UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU FACULTATE DE TIIN E ECONOMICE

ECOTURISMCONSERVAREA MEDIULUI

Curs pentru anul I MASTER

VIRGIL NICULA

Sibiu, 2008

1

Cuprins Introducere Pag. 4 Capitolul 1. Dezvoltarea durabil sfidare a secolului XXI Pag. 6 1.1.Conceptul de dezvoltare durabil Pag. 8 1.2.Dimensiunea ecologic a cre terii dezvolt i economice Pag. 12 Întreb ri recapitulative Pag. 18 Teste de evaluare Pag. 18 Teste de autoevaluare Pag. 18 Capitolul 2. dezvoltarea durabil a turismului Pag. 20 2.1.Rela ia turism-mediu înconju tor. Impactul dezvolt rii turismului asupra mediului înconjur tor.

Pag. 20

2.1.1.Ac iuni de protec ie a mediului înconju tor i a poten ialului turistic Pag. 25 2.1.2.Impactul dezvolt rii turismului asupra mediului natural Pag. 29 2.1.3. Impactul dezvolt rii turismului asupra mediului socio-cultural Pag. 29 2.1.4. Impactul dezvolt rii turismului asupra mediului urban Pag. 30 2.1.5.Impactul schim rilor mediului asupra turismului Pag. 30 2.2.Conceptul de turism durabil Pag. 32 2.3. Cadrul legislativ i instit ional pentru dezvoltare durabil a turismului Pag. 34 2.4.Modul de realizare a turismului durabil în zonele naturale de interes turistic Pag. 35 Întreb ri recapitulative Pag. 39 Teste de evaluare Pag. 39 Teste de autoevaluare Pag. 40 Capitolul 3. Capacitate de primire turistic concretizarea dezvolt rii durabile. Capacitatea de schimb turistic.

Pag. 41

3.1.Conceptul de capacitate de primire. Pag. 41 3.2.Categorii ale capacit ii optime de primire turisti Pag. 42 3.3.Amenajarea turistic a teritoriului i dezvoltarea durabil a turismului Pag. 46 Întreb ri recapitulative Pag. 49 Teste de evaluare Pag. 49 Teste de autoevaluare Pag. 50 Capitolul 4. Ecoturismul turismul viitorului Pag. 51 4.1.Concepte. Defini ii. Principii. Pag. 51 4.2.Ecoturismul i dezvoltarea economi . Pag. 54 4.3.Ecoturismul i zonele protejate. Pag. 54 4.4.Ecoturismul în România Pag. 55 4.5.Turismul de litoral Pag. 57 4.5.1.Poten ialul natural i antropic Pag. 57 4.5.2.Indicatori ai activit ii turistice Pag. 58 4.5.2.1.Capacitatea de cazare Pag. 58 4.5.2.2.Circula ia turistic Pag. 59 4.5.2.3.Gradul de ocupare i durata medie a sejurului Pag. 60 4.5.2.4.Pi turisti Pag. 60 4.5.2.5.Analiza SWOT Pag. 60 4.6.Turimul cultural Pag. 62 4.6.1.Poten ialul cultural Pag. 62 4.6.2.Analiza SWOT Pag. 62 4.7.Ecoturism Pag. 63

2

4.7.1.Poten ialul natural Pag. 63 4.7.2.Indicatori ai activit ii turistice în Delta Dun rii Pag. 64 4.7.2.1.Capacitate Pag. 64 4.7.2.2.Circula ie Pag. 64 4.7.2.3.Eficien Pag. 66 4.7.3.Pia Pag. 66 4.7.4.Puncte forte ale ecoturismului Pag. 66 4.7.5.Puncte slabe ale ecoturismului Pag. 66 Întreb ri recapitulative Pag. 67 Teste de evaluare Pag. 67 Teste de autoevaluare Pag. 68 Studiu de caz nr. 1 - Dezvoltare durabil i ecoturism în rezerva ia biosferei Delta Dun rii Studiu de caz nr. 2 - Ini iative de dezvoltare a turismului durabil în regiunea rii Negre

Pag. 69 Pag. 80

Studiu de caz nr. 3 - Perspectivele dezvolt rii durabile a turismului românesc de litoral Pag. 89 Studiu de caz nr. 4 - Ecosistemul regiunii M rii Negre Pag. 100 Bibliografie Pag. 104

3

Introducere

Mediul înconju tor natural i umanizat constituie "suportul" i "materia prim " pentru dezvoltarea durabil a ori ei economii. Între turism i mediul înconjur or este o rela ie complex , leg turile dintre ele manifestându-se în ambele dire ii. Mediul natural i mo tenirea cultural-istoric prin componentele lor ap , aer, relief, flor , faun , peisaj, monumente istorice i tradi ii etnofolclorice etc. reprezint resursele de ba ale turismului, iar, pe de alt parte, activitatea turistic în complexitatea sa, influen ea mediul ecologic i cultural, modificându-le elementele componente.

De aceea, dezvoltarea turismului face necesar acordarea unei aten ii deosebite mediului înconjur tor prin m ri de protejare i dezvoltare a calit ii i resurselor sale în ariile intrate în circuitul turistic sau în perspectiva de a fi valorificate prin turism, precum i controlul consecin elor acestei activit i în vederea utiliz rii optime a poten ialului turistic.

Pornindu-se de la conceptul c "dezvoltare durabil , viabil i sus inut din punct de vedere ecologic este considerat acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului f a compromite capacitatea genera iilor viitoare de a- i satisface propriile lor nevoi", turismul, ca activitate economi se înscrie în acest demers tiin ific i trebuie s colaboreze cu celelalte industrii i activit i economice în asigurarea calit ii bazei de resurse i a supravie uirii sale.

Elementele mediului natural reprezint baza activit ii turistice, între care se remarcacelea care au calit i deosebite. Ariile naturale protejate au intrat i ele în circuitul turistic, solicitând un management special al vizitatorilor.

Valorificarea corespunz toare, la nivelul capacit ii de suport a mediului, permite devotarea armonioas a turismului, pe când supravalorificarea afecteaz grav mediul, iar necunoa terea modului potrivit de dezvoltare las regiunea în afara dezvolt rii turistice.

Componentele mediului

natural

Arii

nat

ural

e pr

otej

ate

Principalele elemente

relieful substratul geologic

forme de relief cu aspect variat, dup structur i litologie, d m ime i vum; fenomene geologice: erup ii vulcanice, gheizere, vulcanii noroio i

clima topoclimate, microclimate, climatul de ad post; stratul de z pad ; durata de str lucire a soarelui; brizele marine de munte

apele apele subterane: izvoare, izbucuri, gheizere cu mineraliza i cutemperaturi variate,

vegeta ia p duri, toate tipurile de vegeta e spontan fauna fondul cinegetic, cel piscicol natural, reptile, insecte

Turismul, ca fenomen social, se des oar în func ie de ac iunea mai multor factori

specifici unei anumite perioade istorice. Factorii genetici nu a ionea izolat, ci simultan i în interdependen Principalii factori care determin dezvoltarea turismului sunt: calitatea mediului înconjur tor, factorii demografici, economici, politici, sociali, psihologici. Rolul fiec ruia dintre ac ti factori poate deveni primordial într-o anumit perioad , într-un anumit teritoriu, pentru i turismul se supune modei

Mediul înconjur tor, prin componentele sale naturale i antropice, ofer resursele de bazcu cea mai mare importan pentru turism. Factorii de mediu pot fi favorabili sau restrictivi pentru dezvoltarea activit ilor turistice. Mediul înconjur tor echilibrat, bine p strat, impulsionea activitatea turistic , deoarece el reprezint principala materie prim industria turismului. Relieful, calitatea apelor sau a climei, vegeta ia, peisajele frumoase, sunt tot atâ ia factori ce determin practicarea turismului de o , de tratament, de recreere, de pescuit i vân toare. Degradarea reliefului i a solurilor prin exploat ri miniere, prin poluarea aerului i a apei, prin distrugerea înveli ului vegetal determin eliminarea regional sau local a turismului.

4

Prin turism se valorific i se conserv mediul înconjur tor cu condi ii mai pu in favorabile altor activit i: stânc rii, chei, pe teri, mla tini. Turismul determin î poluarea solului, a aerului i a apei, datorit circula iei turistice. Totodat sunt afectate p le prin poluare sau prin distrugerea elementelor rare, prin suprasolicitarea unor locuri (t a brazilor, culegerea florilor, focurile în p ). Calitatea mediului este o func ie descresc toare în raport cu produsul social sau na ional i cresc toare în raport cu bugetul.

Se admite c turismul este o func ie a mediului sau un barometru al mediului. Cel mai adesea se calculea beneficiile economice ale turismului i nu se cuantific consecin ele sale asupra mediului i societ ii.

Între mediul înconjur tor-ca factor i turism-ca activitate exist influen pozitive i negative. Latura negativ se refer la activitatea turisti intens i gre it dirijat . Fenomenul turistic se resimte îns mai ales în dezvoltarea local i regional , valoarea cantitativ i calitativ a resurselor naturale i antropice fiind determinant asupra turismului. Exploatarea ira ional creeaz riscul de a distruge chiar suportul de care orice activitate turistic este dependent .

5

CAPITOLUL I

DEZVOLTAREA SFIDARE A SECOLULUI XXI Obiective:

- însu irea no iunilor de specialitate referitoare la conservarea mediului înconjur or i la ecoturism; - cunoa terea conceptelor specifice dezvolt i durabile (ecodezvoltare) - cunoa terea derul rii programelor guvernamentale de mediu.

Rezumat:

În acest capitol este prezentat conceptul ecodezvolt i, prin prisma modelelor de evolu ie pentru urm torii ani. Componentele de dezvoltare durabil analizate sunt economia i protec ia mediului înconjur tor, denumite sintetic economia mediului. Acest nou domeniu trebuie elaboreze mecanisme, criterii, instrumente, modele ce pot fi avute în vedere într-o viziune economico-ecologi de dezvoltare a societ ii. Instrumentele economico-financiare au rolul de a sprijini atingerea dezideratelor politicii de mediu prin i introducerea unei comportament ecologic la nivel de individ sau colectivitate.

Cuvinte cheie: dezvoltare durabil , program de mediu, poluarea mediului, protec ia mediului, calitatea mediului

Dezvoltarea produc iei materiale din ultimele decenii, concomitent cu cre terea popula iei i respectiv, a cerin elor de energie, de materii prime pentru industrie i de produse alimentare au accentuat conflictul dintre om i natur , dintre procesele de dezvoltare economico- social i resursele naturale, cu urm ri tot mai îngrijor toare asupra echilibrului ecologic al planetei.

Neglijarea costului degrad rii i a pagubelor aduse mediului i s n t ii umane a generat cheltuieli care au trebuit i trebuie suportate de întreaga societate amenin at cu agravarea pericolelor ecologice.

Poluarea i protec ia mediului sunt considerate printre cele mai importante probleme cu care se confrunt umanitatea. Transform rile care au loc la nivel global în ceea ce prive te calitatea mediului impun g a unor solu ii fundamentate teoretic i conceptual, pentru a asigura men inerea echilibrului ecologic al planetei în condi iile unei dezvolt ri durabile a societ ii.

