Embed Size (px)
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂARTE
EDUCAȚIE PLASTICĂ
Clasele V-VII
Chişinău, 2019
2
Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al
managementului curricular Valentina GAICIUC, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lu-
cru
EXPERȚI-COORDONATORI:Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalLudmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”, expert-coordonator pe ariile
curriculare Arte și Sport
GRUPUL DE LUCRU:Ala VITCOVSCHII (coordonator), dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă”, ChișinăuZinaida URSU, grad did. superior, Școala de arte „Valeriu Poleacov”, ChișinăuLiliana VÎNTU-PALAMARI, grad did. superior, IPLT „Nicolae Iorga”, Chișinău
3
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina Educație plastică pentru clasele V-VII (în continuare – Curriculumul), precum și manualele, ghidurile metodologice, softurile educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o com-ponentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene privind competenețele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul repre-zintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice la disciplina Educație plastică în clasele V-VII, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul face parte din a doua generație de curricula centrate pe competențe. Necesitatea schimbărilor a fost determinată de realități diverse, precum:
• funcționarea curriculumului anterior [4] mai mult de un ciclu curricular: 2010-2019;
• promovarea unor noi politici educaționale, printre care: implementarea evaluării criteriale prin descriptori (ECD) la disciplina Educație plastică în ciclul gimnazial, conceptualizarea unui sistem al managementului curriculumului etc.;
• aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului anterior.
Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și ho-listică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [12, 13]. Demersul dezvoltativ s-a axat pe paradigma dată de Cadrul de Referință al Curriculumului Național [1], ținând cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și a celor specifice;
• necesitățile asigurării continuității și a interconexiunii dintre nivelurile și treptele învățământului general: educație timpurie, învățământ primar, învățământ gim-nazial și învățământ liceal.
4
În cadrul proiectării Curriculumului, s-a acordat o atenție deosebită intensificării abordărilor integrate:• la nivel transdisciplinar:
- fundamentarea Curriculumului pe atributele viitorilor cetățeni definite de Profilul de formare a absolventului de la treapta gimnazială de învățământ [1, p. 27-32]: evidențierea, în cadrul competențelor specifice, a valorilor și a atitudinilor forma-te preponderent prin disciplină;
- promovarea activităților centrate pe elev, a activităților de învățare (inter)activă, experiențială, prin sarcini de lucru, prin proiecte, studiu de caz, în combinare judicioasă cu tipuri de activități specifice educației plastice a elevilor de vârsta respectivă;
- corelarea cu procesele globale de tehnologizare prin propunerea unor activități de învățare și produse evaluabile, care valorifică TIC, în cheia implementării Stra-tegiei „Moldova Digitală 2020” [10];
• la nivel interdisciplinar: - formularea unei competențe specifice de integrare și transfer;- corelarea competențelor specifice disciplinei Educație plastică cu cele specifice
Educației muzicale (din aceeași arie curriculară Arte);- modernizarea educației plastice în cheia educației vizuale, pentru a asigura al-
fabetizarea vizuală – abilitate recunoscută ca necesară pentru a supraviețui și a comunica în era informațională;
- implementarea abordărilor STEAM1;• la nivel intradisciplinar:
- revizuirea unităților de competențe în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase;
- eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele V-VII, care vor conduce progresiv elevii spre dobândirea competențelor specifice disciplinei;
- reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase ale conținuturilor; - evidențierea termenilor specifici disciplinei, care trebuie să intre în vocabularul
activ al elevului în cadrul fiecărei unități de conținut;- listarea produselor școlare evaluabile în fiecare unitate de învățare;- asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare –
învățare – evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea ECD.
1 STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics) este o abordare educațională, ce încorporează artele în modelul mai familiar STEM, care include științele, tehnologia, ingineria și matematica. Programele STEAM pot cuprinde oricare dintre artele vizuale, inclusiv cele plastice.
5
Curriculumul cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii, Repe-re conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei, Unități de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie.
Curriculumul are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Educație plastică în
clasele V-VII;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline,
dintre predare, învățare și evaluare, dintre produsele curriculare specifice dis-ciplinei, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Realizarea acestor funcții determină categoriile de beneficiari: cadre didactice, au-
tori de manuale/suporturi didactice, manageri în educație, alte persoane interesate, inclusiv părinți. Beneficiarul principal al acestui document este elevul (care are un statut specific în acest sens).
Curriculumul fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare. Profesorul, în funcție de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul: să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conținuturilor; să utilizeze în mod personalizat și să com-pleteze activitățile de învățare și produsele recomandate; să proiecteze și să realizeze strategii originale de predare – învățare și evaluare, optând pentru tehnici și metode variate; să elaboreze planuri educaționale individualizate pentru elevii cu CES [11].
Autorii manualelor și ai altor auxiliare/suporturi didactice au obligațiunea de a res-pecta integral cerințele și recomandările Curriculumului în elaborarea conținuturilor și a activităților de predare – învățare – evaluare. Autorii de manuale au dreptul: să schimbe ordinea parcurgerii conținuturilor, dacă nu este afectată logica științifică sau didactică; să grupeze în diverse moduri elementele de conținut în unități de învățare, cu respecta-rea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.
Managerii în educație vor utiliza Curriculumul pentru monitorizarea calității proce-sului educațional.
6
I. REPERE CONCEPTUALE
I.1. Curriculumul la disciplina Educație plastică pentru clasele V-VII: abordare sistemică
Fiind parte componentă a Curriculumului Național, Curriculumul reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, în integritatea sa, asigură toate experiențele plani-ficate riguros pentru a fi formate elevilor în ca-drul disciplinei Educație plastică, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor in-dividuale.
• În plan conceptual, Curriculumul „conferă” un rol prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe, care devin și criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.
Sistemul de competențe abordat prin Curriculum se structurează pe 3 niveluri:A. Competențele-cheie/transversale/transdisciplinare se formează și se dezvoltă pro-
gresiv și gradual pe niveluri și trepte de învățământ. Competențele-cheie constituie o categorie curriculară esențială, fiind definite la un nivel înalt de abstractizare și generalizare (vezi Codul Educației al Republicii Moldova, art. 11(2)). Transversali-tatea și transdisciplinaritatea pot fi evidențiate drept caracteristici importante ale competențelor-cheie, deoarece acestea traversează diferitele sfere ale vieții sociale, precum și frontierele disciplinare.
B. Competențele specifice disciplinei Educație plastică derivă din competențele-cheie/transversale/transdisciplinare, se formează și se dezvoltă progresiv și gradual pe întreg parcursul studierii disciplinei, din clasa a V-a până la finele clasei a VII-a.
C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape/„pietre de temelie” în achizițio-narea/construirea acestora. Unitățile de competențe se formează și se dezvoltă pe parcursul unităților de învățare, al anilor de studii.
Curriculumul include și sisteme de unități de competențe prezentate la sfârșitul fie-căreia dintre clasele a V-a – a VII-a, care reprezintă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare. Aceste finalități au și funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
„Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.”
Cadrul de Referință al Curriculumului Național
7
• În concepția Curriculumului, conținuturile, care constituie un mijloc de formare a competențelor, devin mobile, flexibile și oferă profesorului libertatea și respon-sabilitatea să decidă măsura și modalitatea de valorificare a acestora în procesul educațional, în funcție de diverși factori de impact (specificul elevilor, al localității sau al zonei geografice etc.). În sens larg, sistemul de conținuturi ale Curriculumului reflectă cele 4 domenii in-
tercorelate, specifice disciplinei Educație plastică: Receptare, Exprimare, Apreciere, Transfer. În sens îngust, conținuturile de învățare includ cunoștințe (declarative și pro-cedurale) și valori umane. • Activitățile și produsele de învățare recomandate în Curriculum prezintă liste des-
chise de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiec-tate pentru formare/dezvoltare (activități de învățare) și pentru evaluare (produse evaluabile) în contextul unității respective de conținut. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice aceste liste în mod personalizat, dar și să le comple-teze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
• Sistemele de finalități, conținuturi, activități și produse de învățare recomandate sunt strâns corelate între ele, generând unitățile de învățare, eșalonate pe parcursul anului școlar. Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibi-lă cu următoarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determi-nă la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu într-un interval de timp și se finalizează prin evaluare. Curriculumul propune 5 unități de învățare în fiecare clasă: 1. Alfabetizare vizuală; 2. Limbajul vizual-plastic; 3. Compoziție şi design; 4. Istoria artelor plastice; 5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiențe pozitive.
• Din punct de vedere procesual, Curriculumul se axează pe următoarele aspecte ge-nerale: - promovarea concepției constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce învață,
interacțiunea elevului cu alți elevi/cadre didactice; - realizarea intra-, inter- și transdisciplinarității în contexte autentice de învățare,
asigurând formarea eficientă a competențelor; - valorificarea principiilor individualizării, a diferențierii, a personalizării în procesul
de învățare, asigurarea eficientă a incluziunii școlare; - crearea mediilor de învățare cu eficiență înaltă; - redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea nivelului
de manifestare a competențelor elevilor în contextul evaluării criteriale prin descriptori.
8
I.2. Curriculumul la disciplina Educație plastică pentru clasele V-VII:de la instruire în arte – la educație prin și pentru valorile artei
Disciplina Educație plastică, prezentată/valorificată în plan pedagogic în Curriculum, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, dar și pentru integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere. Concepția Curriculumului are la bază schimbarea accentului de pe instruirea artistico-plastică – pe educație prin și pentru artele vizual-plastice, în contextul educației artistico-estetice a elevilor.
Tradițional, educația plastică permite dezvoltarea capacității elevilor de a discerne între frumosul operei de artă și dezgustul kitsch-ului, le formează abilități vizuale și ma-nuale, le dezvoltă gustul artistic și imaginația creativă, dar și elementele de gândire și comunicare artistico-plastică (de înțelegere și de realizare a unei imagini, a unei schițe, a unui proiect; de redare în limbaj plastic a ceea ce simte, gândește și trăiește). Totoda-tă, se favorizează perceperea și creația artistico-plastică prin explorarea unor mijloace materiale și artistice de reprezentare vizuală, conducând la perfectarea modalităților de interacțiune dintre comportamentul motor și controlul vizual.
Fiind o componentă a educației artistico-estetice, educația plastică: presupune sen-sibilizare, cultivare a gustului estetic, a spiritului de invenție și creativitate; permite va-lorificarea experiențelor de învățare activă prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitu-dinale și acționale ale formării personalității elevului.
Curriculumul conceptualizează modernizarea educației plastice în cheia educației vizuale pentru a asigura alfabetizarea vizuală – abilitatea de percepere, explorare, in-terpretare și evaluare estetică a imaginilor vizuale în cadrul interacțiuniii cu mediul natu-ral, cu mediul vital și mediul operelor de artă. Alfabetizarea vizuală lărgește semnificația tradițională a alfabetizării (abilitate de a extrage sensuri din informația scrisă sau orală) și este recunoscută ca dimensiune indispensabilă pentru a supraviețui și a comunica în era informațională.
