, ele dau nastere unor valuri de furtina violente care pot provocastricaciuni imense, an regiunile reci viscole orbitoarre, si desert furtuni denisip.

    In noaptea de 15-16 octombrie 1987, sud-estul Angliei a fost atinsde un vant de forta uraganelor, cu rafale ce au atins aproximativ 170

    km/h. Nouasprezece persoane au murit, peste 15 milioane de arbori aufost doborati, acoperisurile s-au prabusit, geamurile s-au spart sihornurile caselor au fost distruse. Cel mai mult a avut de suferit Sussex-ul. In Sussex-ul de Est, aproximativ 200 de rulote au fost distruse.Soselele ti caile ferate au fost blocate de arborii prabusiti. Curentulelectric si liniile telefonice au cazut si unele sate nu au mai avut energieelectrica timp de o saptamana. Aceasta furtuna de mare intensitate pareasa fie cea mai puternica, dupa cea din 1703.

    Nimeni nu anticipase violenta furtunii din 1987. ea a luat nastere

    dintr-o puternica depresiune atmosferica din Golful Biscaya. Existau insaprea putine vase in zona care sa observe aceste evolutii si care satransmita informatiile catre computerele metereologice britanice. Furtunadin 1987 era de neegalat in memoria oamenilor dar aceasta a fost urmatade altele ain ianuarie si februarie 1990, cand au murit 46 de oameni inMarea Britanie si 49 in nordul Europei. Cu toate ca aceste furtuni aveauintensitatea unor uragane, practic ele nu erau uragane pro