Expansiunea economi i cea demografic va constitui un poten ial de presiune dramatic asupra resurselor naturale i sistemelor biologice.

Dezvoltarea durabil se implic în realitatea concret nu numai prin definirea conceptului, dar i prin sirea mijloacelor de aplicare a tuturor dimensiunilor sale economice, tehnologice, sociale, politice, morale i evident ecologice. Esen dezvolt i durabile este dat de conservarea acelui patrimoniu în favoarea bun st i genera iilor prezente i viitoare, care cuprinde nu numai capitalul produs prin munca oamenilor i stocul de cuno tin tiin ifice i tehnologice, ci i capitalul natural.

Amploarea planetar a problemelor de mediu cu care se confrunt societatea uman în prezent a pus în fa speciali tilor i factorilor de decizie o serie de modele de evolu ie pentru urm torii ani:

- continuarea în acela i ritm, sens i stil, poate fi justificat de capacitatea (verificat în cursul istoriei) c omenirea va g si solu iile de ie ire din criz la momentul potrivit, dar

6

nu poate fi sus inut pentru c în materie de mediu efectele nu sunt imediate i efectele ireversibile sunt deja sim ite;

- stoparea ritmului de dezvoltare economic la nivelul minim al asigur rii materiale i al cre terii popula iei este o solu ie nerealist ; controlul popula iei este neacceptat de religie sau tradi ie, iar limitarea accesului popula iei la bun stare este împotriva firii umane;

- impunerea tuturor membrilor societ ii a unei atitudini ecologice prin metode dictatoriale nu este fezab , istoria dovedind solu iile nedemocratice nu au viabilitate;

- dezvoltarea durabil singura solu ie acceptat unanim care conduce la promovarea elementelor economiei de pia într-un cadru democratic, prin respectarea exigen elor i criteriilor ecologice. Desigur elaborarea unui nou model de dezvoltare a societ ii umane presupune o

schimbare a vechilor concepte, mai ales a celor economice i racordarea lor la specificul managementului de mediu.

În acest sens ne-am oprit la analiza a dou din componentele de ba ale conceptului dezvolt rii durabile: economia, pe de o parte i protec ia mediului, pe de alt parte. Aceste componente se reg sesc i ca puncte de plecare a unei noi tii onomia mediulu domeniu care trebuie s elaboreze mecanisme, criterii, instrumente, modele ce pot fi avute în vedere într-o viziune economico-ecologic de dezvoltare a societ ii.

La evaluarea pagubelor aduse economiei prin deteriorarea mediului, printre altele sunt de luat în considerare: scurtarea duratei de a utilajelor, ma inilor, cl dirilor etc.; reducerea productivit ii muncii i a duratei de lucru (concedii medicale, cheltuieli pentru s n tate); calitatea t a condi iilor de produc ie cu afectarea calit ii produc iei etc.

Sigur în mod similar se pun problemele i pentru celelalte etape ale analizei. Este important a sublinia în final c g sirea alternativelor optime între economie i

protec ia mediului depinde de abilitatea factorilor de decizie la nivel local sau central de a alege i utiliza instrumente financiar-economice adecvate unei eficiente promov ri a ac iunilor de

protec ia mediului. Instrumentele economico-financiare au rolul de a sprijini atingerea dezideratelor politicii

de mediu prin: introducerea unei comportament ecologic la nivel de individ sau colectivitate; colectarea de fonduri pentru m suri corective i/sau preventive, finan ând astfel ac iunile de prote ia mediului sau de reconstruc ie ecologic .

Instrumentele financiare ce pot fi utilizate, a c r eficien a fost verificat în alte ri sunt:

- impozite (taxe) care pot fi promovate i sub forma unor diferen ieri de taxe; - - subsidii care s încurajeze schimbarea de atitudine i s disponibilizeze fonduri pentru

stoparea polu rii; - sisteme de rambursare a depozitelor; - introducerea unor mecanisme ale economiei de pia (comer cu dreptul de emisii,

asigur ri); stimulente pentru consolidare financiar . Desigur c se pune i problema rezultatelor i consecin elor economice ale dezvolt rii

durabile. Din acest punct de vedere nu exist o experien pe termen lung în aplicarea acestui concept. Pot fi intuite astfel de consecin e, f a avea un anume grad de certitudine i f a fi epuizate: îmbun t irea calit ii serviciilor; evolu ia sectoarelor mari consumatoare de energie i resurse spre tehnologii mai curate i utilizatoare de mai pu ine resurse; dezvoltarea unor noi tipuri de preocup ri, locuri de munc , activit i; reducerea resurselor i urgen elor de mediu i în special a efectelor acestora.

Având în vedere situa ia economiei rilor în tranzi ie din Europa Central i de Est, deci i pentru România, trebuie enumerat i o alt categorie de consecin care s redu decalajul

existent în prezent fa de rile dezvoltate: - realizarea unei strategii pe termen mediu i lung pentru alinierea la standardele UE; - schimbarea sistemului de valori, inclusiv cele de mediu, prin educa ie; - ameliorarea infrastructurilor ce au rela ii cu mediul etc.

7

Astfel, dac exist un consens privind orientarea spre cerin ele dezvolt rii durabile, pentru transpunerea în practi a ac iunilor concrete ce le presupune acest concept, sunt necesare eforturi pentru g sirea unor r spunsuri adecvate la cel pu in 5 provoc ri: acordarea încrederii propriet ii private i aportului acesteia la protec ia mediului; delimitarea nivelurilor i profunzimii de interven ie a statului în acest domeniu; utilizarea larg a mecanismelor de pia ; g sirea unor forme adecvate de parteneriat între puterea public i sectorul privat; stimularea democratiz rii procesului decizional în materie de mediu înconjur tor.

1.1.CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABIL

Ideea de dezvoltare durabil rezult din încercarea de a sublinia interdependen dintre cre terea economi i calitatea mediului. Cauza apari iei problemelor de mediu este determinatde faptul c , de cele mai multe ori, câ tigul consumatorilor individuali de resurse naturale este realizat pe cheltuiala comunit ii, ceea ce înseamn c resursele naturale sunt consumate peste limita intereselor comune, astfel încât rezervele sunt de cele mai multe ori în pragul epuiz rii.

Întreaga mi care de salvare a planetei, de combatere a polu rii, de lupt contra sec tuirii resurselor, de ap re a variet ii biosferei, de cru are a speciilor s-a bazat pe un set de valori noi, oglindind o nou mentalitate cultural în raport cu natura îmbr i at în special de tân ra genera ie.1

Un serios semnal de alarm a fost tras de Conferi asupra mediului de la Stockhlom din 1972 când omenirea a început s recunoasc c problemele mediului înconjur tor sunt inseparabile de cele ale bun st i i de procesele economice în general. În acest sens, a luat fiin Comisia Mondial asupra Mediului i Dezvolt rii pe lâng ONU, comisie care a organizat i efectuat studii ce s-au concretizat în recomand ri privind mediul înconjur or.

Putem afirma c s-a ajuns deja la un larg consens în ceea ce prive te limitele tipului de cre tere economic ce a predominat în secolele XIX i XX. Îndeosebi în cea de-a doua jum tate a secolului al XX-lea, speciali ti de cele mai diverse orient ri tiin ifice, politice i ideologice, au

tat noi i de dezvoltare. În acest scop, ei au elaborat i fundamentat variate concepte, unele dintre ele fiind asociate cu programe na ionale i interna ionale. Conceptul care se bucur de o mai larg audien în rândul speciali tilor i al popoarelor este cel de dezvoltare durabil , care adesea se folose te sinonim cu cele de dezvoltare viab , sustena , uman i chiar ecologic , în elegându-se prin aceasta acea manifestare a dezvolt i economice circumscris folosirii resurselor naturale ale planetei, a formelor de energie conven ional i a celor neconven ionale, concomitent cu protejarea i conservarea mediul înconjur tor.

Conceptul de dezvoltare durabil este de dat recent i reprezint o punte între un deziderat al dezvolt i urm rit patru decenii f rezultate satisf toare i o mi care de salvare a naturii i a mediului ambiant.2 Este o alian a do mari curente contemporane, n te ambele în secolul XX.

No iunea de dezvoltare durabil (ecodezvoltare), a a cum este definit de raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare (1984) reunit sub egida ONU i condus de fostul premier laburist norvegian Gro Harlem Brundtland, presupune realizarea unei interdependen între cele trei modalit i principale de atingere a acestui deziderat: educa ie, cercetare tiin ific ac iune politic Acest raport intitulat Viitorul nostru comun mai este cunoscut i sub numele de Raportul Brundtlan .3

1 Mircea Mali a - "Zece mii de culturi o singur civiliza ie - spre geomodernitatea secolului XXI", Ed. Nemira, Bucure ti, 1998, p. 216 2 Gabriela S nciulescu (coordonator) mentul turismului durabil în rile riverane M ii Negre , Ed. ALLBECK, Bucure ti, 2000, p. 1-23 H. Boiers, M. Bosh - "Viitorul nostru comun", Institute for Environmental Comunications and Netherlands, 1993

8

Concluzia Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare este dezvoltarea durabil i prote ia mediului pot fi compatibile dac la nivel mondial s-ar realiza o reform adecvat în teoria i practica economic . Comisia define te dezvoltarea durabil ca fiind "o dezvoltare care satisface necesit prezentului f a compromite necesit genera viitoare de a- i satisface propriile lor nevoi i aspir

Obiective sociale: · Crearea de locuri

de munc · Asisten social · Consultarea

publicului pentru luarea deciziilor

Obiective economice: · Cre terea eficien ei

utiliz rii resurselor · Sc

consumului resurselor neregenerabile

· Internalizarea costurilor de mediu

Obiective ecologice: · Evaluarea

impactului activit ii antropice asupra mediului

· Men inerea calit ii mediului

DEZVOLTARE DURABIL

Fig. 1.1.Categoriile de obiective ale dezvolt rii durabile

Expansiunea economic poate aduce solu ii pentru rezolvarea problemelor mediului. Aceast dezvoltare trebuie în s se bazeze pe capacitatea mediului de regenerare a resurselor naturale, pe o redistribuire just a resurselor.

Dezvoltarea durabil înseamn , de asemenea, c activit ile economice nu se mai pot baza doar pe ideea ob inerii de c tre întreprinz tor a beneficiilor pe termen scurt, ci trebuie evaluate, cu prioritate, costurile pe termen lung pentru societate.

Economistul finlandez Malaska explic mai pe larg: Dezvoltarea uman este ecologic durabil în cu mediul, dac interven i efectele impuse de activit umane, fie ele economice, tehnologice, sociale sau culturale, nu altereaz rata schimb naturii i ecosistemelor într-un fel necontrolabil de natur sau într-o form ireversibil din punct de vedere al genera viito Esen ial pentru dezvoltarea durabil este respectul pentru interesele celor care vin dup noi. Ideea central este s nu epuizezi resursele de care ai nevoie, preocupare care nu a caracterizat economia premodern sau modern .