Artele vizuale includ artele plastice, iar tehnica și tehnologiile informaționale ac-tuale lărgesc spectrul acestora, astfel încât pot cuprinde mai multe domenii: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie, ceramică, vestimentație, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură, instalații, artă monumentală, artele spectacolului, animația, arta video, tatuajul (arta corpului), tehnici mixte (mixed media) etc. Toate acestea sunt prezente în viața cotidiană și omul contemporan se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera pre-ocupărilor și a intereselor, precum și a nevoilor elevilor care, astăzi, au acces la diverse informații, fiind influențați, în special, de cele transmise pe cale vizuală.
9
Armonizând și echilibrând tradiția și modernitatea, concepția curriculară a discipli-nei Educație plastică se axează pe următoarele principii:• principiul unității dintre senzorial și rațional vizează necesitatea observărilor în me-
diul natural, vital și cel al operelor de artă plastică/vizuală prin intermediul simțu-rilor; astfel cunoașterea senzorială a mediului natural, a imaginilor vizual-plastice reperează curiozitatea și admirația pentru frumosul din viață și din artă, cunoașterea logică și rațională a acestora;
• principiul conexiunii teoriei cu practica asigură îmbinarea actului de însușire a cunoș-tințelor teoretice cu actul de formare a abilităților practice;
• principiul perceperii globale, unitare a formei și a conținutului operei de artă se re-feră la perceperea operei de artă plastică în integritatea formei și a mesajului, la formarea capacității de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei; indică necesitatea conexiunii aspectelor formale și de conținut în receptarea operei de artă plastică;
• principiul educației artistice în baza valorilor autentice presupune valorificarea educațională a operelor valoroase din cultura națională și universală; pentru cultiva-rea atitudinilor corecte față de valorile artistice, este necesar ca elevii să vadă, prin comparație, și opere false, kitsch-uri;
• principiul unității perceperii și a creației prevede conexiunea mai multor genuri de activitate: receptarea mediului natural și a operelor de artă, examinarea materialului didactic, audierea muzicii, lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate, formularea ideii plastice, executarea lucrului practic, analiza colectivă și individuală a lucrărilor, toate fiind grupate optimal, în fiecare caz, pentru formarea/dezvoltarea competențelor;
• principiul unității dintre autoexprimarea elevului și dezvoltarea creativității plastice se referă la exprimarea liberă a viziunilor, a sentimentelor elevului, ceea ce dinami-zează imaginația și stimulează activitatea de creare a noilor valori (a formelor noi) și, de regulă, se desfășoară în contexte de colaborare dintre pedagog și elev.
Unitatea principiilor specifice determină unitatea abordărilor curriculare ale creați-ei elevului ca finalitate proiectată, conținut de învățare, activitate de învățare şi pro-dus evaluat, implicând integrarea de cunoștințe, abilități, atitudini și valori (Figura 1).
10
Figu
ra 1
. Val
ențe
form
ative
ale
cre
ație
i ele
vulu
i în
cadr
ul c
urric
ular
al d
iscip
linei
„Ed
ucaț
ie p
lasti
că”
în c
lase
le V
-VII
arta
pla
stic
ă ex
prim
ă em
oții,
cap
teaz
ă im
agin
ația
, com
unic
ă id
ei
arta
pla
stic
ă ar
e ro
l im
port
ant î
n so
ciet
ate/
cultu
ră, a
re sc
opur
i și f
uncț
ii
desig
n: d
esig
n gr
afic
, de
sign
de p
rodu
s;di
gita
l med
ia: f
oto
artă
pla
stic
ă: d
esen
, pi
ctur
ă, c
olaj
, scu
lptu
ră,
impr
imar
e
de u
tiliza
re c
reat
ivă
a m
ater
iale
lor
și
a te
hnic
ilor d
e ar
tă
elem
ente
de
limba
j pla
stic
: pu
nct,
linie
, pat
ă, fo
rmă,
cu
loar
e, sp
ațiu
, tex
tură
, ton
de c
erce
tare
vizu
ală:
ob
serv
are,
des
crie
re în
te
rmen
i spe
cific
i, an
aliză
, co
mpa
rație
com
poziț
ie și
des
ign:
ec
hilib
ru, c
ontr
ast,
ritm
, ar
mon
ie, p
ropo
rție
, re
petiț
ie
form
ează
ab
ilită
țise
impu
ne
prin
are
va
loar
e
este
var
iată
ca
form
ă
CREA
ȚIA
ELEV
ULU
I
11
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI2
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an2
Obligatorie ArteVVIVII
111
343434
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare
Clasa Unități de învățare (module) Nr. de oreV 1. Alfabetizare vizuală 6
2. Limbajul vizual-plastic 9
3. Compoziție și design 9
4. Istoria artelor plastice 5
5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiențe pozitive 3
Ore la discreția cadrului didactic 2
VI 1. Alfabetizare vizuală 6
2. Limbajul vizual-plastic 9
3. Compoziție și design 9
4. Istoria artelor plastice 5
5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiențe pozitive 3
Ore la discreția cadrului didactic 2
VII 1. Alfabetizare vizuală 6
2. Limbajul vizual-plastic 9
3. Compoziție și design 9
4. Istoria artelor plastice 5
5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiențe pozitive 3
Ore la discreția cadrului didactic 2
2 Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
12
III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI
1. Receptarea mesajelor vizuale și artistico-plastice în contexte variate, manifestând sensibilitate pentru frumosul din viață și din artă.
2. Exprimarea de sine prin creații vizual-plastice, demonstrând creativitate și gust estetic.
3. Aprecierea creațiilor de artă plastică în limbaj specific, manifestând spirit critic și respect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.
4. Transferarea abilităților artistico-plastice în contexte educaționale/sociale/culturale, demonstrând deschidere pentru valorizarea experiențelor artistice.
13
IV. U
NIT
ĂȚI
DE
ÎNVĂ
ȚAR
ECL
ASA
a V-
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
rere
com
anda
te1.
Alfa
betiz
are
vizu
ală
1.1.
Rec
unoa
șter
ea v
arie
tății
im
agin
ilor v
izual
-pla
stice
în
med
iul î
ncon
jură
tor.
1.2.
Util
izare
a m
ater
iale
lor ș
i a
tehn
icilo
r de
artă
pen
tru
reda
rea
stru
ctur
ilor ș
i a
feno
men
elor
nat
urii
în
imag
ini v
izual
-pla
stice
.1.
3. A
prec
iere
a m
odal
itățil
or d
e tr
ansf
orm
are
a fo
rmel
or re
ale
în c
reaț
iile
vizu
al-p
lasti
ce.
1.4.
Exp
lora
rea
imag
inilo
r vizu
al-
plas
tice
pent
ru tr
ansm
itere
a em
oțiil
or, a
senti
men
telo
r și a
id
eilo
r.
• Im
agin
ea v
izual
-pla
stică
în m
ediu
l înc
onju
răto
r. Va
rieta
tea
imag
inilo
r vizu
al-p
lasti
ce: c
reaț
ii pl
astic
e al
e co
piilo
r și a
le a
rtiști
lor;
desig
n gr
afic;
m
ater
iale
pub
licita
re; i
mag
ini d
igita
le, f
oto,
vid
eo
etc.
•
Com
unic
area
prin
imag
ine
• M
odal
ități
de tr
ansf
orm
are
a fo
rmel
or re
ale
în
imag
ini v
izual
-pla
stice
:-
stru
ctur
i nat
ural
e: a
nim
ale,
veg
etal
e, m
iner
ale;
- fe
nom
ene
ale
natu
rii•
Mod
alită
ți de
repr
ezen
tare
a lu
mii
vege
tale
, a
lum
ii an
imal
e în
imag
ini v
izual
-pla
stice
•
Mes
ajul
imag
inii
vizu
al-p
lasti
ce: e
moț
ii,
senti
men
te, i
dei
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă p
lasti
că:
• m
ater
iale
gra
fice/
pict
ural
e/sc
ulpt
ural
e: c
reio
ane,
ca
rioci
, cre
tă, a
cuar
elă,
gua
șă, p
aste
l, pl
astil
ină,
lu
t, hâ
rtie
etc.
;•
inst
rum
ente
: pen
iță, p
ensu
lă, p
alet
ă, e
boșo
ar
etc.
;•
tehn
ici:
imag
ini l
inia
re, h
așur
are,
fuzio
nare
, im
prim
are,
mod
elar
e et
c.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: tr
ansf
orm
are
artis
tică,
mes
aj p
lasti
c.
Activ
ități
com
unic
ative
cu
sprij
in în
obs
erva
re:
- co
ntem
plar
ea, o
bser
vare
a gh
idat
ă, a
naliz
a st
ruct
urilo
r și a
feno
men
elor
în m
ediu
l în
conj
urăt
or;
- di
scuț
ii di
rijat
e, d
ezba
teri,
arg
umen
tare
a pr
efer
ințe
lor,
apre
cier
ea/a
utoa
prec
iere
a im
agin
ilor
vizu
al-p
lasti
ce;
- ju
rnal
de
refle
cții.
Aplic
ații
prac
tice:
-
expl
orar
ea c
reati
vă a
uno
r im
agin
i vizu
al-
plas
tice
prop
use:
dec
upar
ea, r
eorg
aniza
rea,
m
otot
olire
a, zg
ârâi
erea
, lip
irea,
pic
tare
a et
c.;
- ex
ersa
rea
proc
edee
lor d
e re
prez
enta
re a
div
erse
lor
form
e și
text
uri;
- re
aliza
rea
imag
inilo
r pla
stice
: str
uctu
ri sim
ple
vege
tale
(fru
nze,
flor
i, co
paci
, fru
cte
etc.
) și
anim
ale
(păs
ări,
inse
cte
etc.
); fe
nom
ene
natu
rale
(p
loai
e, so
are,
cur
cube
u, c
eață
, fur
tună
etc
.).Pr
oiec
t STE
AM:
- „Î
n ju
rul u
nui a
rbor
e” /
„Nat
ura
colo
reaz
ă” /
„Cre
ația
flor
ilor”
.Pr
odus
e ev
alua
bile
: -
lucr
are
plas
tică:
des
en/p
ictu
ră/m
odel
are;
-
port
ofol
iu te
mati
c: n
atur
a în
var
iate
imag
ini v
izual
-pl
astic
e (e
vent
ual,
în fo
rmă
digi
tală
).
14
2. L
imba
jul v
izua
l-pla
stic
2.
1. Id
entifi
care
a ca
ract
eristi
cilo
r sp
ecifi
ce e
lem
ente
lor d
e lim
baj v
izual
-pla
stic
în n
atur
ă și
în c
reaț
ii de
art
ă.2.
2. A
plic
area
pro
cede
elor
de
repr
ezen
tare
a e
lem
ente
lor
de li
mba
j vizu
al-p
lasti
c pe
ntru
tran
smite
rea
idei
lor,
a em
oțiil
or și
a se
ntim
ente
lor.
2.3.
Exp
lora
rea
culo
rilor
ca
mijl
oc
de re
dare
a st
ărilo
r afe
ctive
în
crea
ții v
izual
-pla
stice
.2.
4. A
prec
iere
a ex
pres
ivită
ții
elem
ente
lor d
e lim
baj v
izual
-pl
astic
în o
pere
de
artă
na
ționa
lă și
uni
vers
ală.
