EDUCAREA LIMBAJULUI - LUCRARE

8/9/2019 EDUCAREA LIMBAJULUI - LUCRARE

1/36

Educarea Limbajului la varsta prescolara Lucrare stiintifica

Educarea Limbajului la varsta prescolara

Lucrare stiintifica

Cuvant-inainte


2/36

Cea mai mare bucurie a parintilor este aceea de a-si vedea copiii sanatosi, cu vorbirea si

scrierea frumos curgatoare si limpede ca cristalul asa cum a gandit si marele Ion Creanga, cel

care s-a daruit copiilor ca nimeni altul.

Dezvoltarea limbajului si asimilarea limbii materne nu trebuie privita ca o sarcina ce

revine numai limbii romane si activitatilor incluse in acest obiect de studiu. tat latura le!icala,

semantica, cat si cea gramaticala se realizeaza prin intermediul tutuor activitatilor si factorilor

adiacenti procesului instructiv-educativ.

"ornind de la acest considerent, trebuie subliniat faptul ca limba vorbita in situatii

obisnuite de viata trebuie sa fie conform regulilor limbii culte.

In cadrul acestei preocupari, autoarea isi propune sa vina in sprijinul muncii

educatoarelor cu modele didactice si indrumari metodice a!ate pe unele aspecte esentiale ale

acestui vast si comple! domeniu de activitate.

In realizarea lucrarii de fata autoarea a avut in vedere necesitatea apofundarii elementelor

teoretice metodologice ce formeaza si orienteaza munca instructiv educativa.

utoarea realizeaza in aceasta lucrare imbinarea aspectului de cunoastere # validata stiintific cu

cel de actiune practica directa.

$ serie de idei, teze si principii psi%opedagogice avansate in studiile cu caracter teoretic, sunt

materializate in instrumente de lucru pentru dezvoltarea vorbirii copiilor, pentru integrarea lor in

activitati cu caracter comple!, pentru a le crea nevoia de a se e!prima prin cel mai precis mod dee!presie, limbajul verbal.

utoarea a considerat ca prin mijloacele de realizare a activitatilor de educatie a limbajului

&povestiri, memorizari, jocuri didactice' se poate ajunge la dezvoltarea, precizarea si activizarea


3/36

vocabularului, la dezvoltarea si educarea spiritului de observatie, a fanteziei si imaginatiei

creatoare, atat de necesare in activitatea scolara, in viata.

(olul si importanta limbajului

in formarea personalitatii umane

)Limbajul, o forma specifica de activitate umana, realizat prin intermediul limbii si altuturor resurselor ei, asigura comunicarea intre oameni si intre copii de gradinita. *orma de baza,

naturala si concreta a limbajului este vorbirea, adica realizarea verbala a procesului de

comunicare. +orbirea este unul din aspectele limbajului, cel mai important, este forma concreta

in care se manifesta limba. +orbirea este deci actul de folosire individuala si concreta a limbii, in

cadrul procesului comple! al limbajului.) &Lingvistica generala si comparata, pag.'

tat limba, cat si vorbirea au caracter social, cu deosebire ca, in procesul comunicarii,

vorbirea capata o forma individuala. Limba presupune vorbirea si invers.

"rocesul vorbirii are o baza sociala, pentru ca vizeaza, in primul rand, intelegerea

interumana. "roblema functiilor este de prima importanta la definirea esentei limbii.


4/36

*unctiunea principala si specifica limbii, destinatia ei in societate este aceea de a servi ca

mijloc de comunicare.

Legata de comunicare este si functia dominatica limba serveste ca instrument algandirii, al e!primarii, obiectivizarii, e!teriorizarii ideilor.

$ alta functie a limbii este cea e!presiva. +orbitul comunica nu numai o idee, un gand, ci

si anumite informatii cu privire la propria persoana recurgand pentru aceasta indeosebi la

intonatie, apoi la procedeele morfologice, sinta!ei si le!icului.

)Limba este mijlocul universal de e!primare si transmitere a ideilor si sentimentelor, la

indemana tuturor vorbitorilor) &Lingvistica generala si comparata, pag./'.

In anii petrecuti de copil la gradinita, sub influenta procesului de invatamant la care

participa copilul, are loc o asimilare rapida a diferitelor aspecte ale limbii dezvoltandu-se astfel

noi functii si forme a limbajului. ici copilul vorbeste mai mult cu alti copii despre ceea ce a

vazut, a auzit, a facut, a gandit. In acest fel trece treptat de la limbajul situativ la limbajul

conte!tual &de comunicare, care are un rol preponderent fata de primul', iar pe masura ce copilul

e!ploreaza lumea inconjuratoare, el depaseste tot mai mult limitele e!perientei desprinzandu-se

de influenta momentului prezent.

Dezvoltarea vorbirii si invatarea corecta a limbajului constituie o preocupare permanenta

din partea educatoarelor.

In gradinita, parcurgand cele patru grupe, copiii dobandesc un bagaj de cunostinte, iar

vorbirea devine mai bogata, mai clara, mai corecta, asigurand dezvoltarea intensa a gandirii.

stfel, intreaga e!prienta instructiv-educativa din gradinita atesta posibilitatea si utilitatea

cultivarii limbajului oral, in stransa legatura cu dezvoltarea vorbirii, efectuandu-se e!ercitii de

pronuntie si de e!primare.


5/36

ccentul principal in aceasta privinta este pus pe activitatile de comunicare, pe dialogul

liber, pe formarea deprinderilor de e!primare ordonata a gandurilor, de insusirea treptata a

structurii gramaticale a limbii.

"entru a favoriza educarea conduitei verbale a prescolarilor este necesar ca activitatea

educativa sa fie facuta in asa fel incat acestia sa fie stimulati sa participe in mod activ la

activitati, atat verbal cat si mental. Luand in consideratie comple!itatea actului pedagogic de

cultivare a limbii si limbajului prin procesul de invatamant, este necesar sa e!emplificam, cu

obiectivele la care ne-am orientat, activitatea de imbogatire a vocabularului si de formare a unei

conduite verbale a copiilor prescolari.

ceste obiective sunt0

perceperea si pronuntarea clara a tuturor sunetelor si a grupurilor de sunete ale limbii romane,

integrate in cuvinte

sporirea zestrei le!icale si activizarea noilor ac%izitii

plasticizarea e!primarii prin selectii sinonimice, grupari antonimice si diferentieri omonimice

folosirea cuvintelor si e!presiilor invatate, in mod creator, in imbinari si combinatii personale

cultivarea deprinderii de folosire corecta a limbii romane.

Consideram ca este necesar sa facem precizarea ca dezvoltarea limbajului si asimilarea limbii

materne nu trebuie privita ca o sarcina ce revine numai limbii romane, ci si activitatilor incluse in

acest obiect de studiu.

tat latura le!icala, cat si latura semantica si cea gramaticala se realizeaza prin intermediul

tuturor activitatilor si factorilor adiacenti procesului instructiv-educativ.

"ornind de la acest considerent, trebuie sa subliniem ca limba vorbita in situatii obisnuite de

viata trebuie sa fie conform regulilor limbii culte. In afara acestei cerinte fundamentale, e!ista, in

planul de invatamant, activitati care sprijina in mod direct dezvoltarea limbajului si imbogatirea

vocabularului.


6/36

$biectivele stabilite pentru fiecare activitate indica metoda de baza, caile si modalitatile care pot

fi folosite.

Evident aceste delimitari, nu trebuie luate la modul absolut. De regula, in cadrul aceleiasi

activitati, unele metode alterneaza din considerente bine cunoscute. stfel, se stie, ca observarea

unor obiecte sau lectura dupa imagini sunt corelate cu convorbirea. 1na din activitatile prin care

se imbogateste si se activizeaza vocabularul este observarea. Cu ajutorul ei prescolarul isi

formeaza unele reprezentari despre obiectele si fenomenele lumii obiective, cu insusirea lor cu

relatiile in care se afla verbalizeaza rezultatele observarii, se e!prima in termeni adecvati

continutului cognitiv, isi fi!eaza in vocabular o terminologie specifica.

ctivitatile de memorizare au ca obiective dominante atat dezvoltarea capacitatii de memorare a

unor continuturi informationale cat si a unor structuri le!icale si gramaticale specifice.