SOCIETATE CIVIL

ADMINISTRA INDUSTRIE

DEZVOLTARE DURABIL

Fig. 1.2. - Factorii care controleaz dezvoltarea durabil

9

Dezvoltarea durabil î i propune s realizeze trei tipuri de abord ri pentru rezolvarea celor trei categorii de obiective - economice, sociale, ecologice - astfel: · Abordarea socio-cultural se bazea pe men inerea stabilit ii sistemelor sociale i culturale

pentru determinarea unei echit i intra i inter-genera ii prin p trarea diversit ii culturale i încurajarea pluralismului de idei.

· Abordarea economi pune accentul pe principiul gener rii unui venit maxim în condi iile men inerii capitalului (natural, uman, economic).

· Abordarea ecologi se bazea pe sus inerea stabilit ii sistemelor biologice naturale i antropice. În tendin de a oferi cât mai multe oportunit i genera iilor viitoare se înscrie i conservarea biodiversit ii globale indiferent de avantajele cunoscute în prezent pentru câteva specii.

Într-o prim etap , cele trei categorii de obiective au fost considerate independente unul fa de celelalte, abia din anii `80 începând s se accentueze necesitatea realiz rii unei interdependen între domeniile respective.

Programele guvernamentale de mediu trebuie s includ solu ii ce pot fi utilizate în planurile manageriale prin: reglement ri, cercetare, realizarea de noi infrastructuri, planificare etc. Cunoa terea stocurilor de resurse naturale reprezint o cerin major pentru gospod rirea adecvat a acestora.

SOCIAL CULTURAL

POLITIC DEZVOLTARE DURABIL

NATURA (resurse, servicii)

ECONOMIC POPULA IA UMAN

Fig. 1.3. - Domenii care interac ioneaz pentru realizarea dezvolt rii durabile

Integrarea obiectivelor de mediu în activitatea deciziona este un deziderat greu de atins. De aceea, identificarea oric ui precedent care poate fi folosit drept exemplu este foarte util . Se impune evaluarea activit i institu iilor i organismelor care se ocup de managementul mediului pentru a asigura luarea unor decizii corespunz toare.

Dezvoltarea durabil este controlat de trei laturi ale activit ii umane: societatea ci , administra ia local i central , sectorul industrial.

În acela i timp, pentru a defini dezvoltarea durabil trebuie eviden iat modul în care interac ioneaz domeniile economic, politic, cultural, între ele i cu domeniul social, natura i popula ia uman .

Domeniul economic condi ioneaz aspectele sociale prin produc ia i distribu ia bunurilor i serviciilor, venind în întâmpinarea necesit ilor popula iilor umane. Autorit ile sunt chemate

s asigure o politi în centrul c eia este plasat omul i drepturile sale. Este unanim recunoscut faptul ca educa ia este mijlocul cel mai eficace de care dispune o

societate pentru a r spunde provoc rii viitorului. Progresul depinde din ce în ce mai mult de capacitatea de cercetare, inovare i adaptare a noilor genera ii. Accesul la educa ie este condi ia particip rii tinerilor la via social-economic i cultural de la toate nivelurile societ ii. Evident c educa ia nu rezolv în totalitate problemele contemporane dar, trebuie s fa parte din efortul

10

de a crea noi raporturi între membrii societ ii i de a genera un respect crescut la nevoile de prote ie a mediului. Educa ia serve te societatea oferind o reflectare critic a lumii contemporane. Este de asemenea mijlocul de a disemina cuno tin i de a dezvolta competen e, de a face comportamentele, valorile i modul de via s evolueze în sensul dorit.

Cre terea receptivit ii fa de mediu i la problematica dezvolt rii durabile asigur sprijinul i în elegerea publicului. Este necesar diseminarea noilor informa ii i concepte nu numai pentru a mobiliza suportul popula iei ci i pentru a folosi metode de lucru bazate pe consultarea publicului în toate domeniile.

Ceea ce este favorabil pentru viitorul omenirii de cele mai multe ori este costisitor sau inoportun pentru diferite grupuri sau indivizi. De exemplu, sectorul industriei energetice se opune aplic rii unor masuri de limitare a emisiilor de gaze de ser chiar dac exist argumente ce demonstreaz c acumularea acestora este responsabil de în lzirea climei.

De i în majoritatea rilor problemele de mediu beneficiaz de un mai mare interes din partea publicului larg, acesta continu îns s fie dezinteresat fa de m surile ce vizeaz promovarea politicilor privind popula ia, dezvoltarea social , reducerea ciei etc.

Importan educa iei a fost pus în eviden la a XIX-a Sesiune extraordinar a Adun rii Generale a ONU, din 1997, convocat pentru examinarea nivelului de aplicare al Agendei 21, la5 ani de la Conferin pentru Mediu i Dezvoltare de la Rio de Janeiro. Rezolu ia adoptatsubliniaz faptul pentru o dezvoltare durabil este necesar ca sistemele educa ionale s fie finan te corespun tor pentru a li se asigura eficacitatea la toate nivelurile, pentru a permite tuturor s - dezvolte capacit ile i aptitudinile individuale.

Rolul educa iei formale în construc ia societ ii este de a-i ajuta pe indivizi s determine care este partea din patrimoniul lor cultural, economic i natural care trebuie conservat i de a elabora strategii care permit atingerea obiectivelor de dezvoltare durabil la nivelul comunit ii locale, conlucrând îns la realizarea obiectivelor na ionale i mondiale.

Este necesar sublinierea faptului majoritatea problemelor actuale de mediu sunt determinate de modul de via al indivizilor i c solu iile se reg c atât prin transformarea condi iilor sociale cât i prin modificarea stilului de via al uia. Foarte importante sunt structurile economice i politice responsabile de determinarea a a-numitei inechit i intra- genera ii, adic a diferen ei majore între p turile s race i bogate ale societ ii umane.

În capitolul Eco-dezvoltarea: component a unei noi paradigme de la Epistulae-le lui Hora iu la dezvoltarea durabi 4, Dan Popescu ar ta c : Omul-individul ca atare - a evoluat de la acel Homo oeconomicus - considerat la un moment dat o culme a comportamentului economic, c tre Homo socialis, Homo culturalis etc., iar pia a ca atare a evoluat de la pialocal , regional , na ional spre pia comunitar , interna ional i mondial Interesele sunt în primul rând individuale, dar ele sunt i locale, regionale, na ionale, globale, cadru în care nu disfunc iile, ci articul rile trebuie s func ioneze, s preva s cia i bog ia sunt n iuni i categorii economice acceptate, în primeaz viziunea asupra evolu iei lor, devenind întrucâtva mai relative într-un viitor comun de idealuri i aspira ii.

Lumea se afl în continu schimbare i transform rile din domeniul valorilor sociale, economice i politice au avut loc în timpul celei mai îndelungate perioade de stagnare economic prin care trec mai multe ri din lumea dezvoltat : dezvoltarea economic contin a determinat apari ia unui puternic impact asupra mediului înconjur tor.

Societatea ci , prin latura sa cultural , trebuie s determine dezvoltarea capacit ilor omului de a dobândi principii etice i de a dep i frontierele actuale ale cunoa terii. Esen dezvolt rii durabile este reprezentat de integrarea armonioas a dezvolt rii economice, a

rii responsabile, a asigur rii coeziunii sociale i a comuniunii om-natur , aceste aspecte fiind relevate de principiile dezvolt rii durabile a a cum au fost ele formulate în cadrul Agendei 21 a Conferi ei Na iunilor Unite asupra Mediului Înconjur tor i Dezvolt rii de la Rio de Janeiro (1992):

4 Dan Popescu storia gândirii economice - din antichitate pân la sfâ itul secolului X , Ed. Continent, Sibiu, 1999, p. 194-212

11

1. Oamenii trebuie s se afle în centrul tuturor ini iativelor de dezvoltare. 2. C utarea solu iilor pentru rezolvarea problemelor s se fac printr-o abordare holistic ,

f când apel la tiin i tehnologie.3. Încurajarea comunit ilor umane de a- i recunoa te valorile culturale, morale i spirituale. 4. Capacitatea comunit ilor de auto-determinare prin respectarea drepturilor la propria

dezvoltare. 5. Suveranitatea na ional presupune asigurarea securit ii oamenilor i a calit ii mediului. 6. Egalitatea dintre sexe. 7. Pacea, dezvoltarea i prote ia mediului înconjur tor sunt interdependente i indivizibile. 8. Justi ia social , echitatea spa ial , intra i inter-genera ii care s asigure distribu ia echitabil

a resurselor i oferirea de oportunit i egale pentru membrii societ ii 9. Participarea democratic la luarea deciziilor. 10. Viabilitatea institu ional care s asigure convergen de interese a diferitelor grupuri. 11. Dezvoltarea economic viabil , bazat pe echitate între comunit i, vârste, clase sociale,

grupuri etnice, zone geografice, genera ii etc. 12. Distribu ia popula iei umane astfel încât s nu easc capacitatea de suport a mediului. 13. tatea ecologi prin recunoa terea naturii ca o mo tenire comun pentru genera iile

viitoare. 14. Echitatea între zone biogeografice în managementul resurselor naturale. 15. Cooperarea global a na iunilor de pe Terra.

Reafirmând principiile Declara iei Conferin ei Na iunilor Unite asupra Mediului înconju tor, adoptat la Stockhlom5 la 16 iunie 1972, Conferin de la Rio a urm rit constituirea unui parteneriat global nou i echitabil prin crearea de noi niveluri de cooperare între state, ac ionând în direc ia încheierii unor acorduri interna ionale care respecte interesele tuturor i s protejeze integritatea sistemului global al mediului înconjur tor i dezvolt rii. Ea nu a avut îns efectul scontat în schimbarea convingerilor fundamentale în privin rela iei mediu- dezvoltare, dar a reprezentat o etap de gândire în care i turismul a fost implicat.

Organismele interna ionale au abordat problema mediului în mod serios i au tratat-o în rela iile ei cu procesele globale, cum ar fi comer l. Este de sperat ca o asemenea abordare va continua sub egida institu iilor de gestiune a globalit ii.

Întrucât dezvoltarea durabil ia ca baz etica ecologi , meritele acesteia îi revin, dar o dat cu ele i sl biciunile semnalate. În plus se a dou lacune ce îi sunt proprii. În rela ia dezvoltare-durabilitate accentul cade la to autorii pe ultimul element. Dezvoltarea apar ine sferei economice. Aportul dezvolt rii durabile la acest capitol este nesatisf c or i chiar descurajant. Punctul slab const în neglijarea cre terii. Este uzual critica indicelui PIB care m soar peste tot în lume gradul de dezvoltare a economiei. Ul Hak a venit cu ideea unui indicemai cuprinz tor care s m soare nu numai avu ia, ci i speran de vi educa ia, bun tarea, încorporate în noile oarte asupra dezvolt rii uman ini iate în 1990. Malaska introduce termenul de bun tare a capitalului, un fel de a m sura capacitatea PIB-ului, pân acum singurul criteriu obiectiv de a observa m rirea ofertei civiliza iei.