• Ca
ract
eristi
ci v
izual
e al
e el
emen
telo
r de
limba
j pl
astic
: pun
ct, l
inie
, for
mă
• Pr
oced
ee d
e re
prez
enta
re a
ele
men
telo
r de
limba
j vi
zual
-pla
stic.
Imag
ini d
esen
ate,
pic
tate
, im
agin
i di
gita
le; o
biec
te m
odel
ate,
scul
ptat
e, c
onst
ruite
et
c.
• Am
plas
area
ele
men
telo
r de
limba
j pla
stic
în
dive
rse
confi
gura
ții:
- pu
nctu
l ca
elem
ent d
istinc
t și s
ubor
dona
t; -
linii
orizo
ntal
e, v
ertic
ale,
obl
ice;
- fo
rme
elab
orat
e și
spon
tane
;-
pata
pic
tura
lă/d
ecor
ativă
• Cl
asifi
care
a cu
loril
or: c
rom
atice
și a
crom
atice
• Sp
ectr
ul c
ulor
ilor c
rom
atice
• Cu
lori
reci
și c
alde
•
Culo
ri co
mpl
emen
tare
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă p
lasti
că:
• m
ater
iale
gra
fice/
pict
ural
e/sc
ulpt
ural
e: c
reio
ane,
ca
rioci
, cre
tă, a
cuar
elă,
gua
șă, p
aste
l, pl
astil
ină,
lu
t, pi
etre
, nisi
p, ză
padă
, pol
istire
n, sâ
rmă,
cre
ngi
etc.
;•
inst
rum
ente
: pen
iță, p
ensu
lă, p
alet
ă, e
boșo
ar,
foar
fece
etc
.;•
tehn
ici:
hașu
rare
, am
pren
tare
, fuz
iona
re, „
glas
iu”,
m
onoti
pie,
stro
pire
, mod
elar
e, a
sam
blar
e et
c.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: for
me
elab
orat
e/sp
onta
ne; s
pect
ru d
e cu
lori,
cul
ori
com
plem
enta
re; t
ehni
ca „
glas
iu”.
Activ
ități
de e
xplo
rare
-inve
stiga
re a
ele
men
telo
r de
limba
j vizu
al-p
lasti
c în
art
ă, în
med
iul r
eal ș
i virt
ual:
- ob
serv
area
și d
escr
iere
a pr
oprie
tățil
or;
- di
sting
erea
pro
cese
lor d
e ob
ținer
e.Ap
licaț
ii pr
actic
e:
- sc
hițe
și c
roch
iuri
după
nat
ură/
mem
orie
;-
expe
rimen
te d
e re
prez
enta
re a
ele
men
telo
r de
limba
j vizu
al-p
lasti
c pr
in d
iver
se p
roce
dee,
folo
sind
inst
rum
ente
și m
ater
iale
arti
stice
/non
artis
tice/
tehn
olog
ii di
gita
le, p
entr
u a
obțin
e:
• pu
ncte
mar
i și m
ici,
crom
atice
și a
crom
atice
et
c.;
• lin
ii: d
rept
e, fr
ânte
, cur
be; s
ubțir
i, gr
oase
; •
form
e: a
mpr
enta
te, f
uzio
nate
, mod
elat
e;
• am
este
curi
de c
ulor
i/non
culo
ri;
• in
stal
ații
spaț
iale
cre
ate
din
obie
cte.
Proi
ect S
TEAM
: -
„Mira
colu
l for
mel
or și
al c
ulor
ilor”
/ „C
e cu
lori
pref
eraț
i?”
/ „Av
entu
ra li
niei
” / „
Titir
ezul
cu
loril
or”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- lu
crar
e pl
astic
ă, u
tilizâ
nd e
lem
ente
de
limba
j vi
zual
-pla
stic;
-
lucr
are
plas
tică:
des
en/p
ictu
ră;
- po
rtof
oliu
; -
expo
ziție
.
15
3. C
ompo
ziție
și d
esig
n3.
1. C
arac
teriz
area
legi
tățil
or
com
poziț
iei î
n ar
tele
vizu
ale
și în
des
ign.
3.
2. O
rgan
izare
a ce
ntru
lui
de in
tere
s și a
l cel
ui
com
poziț
iona
l în
spaț
iul
plas
tic.
3.3.
Rea
lizar
ea c
ompo
zițiil
or
figur
ative
/non
figur
ative
pe
ntru
com
unic
area
unu
i m
esaj
vizu
al-p
lasti
c.3.
4. E
labo
rare
a pr
odus
elor
di
gita
le d
e de
sign
grafi
c.
• M
ijloa
ce și
pro
cede
e ar
tistic
e de
real
izare
a
com
poziț
iei:
- co
mpu
nere
a: a
proa
pe/d
epar
te;
- pr
opor
ționa
rea:
mar
e/m
ic;
- co
nstr
uire
a•
Cent
rul d
e in
tere
s. C
entr
ul c
ompo
zițio
nal
• Co
ncep
t rea
list/
abst
ract
în c
ompo
ziția
vizu
al-
plas
tică:
-
com
poziț
ie fi
gura
tivă;
- co
mpo
ziție
non
figur
ativă
• El
emen
te d
e de
sign
grafi
c. In
tern
etul
– m
ijloc
de
insp
irație
/cre
ație
• Ri
tmul
în m
ediu
l înc
onju
răto
r și î
n ar
ta p
lasti
că
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă p
lasti
că:
• m
ater
iale
gra
fice/
pict
ural
e/sc
ulpt
ural
e: c
reio
ane,
ca
rioci
, cre
tă, a
cuar
elă,
gua
șă, p
aste
l, pl
astil
ină,
lu
t, hâ
rtie,
car
ton
etc.
;•
inst
rum
ente
: pen
iță, p
ensu
lă, p
alet
ă, e
boșo
ar
etc.
;•
tehn
ici:
hașu
rare
, am
pren
tare
, fuz
iona
re, „
glas
iu”,
m
onoti
pie,
stro
pire
, mod
elar
e et
c.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: im
agin
e re
alist
ă, im
agin
e ab
stra
ctă,
imag
ine
figur
ativă
, im
agin
e no
nfigu
rativ
ă; c
entr
u de
inte
res.
Activ
ități
de e
xplo
rare
-inve
stiga
re a
mijl
oace
lor ș
i a
proc
edee
lor a
rtisti
ce d
e am
plas
are
a el
emen
telo
r în
spaț
iul p
lasti
c/vi
rtua
l, în
art
a re
alist
ă/ab
stra
ctă,
în
com
poziț
ii fig
urati
ve/n
onfig
urati
ve:
- pr
oced
ee d
e ob
ținer
e a
cent
rulu
i de
inte
res,
a
cent
rulu
i com
poziț
iona
l prin
form
ă, d
imen
siuni
, cu
loar
e, c
ontu
r, su
bord
onar
e a
elem
ente
lor e
tc.
- rit
mul
în a
rta
plas
tică
și în
nat
ură.
Ap
licaț
ii pr
actic
e:
- ex
erci
ții d
e co
mpu
nere
a su
praf
eței
pla
stice
în
func
ție d
e: m
ărim
ea o
biec
telo
r/a
form
elor
re
prez
enta
te; a
mpl
asar
ea ri
tmic
ă a
elem
ente
lor
com
poziț
iona
le;
- ex
perim
ente
de
prop
orțio
nare
, con
stru
ire,
îmbi
nare
a e
lem
ente
lor î
n co
mpo
ziții
vizu
al-
plas
tice;
-
valo
rifica
rea
crea
tivă
a im
agin
ilor f
oto
și vi
deo:
de
sign
de a
mba
laje
gar
nisit
e cu
imag
ini/
com
poziț
ii.Pr
oiec
t STE
AM:
- Pi
ctur
ă „Î
mpi
nge
și Tr
age”
/ Pi
ctur
a gr
avita
ționa
lă
/ Pic
tura
mag
netic
ă.Pr
odus
e ev
alua
bile
: -
lucr
are
plas
tică,
util
izând
ele
men
te d
e lim
baj
vizu
al-p
lasti
c;
- co
mpo
ziție
pla
stică
/dec
orati
vă;
- pr
odus
dig
ital d
e de
sign
grafi
c: e
mbl
emă,
plia
nt,
cart
e po
ștal
ă.
16
4. Is
toria
art
elor
pla
stice
4.1.
Justi
ficar
ea im
pact
ului
art
elor
pl
astic
e în
con
text
e cu
ltura
le,
soci
ale,
per
sona
le.
4.2.
Apr
ecie
rea
valo
rică
a op
erel
or d
e ar
te p
lasti
ce d
in
antic
hita
te.
4.3.
Val
oriza
rea
istor
iei a
rtel
or
antic
e în
div
erse
pro
iect
e cr
eativ
e.
• Ro
lul a
rtei
pla
stice
în so
ciet
ate,
în c
ultu
ră•
Noț
iuni
de
artă
pla
stică
. Ram
uri,
genu
ri al
e ar
telo
r pl
astic
e•
Arta
pla
stică
în a
ntich
itate
• Ar
ta E
gipt
ului
Anti
c•
Arta
Gre
ciei
Anti
ce•
Arta
Rom
ei A
ntice
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: ope
ră d
e ar
tă: o
rigin
al, r
epro
duce
re, c
opie
.
Activ
ități
de e
xplo
rare
-inve
stiga
re:
- ex
plor
area
div
erse
lor s
urse
pen
tru
sele
ctar
ea
de in
form
ații,
dat
e, id
ei re
leva
nte
din
dom
eniu
l ist
orie
i art
elor
anti
ce;
- ob
serv
area
și c
ompa
rare
a op
erel
or d
e pi
ctur
ă,
grafi
că, s
culp
tură
, arh
itect
ură,
art
ă de
cora
tivă
aplic
ată;
-
expr
imar
ea e
moț
iilor
și a
senti
men
telo
r tra
nsm
ise
de o
pere
le a
rtisti
co-p
lasti
ce;
- an
aliza
ope
relo
r de
artă
pla
stică
; -
stud
iu d
e ca
z: c
onex
iuni
inte
rdisc
iplin
are
ale
arte
lor p
lasti
ce c
u ist
oria
.Ac
tivită
ți an
trep
reno
riale
:-
elab
orar
ea u
nui i
tiner
ar a
rtisti
c.Ex
curs
ii/vi
zite
la:
- m
uzee
, exp
oziți
i, ga
lerii
de
artă
, ate
liere
ale
ar
tiștil
or p
lasti
ci.
Proi
ect S
TEAM
: -
„Tea
trul
de
umbr
e”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- m
esaj
arg
umen
tativ
;-
lapb
ook
(eve
ntua
l, în
form
at d
igita
l): „
Arte
le în
an
tichi
tate
”.
17
5. V
alor
izare
a ar
telo
r viz
ual-p
lasti
ce. E
xper
ienț
e po
zitiv
e5.
1. A
ranj
area
uno
r cre
ații
vizu
al-p
lasti
ce în
exp
oziți
i și
vern
isaje
.5.
2. C
olab
orar
ea în
cad
rul
even
imen
telo
r șco
lare
/ex
traș
cola
re d
e pr
omov
are
a ar
telo
r.