Convorbirile sunt activitati care vizeaza formarea capacitatii de participare la dialogul limitat de

doua persoane, apoi multiplicat, iar jocurile didactice au ca obiectiv evaluarea progresului

copiilor in ac%izitiile le!icale.

ctivitatile care urmaresc, cu precadere, formarea capacitatilor de audiere, reproducerea unui

continut de idei, dupa o e!punere libera sau dupa o lectura, sunt povestirile.

Educatoarei ii revine rolul de a sugera copiilor, in raport cu varsta lor, acele activitati care sa

capteze interesul acestora, sa le trezeasca nevoia de a se e!prima prin cel mai precis mod de

e!presie, limbajul verbal. Copiii sunt avizi de cuvinte, sonoritatile ii amuza, insa ei cantaresc

rolul acestora.

"roblema limbajului la varsta prescolara a facut obiectul a numeroase studii si cercetari care au

reliefat importanta lui in procesul comunicarii copilului cu persoanele din jur, in activitatea de

cunoastere, in dezvoltarea proceselor psi%ice, precum si in dezvoltarea vorbirii reproductive in

procesul comunicarii cu cei din jur, in asa fel incat copilul sa-si e!prime cu usurinta dorintele,


7/36

impresiile, gandurile, sa redea in mod inteligibil, cursiv si logic o poveste, un basm cunoscut, o

intamplare sau un fapt trait, auzit la altii sau imaginat de el.

In cadrul activitatilor de educatie a limbajului, in cei 2-3 ani de gradinita, are loc o dezvoltare siperfectionare a limbajului sub aspect fonetic, le!ical si gramatical.

"erfectionarea limbajului copiilor de varsta prescolara reprezinta o importanta deosebita, atat

pentru integraea copiilor in scoala, cat si pentru dezvoltarea intregii personalitati.

*olosind limba ca mijloc de educatie0 intelectuala, morala, estetica, educatoarea le dezvolta

vorbirea necesara in procesul de comunicare si de cunoastere a vietii inconjuratoare si in acelasi

timp le perfectioneaza e!primarea, corecteaza pronuntia, imbogateste vocabularul si ajuta pe

copii sa-si insuseasca in mod practic structura gramaticala a limbii romane. Limba este mijloc de

pastrare si transmitere a tezaurului stiintei si culturii, este )intaiul mare poem al unui popor) cum

spunea Lucian 4laga.

)Ca fenomen social, limba nu este statica, imobila, ea se dezvolta, se imbogateste si se complica

nu numai din punct de vedere al structurii le!icale si gramaticale dar si al sensului si

semnificatiei sale, manifestandu-se ca un sistem desc%is multiplelor influente ce actioneaza in

dezvoltarea sa.)

Limba este )tezaurul cel mai de pret pe care il mostenesc copiii de la parinti, depozitul cel mai

sacru lasat de generatiile trecute si care trebuie sa fie pastrat cu sfintenie de generatiile care-l

primesc. Ea este cartea de noblete, testimoniu de nationalitate al unui neam.)

Cercetarea pedagogica


8/36

Cercetarea pedagogica reprezinta o strategie proiectata si realizata in scopul de a surprinde relatii

si fapte intre componentele actiunii educationale si de elaborare pe aceasta baza a solutiilor

optime pentru procesul educational. cest timp de cercetare poate imbraca forme variate de la

simpla observare dirijata la e!perientul de tip formativ, de la administrarea unui c%estionar la

organizarea unor investigatii cu instrumente standardizate.

Dictionarul de pedagogie defineste cercetarea pedagogica astfel0 )Cercetarea care ca scop

cunoasterea fenomenelor educative realizata de catre teoreticieni si practicieni in domeniul

pedagogiei si de ec%ipe de cercetare interdisciplinara). Cercetarea este o actiune comple!a, de

durata, efectuata in cadrul procesului de invatamant avand ca scop lamurirea, rezolvarea unor

aspecte metodice pentru cresterea calitatii invatamantului, este o actiune conceputa stiintific in

vederea cunoasterii problemelor concrete ale procesului de invatamant, a relatiei intre elementele

componente ale cauzelor ce determina evolutia procesului, constatare dupa care se concept

modalitati mai bune, eficiente de cercetare, imbunatatire, de introducere a unor noi modalitati inasa fel incat obiectivul educational sa fie cat mai adecvat, realizat in raport cu nivelul copiilor, al

calitatilor concrete.

Cercetarea pedagogia este necesara in perfectionarea procesului de invatamant pentru ca teoria

psi%ologica, metodica trebuie si este aplicata variat de la scoala la scoala, de la grupa la grupa, de

la copil la copil si atunci sunt necesare procedee specifice de rezolvare.

ceste procedee nefiind generalizate in teorii ele trebuie gasite de educatoare rezultand astfel o

confruntare intre teoria astfel cunoscuta si analiza situatiei concrete.

)In cercetare si prin cercetare # scrie marele psi%olog elvetian 5."iaget # profesia de dascal

inceteaza de a fi o simpla meserie si depaseste c%iar nivelul unei vocatii afective pentru a

dobandi denumirea oricarei profesiuni, demnitatea ei ce tine in acelasi timp de arta si de stiinta

deoarece stiinta despre copil si educatie se constituie mai mult ca oricand un domeniu

inepuizabil. )

Cercetarea pedagogica este c%emata sa rspunda unor intrebari pe care practica educativa le ridica

neincetat. (aspunsurile obtinute in urma cercetarii sunt concomitent e!plicatii ale acestor

intrebari si sugestii pentru imbunatatirea si ameliorarea procesului educativ-instructiv. 6pecificul

unei cercetari pedagogice rezulta din particularitatile actiunii educationale.


9/36

Detasarea problemei sau faptei pedagogice nu inseamna izolarea ei. Demersul investigativ ce

urmeaza sa-l intreprindem impune ca problema respectiva sa fie analizata prin raportare la

celelalte variabile ale actiunii educationale.

Cercetarea pedagogica este astfel o strategie care urmareste surprinderea relatiilor dintre cat mai

multe variabile pe care le incuba procesul real al educatiei. Dintre acestea cele ce tin de

personalitatea agentului actiunii si ale personalitatii elevului sunt indispensabile in orice

cercetare pedagogica. 7u poate fi conceputa o asemenea cercetare pedagogica care sa e!cluda

din perimetrul sau cei doi poli sau sa faca abstractie de ei. Din perspectiva finalitatii sale,

educatia urmareste formarea omului in vederea integrarii sale in societate. ceasta formare

presupune modificari continue in continutul si structura personalitatii copilului.

Domeniile cercetarii pedagogice pot fi delimitate in functie de mai multe criterii. Daca luam in

considerare continutul educatiei putem delimita cercetari privitoare la educatia intelectuala,

morala, estetica, profesionala si fizica. Diversele componente structurale ale actiunii

educationale pot deveni obiect de investigatie pedagogica.

8etoda observatiei

8etoda observatiei este metoda cu cea mai larga aplicare deoarece furnizeaza date importante in

vederea cunoasterii individualitatii copiilor, stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv, asigurand in acelasi timp o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai de formare

si dezvoltare a unei vorbiri corecte si coerente. 8etoda observatiei consta in urmarirea

sistematica a faptelor educationale asa cum se desfasoara ele in conditii obisnuite, in

inregistrarea datelor si constatarilor, asa cum se prezinta cercetatorul asteptand ca ele sa se

produca pentru a le putea surprinde.


10/36

$bservatia se foloseste in toate etapele cercetarii si insoteste toate celelalte metode, oferind

datele suplimentare in legatura cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate.