Pân în anul 2050, popula ia globului, în prezent estimat la peste 5,9 miliarde, se va situa între 7,7 miliarde i 11,2 miliarde. Ultima proiec ie medie este de 9,37 miliarde. Cre terea popula iei constituie principala presiune asupra mediului i este inexorabi . Imperativul supravie uirii se traduce în obliga ia de a satisface nevoile acestei uria e popula ii. Omenirea cre te, nevoile cresc i avu ia sau oferta trebuie s creas i ea. În loc s fie dezarma i în acest efort, prin interminabile acuze la adresa modernit ii, societ ile trebuie îndemnate s gsolu ii noi de cre tere economic , s continue, în formele noi ale geomoderniz rii, cre terea avu iei necesare atât nevoilor umane, cât i exigen elor ecologice.

Nu este de mirare c speran ele puse în Conferin de la Rio nu au fost îndeplinite. În 1997, la reuniunea Earth Summit + 5 (o sesiune special a Adun rii Generale menit s treac în revist programul trasat cu cinci ani în urm ) au fost scoase la lumin conflictele de interese i

5 conomia i Protec a Mediului , Tribuna Economic nr. 7/1997

12

dezacordul asupra unor probleme cardinale ale dezvolt rii durabile i rezultatele nesatisf c toare înregistrate.6

1.2. DIMENSIUNEA E A CRE TERII I DEZVOLT RII ECONOMICE

Dezvoltarea durabil presupune cre terea economic (nu cre tere zero sau negativ ) în consonan cu cerin ele echilibrului ecologic (nu cu prezervarea naturii pur i simplu) i cu întreaga dezvoltare uman , ceea ce înseamn c se au în vedere toate aspectele ce in de progres, cultur , tii , civiliza ie, egalitate i echitate între oameni, etnii, na iuni i popoare.

Dezvoltarea durabil integreaz deci considerentele de mediu natural i demografic cu strategiile dezvolt rii na ionale i interna ionale aceasta urmând s asigure un echilibru relativ i dinamic între cre terea economic , dezvoltarea cultural , progresul tehnico- tiin ific i prote ia mediului înconjur or i, pe aceast baz , satisfacerea cerin elor dezvolt rii sociale, în prezent i în perspectiv .

Rezult c optica dezvolt i durabile s-a constituit în continuarea unor probleme i tr s turi ale cre terii economice din ultimele decenii: dimensiunile ecologic , tehnico- tiin ific , cultural , demografic , militar etc. Dar, toate aceste dimensiuni sunt în elese în interdependen ele lor multiple, procesul dezvolt rii durabile afectându-le pe toate, dar la un nivel superior, cu anse de a deveni obiect al unor strategii coerente de solu ionare. Se caut s se g seasc elementele de compatibilit i între subsistemele (componentele) acestei dezvolt ri, cum sunt: tiin ifico-tehnologic, economic, ambiental, demografic, cultural etc.

Fundamentul tehnic substan ial al acestei dezvolt ri va fi un nou mod tehnic de produc ie. Una dintre tr turile fundamentale ale acestuia const în a ezarea lui pe a a-zisele tehnologii moi biotehnologiile i restrângerea pân la eliminare a celor tari (mecanizate, chimizate), a c r folosin a poluat puternic anumite zone geografice.

În condi iile economiei de pia , prevenirea polu rii mediului înconjur tor se poate realiza prin ac iuni economice, juridice, administrative, educa ionale etc.

Internalizarea costurilor cu protec ia mediului reprezint una din ile economice de lupt cu efectele negative ale vechiului tip de cre tere economi asupra mediului natural. În condi iile crizei ambientale de toate felurile, s-a ajuns la concluzia c în componen costului produc iei trebuie incluse i cheltuielile ce se fac sau ar trebui s se fac pentru prevenirea sau neutralizarea efectelor nocive ale pro iei asupra mediului.

Asemenea costuri consumuri, sacrificii f cute, evalu ri ale costurilor cu prevenirea polu rii, cu încetarea agres rii naturii sunt evidente pentru toat lumea. Problema respectiv s-a pus i se pune doar în leg tur cu cel ce trebuie suporte costurile. Dou au fost r unsurile limit în ceea ce-l priv te pe subiectul de cost: fie cel ce provoac asemenea efecte nocive, fie colectivitatea (zonal , na ional ) care le suport .

Adesea s-a afirmat c asemenea cheltuieli trebuie suportate din bugetele publice (municipale, jude ene, centrale), deoarece este necesar o ac iune de protejare general împotriva efectelor poluante ale unui anumit proces de produc ie. G sirea ilor de prevenire i mai ales de ameliorarea a acestor efecte nu este doar de competen utilizatorului de îngr minte chimice, ale c ror reziduuri ajung în apa râului sau fluviului ce traverseaz o zon întrea a unei ri, chiar a mai multor ri.

Recurgerea la solu ii complexe, na ionale sau zonale de prevenire a polu rii, fundamentarea unor asemenea solu ii ridic cu t rie problema resurselor financiare de sus inere a m surilor antipoluante (impozite, amenzi etc.) în Bazinul M rii Negre.

6 Gabriela S nciulescu (coordonator) mentul turismului durabil în rile riverane M ii Negre , Ed. ALLBECK, Bucure ti, 2000, p. 2-3

13

Desigur, conceperea i înf ptuirea noului gen de dezvoltare depind de experienanterioar a oamenilor i guvernelor, de capacitatea de receptare a prezentului, de dificult ile multiple cu care se confrunt oamenii i popoarele în prezent.

Exigen ele multiple ce stau în f dezvolt rii durabile au f t necesar efortul suplimentar din partea speciali tilor i a politicienilor, efort ce s-a concretizat în câteva elemente definitorii ale dezvolt rii durabile, cum sunt: - compatibilitatea general i universal între mediul natural i cel creat de om; - men inerea egalit ii anselor genera iilor ce se succed în timp; - interpretarea prezentului prin prisma viitorului, maximizarea profitului în consonan cu

securitatea ecologic ; - compatibilitatea strategiilor na ionale de dezvoltare cu cele de protec ie a mediului ecologic; - asigurarea bun t rii generale prin trecerea de la aspectele prioritar cantitative ale cre terii la

cele calitative; - redefinirea obiectivelor economice i sociale, în cadrul c ora urmea s - i g seasc locurile

cuvenite capitalul ecologic, capitalul tehnic, capitalul uman (cultural); - subordonarea obiectivelor dezvolt rii economice îns n to irii omului, el însu i cea mai

complex crea ie. Problema care se pune nu este de a ti care este volumul cre terii, ci aceea referitoare la

genul cre terii c tate i realizate. Aprecierea privind caracterul mult prea simplist i simplificator al conceptului de cre tere

economic apare evident dac se iau în consider ie interdependen ele economie-mediu natural. Este unanim acceptat concep ia conform c reia mediul natural influen eaz dinamica economic , iar cre terea economic , la rândul ei, afectea natura cu toate componentele ei.

Desf urându-se în condi iile unor resurse limitate i în mare m neregenerabile i nerecuperabile, procesul cre terii economice nu este un set continuu de fluxuri circulare, ai c ui poli sunt produc ia i consumul personal final. Aceasta înseamn c , pe de o parte, dezvoltarea economic este dependent de mediul natural, de calitatea lui. Pe de alt parte, orice activitate economic provoa deregl ri între natur i economie, între om i mediul s u natural. Acest raport bilateral între activitatea economic i mediul natural este pus în e prin no iunile de entropie, entropic i antientropic.

Entropia reprezint procesul de degradare a energiei unui anumit sistem al universului. În plan economic, entropia exprim procesul de degradare a resurselor materiale i energetice, proces ce are loc atât în cadrul activit ilor economice, cât i în afara acestora.7

Da energia dintr-o anumit resurs ar putea fi folosit la infinit, nu ar mai exista activitatea economic , deci nici economie nu ar mai fi.

Energia liber este energia utilizat pentru ob inerea unui anumit bun economic. În urma degrad rii ei, a transform rii acesteia în de euri, energia liber devine indisponibil (la nivelul tehnicii i tiin ei din epoc , adi se transform în energie legat .

Entropia joas are o structur ordonat i este folosit în procesele economice. Entropia reprezint o structur de energie total sau majoritar legat , având caracter dezordonat,

indisponibil. În univers, inclusiv în procesele economice, are loc astfel o degradare calitaticontinu , general i ireversibil a energiei libere în energie legat , de transformare a ordinii în dezordine.

Nicolas Georgescu Roengen a adus o contribu ie fundamental la modificarea opticii asupra dezvolt rii economice. Printre volumele care îl reprezint pe marele cercet or se num

entropiei i procesul economic . Cu referire la problematica dezb tut , autorul men iona c în ultimele secole, progresul tehnic, industrial a fost asigurat în condi iile înlocuirii tot mai accentuate a sursei solare de energie (sur primar , cea mai bogat în entropie joas de o infinitbog ie i putere de regenerare) cu sursele de energie provenind din utilizarea resurselor minerale terestre (surse finite, cele mai s e în entropie jo , cu o putere infinit mai mic . Consumul

7 Ni Dobrot Macroeconomie , Ed. Economic , Bucure ti, 1996

14

masiv i ireversibil de astfel de resurse provoac un consum rapid al zestrei speciei umane i îi scurteaz cariera .8

tiind c procesele economice au, prin însu i con inutul lor, caracter entropic, oamenii trebuie s ac ioneze în concordan cu legile naturii, s dea activit ilor lor un caracter antientropic. Deci, în natur se produc procese entropice, ca i procese antientropice. De asemenea, oamenii, prin ac iunile lor, îndeosebi prin cele economice, provoac accelerarea unor procese entropice naturale, ei putând în ac iona i în sensul acceler rii proceselor antientropice.

Procesele social-economice negative i pozitive pentru Terra sunt luate în considerare de c tre oameni în dou feluri :g sirea i folosirea de noi tipuri de energie, gospod rirea cu grij a celor existente, p rea patrimoniului energetic al Terrei; evitarea oric ui fenomen de poluare a mediului natural, de degradare a factorilor de mediu, de aceea, una dintre cele mai importante o iuni contemporane este selectarea cu responsabilitate pentru specia uman i pentru viitorul ei a tipului de cre tere economic , de dezvoltare economic .

În context, este necesar ca agen ii economici s organizeze i s conduc procesele economice în a a fel încât ei s ob in sau s men i entropia liber în locul celei legate, entropia organizat (ordonat ) în locul celei dezorganizate (dezordonate). Aceste aspecte sunt sintetizate prin termenul de cr tere economic antientropic

Ca urmare, intensitatea cre terii economice depinde de dou mari procese complementare i contradictorii: unul entropic, prin care poten ialul natural este în curs de degradare; altul

antientropic, creativ-informa ional, prin care se deschid noi posibilit i de a descoperi i a valorifica resursele, de a folosi noi modalit i de economisire.

Stringen g sirii i aplic rii unui astfel de tip de dezvoltare decurge din manifestarea tot mai puternic a crizei ecologice (ambientale). Criza ambiental este un conflict între societate i mediul natural: dou sisteme cu reguli i ritmuri proprii de evolu ie. Amploarea crizei ambientale poate fi concretizat prin multiple procese, cum sunt: de ertificarea unor ample suprafe ale Terrei; emisiile de CO2 în atmosfer i efectul de ser , la care oamenii asist în prezent; sporirea emisiilor de bioxid de sulf, prin ploi acide; dispari ia a numeroase specii de plante i de animale (f s apar altele în loc); reducerea stratului protector de ozon din emisfera nordic i pericolul topirii calotei de gh din Oceanul Înghe at de Nord.