• Ev
enim
ente
și p
roie
cte
artis
tice:
școl
are
și ex
traș
cola
re•
Expo
ziții,
ver
nisa
je: s
elec
ție, v
erni
sare
, pre
mie
re
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- as
umar
ea d
iferit
or ro
luri
în c
adru
l exp
oziți
ilor/
vern
isaje
lor:
orga
niza
tor d
e ex
poziț
ie, g
hid,
sp
ecta
tor,
criti
c de
art
ă, re
port
er;
- el
abor
area
mat
eria
lelo
r pub
licita
re (fl
yer,
plia
nt,
leafl
et) d
espr
e va
loril
e ge
nera
l-um
ane,
util
izând
im
agin
i vizu
al-p
lasti
ce (e
vent
ual,
digi
tale
). Pr
oiec
t STE
AM:
- „M
i-aș d
ori s
ă se
inve
ntez
e...”
/ „P
ot să
zbor
spre
vi
itor”
/ „S
ă m
ai d
ăm o
șans
ă lu
crur
ilor!
”.Pr
odus
e ev
alua
bile
: -
expo
ziție
/ver
nisa
j; -
cola
bora
re în
ech
ipă.
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
-a, e
levu
l poa
te:
• re
cuno
aște
var
ietă
țile
imag
inilo
r vizu
al-p
lasti
ce în
con
text
ul c
omun
icăr
ii cu
med
iul î
ncon
jură
tor ș
i în
oper
e de
art
ă;
• uti
liza
mat
eria
le, i
nstr
umen
te, t
ehni
ci d
e ar
tă și
ele
men
te d
e de
sign
în re
aliza
rea
unor
lucr
ări/c
ompo
ziții
plas
tice;
•
orga
niza
spaț
iul p
lasti
c pr
in a
plic
area
mijl
oace
lor ș
i a p
roce
deel
or a
rtisti
ce;
• va
lorifi
ca c
reaț
iile
de a
rtă
vizu
al-p
lasti
că în
con
text
e ed
ucaț
iona
le/s
ocia
le/c
ultu
rale
,m
anife
stân
d ca
atit
udin
i și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• se
nsib
ilita
te p
entr
u fr
umos
ul d
in v
iață
și d
in a
rtă;
• cr
eativ
itate
și g
ust e
steti
c;•
spiri
t criti
c și
resp
ect f
ață
de v
alor
ile n
ațio
nale
și c
ele
ale
alto
r cul
turi;
• in
tere
s și d
esch
ider
e pe
ntru
val
oriza
rea
arte
i în
viaț
ă.
18
CLAS
A a
VI-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
rere
com
anda
te1.
Alfa
betiz
are
vizu
ală
1.1.
Rec
unoa
șter
ea ra
port
ului
ob
iect
– sp
ațiu
în m
ediu
l în
conj
urăt
or.
1.2.
Exp
lora
rea
mat
eria
lelo
r, a
inst
rum
ente
lor ș
i a te
hnic
ilor
de a
rtă
plas
tică
în re
dare
a pe
isaju
lui ș
i a n
atur
ii st
atice
.1.
3. A
plic
area
legi
tățil
or d
e re
prez
enta
re a
spaț
iulu
i în
imag
ini v
izual
-pla
stice
.1.
4. A
prec
iere
a m
odal
itățil
or
de v
alor
ifica
re a
legi
tățil
or
pers
pecti
vei î
n re
prez
enta
rea
spaț
iulu
i.
• Re
lația
obi
ect –
spaț
iu; n
atur
a st
atică
. Rel
ația
om
– sp
ațiu
; med
iul r
ural
, urb
an. R
ecep
tare
a gl
obal
ă a
obie
ctel
or în
med
iul î
ncon
jură
tor
• Re
prez
enta
rea
natu
rii st
atice
prin
div
erse
mijl
oace
și
proc
edee
pla
stice
, dig
itale
• Pe
isaj ș
i nat
ură
stati
că: a
bord
are
real
istă,
de
cora
tivă,
stiliz
ată
•
Legi
tățil
e de
repr
ezen
tare
a sp
ațiu
lui:
- pe
rspe
ctiva
lini
ară;
- pe
rspe
ctiva
aer
iană
.•
Vale
nțe
expr
esiv
e al
e im
agin
ii vi
zual
-pla
stice
în
oper
ele
de a
rtă
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă p
lasti
că:
• m
ater
iale
gra
fice,
pic
tura
le, s
culp
tura
le,
deco
rativ
e;•
inst
rum
ente
: pen
sulă
, pal
etă,
ebo
șoar
, ps
eudo
inst
rum
ente
etc
.;•
tehn
ici:
imag
ini l
inia
re, h
așur
are,
imag
ini
pict
ural
e, im
agin
i col
orat
e cu
car
ioci
, mod
elar
e et
c.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: nat
ură
stati
că; t
ehni
ca sf
umat
o; p
ersp
ectiv
ă lin
iară
, pe
rspe
ctivă
aer
iană
; ung
hi d
e ve
dere
.
Activ
ități
com
unic
ative
cu
sprij
in în
obs
erva
re:
- ob
serv
area
ghi
dată
, ana
liza
obie
ctel
or
înco
njur
ătoa
re, g
rupa
rea
obie
ctel
or în
nat
uri
stati
ce c
onfo
rm te
mati
cii;
- co
ntem
plar
ea, o
bser
vare
a gh
idat
ă, a
naliz
a gl
obal
ă: a
obi
ecte
lor î
n m
ediu
l înc
onju
răto
r, a
med
iulu
i rur
al, u
rban
; -
apre
cier
ea/a
utoa
prec
iere
a im
agin
ilor p
eisa
gist
e;-
iden
tifica
rea
expr
esiv
ității
pei
saju
lui/n
atur
ii st
atice
în a
rta
națio
nală
și u
nive
rsal
ă.Ap
licaț
ii pr
actic
e:
- ex
plor
area
mijl
oace
lor ș
i a p
roce
deel
or în
re
prez
enta
rea
med
iulu
i, a
omul
ui în
spaț
iu;
- ex
ersa
rea
proc
edee
lor d
e re
aliza
re a
div
erse
lor
peisa
je, a
nat
urii
stati
ce (v
ază
cu fl
ori/f
runz
e,
dive
rse
obie
cte)
; -
real
izare
a im
agin
ilor p
lasti
ce, r
espe
ctân
d le
gită
țile
pers
pecti
vei l
inia
re (d
rum
de
țară
, râu
, cal
e fe
rată
et
c.) ș
i a p
ersp
ectiv
ei a
erie
ne: c
ulor
i des
chise
/în
chise
– a
proa
pe/d
epar
te; c
ulor
i cal
de/r
eci –
ap
roap
e/de
part
e; p
roce
deul
sfum
ato
etc.
); fe
nom
ene
natu
rale
(plo
aie,
soar
e, c
eață
, fur
tună
et
c.);
- ex
curs
ii în
aer
libe
r pen
tru
înțe
lege
rea
măr
irii/
mic
șoră
rii fo
rmel
or în
func
ție d
e de
părt
are.
Proi
ect S
TEAM
: -
„În
mijl
ocul
nat
urii”
/ „P
rivin
d pe
gea
m”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- lu
crar
e pl
astic
ă: d
esen
/pic
tură
/mod
elar
e;
- la
pboo
k: p
eisa
j/nat
ură
stati
că în
div
erse
gen
uri a
le
arte
i.
19
2. L
imba
jul v
izua
l-pla
stic
2.1.
Des
crie
rea
expr
esie
i el
emen
telo
r de
limba
j vizu
al-
plas
tic în
nat
ură
și în
cre
ații
de a
rtă.
2.2.
Util
izare
a ex
pres
ivită
ții
elem
ente
lor d
e lim
baj v
izual
-pl
astic
pen
tru
repr
ezen
tare
a st
ărilo
r afe
ctive
.2.
3. E
xplo
rare
a pr
oced
eelo
r de
tran
sfor
mar
e ar
tistic
ă a
form
ei în
pro
cesu
l cre
ării
imag
inilo
r vizu
al-p
lasti
ce.
2.4.
Exp
erim
enta
rea
ames
tecu
lui
de c
ulor
i în
trat
area
pic
tura
lă
a im
agin
ii.
2.5.
Arg
umen
tare
a ex
pres
iei
elem
ente
lor d
e lim
baj v
izual
-pl
astic
în lu
crăr
i pro
prii
și în
op
ere
de a
rtă.
• Co
mun
icar
ea m
esaj
elor
arti
stice
prin
exp
resia
el
emen
telo
r de
limba
j vizu
al
• M
odul
area
și m
odel
area
lini
ilor,
a fo
rmel
or.
Evid
enție
rea
text
urilo
r prin
val
oare
: for
ma
plan
ă,
spaț
ială
• Tr
ansf
orm
area
arti
stică
a fo
rmel
or. T
opic
a fo
rmei
• Gr
adaț
ia v
alor
ică
a cu
lorii
•
Imag
ini m
onoc
rom
e și
polic
rom
e. A
cord
uri
crom
atice
. Dom
inan
ta c
rom
atică
• M
ijloa
ce d
e ex
pres
ie/d
e co
mun
icar
e sp
ecifi
ce
arte
lor v
izual
e. Im
agin
ea-s
imbo
l•
Trat
area
pic
tura
lă a
imag
inii:
- nu
anțe
și n
uanț
are;
-
gam
a cr
omati
că: g
ama
cald
ă, g
ama
rece
; -
gam
a ac
rom
atică
• Im
agin
ea d
ecor
ativă
. Mod
alită
ți de
exp
resie
sp
ecifi
ce tr
atăr
ii de
cora
tive
a im
agin
ii:
- sti
lizar
ea fo
rmel
or: c
aldă
, rec
e;-
crea
rea
moti
vulu
i dec
orati
v •
Clar
obsc
urul
– p
roce
deu
de re
prez
enta
re a
vo
lum
ului
obi
ecte
lor p
e su
praf
ață
plan
ă
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă p
lasti
că:
• m
ater
iale
gra
fice/
pict
ural
e/sc
ulpt
ural
e: c
reio
ane,
cr
eioa
ne c
olor
ate,
car
ioci
, acu
arel
ă, g
uașă
, cul
ori
acril
ice,
pas
tel,
plas
tilin
ă, lu
t, ca
rton
, hâr
tie
colo
rată
etc
.;•
inst
rum
ente
: pix
, pen
sulă
, pal
etă,
ebo
șoar
, fo
arfe
ce e
tc.;
• te
hnic
i: ha
șura
re, p
icta
re, f
uzio
nare
, mon
otipi
e,
stro
pire
, mod
elar
e, a
sam
blar
e, c
olaj
-apl
icaț
ie e
tc.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: mod
ular
e;
text
ură,
stiliz
are,
moti
v de
cora
tiv, t
opic
a fo
rmei
; ac
ord
crom
atic,
cla
robs
cur.