*olosirea metodei observatiei impune respectarea urmatoarelor cerinte0

elaborarea prealabila a unui plan de observatii cu precizarea obiectivelor ce vor fi urmarite, a

cadrului in care se desfasoara, a instrumentelor necesare pentru inregistrarea datelor

datele observatiei sa fie consemnate imediat, fara ca subiectul sa stie

observatia trebuie efectuata in conditii si imprejurari diferite pentru a furniza date cat mai

concrete asupra subiectului.

In acest sens se folosesc diferite instrumente cum ar fi0

- fisa de observatie, pe baza careia se intocmeste protocolul observatiei

- aparatele te%nice pentru inregistrarea unor date si inregistrari

- crearea conditiilor pentru a nu altera desfasurarea naturala a fenomenelor observate

- efectuarea acelorasi observatii in conditii si imprejurari variate de catre un singur

observator sau de mai multi observatori ofera posibilitatea confurntarii datelor obtinute.

8etoda observatiei datorita prticularitatilor ei mi-a permis urmarirea sistematica si inregistrarea

cat mai fidela a diferitelor aspecte ale dezvoltarii limbajului copiilor.

$bservatia mi-a asigurat asumarea unui bogat material faptic cu privire la0


11/36

depistarea defectelor de vorbire, in special la grupa mica

stadiu de dezvoltare al limbajului copiilor

raportul didactic dintre gandire si limbaj.

Datele culese cu ajutorul observatiei le-am notat in caietul de cunoastere al copilului pentru a nu

se uita sau a fi alterate de impresiile ulterioare. laturi de rubrica de observatii am introdus

rubrica 8asuri psi%opedsgogice in care am specificat sarcinile suplimentare pe care le va primi

copilul si recomandarile necesare.

In observatia desfasurata am urmarit un scop precis si clar de fiecare data. "entru ca observatia

sa fie fidela si completa am folosit aparatura audio si sistemul transcrierii fonetice imediate.

Desfasurarea in mod sistematic &dupa un plan in care am precizat obiectivele urmarite',

observatia a fost indelunga si repetata. 9eneralizarile si concluziile au avut la baza prelucrarea

unui insemnat numar de fapte.

8etoda e!perimentului &e!perimentul pedagogic'

E!perimentul se deosebeste de observatie in primul rand prin faptul ca participa direct si

activ la producerea fenomenelor studiate0 el nu mai asteapta pana cand fenomenele se manifetsa

de la sine ci le provoaca creand conditii corespunzatoare. :otodata metoda e!perimentala ofera

posibilitatea repetarii fenomenelor precum si a varierii conditiilor de e!perimentare cu scopul de

a mari e!actitatea datelor stabilite si de a gasi cauzele determinante ale fenomenelor respective.

6unt cunoscute doua tipuri de e!periment0 de laborator si natural.

In procesul instructiv-educativ din gradinita am folosit e!perimentul natural pentru ca

fenomenul l-am studiat in ambianta sa naturala, obisnuita, fara ca subiectii sa stie ca sunt studiati.


12/36


13/36

Dialogul trebuie sa fie cat mai natural, educatoarea sa manifeste multa elasticitate apeland la

intrebari menite sa stimuleze copiii in a-si e!prima liber gandurile, parerile, dorintele, necazurile.

Dat fiind specificul varstei, convorbirile presupun mult tact psi%ologic si pedagogic, atat gasirea

tonului adecvat cat mai ales in formularea intrebarilor. 8etoda convorbirii este folosita adeseapentru a completa datele obtinute prin observatie si e!periment. Ea se desfasoara pe baza unui

plan si a unor dialoguri care trebuie sa fie cat mai naturale, colaterale, menite sa nu intimideze pe

interlocutor pentru a-si spune gandurile si opiniile.

vantajul acestei metode este ca intr-un timp relativ scurt se obtin numeroase date. In timpul

convorbirilor am evitat &convorbirile', intrebarile directe care ar fi putut da discutiei un caracter

de anc%eta ducand la raspunsuri formale sau eronate, am urmarit ca intrebarile sa fie clare, sa se

refere la aspecte concrete. (ezultate pretioase, relatari sincere se obtin atunci cand convorbirease infiripeaza in mod natural, firesc, cand interlocutorul are incredere in cercetator. "entru ca

datele obtinute sa nu se piarda le-am notat imediat dupa convorbire sau c%iart in timpul acesteia.

8agnetofonul sau casetofonul pot fi folosite cu succes in acest scop. "entru reusita convorbirii

este necesar ca cercetatorul sa se gandeasca anticipat la ea &sa-si structureze intrebarile', sa-si

culeaga informatiile despre subiect, sa-i anticipeze raspunsurile, pentru a sti cum sa se comporte

in eventualitatea unor situatii neprevazute. 8arele avantaj al convorbirii consta in faptul ca

permite racolarea unor informatii numeroase, variate, pretioase intr-un timp relativ scurt.

Dezavantajul convorbirii provine din eventuala lipsa de receptivitate a subiectului si de aceea se

impune cu necesitate ca datele ei sa fie completate si verificate prin alte metoce.

8etoda testului

:estul psi%ologic este o proba relativ scurta care permite cercetatorului strangerea unei informatii

obiective despre subiect pe baza carora sa se poata diagnostica nivelul capacitatilor masurate si

formula un pronostic asupra evolutiei lor ulterioare.

"entru a-si satisface aceste deziderate, testul trebuie sa indeplineasca anumite conditii0


14/36

valabilitatea &sa masoare e!act ceea ce isi propune'

fidelitatea &sa permita obtinerea unor performante relativ asemanatoare la o noua aplicare'

standardizare &sa creeze aceleasi conditii pentru toti'

etalonarea &stabilirea unui etalon, a unei unitati de masuraa rezultatelor obtinute pentru a

cunoaste valoarea lor'.

:estele psi%ologic se clasifica dupa mai multe criterii0

- dupa modelul de aplicare sunt teste individuale sau colective

- dupa materialul folosit sunt teste verbale sau neverbale

- dupa durata desfasurarii sunt teste cu timp strict determinat, cu timp la alegerea subiectului

- dupa scopul lor sunt teste de performnata, de personalitate, de comportament.

In activitatea noastra am folosit numeroase teste pentru a cunoaste nivelul limbajului copiilor pe

parcursul perioadei prescolare urmarind obiectivele propuse.

6tudiul de caz este o metoda deosebit de importanta deoarece are in vedere cunoasterea fiecarui

individ, in timp si actiuni variate, cu sesizarea cauzelor, prevenirea si combaterea lor.

8etoda studiului de caz consta in urmarirea si observarea unui singur subiect, intr-o perioada

mai indelungata de timp. Investigarea se face din mai multe puncte de vedere. 6e aplica mai ales


15/36


16/36

Limbajul reprezinta principalul instrument de formare si informare a omului. *ara

comunicarea verbala nu s-ar fi putut acumula si generaliza e!perienta scolara nu s-ar fi putut

dezvolta diferite forme ale constiintei sociale &arta, stiinta'.

)Limbajul comunica e!perienta social-umana, astfel ca, odata cu insusirea vorbirii se

asimileaza si esenta celor concentrate si conservate prin notiunile ajunse la un anumit nivel de

uzanta sociala, devenind astfel componente ale procesului individual de gandire.)

+arsta prescolara are o deosebita importanta in dezvoltarea limbajului si ridicarea gandirii

pe trepte mai inalte de generalizare si abstractizare. 6e stie ca in evolutia psi%ica a copiilor

prescolari, o pondere deosebita o are gandirea care este determinata de constituirea si utilizarea

reprezentarilor dar in buna masura de dezvoltarea limbajului.

In literatura psi%ologica, limbajul este definit )drept o forma specific umana, care consta in esenta

in folosirea limbajului in procesul de comunicare si gandire.)