Unele dintre efectele ar tate sunt datorate caracterului entropic, inevitabil, al proceselor naturale i economice; altele decurg din proasta gestionare a resurselor naturale, din exploatarea pr alnic a naturii f a i se restitui, într-o alt form , bog ia preluat de la aceasta.

Pe baza acestor preciz ri se poate spune c ecosistemul este cadrul de desf urare a cre terii economice i nu invers.

Ecosistemul este definit ca unitate între biocenoz totalitatea organismelor vii aflate în interac iune i legate de un anumit loc de via , cu o component determinat , istorice te formati autoreglabil i biotip (habitat), care exprim rela iile indisolubile dintre organismele vii i

factorii abiotici; el rezid în interac iunea dintre comunitatea biotic i mediul fizic (atmosfer , lumin solar , litosfer i hidro

Rela ia dintre cre terea economi (dezvoltarea social-economic ) i mediul natural a fost în elea i tratat în moduri diferite, conturate în concep iile geocentric , biocentri i antropocentric .

Conce ia geocentri conside c prote ia Terrei, prote ia factorilor de mediu este un scop principal, p mântul urmând a fi t f rezerve. Într-o asemenea concep ie, omul este doar unul din elementele ce se cer conservate, pentru ca natura r mân neatins în puritatea s . Conserva ionismul exagerat ap t în baza acestei optici (natur -om) a condus a a cum remarca Luis Echevaria Alvarez la ideea cre terii zero.

Concep ia biocentric a eaz în centrul preocup rilor ecologice organismele vii, îndeosebi formele de via non-umane, deoarece spun unii speciali ti acestea nu se pot prezerva singure, a a cum o face omul. În vi speciilor, omul ar trebui s intervin doar pentru

8 Dan Popescu storia gândirii economice din antichitate la sfâr itul secolului XX , capitolul 13 Teorii cu privire la cr tere i dezvoltarea economic în accep ie clasic i modern , Ed. Continent, Sibiu, p. 167-181

15

conservarea acestora. Dar în condi iile în care existen uman se asigu numai prin folosirea ra ional a naturii, milioanele de oameni ce sunt subnutri i (unii chiar înfometa i) cu greu pot fi convin i, de pild , s nu se atin de pe tele Oceanului Planetar decât în anumite limite.

Concep ia antropocentric are ca punct de sprijin ideea c totul trebuie subsumat trebuin elor crescânde i tot mai diverse ale oamenilor. În fa acestui obiectiv, nimic nu mai conteaz . A te posta de partea dreptului absolut al omului în raport cu natura este îns o mare gre eal . În schimb, s-a spus i se repet în cele mai diverse ocazii i de c tre speciali ti de toate orient le: Nu se mai poate accepta distrugerea naturii ca un sacrificiu pe altarul cre terii economic

Re inând elementele ra ionale din toate aceste concep ii, din lucr rile fundamentale privitoare la rela ia mediu natural-cre tere economic , se poate formula o concep ie sintetizatoare sub forma imperativului reconcilierii omului cu natura i cu sine însu i. Aceasta ar însemna respectul fa de legile naturii în activitatea economic , respect pentru echilibrul ecologic, pentru n tatea Terrei, pentru progresul social i pentru om.

Protec ia mediului natural reprezint protec ia societ ii i a dezvolt rii ei, iar prote ia omului înseamn protejarea tuturor factorilor de mediu. Pentru ca asemenea principii fie transpuse în vi este necesar ca problemele rela iilor omului cu mediul natural s fie studiate i în elese în toat complexitatea lor. Apoi ele trebuie cuprinse în norme juridice adecvate i trebuie g site pârghiile economice de interven ie în direc ia rezolv rii lor, la nivelul cunoa terii umane i al exigen elor principiilor generale i universale.

Recunoa terea dependen ei cre terii economice, a dezvolt rii sociale, de resursele naturale i de calitatea lor s-a l sat mult timp a teptat , din urm toarele motive: - persisten unei concep ii mecaniciste, prin care se atribuie unor factori cantitativi cu ac iune

imediat rolul exclusiv i determinant în cre terea produc iei materiale; - caracterul mai lent i mai greu perceptibil (aparent, mai pu in periculos) al producerii

dezechilibrului ecologic, comparativ cu celelalte probleme globale ale omenirii (înarmarea, decalajele, foametea, criza alimentar etc.);

- existen unei contradic ii reale dezvoltare social -natur , mult timp acestea fiind percepute ca do universuri diametral opuse.

În general, mecanismele economiei de pia pierd din vedere considerentele de mediu deoarece: - deciziile economice sunt pe termen scurt iar efectele asupra mediului sunt cel pu in pe

termen lung; - între procesele economice (locale) i cele de degradare a mediului (regionale i chiar

globale), scara geografic poate s difere;- analiza tradi ional a eficien ei economico-financiare nu favorizeaz în aceast eta

dezvoltarea durabil . Reu ita politicilor de protec ie a mediului depinde de implicarea guvernelor lumii în cel

pu in urm toarele direc ii: - alocarea optim a resurselor pentru cre terea eficien ei economice reale (dezvoltare durabil ); - asigurarea cadrului legal; - determinarea nivelului optim i a strategiilor de prevenire a polu rii prin estimarea daunelor

i a costurilor înl tur i efectelor negative ale acesteia, cu respectarea celorlalte interese; - finan area politicii de mediu.

Pe de alt parte, protec iei mediului îi revine rolul de a elabora, promova, introduce i opera modele, tehnologii, echipamente, activit i care asigure conservarea resurselor, prote ia factorilor de mediu, refacerea ecosistemului. Dar toate acestea solicit resurse financiare imediate, în timp ce efectul lor, mai ales din punct de vedere economic, este pe termen lung necuantificabil în mod direct.

Factorii poluan i i activitatea economi se leag de ceea ce este cunoscut ca principiul balan ei materialelor. Legea termodinamicii spune c mineralele i energia care au fost scoase din mediu trebuie s reapar în alt parte în sistemul economic; energia pierdut nu poate fi

16

reciclat , ea mai poate fi folosit în cazul combin rii c ldurii reziduale cu sistemele energetice de la centralele electrice. Aceasta implic s existe câte o activitate economic ce trebuie întotdeauna s afecteze mediul, întrucât materialele i energia pierdute trebuie întotdeauna fie produse. Totu i raportat la cantitatea pierdut (de eurile) pe unitatea de supraf activitatea economic poate fi red . Mai mult decât atât, rata reducerii poate fi superioar ratei de cre tere a activit ii, astfel în timp poate fi redus cantitatea de eurilor cu o rat mai rapid decât rata cu care cre te activitatea economic .

Experien a lumii industriale sugerea c o cre tere economi poate fi ajutat de managementul mediului. Rela ia dintre PIB i energia primar total consumat în rile OECD în perioada 1970-1988 arat o tendin de sc dere. Tendin a descre terii sistematice înseamn co unitate de activitate economic uti mai pu in energie în decât în Propor iile de schimb (descr tere) erau de 33% în Anglia, 27% în USA, 23% în Italia, 22% în Germania i 16% în Fran a.

În parte aceste procedee tehnologice, care tind s determine reduceri, au ap t din cauza structurii, care se îndreapt spre utilizarea de mai pu i energie, deci produsele încorporeazmai pu i energie. În acord cu OECD, cre terile la pre energiei în special în perioada 78- 82 au avut ca efect important, dup îmbun t irea substan ial a eficien ei energiei de mai bine de 10 ani, reducerea corespunz toare a intensit ii folosirii energiei i încetinirea cererii cre terii de energie.9..

Reducerea consumului de energie pe unitatea de produc ie brut este avantajoas pentrumediu deoarece consumul de energie în rile industrializate este strâns legat de emisiile de poluan i în aer: oxizi de sulf, oxizi de azot (care contribuie la apari ia ploilor acide), dioxidul de carbon (care contribuie la înc lzirea global ) i alte substan de care sunt legate bolile respiratorii

Totu i, în multe ri în curs de dezvoltare necesarul de energie cre te în mod inevitabil dac veniturile sunt în cre tere i standardul de via este îmbun t it. Reducerea propor iei de energie consumat în PIB este totu i semnificativ . S-a ar tat din punct de vedere economic, cre terea eficien ei utili rii energiei este în mod normal mai atractiv decât a investi în mod suplimentar în resurse pentru cre terea capacit ilor energetice în domeniul casnic. În plus conservarea energiei i managementul necesit ilor pot produce rezultate mai rapide decât m surile care duc la cre terea capacit ilo

Pentru a monitoriza pagubele sau câ tigurile de mediu care apar ca urmare a activit i economice în lumea industrial , s-au dezvoltat urm toarele tehnici:

Primul set de m suri folose te o pia surogat: de exemplu valoarea impactului aerului poluat este examinat efectul valorii în sine, riscului de s tate privit prin prisma problemelor de pe pi muncii i a beneficiilor nera ionale pe care le ofer o anumit zon .

Al doilea set creeaz o pi folosind interviurile i chestionarele care determin dorinde a pl ti pentru anumite beneficii de mediu. Aceast metod de chestionare direct este folositoare în mod special pentru a stabili valoarea zonelor s lbatice i a speciilor rare.

Al treilea set estimeaz fizic rela ia cauz efect, de exemplu rela ia între aerul poluat i tatea oamenilor, iar apoi valoarea de impact folosind pre urile pi ei sau alte unit i valorice.

Evalu rile macroeconomice ale degrad rii resurselor i mediului sunt pu ine i neconcludente. Totu i, în ciuda lipsei de date, costurile degra rii mediului par a fi mari.

9 Florina Bran Economia i protec ia mediului-obliga i ale agen ilor economici , Ed. Tribuna Economic Bucure ti, 1997

17

ÎNTREB RI RECAPITULATIVE: 1. Care sunt modelele de evolu ie ale dezvolt rii durabile pentru urm torii ani? 2. Enumera i instrumentele financiare ce pot fi utilizate în ac iunile de protec ia mediului sau de reconstruc ie ecologic . 3. Defini i conceptul de dezvoltare durabil conform raportului Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare. 4. Care sunt modalit ile de rezolvare a obiectivelor economice, sociale i ecologice? 5. Enumera i factorii care controleaz dezvoltarea . 6. Explica i rolul educa iei formale în construc ia societ ii bazate pe prote ia mediului. 7. Enumera i principiile dezvolt rii durabile formulate în cadrul Conferin ei Na iunilor Unite asupra Mediului Înconjur tor i Dezvolt rii (Rio de Janeiro, 1992). 8. Care sunt elementele definitorii ale dezvolt rii durabile? 9. Defini i entropia în plan economic. 10. Enumera i direc iile ce depind de implicarea guvernelor lumii pentru reu ita politicilor de mediu.