Activ
ități
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re a
gam
elor
cr
omati
ce în
func
ție d
e id
eile
cre
ative
ale
arti
stul
ui
plas
tic:
- tr
atar
ea d
ecor
ativă
a im
agin
ii în
ope
rele
arti
știlo
r pl
astic
i aut
ohto
ni;
- ex
pres
ivita
tea/
sem
nific
ația
ele
men
telo
r de
limba
j vi
zual
-pla
stic
în n
atur
ă și
în c
reaț
ii de
art
ă.Ap
licaț
ii pr
actic
e:
- ex
plor
area
exp
resie
i ele
men
telo
r de
limba
j vizu
al-
plas
tic p
rin a
soci
erea
cu
dive
rse
stăr
i afe
ctive
: bu
curie
, tris
tețe
, fer
icire
, mel
anco
lie e
tc.;
- re
aliza
rea
dive
rsel
or su
biec
te în
gam
ă ca
ldă/
rece
/ac
rom
atică
;-
exer
sări
în o
bțin
erea
dife
ritor
nua
nțe;
- ex
perim
ente
de
repr
ezen
tare
a e
lem
ente
lor
de li
mba
j vizu
al-p
lasti
c pr
in d
iver
se p
roce
dee,
uti
lizân
d in
stru
men
te și
mat
eria
le a
rtisti
ce/
nona
rtisti
ce/t
ehno
logi
i dig
itale
pen
tru
a ob
ține:
a)
lini
i: m
odul
ate,
mod
elat
e, c
rom
atice
, duc
t co
ntinu
u, h
așur
ă; b
) for
me:
ela
bora
te p
lane
, sp
ația
le; c
) am
este
curi
de c
ulor
i/non
culo
ri;
nuan
țe, g
ame
crom
atice
/acr
omati
ce;
- re
aliza
rea
imag
inilo
r cu
aplic
area
cla
robs
curu
lui,
repr
ezen
tare
a vo
lum
ului
.Pr
oiec
t STE
AM:
- „C
reăm
met
amor
foze
” / „
Culo
area
schi
mbă
via
ța”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- lu
crar
e pl
astic
ă, u
tilizâ
nd e
lem
ente
de
limba
j vi
zual
-pla
stic;
-
port
ofol
iu;
- ex
poziț
ie p
erso
nală
/de
grup
.
20
3. C
ompo
ziție
și d
esig
n3.
1. D
isting
erea
mijl
oace
lor ș
i a
proc
edee
lor a
rtisti
ce d
e re
aliza
re a
com
poziț
iei v
izual
-pl
astic
e.3.
2. A
plic
area
pro
cede
ului
de
pro
porț
iona
re în
re
prez
enta
rea
port
retu
lui ș
i a
corp
ului
um
an.
3.3.
Exp
lora
rea
mat
eria
lelo
r, a
inst
rum
ente
lor ș
i a te
hnic
ilor
de a
rtă
pent
ru a
bord
area
ar
tistic
ă a
unui
subi
ect.
3.4.
Apr
ecie
rea
mod
alită
ților
de
exp
rimar
e a
idei
lor,
a em
oțiil
or, a
senti
men
telo
r în
com
poziț
ii pl
astic
e/di
gita
le.
• M
ijloa
ce și
pro
cede
e ar
tistic
e de
real
izare
a
com
poziț
iei:
- tip
uri d
e co
mpo
ziție
: înc
hisă
, des
chisă
; -
sche
me
com
poziț
iona
le: î
n pă
trat
, în
cerc
etc
.;-
prop
orția
și p
ropo
rțio
nare
a în
repr
ezen
tare
a po
rtre
tulu
i și a
cor
pulu
i um
an•
Subi
ectu
l luc
rării
pla
stice
. Rel
ația
subi
ect –
m
ater
ial –
tehn
ică
• El
emen
te d
e de
sign.
Com
pune
rea
imag
inii
digi
tale
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă p
lasti
că:
• m
ater
iale
gra
fice/
pict
ural
e/sc
ulpt
ural
e: c
reio
ane,
ca
rioci
, acu
arel
ă, g
uașă
, cul
ori a
crili
ce, p
aste
l, că
rbun
e, p
lasti
lină,
lut,
hârti
e, c
arto
n et
c.;
• in
stru
men
te: p
ensu
lă, p
alet
ă, e
boșo
ar, f
oarfe
ce,
disp
oziti
v di
gita
l etc
.;•
tehn
ici:
phot
osho
p, h
așur
are,
„gl
asiu
”, m
onoti
pie,
pi
ctur
ă pe
foai
e um
edă,
mod
elar
e et
c.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: pro
porț
ie,
prop
orțio
nare
.
Activ
ități
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re a
mijl
oace
lor ș
i a
proc
edee
lor a
rtisti
ce d
e am
plas
are
a el
emen
telo
r în
spaț
iul p
lasti
c/vi
rtua
l: -
com
poziț
ia în
chisă
, des
chisă
; -
sche
me
com
poziț
iona
le;
- ab
orda
rea
valo
rilor
um
ane,
a su
biec
telo
r ist
oric
e, a
chi
puril
or p
erso
nalit
ățilo
r mar
cant
e, a
co
mpo
zițiil
or b
atal
ice
în o
pere
le d
e ar
tă;
- pr
opor
țiile
por
tret
ului
cla
sic;
- de
natu
rare
a in
tenț
iona
tă a
pro
porț
iilor
în a
rta
mod
ernă
. Ap
licaț
ii pr
actic
e:
- id
entifi
care
a tip
urilo
r de
com
poziț
ie în
lucr
ări
prop
rii, î
n op
ere
de a
rtă;
- co
mpo
ziția
mod
ular
ă pe
supr
afaț
a pl
ană/
spaț
ială
; -
exer
ciții
de
com
pune
re a
ele
men
telo
r de
limba
j pl
astic
în sc
hem
e co
mpo
zițio
nale
;-
stud
iu d
e ca
z: d
eter
min
area
pro
porț
iilor
cor
pulu
i um
an (c
opil,
adu
lt);
- ex
perim
ente
de
prop
orțio
nare
, con
stru
ire,
îmbi
nare
a e
lem
ente
lor î
n co
mpo
ziții
vizu
al-
plas
tice;
-
valo
rifica
rea
imag
inilo
r fot
o și
vide
o; d
esig
n de
afi
șe c
u im
agin
i/com
poziț
ii/co
laje
.Pr
oiec
t STE
AM:
- „P
ropo
rția
în a
rta
plas
tică
și în
mat
emati
că”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- co
mpo
ziție
pla
stică
/dec
orati
vă;
- al
bum
cu
repr
oduc
eri a
le o
pere
lor d
e ar
tă, c
e re
flect
ă va
lori
uman
e (e
vent
ual,
în fo
rmat
dig
ital).
21
4. Is
toria
art
elor
pla
stice
4.1.
Disti
nger
ea e
lem
ente
lor
spec
ifice
art
ei d
in E
vul M
ediu
și
Rena
șter
e în
div
erse
co
ntex
te e
duca
ționa
le și
cu
ltura
le.
4.2.
Apr
ecie
rea
valo
rică
a op
erel
or d
e ar
tă p
lasti
că d
in
Evul
Med
iu și
Ren
aște
re.
4.3.
Val
oriza
rea
istor
iei a
rtel
or
med
ieva
le și
rena
scen
tiste
în
dive
rse
proi
ecte
cre
ative
.
• Ar
ta E
vulu
i Med
iu:
- ar
hite
ctur
ă;
- pi
ctur
ă m
onum
enta
lă: f
resc
ă, m
ozai
c, ic
oane
•
Stilu
ri de
art
ă: b
izanti
n, ro
man
ic, g
otic
• Ar
ta R
enaș
terii
: -
pict
ură;
- sc
ulpt
ură;
-
arhi
tect
ură
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: baz
ilică
, m
ănăs
tire
rom
anic
ă, c
ated
rală
goti
că; r
ozet
ă,
vitr
aliu
, fre
scă,
moz
aic,
can
on.
Activ
ități
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re:
- ob
serv
area
și c
ompa
rare
a op
erel
or d
e ar
tă d
in
dive
rse
epoc
i; -
exte
rioriz
area
em
oțiil
or și
a se
ntim
ente
lor
tran
smise
de
oper
ele
artis
tico-
plas
tice
din
dife
rite
stilu
ri;-
expl
orar
ea si
te-u
rilor
de
popu
lariz
are
a ar
telo
r și
a di
vers
elor
surs
e pe
ntru
sele
ctar
ea in
form
ațiil
or,
a da
telo
r, a
idei
lor r
elev
ante
din
dom
eniu
l ist
orie
i ar
telo
r med
ieva
le și
rena
scen
tiste
;-
anal
iza o
pere
lor d
e ar
tă p
lasti
că;
- pr
ezen
tare
a un
ei e
poci
a a
rtei
/a u
nui g
en d
e ar
tă
plas
tică
în li
mba
j spe
cific
prin
util
izare
a TI
C;
- de
scop
erire
a co
nexi
unilo
r int
erdi
scip
linar
e al
e ar
tei p
lasti
ce d
in E
vul m
ediu
și R
enaș
tere
cu
istor
ia și
alte
art
e.Ex
curs
ii/vi
zite
la:
- m
uzee
, exp
oziți
i, ga
lerii
de
artă
, ate
liere
ale
ar
tiștil
or p
lasti
ci.
Proi
ect S
TEAM
: -
„Dac
ă aș
căl
ător
i cu
maș
ina
timpu
lui..
.”Pr
odus
e ev
alua
bile
: -
prez
enta
re o
rală
/dig
itală
;-
refe
rat;
- po
ster
/plia
nt.
22
5. V
alor
izare
a ar
telo
r viz
ual-p
lasti
ce. E
xper
ienț
e po
zitiv
e5.
1. O
rgan
izare
a un
or e
xpoz
iții,
vern
isaje
de
crea
ții v
izual
-pl
astic
e.5.
2. C
olab
orar
ea în
cad
rul
orga
niză
rii și
real
izării
un
or e
veni
men
te șc
olar
e/ex
traș
cola
re d
e pr
omov
are
a ar
telo
r.
• Ev
enim
ente
și p
roie
cte
artis
tice:
școl
are
și ex
traș
cola
re•
Expo
ziții,
ver
nisa
je: s
elec
ție, v
erni
sare
, pre
mie
re
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- as
umar
ea d
iferit
or ro
luri
în c
adru
l exp
oziți
ilor/
vern
isaje
lor:
orga
niza
tor d
e ex
poziț
ie, g
hid,
sp
ecta
tor,
criti
c de
art
ă, re
port
er;
- el
abor
area
mat
eria
lelo
r pub
licita
re (b
ookl
et,
agen
dă, m
ape,
cal
enda
r de
pere
te sa
u de
biro
u)
desp
re v
alor
i gen
eral
-um
ane,
util
izând
imag
ini
vizu
al-p
lasti
ce (e
vent
ual,
digi
tale
). Pr
oiec
t STE
AM:
- „S
ă m
ai d
ăm o
șans
ă lu
crur
ilor!
”.Pr
odus
e ev
alua
bile
: -
expo
ziție
/ver
nisa
j;-
cola
bora
re în
ech
ipă.
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
I-a, e
levu
l poa
te:
• re
cept
a gl
obal
med
iul î
ncon
jură
tor ș
i rep
reze
ntar
ea a
cest
uia
în c
reaț
ii vi
zual
-pla
stice
;•
aplic
a le
gită
țile
de re
prez
enta
re a
spaț
iulu
i în
imag
ini v
izual
-pla
stice
;•
valo
rifica
cre
ativ
mijl
oace
le și
pro
cede
ele
artis
tice
în c
ompo
ziții
plas
tice;
• ap
reci
a ex
pres
ia e
lem
ente
lor d
e lim
baj v
izual
în c
reaț
ii pr
oprii
și în
ope
re d
e ar
tă,
man
ifest
ând
ca a
titud
ini ș
i val
ori s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
sens
ibili
tate
pen
tru
frum
osul
din
via
ță și
din
art
ă;•
crea
tivita
te și
gus
t est
etic;
• sp
irit c
ritic
și re
spec
t faț
ă de
val
orile
naț
iona
le și
cel
e al
e al
tor c
ultu
ri;•
inte
res ș
i des
chid
ere
pent
ru v
alor
izare
a ar
tei î
n vi
ață.