Insusindu-si limba, copilul dobandeste mijlocul prin care poate realiza comunicarea in

forme superioare cu cei din jur si poate sa cunoasca pe deplin realitatea obiectiva. Lipsa de

comunicare prin limbaj determina stagnarea in dezvoltarea personalitatii, modifica natura

relatiilor cu realitatea inconjuratoare, determina singularitatea copilului. Cu ajutorul limbajuluisunt formate si organizate sisteme in care sunt integrate cunostintele, ceea ce determina o

complicare a conditiilor interioare si de formare a personalitatii copilului.

Emil +erza arata ca )e!ista o relatie stransa intre limbaj, invatare si evolutia personalitatii

copilului, in sensul ca, in copilarie comunicarea verbala pune amprenta asupra dezvoltarii psi%ice

a omului, asupra capacitatii sale interioare, intelectuale, si personalitatii sale fiind la randul sau,

influentat de acesta.)

"articularitatile limbajului copilului depind de o serie de factori intelectuali si e!traintelectuali.

ctivitatea de comunicare prin intermediul diferitelor tipuri de activitati didactice duce la

dezvoltarea vorbirii care la randul sau, faciliteaza insusirea cunostintelor. Dezvoltarea vorbirii

copiilor se realizeaza in conditiile intensificarii activitatii de intercomunicare ale unui proces de


17/36

formare, a unui proces de formare a limbajului interior, de memorare verbala si activizare a

vocabularului.

Limbajul copiilor se dezvolta substantial sub influenta adultilor cu care stabileste relatii decomunicare din ce in ce mai comple!e. pariti limbajului interior face ca raspunsurile pe care le

formuleaza copilul sa fie rezultatul unei formulari anterioare ale gandirii anticipate.

In dezvoltarea limbajului, insusirea structurii gramaticale a limbii reprezinta o conditie esentiala

realizata prin activitatile din gradinita. Caracteristicile varstei prescolare sublinieaza faptul ca,

desi anumite particularitati de varsta egate de pronuntarea sunetelor dispar, apar alte dificultati

odata cu dezvoltarea posibilitatilor de formare a propozitiilor.

Copiii trebuie sa dobandeasca inca de la varsta prescolara capacitatea de a comunica cu cei din

jur, de a-si e!prima in mod inteligibil impresiile, ideile, ceea ce va constitui o baza in activitatea

scolara si apoi in viata sociala de mai tarziu. Insusindu-si limba, copilul dobandeste mijlocul prin

care poate realiza comunicarea cu cei din jur in forme superioare, poate ajunge la cunoasterea tot

mai deplina a realitatii obiective. "e masura ce isi insuseste vorbirea copilul poate fi educat mai

usor prin intermediul cuvantului ce contribuie la educrea lui intelectuala.

Daca la inceputul vietii sale, pana la insusirea vorbirii copilul i-a contact cu mediul inconjuratormai ales prin actiunea directa a mediului inconjurator e!terior asupra organelor de simt, la varta

prescolara, cand copilul incepe sa manuiasca limbajul, cunoasterea directa se realizeaza la un

nivel mai inalt fiind insotita de e!plicatiile, sublinierile si concluziile adultului. "rin cuvant il

invatam pe copil sa se straduiasca mintal, sa gaseasca un raspuns la intrebarile adresate. In acest

mod se contribuie la dezvoltarea concomitenta a gandirii si limbajului, la cresterea capacitatilor

de cunoastere, la largirea sferei de cunoastere, la dezvoltarea vocabularului, la marirea

posibilitatilor de e!primare.

Limbajul se dezvolta treptat, prezentand diferite particularitati ce trebuie sa constituie un g%id in

dezvoltarea gandirii copiilor. 6emnificativ este faptul ca in procesul cunoasterii, limbajul devine

pentru copil un instrument de comunicare si e!primare a impresiilor traite, a gandurilor si

emotiilor, a dorintelor si intereselor, ca si un mijloc de dobandire a cunostintelor.


18/36

)Intrebarile numeroase pe care copilul de adreseaza adultului sublinieaza prezenta intereselor

cognitive primare, a elementelor gandirii cauzale, a dorintei de a cunoaste si intelege fenomenele

lumii inconjuratoare.)

La varsta prescolara limbajul capata noi valente si ii promite copilului sa realizeze relatii cu

adultii si cu ceilalti copii, sa-si organizeze activitatea psi%ica, sa-si e!prime ideile si starile

interioare dar si sa inteleaga si sa acumulze informatii. "rin intermediul limbajului copilul isi

dezvlta propria e!perienta si mai cu seama invata din e!perienta altora. Din punct de vedere

psi%ologic, momentul important pentru dezvoltarea ulterioara a sistemului verbal il constituie

recunoasterea, intelegerea si pronuntarea primelor cuvinte de catre copil.

Capacitatea de a utiliza simbolurile verbale constituie momentul crucial in dezvoltarea gandirii si

psi%icului in general. Cercetarea atenta si profunda a limbajului copilului prescolar este necesara

si pentru intelegerea modului cum se organizeaza si se dezvolta intreaga activitate psi%ica.

Comportamentul verbal implica intotdeauna constiinta al carui control se desfasoara dar la randul

sau, el e!ercita influenta asupra constiintei. (elatia este specifica si dependenta de gradul de

normalitate psi%ica si al limbajului, de varsta. La copiii cu intelect normal se manifesta cu multa

finete, in timp ce la copiii cu intelect normal, dar cu tulburari de vorbire sunt deficitare nu numai

modul de transmitere a ideilor, a gandurilor, dar si modalitatea de receptionare a ideilor altora,

fapt ce se datoreaza tocmai %andicapurilor de vorbire. Datorita acestui aspect adaptarea copiluluicu tulburari de limbaj la conditiile comunicarii, receptionarii si fi!arii ideilor se face intr-un mod

deficitar.

supra copiilor cu intelect normal si asupra acelora cu intelect normal dar cu tulburari de limbaj

pot fi e!ercitate influente instructiv-educative nelimitate. Influentele educative e!ercitate, trebuie

sa tina seama de plasticitatea intelectuala a copiilor de a diversifica si receptiona in mod

personal. 9radul de dezvoltare intelectuala joaca un rol %otarator in definirea nivelului pe care il

atinge limbajul. Cu cat copilul dovedeste o mai mare capacitate mentala, cu atat comportamentul

verbal se caracterizeaza prin finete, suplete, comple!itate si superioritate.

Imposibilitatea de a comunica cu cei din jur prin limbaj aduce la o stagnare in dezvoltrea

personalitatii copilului, ar modifica relatiile lui cu oamenii , cu realitatea inconjuratoare, l-ar


19/36

izola si daca ar fi lipsit de influenta instructiv-educativa speciala, l-ar impiedica sa se pregateasca

pentru participarea la viata sociala.

*olosind limba ca un mijloc puternic de educatie intelectuala, morala si estetica, eductaoarearealizeaza instruirea si educarea copiilor, le dezvola vorbirea necesara in procesul de comunicare,

si de cunoastere a vietii inconjuratoare si in acelasi timp le perfectioenaza e!primarea

corectandu-le pronuntia, le imbogateste vocabularul si ii ajuta sa-si insuseasca in mod practic

structura gramaticala a limbii.

"rescolaritatea este perioada unei proeminente si intensive receptivitati, mobilitati si fle!ibilitati

psi%ice, facand posibila dezvoltarea si perfectionarea limbajului ca o necesitate a pregatirii

copilului pentru scoala, pentru viata.

Directiile dezvoltarii limbajului la varsta prescolara

Educatia limbajului, a vorbirii corecte in limba romana, avand in vedere importanta

deosebita care i se acorda in invatamantul prescolar cat si in intregul sistem de invatamant, ocupa

un loc prioritar in programa.