TESTE DE EVALUARE

1. Ce concep ie are ca punct de sprijin ideea totul trebuie subsumat trebuin elor crescânde i tot mai diverse ale oamenilor?

a. concep ia geocentri b. concep ia antropocentri c. concep ia biocentric

2. Intensitatea cre terii economice depinde de dou mari procese complementare i contradictorii, prin care poten ialul natural este în curs de degradare:

a. unul entropic i altul antientropic b. unul creativ i altul informa ional c. nu exist o astfel de dependen

3. O contribu ie fundamental la modificarea opticii asupra dezvolt rii economice prin Legea entropiei i procesul economic a adus:

a. economistul finlandez Malaskab. Nicolas Georgescu Roengen c. Ul Hak

4. Unitatea între biocenoz i biotip reprezint :

a. ecosistemul b. habitatul c. comunitatea bioti

5. În plan economic, procesul de degradare a resurselor materiale i energetice este exprimat prin

a. entropie b. cre tere economi antientropi c. energie liber

TESTE DE AUTOEVALUARE 1. În condi iile crizei ambientale, una din c ile economice de lupt cu efectele negative ale

vechiului tip de cre tere economi asupra mediului natural îl reprezint :

18

a. componen a costului produc iei b. prevenirea sau neutralizarea efectelor nocive ale produc iei asupra mediului c. internalizarea costurilor cu protec ia mediului

2. Propor iile descre terii sistematice (o unitate de activitate economic uti mai pu i

energie în 88 decât în ) erau în Anglia: a. de 33% b. de 27% c. de 22%

3. Ideea unui indice mai cuprinz tor, care s m soare nu numai avu ia, ci i speran de vieduca ia, bun tarea, încorporate în noile rte asupra dezvolt rii umane ini iate în 1990 a avut-o:

a. Ul Hak b. Nicolas Georgescu Roengen c. Malaska

4. Dezvoltarea durabil presupune :

a. cre terea economi în consonan cu cerin ele echilibrului ecologic b. egalitate i echitate între oameni c. prezervarea naturii

5. Pân în anul 2050, ultima proiec ie medie privind popula ia globului vizeaz un num r de:

a. 5,9 miliarde locuitori b. 9,37 miliarde locuitori c. 11,2 miliarde locuitori

19

CAPITOLUL 2

DEZVOLTAREA DURABIL A TURISMULUI Obiective:

- explicarea rela iei turism-mediu înconjur tor i a impactului dezvolt rii turismului asupra mediului

- prezentarea ac iunilor de protec ie a mediului înconjur tor i a poten ialului turistic - prezentarea modului de realizare a turismului durabil în zonele naturale de interes

turistic Rezumat:

În acest capitol se eviden iaz implica iile în mediul înconjur tor ale turismului, ca activitate economi general , dar, odat cu planificarea i dezvoltarea acestuia pe principii ecologice, inând seama de to factorii de mediu lua i în calcul, consecin ele vor fi mai estompate.

Este totodat eviden iat rela ia turism-mediu înconjur tor i impactul dezvolt rii turismului asupra mediului, cadrul legislativ i institu ional pentru dezvoltarea durabil a turismului, direc iile i modalit ile de realizare a turismului durabil în zonele naturale de interes turistic i în ariile protejate.

Cuvinte cheie: rela iei turism-mediu înconjur tor, impact, poluarea mediului, arii protejate, turism verde

2.1. RELA IA TURISM MEDIUL ÎNCONJ R. IMPACTUL DEZVOLT RII TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJUR TOR

Noua strategie de dezvoltare interna ional a condus i la dezvoltarea turismului mondial în dorin de a se instaura o nou ordine economic mondial i de a reduce treptat discordanexistent între rile industrializate i cele în curs de dezvoltare. Din acest punct de vedere, turismul este considerat ca o activitate major în via na iunilor din cauza influen ei directe asupra sectoarelor sociale, culturale, educative, economice cu larg deschidere spre schimburile interna ionale.

În ultimii 50 de ani, turismul a cunoscut un avânt considerabil, în condi iile cre terii num ului de posesori de automobile, reducerii la tarifele de transport aerian, dezvolt excursiilor organizate, fapt ce a permis unui num r mare de turi ti s se deplaseze în sta iunile balneare, montane, de litoral, în centre urbane, culturale de renume.

Într-o viziune ecologic , turismul se afl într-o strâns interac iune cu elementele abiotice, biotice, antropice, economice, sociale, culturale ale mediului, dep ind sfera strict a mediului înconjur tor.

Evolu ia actual a turismului este caracterizat de profunda înnoire a ofertei turistice mondiale în special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atât din punct de vedere calitativ cât i cantitativ.

Patru factori generali determin i influen eaz direct activitatea turistic : · Valoarea calitativ i cantitativ a resurselor turistice. · Cre terea economi general , care determin în mare parte locurile de mun i veniturile. · Cursul valutar, care determi evolu ia puterii de cump rare a reziden ilor i nonreziden ilor. · Reparti ia, care determi evolu ia puterii de cump re a clien ilor.

20

Ace ti factori se sprijin în principal pe exploatarea resurselor naturale i culturale cu valen turistice. Toate activit ile turistice determin în timp i spa iu efecte poten iale asupra mediului, s t ii sau sistemului social. Aceste influe cumulate sunt exprimate de no iunea de impact.

Dezvoltarea acestui concept a pornit de la speciali tii englezi i americani, în deceniul 7 al secolului nostru, care au ocat opinia public interna ional cu studiul imitele Cre terii Astfel, autorii au demonstrat c atât rezervele cat i resursele naturale ale planetei sunt limitate, ca de altfel i puterea de absorb ie a tuturor reziduurilor i de eurilor rezultate.

Utilizând simul rile pe computer, au t c dezvoltarea intensiv i cre terea popula iei vor afecta toate resursele planetei în mai pu in de un secol. În concluzie s-au pus bazele unui nou concept de dezvoltare durabil .

Deosebit de utile sunt modalit ile de control al impactului care ac ioneaz ca ni te pârghii în dezvoltarea activit ilor turistice, i care determina evolu ia motiva iilor turistice .

Fiecare stat se bucur de un anumit teritoriu, iar în acest spa iu ecologic, pentru fiecare na iune, el este un dat, un atribut al realit ilor inegal constituite de-a lungul istoriei. Ideea durabilit ii nu trebuie s reduc câmpul de ac iune si finalitatea dezvolt rii. În acest context, pentru turism se impune formularea unor scopuri clare de dezvoltare si amenajare, acceptabile în privin avantajelor economice, al accesului la o relativ mai mare bun stare a popula iei i a dezvolt rii unor probleme sociale vitale, concomitent cu prezervarea mediului natural.

Ca orice activitate economic turismul poate avea unele efecte negative asupra calit ii mediului înconjur tor.

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul înco tor, acesta reprezentând materia sa primar , obiectul i domeniul de activitate i de desf urare a turismului fiind suportul u cadru, purt torul resurselor sale. Turismul se desf oar în mediu i prin mediu, calitatea acestuia putând favoriza sau nega activit ile turistice.

Relieful, p rile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii sau de art i arhitectur , aerul sau apele minerale, componente ale mediului înconjur tor, se constituie i ca resurse turistice ce favorizeaz desf urarea turismului de odihn i recreere, de tratament balnear, de litoral, cultural sau drume ie etc. Cu cât aceste resurse sunt mai variate i mai complexe i, mai ales, nealterate, cu propriet i cât mai aproape de cele primare, cu atât interesul lor turistic este mai mare, iar activit ile pe care le generea sunt mai valoroase i mai atractive, r ând unor foarte variate motiva ii turistice.

În aceste condi ii, rela ia turism mediu înconjur tor are o semnifica ie deosebit , dezvoltarea i ocrotirea mediului înconjur tor reprezentând condi ia sine qua non a turismului, orice modificare produs acestuia aducând prejudicii i poten ialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea resurselor sale.

Rela ia turism mediu înconjur tor a fost eviden iat în repetate rânduri în cadrul unor conferin e consacrate ocrotirii acestuia, ca aceea a Uniunii Interna ionale de Conservare a Mediului (U.I.C.M.), inut în 1967 la Spindlesy Mlyn R.F. i simpozioanele interna ionale de ocrotire a naturii de la Cluj-Napoca (1968), Arles (1971), Copenhaga (1973), Conferi Na iunilor Unite pentru Mediul Înconjur tor de la Stockholm (1972), Conferin a pentru Securitate i Cooperare în Europa de la Helsinki (1975), Conferin a Mondial a Turismului de la Manila (1986) etc.

În acest sens, concludent este i aprecierea f t de specialistul elve ian prof. J. Krippendorf Dac putem s pierdem, i apoi reconstruim capitalul în alte domenii ale economiei, nu acela i lucru se întâmpl i în turism, unde substan a de baz peisajul i p mântul - o dat pierdut , este iremediabil pierdut .10

Bineîn eles, problema se pune în aceea i sur i evident corelat la toate categoriile de resurse turistice a c or existen i atrac ie sunt influen ate direct de calitatea diferitelor

10 Jost Krippendorf - es devoreurs de paysages , Ed. 24 Heures, Lausanne, 1972; citat de Waldemar Hophenbeck i Peter Zimmer în Umweltteorieorientirtest Tourismus-Manageme Ed. Moderne Industrie, 1999

21

componente ale mediului înconjur tor. Cu cât degrad rile produse acestuia au o amploare mai mare, cu atât activit ile turistice sunt mai afectate.

În cazul turismului, consecin ele degrad rii resurselor turistice pot avea implica ii social economice dintre cele mai grave.

Din punct de vedere economic, neajunsurile semnalate, ca urmare a existen ei de resurse turistice degradate, se reflect , în primul rând, în imposibilitatea valorific rii lor turistice i, implicit, utilizarea mai redus a bazei materiale turistice i sc rea încas rilor provenite din comercializarea lor.

Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt, de asemenea, importante. Dac se accept c cele mai importante func ii ale turismului modern sunt cele recreativ-recuperative i instructiv-educative, se în elege mai u or raportul dintre turism i mediul înconjur tor. Afectarea, chiar în mic m sur , a acestuia, reduce posibilit ile de refacere a s n t ii i a capacit ii de munc , prin diminuarea calit ii factorilor terapeutici sau a celor ce favorizeaz odihna i recreerea ca i a posibilit ilor de satisfacere a necesit ilor de cultur i educa ie a oamenilor.

Poten ialul turistic fiind o parte integrant a mediului înconju tor, existen i dezvoltarea lui depind în mod obiectiv de calitatea acestuia, deci, poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul , altfel spus, un barometru al calit ii acestuia; se practicintens acolo unde sunt întrunite condi ii propice sau se diminueaz i dispare treptat în zonele unde, din diverse motive, o component sau alta a mediului înconjur tor ca, de exemplu, peisajul, aerul, apa, se degradeaz .

În acela i timp, prin exigen ele pe care le revendic , turismul poate fi o solu ie practi pentru p rea unui mediu nealterat.

Iat de ce ocrotirea naturii i conservarea calit ilor sale devin pentru turism o necesitate, ac iunile întreprinse în acest sens concurând la protec ia poten ialului turistic.