23
CLAS
A a
VII-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. A
lfabe
tizar
e vi
zual
ă1.
1. D
isting
erea
trăs
ătur
ilor
spec
ifice
med
iulu
i nat
ural
și
artifi
cial
în c
reaț
ii vi
zual
-pl
astic
e.
1.2.
Com
para
rea
varie
tățil
or d
e re
prez
enta
re a
chi
pulu
i um
an
în im
agin
i arti
stico
-pla
stice
și
digi
tale
.1.
3. Fo
losir
ea o
bser
văril
or p
ropr
ii în
repr
ezen
tări
expr
esiv
e și
crea
tive
ale
chip
ului
um
an.
1.4.
Tran
spun
erea
abi
lităț
ilor
de re
prez
enta
re p
lasti
că a
ch
ipul
ui u
man
în d
iver
se
proi
ecte
cre
ative
.
• Re
lația
om
– n
atur
ă în
art
ele
vizu
al-
plas
tice.
Rep
reze
ntar
ea c
hipu
lui u
man
în
med
ii na
tura
le, a
rtific
iale
, în
cont
exte
so
cial
e și
cultu
rale
• Re
prez
enta
rea
corp
ul u
man
: în
mișc
are,
în
poziț
ie st
atică
, în
dife
rite
ambi
anțe
etc
.•
Port
retu
l: pa
rticu
larit
ăți d
e vâ
rstă
, stă
ri af
ectiv
e, c
arac
ter e
tc.
• Po
rtre
t-cap
, por
tret
-bus
t, po
rtre
t cu
mâi
ni, p
ortr
et st
atua
r, po
rtre
t ecv
estr
u,
port
ret î
n gr
up•
Port
retu
l-sim
bol.
Port
retu
l dig
ital
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă
plas
tică:
• m
ater
iale
gra
fice,
pic
tura
le, s
culp
tura
le:
cărb
une,
cre
ion
simpl
u, ra
dier
ă, h
ârtie
, gu
așe,
cul
ori a
crili
ce, a
cuar
ele,
hâr
tie
cret
ată,
car
ton,
lut,
plas
tilin
ă, le
mn,
sâ
rmă,
cle
i, hâ
rtie
colo
rată
;•
inst
rum
ente
: pen
iță, p
ensu
lă, p
alet
ă,
eboș
oar,
foar
fece
etc
.;•
tehn
ici:
imag
ini l
inia
re, h
așur
are,
imag
ini
pict
ural
e, im
agin
i fot
o, im
agin
i prin
tate
, im
agin
i col
aje,
mod
elar
e, in
stal
ații,
des
e-na
re/v
opsir
e fo
losin
d m
edii
digi
tale
etc
.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
:po
rtre
t, bu
st.
Activ
ități
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re:
- a
rela
ției o
m –
nat
ură:
în m
ediu
l nat
ural
(pe
isaj-n
atur
a/fo
to a
rtisti
c); î
n m
ediu
l arti
ficia
l (pe
isaj/i
mag
ine
plas
tică;
pe
isaj-l
andș
aft; p
eisa
j-arh
itect
ură
etc.
);-
a im
agin
ilor v
izual
-pla
stice
, ce
conț
in re
prez
enta
rea
chip
ului
um
an;
- a
oper
elor
arti
stico
-pla
stice
(por
tret
e, c
ompo
ziții
figur
ative
/non
figur
ative
) var
iate
dup
ă sti
l, ge
n și
man
ieră
de
real
izare
.Ap
licaț
ii pr
actic
e de
real
izare
a u
nor i
mag
ini p
lasti
ce/v
ideo
/fo
to/s
culp
turi,
art
-inst
alaț
ii:-
expl
orar
ea c
reati
vă a
uno
r im
agin
i vizu
al-p
lasti
ce p
ropu
se:
decu
pare
a, re
orga
niza
rea,
mot
otol
irea,
zgâr
âier
ea, l
ipire
a,
pict
area
etc
.; -
exer
sare
a pr
oced
eelo
r de
repr
ezen
tare
a p
ropo
rțiil
or
port
retu
lui/c
orpu
lui u
man
;-
repr
ezen
tare
a vi
zual
-pla
stică
: por
tret
, cor
p um
an, î
n di
vers
e m
ater
iale
și te
hnic
i de
artă
, inc
lusiv
dig
itale
.Pr
oiec
t STE
AM:
- „M
imă
și pa
ntom
ime”
/ „R
eal s
au v
irtua
l...”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- co
mpo
ziție
pla
stică
; -
proi
ect:
albu
m (p
oze,
des
ene,
apl
icaț
ii, c
omen
tarii
etc
.) cu
ch
ipul
om
ului
în m
uzic
ă, în
lite
ratu
ră și
în a
rtă
plas
tică;
- lu
crar
e tr
idim
ensio
nală
/scu
lptu
ră/a
sam
blar
e.
24
2. L
imba
jul v
izua
l-pla
stic
2.1.
Evid
enție
rea
efec
telo
r ar
tistic
e al
e lim
baju
lui v
izual
-pl
astic
în lu
crăr
i rea
lizat
e cu
m
ater
iale
și te
hnic
i mix
te.
2.2.
Dife
renț
iere
a m
ijloa
celo
r ar
tistic
e în
imag
ini p
lasti
ce/
vizu
ale/
digi
tale
. 2.
3. Fo
losir
ea c
ontr
aste
lor
crom
atice
în c
reaț
ii pr
oprii
pe
ntru
tran
smite
rea
idei
lor,
a em
oțiil
or, a
senti
men
telo
r.2.
4. E
stim
area
exp
resiv
ității
lim
baju
lui v
izual
-pla
stic
ca m
ijloc
de
com
unic
are
a m
esaj
elor
arti
stice
.
• Ef
ecte
arti
stice
ale
mat
eria
lelo
r și a
le
tehn
icilo
r mix
te în
rep
reze
ntar
ea
elem
ente
lor d
e lim
baj v
izual
-pla
stic
• M
esaj
ul o
pere
i de
artă
și e
xpre
sia
limba
julu
i vizu
al-p
lasti
c •
Varie
tate
a m
ijloa
celo
r arti
stice
de
crea
re a
im
agin
ilor/
com
poziț
iilor
vizu
al-p
lasti
ce•
Arm
onia
imag
inii
vizu
al-p
lasti
ce
• Co
ntra
stul
ca
mijl
oc a
rtisti
c. C
ontr
astu
l în
artă
și în
med
iul î
ncon
jură
tor
• Co
ntra
stul
form
elor
• Co
ntra
stul
cro
mati
c: c
ald
– re
ce, d
e ca
litat
e, d
e ca
ntita
te, d
e to
n (c
laro
bscu
r: în
chis
– de
schi
s), c
ompl
emen
tar
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă
plas
tică:
• m
ater
iale
gra
fice/
pict
ural
e/sc
ulpt
ural
e:
crei
oane
, car
ioci
, acu
arel
ă, g
uașă
, pas
tel,
plas
tilin
ă, h
ârtie
col
orat
ă, c
arto
n et
c.;
• in
stru
men
te: p
eniță
, pen
sulă
, pal
etă,
eb
oșoa
r, fo
arfe
ce e
tc.;
• te
hnic
i: ha
șura
re, p
ictu
ră p
oanti
listă
, pi
ctur
ă „g
lasiu
”, pi
ctur
ă de
cora
tivă,
pi
ctur
ă pe
foai
e um
ezită
, mod
elar
e,
asam
blar
e et
c.
Activ
ități
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re a
exp
resiv
ității
el
emen
telo
r de
limba
j vizu
al-p
lasti
c (p
unct
e, li
nii,
culo
are,
fo
rme,
con
tras
te) î
n co
mun
icar
ea m
esaj
elor
arti
stice
:-
obse
rvar
ea; d
escr
iere
a pr
oprie
tățil
or;
- ex
pres
ivită
ți al
e pu
ncte
lor (
grafi
ce/c
rom
atice
);-
mod
ular
ea/m
odel
area
lini
ilor;
- di
sting
erea
pro
cese
lor d
e ob
ținer
e a
form
elor
;-
iden
tifica
rea
cont
rast
elor
în o
pere
de
artă
și în
med
iul
înco
njur
ător
;-
cerc
etar
ea c
ontr
aste
lor:
inte
rrel
ații,
arm
onie
, ec
hilib
ru în
sp
ațiu
l pla
stic
și în
nat
ură.
Aplic
ații
prac
tice
cu im
agin
i pla
stice
/vid
eo/f
oto/
scul
ptur
ale:
- ap
licar
ea te
hnic
ilor ș
i a m
ater
iale
lor d
e re
prez
enta
re a
el
emen
telo
r de
limba
j vizu
al-p
lasti
c: p
unct
e, li
nii,
culo
are,
fo
rme;
-
exer
sare
a pr
oced
eelo
r de
repr
ezen
tare
a c
ontr
aste
lor d
e fo
rme;
-
crea
rea
imag
inilo
r pla
stice
: de
cont
rast
cal
d –
rece
(r
epre
zent
area
efe
ctul
ui te
rmod
inam
ic a
l cul
orilo
r), d
e ca
litat
e (e
vide
nție
rea
inte
nsită
ții c
ulor
ii pu
re, a
lătu
rată
un
ei c
ulor
i pal
ide)
, de
canti
tate
(can
titat
ea, s
upra
fața
un
ei c
ulor
i dom
inan
te),
de to
n (d
iver
genț
ele
de v
aloa
re/
lum
inoz
itate
), co
mpl
emen
tare
(jux
tapu
nere
a cu
loril
or
com
plem
enta
re).
Proi
ect S
TEAM
: -
„Arm
onia
con
tras
telo
r”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- lu
crar
e pl
astic
ă, u
tilizâ
nd e
lem
ente
de
limba
j vizu
al-
plas
tic;
- lu
crar
e pl
astic
ă bi
dim
ensio
nală
/des
en/p
ictu
ră/c
olaj
/im
prim
are;
-
com
poziț
ie p
lasti
că.
25
3. C
ompo
ziție
și d
esig
n3.
1. C
arac
teriz
area
mijl
oace
lor ș
i a
proc
edee
lor d
e re
aliza
re a
co
mpo
ziție
i sta
tice/
dina
mic
e în
art
ele
vizu
ale
și în
des
ign.
3.2.
Det
ecta
rea
proc
edee
lor
de sti
lizar
e a
moti
velo
r de
cora
tive.
3.3.
Tran
sfor
mar
ea fo
rmel
or
natu
rale
în fo
rme
artis
tice
pe
baza
sim
etrie
i și a
asim
etrie
i.3.
4. A
plic
area
prin
cipi
ului
ec
hilib
rulu
i în
orga
niza
rea
spaț
iulu
i pla
stic.