Educatia copiilor prescolari are un rol marcant pentru intreaga lor viata. )ceasta nu

pentru ca programa educatiei copiilor din gradinita este dedicata copiilor si generatiilor ce vor

gestiona o noua etapa de dezvoltare a progresului general, social & intr-o lume ce va avea alte

dimensiuni decat cele de azi, dimensiuni in care vor fi alte- rosturi si rostiri -, pentru ca in

copilarie se pun bazele personalitatii si o fiinta vie devine persoana, om', si pentru ca in

conditiile eterne ale educatiei, copilul prescolar are de parcurs toate drumurile vietii de fiecare zi,

drumuri ce duc de azi pe maine, de a le pava cu o noua forma de intelegere a dragostei de viata, a

respectarii drepturilor omului.)


20/36

"rograma pentru invatamantul prescolar asigura latura instrumentala a activitatii noastre

si ne da posibilitatea sa luram creativ, sa asiguram designul fiecarei activitati, tinand seama de

specificul grupei.

Invatamantul romanesc cunoaste o continua transformare si renovare, in mod deosebit, sub

aspectul continutului, metodologiei si al strategiei de lucru.

Intedisciplinaritatea se impune ca una dintre directiile principale ale renovarii activitatii din

invatamant, in ansamblul sau, si, in mod deosebit, in continutul acestuia si a strategiilor

aplicative de lucru.

ceasta se impune ca o necesitate si in invatamantul prescolar, pentru realizarea sarcinilor

majore ce-i stau in fata in pregatirea copilului pentru integrarea cu succes in activitatea scolara.

In viziunea unui invatamant interdisciplinar, copiii ar putea sa dobandeasca o privire de

ansamblu asupra vietii si universului, sa asimileze mai temeinic valorile fundamentale si sa

distinga mai usor scopurile de mijloace. Continutul programei instructiv-educative din

invatamantul prescolar este prezentat intr-o conceptie unitara, cuprinzand0 obiective, continuturi,mijloace de realizare pentru toate categoriile de activitate. Corelarea dintre activitati este posibila

deoarece, obeictivele stabilite pentru fiecare tip de activitate in parte nu constituie un impediment

intrucat e!ista obiective comune mai multor categorii de activitati.

"unerea in evidenta, in cadrul procesului instructiv-educativ a elementelor pregatitoare, a

premizelor comune mai multor activitati si a cone!iunilor dintre aceste activitati, va conduce la

o sporire a eficientei invatarii, la o crestere a capacitatii de aplicare a cunostintelor si la o

amplificare a transferului de idei si de metode de invatare, de la o activitate la alta, in perspectiva

invatamantului primar si a altor trepte de invatamant.

In cadrul enumerarii continuturilor cu privire la activitatile de educatie a limbajului, in ultima

parte se impune sa se stipuleze urmatoarele0 sa se puna accent pe problemele de topica, pe

formarea limbajului conceptual si pe imbogatirea vocabularului cu neologisme, la grupa


21/36

pregatitoare. cest obiectiv rezolva privind formarea fluiditatii vorbirii cu consecinta directa

asupra fle!ibilitatii gandirii.

*iecare educatoare are raspunderea de a destina intr-adevar toate actiunile copiilor prinorganizarea si pregatirea temeinica a acestora, pe baza cunoasterii profunde a psi%ologiei

copilului. Cu toate ca trasaturile psi%ice sunt caracteristice elevului, totusi unele premize ale

acestei trasaturi pot fi asigurate inca din gradinita, ele reprezentand o conditie necesara a trecerii

de la un joc la invatatura sistematica ca activitate de baza.

1na dintre aceste premise o reprezinta educatia limbajului la toti prescolarii dar mai ales la cie

din grupa mare. La invatarea de tip scolar, la toate obiectele de invatamant, nu pot fi concepute

rezultate reale fara ca elevii sa nu dispuna de capacitatea de a se e!prima.

In actualele conditii, la aceste activitati trebuie avute in vedere obiective precum0 e!ersarea

organului fonator al vorbirii pentru asigurarea unei pronuntii clare a unei pronuntii corecte a

sunetelor si grupurilor de sunete dezvoltarea capacitatilor de diferentiere perceptiva, fonetica

imbogatirea vocabularului formarea priceperilor si deprinderilor de e!primare orala corecta

simularea capacitatii copiilor in e!primare.

Desigur aceste obeictive se vor realiza in primul rand in activitati comune dar trebuie acordata sio atentie sporita si activitatilor cu grupuri mici de copii si individuale acestea permitand tratarea

diferentiata cu rezultate mult mai bune.

6pecificul educarii vorbirii corecte la varsta prescolara


22/36

Intelegerea treptata a educatiei prescolare in concordantele educatiei permanente sau prelungite

s-a impus gandirii si practicii pedagogice contemporane, datorita mutatiilor profunde si

accelerate ce au loc in structurile sociale in intreaga viata.

)Desi e vec%e de cand lumea, educatia are de solutionat tot timpul probleme noi pe care

societatea omeneasca in ansamblu si anumite grupuri sociale, le pun in anumite stadii de

dezvoltare.) Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din timp a

invatarii dirijate si spontane considerand invatarea drept scopul principal al dezvoltarii

inteligentei copilului si baza procesului de socializare.

In practica invatamantului romanesc s-a abordat problematica potentialului creativ specific

varstei prescolare in cadrul unui sistem instructiv-educativ bine structurat, unde copilul sa aiba

dreptul sa-si formeze personalitatea si din proprie e!perienta.

)La varsta prescolara, copilul dobandeste cele mai profunde, durabile si productive

insusiri psi%ice ale individualitatii proprii, o intensa receptivitate, sensibilitate si fle!ibilitate

psi%ica.)

Este cunoscuta importanta deosebita pe care o are vorbirea in dezvoltarea multilaterala

dar mai ales in dezvoltarea intelectuala a copiilor prescolari. $ contributie remarcabila in

domeniuo cercetarilor orientate spre dezvoltarea comunicarii orale la copii a avut-o :atiana

Cazacu, in special in lucrarea # Dialogul la copii, ale carei rezultate in cercetarea acestui

domeniu le gasim implementate in proiectarea si desfasurarea activitatilor instructiv-educative in

gradinita, in special, a activitatilor care contribuie la dezvoltarea componentelor fonetice,

le!icale, si morfosintactice ale limbajului, precum si rolul elementelor neverbale in realizarea

omunicarii eficiente. "si%ologii au demonstrat ca viata afectiva comple!a a copilului de varsta

prescolara are o larga determinare asupra dezvoltarii limbajului si a vorbirii si ca facandu-se apel

la valoarea afectiva a mesajului, comunicarea este mai deplina.

C%iar pentru un copil cu o vorbire anormala ete necesara o influenta sistematica in

dezvoltarea auzului fonematic, in imbunatatirea perceptiei auditive, in formarea abilitatii de a

distinge cuvintele din propozitii, de a imparti cuvintele in silabe si de a pronunta corect sunetele

in insusirea practica a raporturilor gramaticale, sub aspect morfologic si sintactic, in formarea


23/36

unei e!primari clare, corecte, a ideilor, in dezvoltarea capacitatilor de a sesiza semnificatia

cognitiva a cuvintelor si propozitiilor incat sa poata folosi un vocabular din ce in ce mai bogat, in

formarea ritmului de vorbire corespunzator continutului si deprinderii de a respecta pauzele,

intonatia si accentul.

In conditiile unei educatii corecte, catre varsta de 2 ani copilul isi insuseste in linii mari

pronunctia fonemelor din limba materna. :otusi, nu sunt rare cazurile in care si copiii de virsta

mai mare manifesta unele dificultati articulatorii. In perioada prescolara se continua

perfectionarea laturii fonetice a limbajului.

$data cu asimilarea fondului le!ical, copilul isi insuseste si semnificatia cuvintelor adica

notiunile care se sc%imba, se imbogatesc, se precizeaza treptat pe masura acumularii e!perientei

si a perfectionarii operatiilor gandirii.

1n alt aspect important in evolutia limbajului la aceasta varsta il constituie desavarsirea

structurii gramaticale. La sfarsitul perioadei prescolare, copilul stapaneste practic pricipalele

forme si categorii gramaticale ale limbii materne.