Datorit ansamblului de m suri luate în ara noastr pentru protec ia mediului înconjur tor, turismul are asigurat, în general, un cadru corespunz tor desf ur rii sale, legisla ia adoptat cuprinzând numeroase reglement ri eficiente care implic apari ia conflictului turism natur .

Singura cale pentru a asigura un viitor mai prosper const într-o tratare echilibrat a mediului i dezvolt rii. Numai printr-o orientare judicioas a c ilor de dezvoltare se poate ajunge la modificarea modului de produc ie i de consum actual, care i-a dezv luit caracterul perimat i consecin ele nefaste asupra mediului ambiant.

Urm rind recomand rile Uniunii Europene i organismelor ONU, fiecare stat î i poate elabora, în func ie de mediul de care dispune, propria strategie de dezvoltare i de evaluare a impactului. Chiar dac în faza de început, în elaborarea oric rui proiect de dezvoltare, nu sunt surprinse absolut toate elementele importante, este necesar o analiz continu a impactului real, constatat i dup realizarea proiectului. În momentul de în majoritatea rilor se realizeazacorduri de mediu pentru derularea unor activit i economice sau pentru ob inerea avizului de continuare a func ion rii, i mai rar sunt urm rite îndeaproape i la intervale precise transfo rile care au loc.11

În România problemele de evaluare a impactului au fost reglementate prin Legea mediului nr.135/1996, în cadrul c reia au fost stabilite normele metodologice de elaborare a acordurilor i bilan rilor de mediu cu participarea agen ilor de mediu i a firmelor specializate pe probleme de mediu.

În tabelul urm tor sunt redate principalele tipuri de impact produse de activit ile de turism:

11 Joy A.Palmer Environmental Education in the 21st century , Ed. Routledge London, 1999

22

Tipurile de impact produse de activ le din turism Cadrul natural

A Schimb ri în compozi ia speciilor floristice i faunistice

- Distrugerea habitatului speciilor - Uciderea animalelor pentru toare - Influen area migra iei interne i externe a animalelor - Uciderea animalelor pentru curiozit i gastronomice i pia suvenirurilor - Distrugerea speciilor vegetale valoroase pentru a culege plante i a valorifica

lemnul - Defri area vegeta iei naturale pentru realizarea de facilit i turistice - Reducerea ariilor rezerva iilor naturale, a sanctuarelor cu via s lbatic

B Poluarea - Poluarea apei prin scurgerea apelor reziduale, deversarea de substan

petroliere - Poluarea aerului prin gazele de e apament ale vehiculelor - Poluarea sonor datorat activit ilor i transporturilor turistice

C Eroziunea - Tasarea solurilor, compactizarea, ce conduc la cre terea scurgerii pluviale i a

eroziunii superficiale - Amplificarea fenomenului de alune ri - Amplificarea proceselor de declan are a avalan elor - Pagube asupra formelor geologice deosebite (pe teri, avene) - Deterior i asupra malurilor fluviilor i râurilor

D Resurse naturale - Sc derea resurselor de ap prin suprasolicit ri i supraexploatare

- Reducerea resurselor de combustibil clasic pentru necesarul de energie în sus inerea activit ilor turistice

- Riscuri crescute pentru incendii naturale E Impact vizual

- Facilit i turistice (construc ii agrement, servicii auxiliare) - Gunoaie i de euri rezultate din circula ia turistic

Cadrul antropic

A Mediul urban

- Scoaterea terenurilor în afara produc iei primare - Schimbarea regimului hidrologic, climatologic

B Impact vizual - Cre terea ariilor ocupate de construc ii

- Stiluri arhitecturale noi, nearmonizate cu cele existente - Aglomer ri de popula ie i bunuri

C Infrastructura - Supraînc a cu elemente de infrastructur (drumuri, c i ferate, parc i,

grilaje electrice, sisteme de comunica ii, alimentarea cu ap etc.) - Preg tiri pentru noi dot ri de infrastructur general i specific - Management de mediu pentru adaptarea arealelor în scopuri turistice

(croaziere, sporturi de iarn , nautice, cicloturism) D Forme urbane

- Schimb ri în structuri urbane (zone industriale, reziden iale) i alte utilit i (agrement, structuri de primire turistice)

- Schimb ri în dot ri i mobilier urban (str zi, îmbr min i asfaltice, pav ri,

23

iluminat) - Pericolul apari iei unor contraste între zona urban amenajat turistic i

celelalte zone reziden iale E Restaurarea

- Refolosirea i restaurarea siturilor urbane vechi, a c dirilor istorice - Restaurarea i refacerea cl dirilor vechi ca a doua reziden

F Competi ia - Posibilit i de declin al atrac iilor turistice sau a unei regiuni din cauza

apari iei altor atrac ii sau schimb rii de motiva ii sau a unor obiceiuri turistice

Prin intermediul turismului i activit ilor sale componente apar numeroase efecte asupra mediului, fiind discutate atât cele pozitive cât i cele negative.

Efectele pozitive ale turismului sunt:1. Refacere, relaxare, aventur , dezvoltare personal , satisfacerea curiozit ii, împlinirea viselor

de a c l tori. 2. Crearea de noi locuri de munc . 3. Îmbu t irea sistemului de venituri (unele zone ob in majoritatea veniturilor din turism).

Raportarea turismului la alte ramuri scoate în eviden un multiplicator al venitului. 4. Cre teri ale î rilor în moned str n . 5. Dezvoltarea general a economiei. 6. Încurajarea afacerilor locale. 7. Bun tare în regiunile în care se practic .

Efecte negative pot fi considerate urm toarele: 1. Natura sezonier a turismului. 2. Cre terea polu rii. 3. Pericolul de a depinde numai de turism. 4. Nevoia de a importa bunuri de lux.

Turismul are o mare influen asupra performan ei economice a unei ri. Industria

turisti este o cale rapid i foarte profitabil pentru rile lumii a treia de a câ tiga monedstr n necesar dezvolt i economiilor na ionale. Ea se bazea pe cultura existent i mediul înconju tor, fiind relativ u or de dezvoltat prin îmbun t irea infrastructurii i a calit ii serviciilor. Industria turistic venituri i locuri de munc pentru popula ia local i promovea în elegerea i pacea în lume.

Directorul Programului Na iunilor Unite pentru Mediu declara: De fapt balan a schimburilor cu str in tatea care au loc în rile în curs de dezvoltare este relativ mic i acum devine tot mai clar faptul nu turismul ca fenomen în sine conduce la dezvoltare ci dezvoltarea general a rii face turismul profitabil...Oportunit ile i costurile turismului trebuie tratate în paralel. 12

Problema care se investighea este aceea c oportunit ile i costurile nu sunt egal repartizate, iar cei ce profit de oportunit nu sunt în mod necesar cei care suport costurile.

O alt problem este aceea c efectele economice ale turismului venituri în devize, locuri de mu sunt u or de eviden iat, în timp ce efectele ecologice, de multe ori nu se pot m sura din punct de vedere cantitativ, ci mai degrab calitativ.

Pe lâng faptul este o surs de venit i de locuri de munc , turismul este i o surs de mul umire, satisfac ie pentru popula ia rezident a destina iilor turistice.

Veniturile, locurile de munc i satisfac ia popula iei rezidente reprezint principalele efecte benefice ale turismului, care se pot aplica oric ei destina ii turistice. Ele au o importan deosebit pentru rile în curs de dezvoltare i pentru unele regiuni subdezvoltate ale unor ari. În

12 Gabriela St nciulescu gementul opera iunilor de turism Ed. All Beck, Bucure ti, 2002

24

compara ie cu alte forme de dezvoltare economic , îmbun t irea standardului de via poate fi ob inut prin fluxul turistic i rapida lui extindere. Nu este nevoie de tehnologie sofisticat pentru a stabili facilit ile de b . Turismul poate absorbi for de munc neangajat , ceea ce este foarte important în zonele cu surplus de for de munc necalificat .

În anumite zone turismul poate asigura infrastructura necesar pentru a stimula i diversifica economia i pentru dezvoltarea altor industrii.

De la turism se poate a tepta s creeze o cerere pentru bunuri i servicii necesare dezvolt rii unor industrii locale, pentru a men ine facilit ile, pentru a sus ine cererile de resurse i pentru a îndeplini cerin ele vizitatorilor.

Dincolo de toate acestea, stabilirea unei infrastructuri ac ionea adesea ca o atrac ie pentru noi activit i economice indirect înrudite.

Pentru o ar în curs de dezvoltare turismul ofer perspectiva unor câ tiguri substan iale în moned str in . Mai mult, acolo unde exporturile depind în mare parte de una sau câteva resurse cu pr uri i tarife care fluctueaz pe pie ele na ionale a diferitor ri, turismul poate asigura o influen stabilizatoare asupra veniturilor din export ale respective ri.

Patrick Rivers, autorul c ii The Restless Generation este de p re c acest pachet este în el tor. Pentru guvernele rilor lumii a treia, care caut disperate o re et pentru bolile economice, mai devreme sau mai târziu turismul apare ca solu ia salvatoare: c pui la un loc soare, plaj i mare i mai adaugi o injec ie de capital str in vei ob ine un scenariu îmbucur tor promovat de bancheri, afacer ti, proprietari de hoteluri i de mijloace de transport, care au profitat din plin de pe urma extinderii turismului în le în curs de dezvolt

Lucrând împreun ei au asamblat un pachet turistic care a fost u or de vândut acum rilor s . Pentru a scoate pachetul pe pia ei au imaginat statistici impresionante care

demonstreaz faptul c turismul de mas aduce moned str in , stimuleaz economiile care stagneaz prin crearea de noi locuri de munc , cre terea veniturilor i a produsului na ional brut. Ei demonstreaz de asemenea cum prin turism intensiv se construiesc drumuri i aeroporturi, iar serviciile de telecomunica ii, electrificare i canalizare se multiplic ca prin magie. Se arat de asemenea i efectele benefice asupra popula iei locale, cum aceasta la la o parte apatia i adopt stilul de via al vizitatorilor.

2.1.1. Ac iuni de protec ie a mediului înconjur or i a poten ialului turistic

Protec ia i conservarea poten ialului turistic se contureaz ca o activitate distinct având

probleme specifice care solicit colaborarea speciali tilor din domenii variate. Aceast ac iune poate avea o eficien satisf toare numai în condi iile asigur rii unui cadru juridico- administrativ de desf urare, adecvat, ea impunând organizarea administrativ , resurse economice, un suport legislativ eficient i o sus inut activitate de educa ie cet eneasc .

M surile ce se impun pe linia protec iei poten ialului turistic i a prevenirii degrad rilor lui urm esc în principal: exploatarea tiin ific i ra ional a resurselor turistice, astfel încât rata de exploatare a acestora s nu dep easc rata lor de reciclare i regenerare, iar intensitatea rela iilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu s nu dep easc limitele capacit ii de suport a acestora; analizarea rela iei dintre activitatea de turism i activit ile economice poluante în vederea prevenirii degra rilor provocate de factori din alte sectoare de activitate prin semnalarea organelor în drept a surselor de poluare i a ac iunii lor nocive asupra resurselor turistice, sensibilizarea unit ilor economice a c or activitate poluant afecteapoten ialul turistic; cunoa terea profund a problemelor pe care le ridic trarea echilibrelor ecosistemelor în plan global teritorial, printr-o analiz temeini i o mai bun gestionare, ra ional a resurselor turistice ale rii sau pe teritorii mai restrânse (jude e, zone) în a a fel încât valorificarea turistic a acestora s fie solu ionat în contextul valorific rii tuturor resurselor naturale i al protec iei mediului înconjur tor. Aceast corelare se realizea teoretic în cadrul studiilor de amenajare teritorial care devin, astfel, instrumentul principal în mâna organelor de decizie i documentul de ba în amenajarea tiin ific ra ional eficient a teritoriului.