3.5.
Ded
ucer
ea m
esaj
ului
pla
stic
tran
smis
prin
mijl
oace
și
proc
edee
arti
stice
spec
ifice
or
nam
entu
lui.
• M
ijloa
ce și
pro
cede
e ar
tistic
e de
real
izare
a
com
poziț
iei:
- tip
uri d
e co
mpo
ziție
: sta
tică,
din
amic
ă;-
simet
ria și
asim
etria
în a
rtă
și în
nat
ură:
sim
etria
bila
tera
lă, r
adia
lă;
- ec
hilib
rul c
ompo
zițio
nal:
rațio
nal,
intu
itiv;
- sti
lizar
ea: r
ece,
cal
dă•
Orn
amen
tul.
Ritm
ul. R
epeti
ția.
Clas
ifica
rea
moti
velo
r orn
amen
tale
: ge
omet
rice,
veg
etal
e, zo
omor
fe,
cosm
omor
fe, a
ntro
pom
orfe
. Sem
antic
a m
otive
lor o
rnam
enta
le•
Desig
n și
este
tica
prod
usul
ui. P
roie
ctar
ea
unor
pro
duse
. Cre
area
pro
duse
lor
artis
tice
Mat
eria
le, i
nstr
umen
te și
tehn
ici d
e ar
tă
plas
tică:
• m
ater
iale
gra
fice/
pict
ural
e/sc
ulpt
ural
e:
cărb
une,
cre
ioan
e ce
raco
lor,
past
el,
acua
relă
, gua
șă, t
empe
ră, p
lasti
lină,
lut,
hârti
e, c
arto
n et
c.;
• in
stru
men
te: p
ensu
lă, p
alet
ă, e
boșo
ar,
foar
fece
etc
.;•
tehn
ici:
hașu
rare
, am
pren
tare
, fuz
iona
re,
pict
ură,
mon
otipi
e, st
ropi
re, m
odel
are
etc.
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: le
gită
ți co
mpo
zițio
nale
: sta
tică,
din
amic
ă,
stiliz
are,
ech
ilibr
u; m
otiv
orna
men
tal.
Activ
ități
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re a
mijl
oace
lor ș
i a
proc
edee
lor a
rtisti
ce d
e am
plas
are
a el
emen
telo
r în
spaț
iul
plas
tic/v
irtua
l, în
com
poziț
ia st
atică
/din
amic
ă:-
obse
rvar
ea si
met
riei b
ilate
rale
(flut
uri,
corp
ul u
man
etc
.),
radi
ale
(fulg
) și a
asim
etrie
i în
natu
ră;
- id
entifi
care
a sim
etrie
i și a
asim
etrie
i în
artă
(rep
rodu
ceri
de a
rtă,
imag
ini p
lasti
ce, m
onum
ente
de
arhi
tect
ură
etc.
); -
cerc
etar
ea e
chili
brul
ui ra
ționa
l/int
uitiv
ca
prin
cipi
u de
or
gani
zare
a c
ompo
zițiil
or p
lasti
ce;
- ex
plic
area
pro
cede
elor
de
stiliz
are,
a ti
puril
or d
e sti
lizar
e (c
aldă
– re
ce),
a m
odal
itățil
or d
e ob
ținer
e și
aplic
are
a ex
pres
ivită
ții, a
tipu
rilor
și a
sem
nific
ațiil
or o
rnam
entu
lui;
- de
zbat
eri:
argu
men
tare
a pr
efer
ințe
lor î
n do
men
iul
desig
nulu
i.Ap
licaț
ii pr
actic
e: im
agin
i pla
stice
/fot
o/pr
odus
e ar
tistic
e:-
expl
orar
ea u
nor p
roce
dee
artis
tice/
tipur
i/mod
alită
ți de
ar
anja
re c
ompo
zițio
nală
;-
exer
sări
și ex
perim
entă
ri: m
odal
ități
de e
chili
brar
e a
form
elor
, a c
ulor
ilor,
a pl
inur
ilor ș
i a g
olur
ilor î
n sp
ațiu
l pl
astic
; -
exer
sări
de sti
lizar
e a
dive
rsel
or fo
rme
real
iste;
- cr
eare
a co
mpo
zițiil
or d
ecor
ative
cu
dete
rmin
area
m
otive
lor o
rnam
enta
le și
a se
man
ticii
resp
ectiv
e;
- va
lorifi
care
a im
agin
ilor f
oto
și vi
deo:
des
ign
de p
rodu
se
artis
tice,
obi
ecte
util
itare
gar
nisit
e cu
orn
amen
te.
Proi
ect S
TEAM
: -
„Lim
baju
l tra
diție
i” /
„Art
a po
pula
ră în
mâi
nile
noa
stre
”/
„Ins
pira
ții a
rtisti
ce”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- co
mpo
ziție
pla
stică
/dec
orati
vă;
- pr
odus
dig
ital d
e de
sign
grafi
c: p
oste
r, fo
togr
afie.
26
4. Is
toria
art
elor
pla
stice
4.1.
Evid
enție
rea
elem
ente
lor
spec
ifice
art
elor
co
ntem
pora
ne și
mod
erne
în
ope
re a
rtisti
co-p
lasti
ce
din
cultu
ra n
ațio
nală
și
univ
ersa
lă.
4.2.
Apr
ecie
rea
valo
rică
a op
erel
or d
e ar
tă p
lasti
că
cont
empo
rană
și m
oder
nă în
as
pect
mul
ticul
tura
l.4.
3. V
alor
izare
a ist
orie
i art
elor
co
ntem
pora
ne și
mod
erne
în
dive
rse
proi
ecte
cre
ative
.
• Ar
ta p
lasti
că în
epo
cile
mod
ernă
și
cont
empo
rană
• Sti
luri
artis
tice:
bar
oc, r
ealis
m,
impr
esio
nism
, cub
ism, a
bstr
acțio
nism
etc
.•
Arta
naț
iona
lă în
sec.
XIX
-XXI
.
Pic
tura
. Scu
lptu
ra. A
rhite
ctur
a
Term
eni n
oi d
e lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
: ba
roc,
real
ism, i
mpr
esio
nism
, cub
ism,
abst
racț
ioni
sm.
Activ
ități
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re:
- ce
rcet
are
și pr
oces
are:
obs
erva
rea,
înre
gist
rare
a in
form
ațiil
or;
- di
scuț
ii, c
onve
rsaț
ii;-
vizio
nare
a fil
mel
or/p
reze
ntăr
ilor;
- ex
plor
area
div
erse
lor s
urse
pen
tru
sele
ctar
ea in
form
ațiil
or,
a da
telo
r, a
idei
lor r
elev
ante
din
dom
eniu
l ist
orie
i art
elor
co
ntem
pora
ne și
mod
erne
;-
stud
iu d
e ca
z, re
fera
te d
espr
e cr
eația
uno
r arti
ști p
lasti
ci,
desp
re o
pere
de
artă
pla
stică
; -
com
para
rea
oper
elor
de
artă
pla
stică
cre
ate
în d
iferit
e pe
rioad
e ist
oric
e și
varia
te c
a sti
l; -
joc
de ro
l: cr
itici
și a
rtiști
;-
anal
iza lu
crăr
ilor p
lasti
ce/a
ope
relo
r de
artă
în b
aza
unor
al
gorit
mi.
Aplic
ații
prac
tice:
- ex
ersă
ri în
real
izare
a un
or lu
crăr
i pla
stice
insp
irate
di
n cr
eația
arti
știlo
r pla
stici
din
dife
rite
perio
ade
(stil
, m
ater
iale
, teh
nică
, sch
emă
com
poziț
iona
lă, c
olor
it et
c.);
- in
terp
reta
rea
verb
ală
a m
esaj
ului
arti
stic.
Ex
curs
ii/vi
zite
la:
- m
uzee
, exp
oziți
i, ga
lerii
de
artă
, ate
liere
ale
arti
știlo
r pl
astic
i.Pr
oiec
t STE
AM:
- „L
a pa
s prin
neg
ura
timpu
lui”
/ „I
stor
ia p
rin im
agin
i” /
„Art
a ce
ne
uneș
te”
/ „Ti
mp,
lege
nde
și lo
curi
imag
inar
e”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- co
men
tariu
de
artă
;-
post
er;
- po
rtof
oliu
tem
atic;
- pr
oiec
t (da
nsul
/muz
ica
în c
reaț
ia a
rtiști
lor p
lasti
ci);
- co
labo
rare
în e
chip
ă.
27
5. V
alor
izare
a ar
telo
r viz
ual-p
lasti
ce. E
xper
ienț
e po
zitiv
e5.
1. P
roie
ctar
ea u
nor e
xpoz
iții,
a un
or v
erni
saje
de
crea
ții
vizu
al-p
lasti
ce.
5.2.
Col
abor
area
în c
adru
l or
gani
zării
și re
aliză
rii
unor
eve
nim
ente
școl
are/
extr
așco
lare
de
prom
ovar
e a
arte
lor.
• Ev
enim
ente
și p
roie
cte
artis
tice:
școl
are
și ex
traș
cola
re•
Expo
ziții,
ver
nisa
je: s
elec
ție, v
erni
sare
, pr
emie
re
Activ
ități
antr
epre
noria
le:
- as
umar
ea d
iferit
or ro
luri
în c
adru
l exp
oziți
ilor/
vern
isaje
lor:
orga
niza
tor d
e ex
poziț
ie, g
hid,
spec
tato
r, cr
itic
de a
rtă,
repo
rter
;-
elab
orar
ea m
ater
iale
lor p
ublic
itare
(car
te d
e vi
zită,
w
obbl
ere,
afiș
e, b
anne
re, m
esh,
roll-
up) d
espr
e va
loril
e ge
nera
l-um
ane,
util
izând
imag
ini v
izual
-pla
stice
(eve
ntua
l, di
gita
le).
Proi
ecte
STE
AM:
- „R
ăsfă
ț prin
art
e” /
„Mes
aje
din
prez
entu
l meu
”.Pr
odus
e ev
alua
bile
: -
expo
ziție
/ver
nisa
j; -
cola
bora
re în
ech
ipă.
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul p
oate
:•
disti
nge
trăs
ătur
ile s
peci
fice
med
iulu
i nat
ural
și a
rtific
ial,
ale
chip
ului
um
an ș
i par
ticul
arită
țile
de re
prez
enta
re a
le a
cest
ora
în c
reaț
ii vi
zual
-pl
astic
e;
• ex
plor
a m
ijloa
cele
arti
stice
de
real
izare
a im
agin
ilor/
a co
mpo
zițiil
or v
izual
-pla
stice
în c
reaț
ii pr
oprii
și d
e gr
up;
• ap
reci
a, în
lim
baj s
peci
fic d
iscip
linei
, val
orile
art
elor
pla
stice
naț
iona
le și
uni
vers
ale;
• im
plem
enta
exp
erie
nțe
artis
tice
poziti
ve p
rin p
roie
cte
educ
ațio
nale
/soc
iale
/cul
tura
le d
e va
loriz
are
a ar
telo
r vizu
al-p
lasti
ce,
man
ifest
ând
ca a
titud
ini ș
i val
ori s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
sens
ibili
tate
pen
tru
frum
osul
din
via
ță și
din
art
ă;•
crea
tivita
te și
gus
t est
etic;
• sp
irit c
ritic
și re
spec
t faț
ă de
val
orile
naț
iona
le și
cel
e al
e al
tor c
ultu
ri;•
inte
res ș
i des
chid
ere
pent
ru v
alor
izare
a ar
tei î
n vi
ață.