*ormarea deprinderilor de e!primare corecta la varsta prescolara

"erioada prescolara se caracterizeaza prin cele mai profunde, durabile si profunde

transformari ale psi%icului, ale individualitatii, perioada de intensa dezvoltare psi%ica. ceasta

este perioada unei intense receptivitati, sensibilitati si fle!ibilitati psi%ice divergente0 cea mai

importanta etapa psi%ogenetica, datorita progreselor remarcabile in toate planurile, in special in

sfera datelor informationale, a proceselor cognitive, afective, volitive, a trasaturilor de

personalitate ale copilului.


24/36

"rocesele cognitive facilizeaza cunoasterea, inregistrarea care incorporeaza si forme mai

evoluate de simbolizare in care actioneaza integratorii verbali & alimente, pasari, flori, fructe'.

Copilul prescolar trebuie sa fie nu numai un simplu ascultator al celor transmise de

educatoare in cadrul diferitelor activitati din gradinita, ci un factor activ invatand prin actiune.

stfel copilul isi va imbogati vocabularul activ, se va familiariza cu structurile gramaticale, cu

vorbirea monologata si dialogata. :oate acestea raspund procesului de invatare din scoala.

Cuvintele nu sunt altceva decat simboluri a caror percepere permite copilului sa-si aduca aminte

de actiunile prelungite cu ocazia observarilor. Copilul prescolar nu invata reguli gramaticale, nu

cunoaste definitii, nu stie ce este substantivul, verbul, declinarea dar respecta in vorbire acestereguli gramaticale avand in jur modele de vorbire, este antrenat sa le cunoasca prin jocuri si

e!ercitii, este corectat cand greseste.

ctivitatile de povestire au stat in centrul atentiei mele datorata valorii lor etice si estetice

si influentelor e!ercitte asupra personalitatii scolarului in devenire. La inceput am urmarit sa

folosesc acele procedee care sa asigure insusirea constienta si activa a povestilor, sa inlesneasca

capacitatea de a respecta episoadele cu succesiunea lor logica, sa-i familiarizeze cu o e!primare

corecta, coerenta, e!presiva, cu folosirea e!presiilor literare, specific povestilor.

"rin crearea de povestiri dupa imagini0 cu inceput dat, sau dupa modelul educatoarei, pe

langa dezvoltarea imaginatiei creatoare, am cautat sa actionez asupra e!primarii corecte tocmai

prin aceste e!ercitii de creatie &compozitie'. In prezentarea povestilor am folosit procedeul

ilustrarii continutului cu ajutorul siluietelor. (epovestirile le-am organizat pe tema de sinteza ca

%arnicia, bunatatea, dreptatea etc., prin care copiii s-au desprins din te!t, reusind sa gaseasca note

comune unei categorii de personaje cuprinse in multe povesti, sa le caracterizeze folosind

mijloace proprii de e!primare.

$ alta modalitate pe care am utilizat-o in scopul formarii si dezvoltarii deprinderilor de

e!primare corecta in vederea citit-scrisului in clasa I, a fost si convornirea ca forma de activitate,

prin intermediul careia se trece progresiv de la e!ercitiile simple si de la vorbirea in propozitii

scurte, la e!primarea independenta, in te!te din ce in ce mai complicate.


25/36

spect fonetic

In ultimul timp invatamantul romanesc a cunoscut importante mutatii in plan calitativ,

gradinitei revenindu-i sarcina de a pregati cat mai bine copilul prescolar pentru scoala. *ormarea

deprinderilor necesare citit-scrisului in clasa I este un proces comple! si de durata, care nu poate

fi conceput fara o munca pregatitoare sustinuta in directia dezvoltarii limbajului, a comunicarii in

general.

In realizarea aspectului fonetic al limbajului, al vorbirii copiilor s-a avut in vedere doua

coordonate0 dezvoltarea auzului fonematic si corectarea pronuntiei copiilor.

Este bine cunoscut faptul ca la varsta prescolara sistemul fonetic este inca in formare, in

special la copiii de la grupa mica. rticularea corecta a sunetelor limbii materne are o influenta

directa asupra insusirii corecte a deprinderii de citit-scris.

Citirea si scrierea se intemeieaza pe asocierea sunetelor verbale rostite &foneme' cu

literele scrise sau citite &grafeme' si este posibila numai prin asocierea semnelor grafice cu

corespondentele lor fonetice si invers.

In vederea gasirii celor mai potrivite metode si procedee de prevenire si corectare a

defectelor de vorbire, am cautat sa descopar cauzele cre le-au generat. m analizat cauzele ce

determina tulburarile de vorbire ce au la baza afectiuni organice si am constatat ca acestea pot fi

inlaturate prin eliminarea acestora insotita de aplicarea unor mpsuri corective speciale.Educatoarei ii revine importanta sarcina nu doar de a corecta ceea ce s-a format gresit si de a

preveni, pe cat posibil producerea acestor greseli si a defectelor de articulare a sunetelor, la copiii

prescolari.


26/36

In acest sens, am folosit un program de e!ercitii si jocuri esalonat pe grupe de varsta. $

articulare clara si inteligibila necesita organe puternice de pronuntare, suficient de elastice, care

sa permita efectuarea unor miscari coordonate rapid si e!trem de diferentiate, fara a fi insotite de

un efort fonator 0 desc%iderea si inc%iderea gurii, umflarea si sugerea simultana a ambilor obraji,

imitarea surasului, miscari ritmice de proiectare a limbii in afara cavitatii bucale.

Dupa ce copiii si-au insusit miscarile de articulatie verbale, se pot asocia si e!ercitii de

limitare a unor sunete utilizand din plin anomatopeele &zborul albinitei, c%emarea pisicii, sunetul

telefonului, scartaitul usii, sunetul soneriei'. 8ajorittea e!ercitiilor au fost preluate din programa,

manuale, literatura de specialitate, pe care le-am adaptat nevoilor aparute in munca de prevenire

si corectarea vorbirii altele au fost create. cestea au fost incluse in jocurile si activitatile la

alegerea copiilor, in activitatile comune si in programul distractiv. :ot in scopul emiterii corecte a

unor sunete se pot folosi jocurile muzicale asociate cu framantari de limba.

"aralel cu dezvoltarea aparatului fonator, am acordat o atentie deosebita cresterii fondului

principal de cuvinte, ce denumesc obiecte utilizate de copil in activitatea cotidiana, fenomene,

actiuni, claitati ale obiectelor. Copiii sunt pusi sa verbalizeze actiunile intreprinse, sa faca

motivatii.

La aceatsa varsta se urmareste e!ersarea auzului fonematic in scopul perfectionarii

perceperii auditive si distingerii sunetelor, a pronuntiei corecte a fiecarui sunet si a cuvintelor,perfectionarea laturii fonetice a limbajului in sensul pronuntarii cu claritate, e!actitate si

siguranta a sunetelor si grupurilor de sunete.

In cadrul activitatilor de memorizare, de povestire, de lectura dupa imagini, c%iar daca nu

sunt activitati speciale de dezvoltarea auzului fonematic, educatoarea urmareste acest lucru

folosind urmatoarele procedee 0

repetarea intr-o forma corecta a cuvintelor pronuntate gresit de catre copii, fara sa li se atraga

atentia in mod special asupra acestui lucru, dar scotand in evidenta forma lui corecta si sunetele

cre au suferit modificari

repetarea intr-o forma corecta a cuvintelor pronuntate gresit de catre copil, atragandu-le atentia

asupra modului corect de pronuntare


27/36

repetarea de catre copil intr-o forma corecta a cuvintelor pronuntate gresit. cest procedeu se

foloseste in cazul in care copiii au retinut bine structura sonora a unor cuvinte invatate si totusi

au posibilitatea de a le pronunta corect.

:onul cu care se atrage atentia asupra pronuntiei nu trebuie sa fie niciodata ridicat, ci un ton cald,

apropit de copil. *olosindu-se in mod sistematic si adecvat procedeele de mai sus, copiii incep sadevina constienti ca fac diverse greseli atunci can vorbesc, ca urmare a acetei constientizari

asculta mai atenti felul cum pronunta educatoarea, marindu-si pe zi ce trece posibilitatile de

diferentiere a sunetelor limbii, de utocontrol al limitei verbale si de producere verbala corecta.

In ceea ce priveste aspectul fonetic ne-am orientat spre0

pronuntarea corecta a tuturor sunetelor limbii romane potrivit modului de articulare intonatiaacestora in functie de asezarea in cuvant sau in silaba

perfectionarea discernamantului auditiv in sesizarea sunetelor in ansamblul cuvantului sau in

grupuri silabice

deprinderea de formare a cuvintelor din sunete initiale date

ameliorarea si inlaturarea unor deficiente de pronuntie a sunetelor &omisiuni, inversiuni,

inlocuiri, prelungiri'.

ctivitatile de dezvoltare a vorbirii desfasurate cu grupa de prescolari sunt destinate sa-lpregateasca pe copil pentru trecerea la perioada preabecedara, pentru ca in corectitudinea

cititului si scrisului un rol deosebit il are calitatea auzului fonematic.

spect gramatical


28/36

Din punct de vedere gramatical, varsta prescolara se caracterizezaa prin folosirea

nedecvata a formelor gramaticale. La aceasta varsta, copilul incepe sa depaseasca faza limbajului

situativ, desprinzandu-se de influientele momentuuli prezent, si-si dezvolta din ce in ce mai mult

capacittea de a folosi limbajul conte!tual, intensificandu-se functia intelectuala, care consta inplanificarea mintala si reglarea activitatilor practice.

Copilul prescolar nu invata structurile gramaticale, nu stie si nu cunoaste definitii, nu stie

ce este substantivul, verbul, declinarea, dar, in vorbire respecta aceste reguli, pentru ca are in jur

modelul de vorbire, este antrenat sa-l cunoasca prin diferite activitati din gradinita, este corectat

atunci cand greseste.

Datorita acestui fapt modelul de vorbire din jurul sau trebuie sa fie corect, adultul trebuie

sa aiba o e!primare ingrijita, sa respecte regulile gramaticale dupa care este structurata vorbirea.

1rmarind, la copii, educarea unei vorbiri corecte din punct de vedere gramatical, in toate relatiile

de comunicare, e!primam clar, precis, in termeni simpli, fara sa ne coboram la un nivel infantil.

De asemeni, educatoarea trebuie sa vorbeasca rar, sa pronunte clar cuvintele pentru ca

prescolarii sa poata sesiza structura sonora a lor.

Copiii trebuie sa ajunga sa foloseasca constructii corecte din punct de vedere gramatical.

stfel vor fi obisnuiti0

sa foloseasca corect terminatiile cazurilor substantivelor, mai ales genitivul si dativul, formele

articulate si nearticulate ale substantivelor la singur si plural

sa sc%imbe formele verbale dupa persoana, timp, numar si mai ales sa foloseasca corect trecutul

si viitorul verbelor cunoscute

sa acorde substantivele cu cuvintele care le insotesc, asa redea in vorbire anumite grade de

comparatie

sa foloseasca corect forme variate de pronume personale si de politete, sa realizeze acordul

acestora cu unele parti de propozitie

sa foloseasca corect cuvintele de legatura uzuale &conjunctii si prepozitii'

sa construiasca propozitii simple si dezvoltate, c%iar unele fraze.


29/36

"entru realizarea acestor obiective, am folosit ca mijloace de realizare0 lecturi dupa imagine,

jocuri didactice, povestiri, memorizari, convorbiri.

E!primarea copilului prescolar abunda in dezacorduri intre subiect si predicat. 1na din cauzeleacestor dezacorduri trebuie cautata in insuficienta analiza a raporturilor de corespondenta intre

actiune si subiectul actiunii. $ alta cauza a dezacordurilor consta in preluarea formei pe care a

intrebuintat-o antevorbitorul, fara a o mai adapta in vederea unei replici corecte. De asemeni,

daca limbajul care se vorbeste in jurul copilului este defectuos, in lipsa unui model corect,

copilul continua sa faca dezacorduri.

1n mijloc eficient de realizare a unei vorbiri corecte din punct de vedere gramatical este

convorbirea. In activitatea de convorbire, intrebarile puse de educatoare, solicita pe copil sa-si

reaminteasa si sa selecteze cunostintele, sa foloseasca cele mai adecvate operatii ale gandirii si sa

le aplice in functie de conte!tul discutiei. In unele activitati de convorbire, materialul intuitiv

poate crea o atmosfera favorabila discutarii unor aspecte cunoscute de copii.

Imbogatirea cunostintelor ar avea un caracter pasiv, daca educatoarea nu l-ar invata pe copil

sa le soloseasca, sa patrunda in esenta fenomenelor si proceselor in vederea descoperirii

legaturilor dintre ele si totodata sa le comunice intr-o ordine logica. In cadrul acestora, m folosit

pocedee cre sa asigure insusirea constienta si activa a povestilor, care sa-l ajute pe copil sa

desprinda principalele momente ale ei, sa-l familiarizeze cu o vorbire corecta din punct de vederegramatical.

E!ista o multitudine de metode si procedee care duc la sporirea contributiei activitatilor de

dezvoltare a vorbirii in vederea realizarii aspectului structurii gramaticale, la insusirea corecta a

limbii romane de catre arescolari, fiecare educatoare avand posibilitatea sa aleaga, sa creeze.

spect le!ical


30/36

Copilul isi insuseste de la ce ami frageda varsta limba materna, limba in care vorbesc

adultii din jurul sau. "e baza ei se asigura comunicarea copilului cu adultii, prin intermediul ei

dobandesc cunostinte si isi impartasesc e!perienta, gandurile si dorintele lor. :otodata, insusirea

limbii materne permite largirea orizontului de cunostinte ale copiilor, atat pe baza e!perientei

personale cat si pe baza asimilarii e!perientei sociale.

"rocesul de influientare a vorbirii copiilor si imbogatirii vocabularului incepe inca de la

grupa mica, tinandu-se seama de caracterul concret al limbajului, dificultatilor de pronuntie,

vocabular redus, gandire concreta, atentie instabila, memorie involuntara.

Imbogatirea vocabularului copiilor cu cuvinte noi &substantive, verbe, adjective,

pronume, numerale, conjunctii etc.' se realizeaza concomitent cu predarea de cunostinte despre

obiectele si fenomenele din mediul inconjurator. 7oile cuvinte se transmit copiilor pe baza

materialului intuitiv, prezentandu-li-se obiectele pe care le desemneaza cuvintele respective sau

e!plicand continutul lor pe baza reprezentarilor pe care ei le poseda.

Cuvantul insusit in stransa legatura cu obiectul sau fenomenul pe care-l desemneaza nu

va ramane pentru copil so simpla e!presie sonora, ci va contribui la formarea unor reprezentari

precise si clare despre obiectele si fenomenele respective. Imbogatirea vocabularului

prescolarilor merge in pas cu cunoasterea realitatii.

Imbogatirea vocabularului cu verbe care denumesc actiuni pe care le indeplinesc copiii

am realizat-o prin jocul didactic0 )Ce face ndrei; ) "a parcursul desfasurarii jocului am urmarit

ca prescolarii sa construiasca propozitii, utilizand corect verbele la prezent, sa-si imbogateasca

vocabularul cu cuvinte care e!prima actiuni, sa poata sa perceapa diferentiat miscarile si sa faca

legatura intre actiiuni si obiectul cu care se poate efectua aceasta.