28
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE
Curriculumul fixează următoarele precepte referitoare la metodologia predării – învățării – evaluării disciplinei Educație plastică în clasele V-VII:
• asigurarea accesului egal la educație a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerințeeducative speciale (CES), promovând individualizarea și diferențierea în procesuleducațional;
• centrarea pe elev, și nu pe conținuturile de învățare, acestea constituind un mijloc de realizare a finalităților;
• unitatea abordărilor psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-citatea sa și prin aceasta conferă valoare societății; totodată, însușirea valorilorsocietății susține valoarea personalității copilului.
Orientarea generală este condiționată de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează spre activizarea învățării.
Proiectarea strategiilor didactice este determinată de Curriculum, dar se realizează în mod personalizat, în funcție de factori multipli: necesitățile de instruire ale elevilor; specificul disciplinei; personalitatea didactică a profesorului; cultura organizațională a școlii; accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc.
Promovând diversificarea și personalizarea strategiilor didactice, Curriculumul ac-centuează: orientarea spre învățarea activă; orientarea spre a învăța să înveți; orienta-rea spre formarea de competențe; orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor. Se va da prioritate strategiilor interactive și celor activ-participative, asigurându-se astfel valorificarea creativității elevilor și a profesorilor în cadrul activităților didactice.
Curriculumul direcționează metodologia disciplinei Educație plastică spre crearea situațiilor de învățare care îi pot oferi elevului experiențe în cunoașterea de sine și a lumii prin artele plastice/vizuale, în exprimarea de sine prin limbajul specific artelor plastice/vizuale, de însușire a valorilor aferente acestor arte. Aici se încadrează reali-zarea creațiilor artistico-plastice/vizuale și comunicarea artis tică în domeniul artelor plastice, și nu doar. Procesul educațional trebuie organizat astfel încât elevii să aibă oportunități de a dobândi experiență artistică atât în clasă, cât și în afara ei: la concur-suri de artă plastică, în excursii la muzee și vizite la diverse expoziții etc. Astfel, elevii vor transfera achizițiile artistico-plastice în contexte educaționale/sociale/culturale, fiind învățați să lucreze cu diferite simboluri vizuale și spațiale, să gândească în termeni de imagini (cum pot fi create, ce reprezintă, ce emoții provoacă diverse forme plastice, să compare lucrările lor cu alte lucrări, pe care le văd și le studiază, să aplice variate mo-dalități de expresie: pictură, grafică, sculptură, artă decorativă, fotografie etc.), demon-strând respect față de valorile naționale şi cele ale altor culturi.
29
Asigurarea stării de bine la lecții constituie o condiție indispensabilă pentru succe-sul învățării disciplinei Educație plastică. Inserția unor elemente distractive, alternarea tipurilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor didactice utilizate, precum și a modalităților de aplicare a acestora, motivează elevul să vină la ore și să învețe cu plăcere, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.
Evaluarea rezultatelor școlare la disciplina Educație plastică este o componentă funcțională importantă a procesului educațional. Strategiile de evaluare se concep ast-fel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor și afectiv-motivațional.
Evaluarea se va axa pe măsurarea – aprecierea competențelor disciplinare, care sunt concepute ca finalități de bază ale procesului de învățământ și ca rezultate autentice ale învățării necesare elevului în viața de adult. Astfel, scopul evaluării la disciplina „Educație plastică” vizează stimularea evoluției experiențelor vizual-plastice și a gradu-lui de formare a finalităților disciplinei.
În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, la disciplina Educație plastică se vor realiza: evaluarea inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – finală.
• Evaluarea inițială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor nece-sare studierii cu succes a noului conținut. Nu are rol de control, iar rezultatele se valorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare – învățare – evalu-are. Evaluarea inițială poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate), cât și noninstrumentală.
• Evaluarea formativă (EF) se proiectează, la nivel de lungă durată, la finele unităților de învățare (al modulelor). La nivel de scurtă durată, poate fi comple-mentată la anumite lecții, la discreția cadrului didactic. Evaluarea formativă: are ca obiectiv cunoașterea sistematică și continuă a rezultatelor curente și a pro-gresului elevilor; oferă profesorului posibilitatea intervenției imediate; permite aplicarea în timp optim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele ele-vilor în sensul dorit; este instrumentală și se realizează pe bază de produse, prin conceperea unor probe relevante.
• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează la finele unui parcurs de învățare semnifi-cativ: semestru, an școlar; se raportează la unitățile de competențe și la unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date; este instrumentală și se realizează pe bază de produse reco-mandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.
30
Pentru a elabora instrumente de evaluare, profesorul trebuie să selecteze și, even-tual, să îmbine produse relevante din lista celor recomandate, urmărind unitățile de competențe supuse evaluării și conținutul parcurs, în contextul respectivei strategii de evaluare:
Lista produselor
recomandate
Strategia de evaluare
recomandată(EI, EF, ES)
Oportunități de realizare în format digital
Produse axate pe creații vizual-plastice
P1. Lucrare vizual-plastică, utilizând materiale, ustensile, tehnici specifice pentru desen/imprimare/pictură/colaj/modelare/asamblareP2. Lucrare vizual-plastică, utilizând elemente de limbaj vizual-plasticP3. Lucrare vizual-plastică, utilizând elemente de design grafic: emblemă, pliant, carte poștală/poster
EI, EF, ES
EF, ES
EF, ES
P4. Compoziție plastică/decorativă;P5. Compoziție grafică/picturală/sculpturală/instalații
EFES
P6. Test practic EI, EF, ES
Produse axate pe explorare-acțiune
P7. Proiect individual/de grup EF, ES
P8. Lapbook EF
Produse axate pe comunicare
P9. Mesaj argumentativ (oral/scris) EI, EF
P10. Referat (scris/în format digital) EF
P11. Prezentare (orală/electronică) EF, ES
Produse cumulative
P12. Portofoliu: album tematic P13. Portofoliu de progres
EFES
P14. Expoziție/vernisaj personal(ă)/de grup ES
Rezultatele școlare ale elevilor la disciplina Educație plastică vor fi apreciate în bază de criterii și descriptori, fără note. La evaluările formative la sfârșit de module și la eva-luările sumative la sfârșit de semestru/an școlar, în bază de criterii și descriptori se vor acorda calificative: foarte bine (FB), bine (B), suficient (S) (Figura 2).
31
ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE
• constituite stabil, capabile de autodezvoltare
• care necesită antrenament pentru consolidare
•aflate în curs de formare indicatori de performanță
REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE
• corect • complet • coerent• fără ezitări
•cu greșeli mici•cu incompletitudini mici•cu incoerențe mici •cu ezitări mici, depășite
ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de către profesor
• cu greșeli• cu incompletitudini• cu incoerențe • cu ezitări depășite
ca rezultat al sprijinului (indicațiilor, explicațiilor) oferit de către profesor
descriptori de performanță
ATESTĂ REZULTATELE ȘCOLARE APRECIABILE PRIN
Foarte bine Bine Suficient calificative
Figura 2. Aprecierea rezultatelor școlare la disciplina „Educație plastică” în clasele V-VII, în contextul ECD
Curriculumul promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea auto-reflecției, a autocontrolului și a autoreglării, în ideea acceptării elevilor ca parteneri în actul evaluării. Evidențiem condițiile necesare pentru realizarea eficientă a autoeva-luării:
• prezentarea sarcinii de lucru (a produsului) și a criteriilor de succes;• încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări referitoare la modul de realizare a
sarcinii (conștientizarea criteriilor);• aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;• încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);• completarea unei fișe de autoevaluare la finalizarea unei sarcini de lucru relevante.Orientările metodologice de predare – învățare – evaluare, enunțate mai sus, ge-
nerează necesitatea creării unor medii de învățare cu eficiență înaltă și favorabile învățării centrate pe elev, care se caracterizează prin următoarele:
• întrebările elevilor sunt apreciate/valorează mai mult decât răspunsurile lor;• ideile vin din surse diferite;• sunt utilizate diverse tipuri de învățare: învățarea bazată pe lucrări practice, pe
cercetare, pe proiecte, pe sarcini de lucru; instruirea directă; învățarea recipro-că; învățarea prin excursii; învățarea în muzee; învățarea online (e-learning); învățarea ludică etc.;
32
• învățarea din clasă „se descarcă” într-o comunitate conectată: pentru a avea sens în lumea reală, învățarea trebuie să înceapă și să sfârșească prin racordare la lu-mea reală;
• învățarea este personalizată dintr-o varietate de aspecte implicate;• evaluarea este persistentă, autentică, transparentă și niciodată represivă;• criteriile de succes sunt echilibrate și transparente;• experiențele pozitive de învățare sunt valorizate în permanență [21].
33
BIBLIOGRAFIECadrul legal și normativ 1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii
și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art.401, intrat în vigoare din 01.07.16. 3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000. 4. Curriculum la disciplina Educația plastică: Chișinău, ME, 2010.5. Curriculum pentru învățământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018.6. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994. 7. Metodologia de evaluare criterială prin descriptori la disciplinele Educație muzicală, Educație
plastică, Educație tehnologică și Educație fizică, clasa a V-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1324 din 08 septembrie 2018.
8. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicată: 21.11.2014 în Monitorul Oficial nr. 345-351; art. nr. 1014.
9. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art.
nr. 963.11. Strategia Națională Educație pentru toți, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial nr. 070, art.
nr. 441.
Studii/rapoarte 12. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.13. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău:
IȘE, 2017.
Literatură în domeniu 14. Arnheim R. Arta și percepția vizuală: o psihologie a văzului creator. Iași: Polirom, 2011. 15. Ausubel D. Învățarea semnificativă. Iași: Polirom, 2001.16. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013. 17. Cartaleanu T., Cosovan O. ș.a. Formarea de competențe prin strategii didactice interactive. Chiși-
nău: C. E. Pro Didactica, 2008. 18. Ciolan L. Învățarea integrată. Iași: Polirom, 2008.19. Guțu Vl. Curriculum educațional. Chișinău: CEP USM, 2014.20. Guțu Vl. (coord.), Chicu V., Dandara O. [et. al.] Psihopedagogia centrată pe copil. Chișinău: CEP
USM, 2008. 21. Heick T. The characteristics of a highly effective learning environment https://www.teachthought.
com/learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-environment/22. Houart M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département Éducation et technologie
(UNamur), 2001. 23. Joița E. (coord.) Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii. Craiova: Universitaria, 2007.24. Pâslaru Vl. Educația artistic-estetică: reconstituirea esenței. În: Educația prin artă în învățământul
preuniversitar. Materialele Conferinței Republicane, 8-9 decembrie 2001, Comisia Națională a RM pentru UNESCO, Ministerul Învățământului din RM, Chișinău: Grafema Libris, 2002.
25. Pogolșa L., Bucun N. [et al] Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului școlar. Chișinău: IȘE, 2011.
26. Șușală I., Petric G. Educația vizuală de bază. București: Humanitas, 2009.