7ivelul atins de dezvoltarea vorbirii copiilor prescolari este determinat nu numi deposibilitatile mentale, dar si de nivelul socio-cultural in care traiesc. Imbogatirea e!perientei

copilului se poate realiza cu ajutorul lecturilor dupa imagini, ce cuprind imagini clare ale

obiectelor si fenomenelor, imagini cu actiuni umane, imagini ale pasarilor si animalelor, imagini

sugestive.


31/36

Deci, in atentia noastra, ca educatoare, trebuie sa stea aspectul semantic al dezvoltarii

vorbirii-e!plicand mereu intelesul cuvintelor folosite.

*iecare activitate din gradinita isi are partea ei de contributie la imbogatire vocabularuluisi dezvoltarea vorbirii copiilor. "erceperea cuvantului simultan cu contemplarea vie formeaza

precizia in e!primare si da imaginilor coloritul lor concret, corespunzator realitatii. "rin

activitatea cu obiectele, copilul descopera relatiile dintre ele, asemanari si deosebiri, face

comparatii si trage concluzii. +ocabularul copilului la sfarsitul perioadei prescolare este de

apro!imativ 3


32/36

"ronuntia incorecta poate fi determinata, la randul ei, de nedezvoltrea auzului fonematic,

astfel copilul confunda auditiv-fonetic0 s cu z, s cu j, p cu b, d cu t. Ea poate fi determinata si

de insuficienta maturizarii aparatului vorbirii, deoarece nu s-au efectuat la timp e!ercitii

corespunzatoare.

Corectarea la timp a deficientelor functionale de pronuntie contribuie la micsorarea

volumului de greseli de citire si scriere.

1n procedeu eficace pentru reglarea ritmului vorbirii si a respiratiei este recitarea unor

versuri din ce in ce mai lungi, determinandu-i pe copii sa respecte pauzele indicate de punctuatie.

"entru eliminarea dificultatilor intampinate in general, la prescolari, in folosirea unor cuvinte mai

lungi sau cu structuri fonetice mai grele si a unor poezii care cuprind asemenea cuvinte, am

initiat jocuri de silabe, g%icitori, numaratori.

"rima conditie a e!primarii consta in respectarea pauzelor dintre sintagme si propozitii.

stfel, copiii sunt incatati sa-si coordoneze miscarile respiratorii in raport cu necesitatea acestor

pauze, efectuand inspiratiile la inceputul pronuntarii propozitiilor sau in pauzele dintre sintagme.

In decursul e!piratiei, cuvintele au fost rostite de necesitatile de pronuntare a vocalelor.

"rocedand cu tot tactul pedagogic necesar, educatoarea va stimula, intr-un fel sau altul,activitatea verbala a copilului, deoarece numai in acest fel se pot preveni si corecta unele defecte

de vorbire.

$ educare corecta a vocii si vorbirii copilului necesita o aplicare a unui sistem bine

c%ibzuit, cu e!ercitii motrico-muzicale, care urmaresc formarea simtului ritmului, dezvoltarea

supletei aparatului fonator si a intregului corp.

+orbirea corecta, e!presiva a educatoarei si a celorlalte persoane cu care vine in contact

prescolarul, constituie unul din mijloacele principale de educare a limbajului si de corectare a

defectelor de pronuntie. Dezvoltarea pronuntiei corecte, a vorbirii corecte trebuie sa fie o

preocupare permanenta a educatoarelor.


33/36

C$7CL1=II 6I "($"17E(I


34/36

"rescolaritatea reprezinta etapa de viata in care se tes multe dintre structurile de

profunzime ale personalitatii. (eferindu-se la intreaga copilarie, >.?allon sublinia )in viataindividului, copilaria prezinta o valoare functionala, fiind o perioada in care se termina realizarea

tipului speciei.)

Cunoasterea propriu-zisa, indiferent de domeniul avut in vedere, se realizeaza prin

utilizarea unui limbaj adecvat, limbaj )specializat ), bine stapanit, in care termenii specifici au

calitatea continutului semantic clar, corespunzator informatiei pe care dorim sa o transmitem.

6tapanirea limbajului se impune de la prima treapta a modelarii, ea fiind cea mai dificila.

+orbirea se naste spontan in sanul grupurilor, in cursul jocurilor, insa lipsita de ajutorul nostru ea

ramane frusta si adesea incorecta, mai ales daca mediul familial are un aport scazut in domeniul

acesta, unde totul se invata prin imitatie.

La aceasta ampla constructie contribuie ansamblul influentelor e!ercitate atat de familie

cat si de institutia prescolara. Insa, nici unul dintre mediile amintite nu asigura actionand singur,

deplina dezvoltare psi%ica a copilului, ci numai complementandu-si contributiile.

"ornind de la afirmatia ca )sa stii sa vorbesti inseamna sa te porti cuviincios cu vorbele,care sunt o alta forma a lucrurilor, alt timp al adevarului ) &5ean 9ui%ema', permanent ne-am

condus activitatea didactica pe aceasta actiune de a vorbi, de a-i face pe copii sa inteleaga sensul

cuvintelor.

Comunicarea eficienta presupune o anumita organizare a e!presiei de catre cel ce

vorbeste si o adaptare a acesteia la partener, in asa fel incat mesajul sa poata fi usor si complet

descifrat de catre receptor, auditor. In afara rolului pe care il joaca limbajul in maturizarea

psi%ologica in vederea scolarizarii, comunicarea verbala, deprinderile de e!primare consecventasi riguroasa joaca un rol important in insusirea cu usurinta a activitatilor de tip scolar, si anume

scrisul si cititul.

forma deprinderi necesare insusirii citit-scrisului nu inseamna a-l invata pe copil sa

scrie si sa citeasca inainte de intrarea in scoala ci inseamna a-i forma acele capacitati care sunt


35/36

implicate i procesul scrierii si citirii. Intre premisel care asigura insusirea scrierii corecte si care

se pot forma inca din gradinita trebuie mentionate 0

- capacitatea perceperii corecte a materialului verbal

- capacitatea sesizarii diferentelor fonetice mai putin pregnante

- capacitatea analizei si sintezei rapide a materialului verbal cu care se opereaza

- capacitatea integrarii faptelor de limba in sc%eme verbala bine diferentiate.

ceste capacitati se pot forma prin toate activitatile instructiv-educativbe din gradinita si

in primul rand prin cele de dezvoltare a vorbirii, care vizeaza probleme ale insusirii aspectului

fonetic al limbii, ale insusirii le!icului si structurii gramaticale.

"ronuntarea clara a fiecarui sunet al limbii romane, desprinderea si depistarea lui in

configuratia cuvantului sta la baza insusirii constiente a alfabetului roman, litera fiind reprezntreagrafica a sunetului auzit.

"rescolarii sunt pregatiti, nu numai pentru insusirea si adaptarea la activitatile de tip

scolar, ci si pentru repectarea fenomenului gramatical din scoala. "rin e!ercitiile, jocurile,

activitatile organizate in mod placut si atractiv in gradinita, copiii sunt stimulati sa inteleaga

esenta unor categorii fonetice, le!icale si gramaticale &sunet, silaba, adverbe, numerale etc.' pe

care c%iar daca nu le denumesc stiintific, le clasifica, le e!emplifica, iar conte!tele compuse de ei

sau folosite in vorbirea lor zilnica, confirma acest lucru.

ceste cunostinte constituie un suport pregatitor important, premise ale receptarii

fenomenului gramatical din ciclul primar.


36/36

"rogram invatamantului prescolar, prin continutul cunostintelor si prin formele de

activitte prevazute la )Educatia limbajului ), orienteaza intregul proces de stimulare si educare a

limbajului si comunicarii orale a copiilor spre cultivarea e!presivitatii verbale, spre o

fle!ibilitate, o intonatie si o nuantare a vorbirii prescolarului, o accentuare si o articulare corecta

in pronuntia curenta, astfel incat ea sa denote inteligenta, creativitate, putere de adaptare la noile

situatii ivite, deoarece, dupa cum stim cu totii, vorba dulce mult aduce.

Documents

EDUCAREA LIMBAJULUI - LUCRARE