25

Una dintre m rile importante de protejare i conservare a poten ialului turistic o reprezint amenajarea i organizarea adecvat , la un nivel superior, a zonelor, traseelor sau obiectivelor turistice.

Printre aceste a iuni sunt necesare organizarea i exploatarea tur a parcurilor na ionale i rezerva iilor naturale cu asigurarea protec iei i conserv rii lor ca i amenajarea pentru vizitarea i exploatarea pe terilor, ca obiective turistice de atrac ie deosebit , îmbog ind i diversificând oferta turistic româneasc cu noi produse turistice.

Dezvoltarea în perspectiv a turismului montan necesit organizarea corespunz are a zonelor montane prin cunoa terea am nu it a tuturor peisajelor i domeniilor schiabile, a altor resurse care ofere baza de proiectare a amenaj rilor turistice viitoare (poteci, marcaje, instalare de sc ri sau cabluri în por iuni dificile, amenajarea de puncte panoramice, dot ri pentru sporturi de iarn , conservarea p rilor etc.).

O alt grup de m ri este legat de realizarea amenaj rilor cu caracter turistic în zone, localit i i pe trasee turistice, în leg tur cu care se impune o echipare turistic adecvat unui turism modern i ecologic.

Protec ia mediului înconjur tor i a patrimoniului turistic este influe at în mare m suri de con tiin a ecologic a popula iei i a sentimentului de dragoste i respectul acesteia pentru

natur , locurile istorice i monumentele de art i arhitectur create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o sus inut ac iune de educa ie cu privire la mediul i poten ialul turistic, ac iune care trebuie s se fa la nivelul întregii na iuni, prin insuflarea unei atitudini de respect i responsabilitate fa de resursele naturale în vederea ocrotirii lor.

Educa ia ecologi pentru ocrotirea naturii i a poten ialului turistic trebuie f cut permanent pentru toate vârstele, dar este important s încea din copil rie. Activitatea de educa ie ecologic se poate desf ura prin conferin e, expuneri, prin radio i TV, pres , proiec ii, excursii, asocia ii pentru turism i ocrotirea naturii etc.

Întreaga munc de educare în materie de ocrotire i protec ie a mediului i a poten ialului turistic este conceput interdisciplinar, ca un proces continuu i o parte integrant a educa iei în general. Ea cuprinde principalele probleme ale protec iei într-o perspectiv mondial , dar, privit regional, i examinea problemele dezvolt rii i cre terii economice în func ie de ocrotirea mediului, insistând asupra cooper i locale, regionale, na ionale în rezolvarea tuturor aspectelor de poluare.

Analizând toate aspectele privind mediul înconjur tor ca poten ial turistic, se poate stabili c protec ia i conservarea lui se realizeaz în cadrul unei concep ii de ansamblu a dezvolt rii economice a rii, concep ie situat la acela i nivel de importan ca i problemele de dezvoltare general a economiei.

Evolu ia societ ii umane, uneori necontrolat i nechibzuit , alteori firea , impus de necesitatea dezvolt i economice i sociale, a determinat în multe puncte ale planetei o degradare accentuat a mediului ambiant.

Mediul înconju tor, într-o accep iune mai larg , reprezint un ansamblu de factori naturali (chimici, fizico-geografici) i sociologici (culturali), susceptibili de a ac iona asupra organismelor vii i implicit asupra omului i a activit ilor sale13.

În dezvoltarea economic de dup cel de-al doilea r zboi mondial, turismul, ca sector important al economiei mondiale, a cunoscut o cre tere spectaculo . Factorii ce apar in activit ii turistice i care î i aduc contribu ia la cre terea polu rii sunt urm orii: · structurile hoteliere, parahoteliere i de alimenta ie publi ; · amenaj rile complexe din sta iuni pentru sporturile de iarn sau balneare;· circula ia turistic .

Poluarea rezultat afecteaz apa, aerul, solul, flora, fauna, produce zgomote i îmbrac forme diverse de manifestare în func ie de poluan ii propu i, de gradul de concentrare, de interac iunile dintre ei.

13 Helmut Lieth, Robert H. Whttaker ary Productivity of the Biosphere , New York Springer Berlin Heidelberg, 1995

26

P durile, râurile montane, paji tile alpine, deltele, lacurile sunt ecosisteme ce pot fi u or modificate de c tre activit ile turistice i prezervarea lor cere m suri deosebite de prote ie.

În ultimele decenii, turismul înregistreaz multe aspecte negative legate de: · num rul mare de turi ti pe plan european i mondial ; · multe unit i turistice nu de in dot ri de limitare a polu rii (st ii pentru epurarea apei,

incinerarea gunoiului menajer .a.); · cre terea traficului rutier i aerian ;· degradarea coastelor litorale i a deltelor; · cre terea nemul umirilor popula iei locale fa de dezvoltarea ampl a activit ilor turistice,

prin exproprierile de teren ilegale i prelucrarea resurselor naturale. În prezent se poate remarca, pentru multe ri europene i chiar pe plan mondial, c

unit ile i agen iile turistice nu in cont întotdeauna de situa ia ecologi a zonelor turistice existente în rile lor (Italia, Fran a, Rusia, Brazilia). Turi tii sunt interesa i în mod deosebit de costuri i nu de aspectele ecologice, de responsabilitatea lor socia i ecologic . În plus, multe agen ii de turism i unit i turistice nu sunt destul de puternice pentru a dispune de fonduri necesare pentru a se preocupa de compatibilitatea ecologic a ofertelor turistice pe care le promoveaz .

Ce înseam turismul ecologic? În primul rând, acesta presupune desf urarea întregii activit i economice, nu numai turistice, într-un mediu ambiant nealterat. Mediul înconjur tor este considerat, în prezent o prioritate politic de vârf în toate rile dezvoltate.

În al doilea rând, restructur rile economice i ajust rile tehnice, precum i remodelarea managementului mediului în sensul preval rii aspectelor calitative în satisfacerea nevoilor de bun stare a popula iei prezentului, f a afecta mo tenirea genera ilor viitoare, necesitadoptarea unui nou comportament din partea agen ilor economici.

În al treilea rând, turismul ecologic presupune un turism con tient, individual sau de grup.

Pentru practicarea unui turism d , cu valen e ecologice, este nevoie se implice mai mul i factori decizionali. În primul rând, statul prin politica sa de dezvoltare economic , prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabil , cu asigurarea unor servicii de calitate, pentru a se reduce exploatarea excesi i inadecvat patrimoniului cultural i natural. Statul este în m sur ca, prin pârghii de ordin economic, prin reglement ri juridice, legislative, financiar bancare, s impulsioneze preocuparea pentru mediul înconjur or, s creasc responsabilitatea agen ilor turistici fa de componentele cadrului natural pe care le exploateaz în folosul

Lipse te în mare m r i implicarea administra iilor locale, cu colaborarea mai strânsîntre speciali ti (silvicultur , agen ii de mediu) i sensibilizarea popula iei locale fa de problematica mediului înconjur or, lucru valabil pentru rile din Europa Central i de Est.

Pentru fiecare nou unitate turisti ce se propune a se realiza, este nevoie de elaborarea unor studii detaliate, de impact, între con ele activit ilor turistice i protec ia resurselor naturale cu valen turistice, mai ales cea mai mare parte a peisajelor naturale au valori unice, ce nu pot fi restaurate sau înlocuite. Practicarea turismului verde presupune o modernizare a infrastructurii, a dezvolt rii rural - urbane durabile, utilizarea de forme de energie neconven ional , tehnici mai pu in poluante. În acela i timp, este nevoie de un marketing eficient, de o bun cunoa tere a locurilor cu destina ie turistic , o dezvoltare macroeconomiceficient care s evite supraexploatarea unei zone, cu evitarea investi iilor de mare anvergur i a polu rii active.

O deosebit aten ie trebuie acordat gestion rii zonelor naturale, fragile, ceea ce impune o cunoa tere detaliat a acestora i existen unor m ri legislative pe m r . În multe ri activitatea de dezvoltare i prote ie a zonelor montane i de litoral este reglementat prin lege (Fran a, Italia etc.).

Pentru a se ob ine rezultate cât mai bune în practicarea i dezvoltarea unui turism ecologic este nevoie de o mai mare colaborare între diferite departamente (agricultur , silvicultur , gospod irea apelor, amenajarea teritoriului .a.). În plan local, ora ele vecine sau

27

comunele apropiate î i pot conjuga eforturile i investi iile pentru a permite dezvoltarea unei zone turistice, pentru balizarea zonelor de protec ie a naturii, a punctelor de interes istoric i cultural.

Un rol deosebit îl are i exprimarea opiniei popula iilor locale, fa de dezvoltarea zonelor turistice i participarea acestora la aceste programe de dezvoltare economic .

Deoarece fenomenele de poluare nu se limiteaz la frontierele rilor, se simte nevoia i a unei colabor ri interna ionale, pentru promovarea unui turism regenerator, cu valoare ecologic , pentru schimb de experien i sus inere financiar a unor programe comune. În acest scop, în viitorul apropiat, în cadrul UE se prevede c toate amenaj rile turistice s fie structurate un anume cod cu reglement i precise, i ele nu se vor mai realiza în detrimentul popula iei locale în exploatarea resurselor locale (surs , sol, vegeta ie). În unele ri europene (Elve ia, Germania, Belgia, Olanda), unde exist preocup ri ecologice deosebit de puternic mediatizate, se remarc în ultimele 2-3 decenii, preocuparea turistic de problemele ecologice prezente în regiunile turistice pe care doresc le viziteze.

Cauza principal a efectelor negative ale dezvolt rii turismului asupra mediului nu o constituie cre terea popula iei, a consumului de resurse naturale, gradul mai înalt de urbanizare, dezvoltarea tehnic , ci natura necontrolat i unilateralitatea acestei dezvolt ri, absen în timp a preocup lor pentru realizarea tehnologiilor nepoluante.

Practicarea unui turism verde va favoriza mai eficient resursele diverselor zone i regiuni de pe glob, a disponibilit ilor de for de munc la atenuarea dezechilibrelor interregionale, mijloc complex de diversificare a economiilor na ionale.

Ministerul Turismului din România a prezentat un program concret de dezvoltare a turismului ecologic, de protec ie14 i conservare a resurselor turistice naturale i antropice, care se realizeaz prin programele europene, vizând integrarea, i pe aceast cale, în structurile Uniunii Europene.

Dezvoltarea turismului pe baze ecologice, în armonie cu mediul, pentru refacerea, protec ia i conservarea poten ialului turistic i respectiv, combaterea polu rii din orice surs este reglementat în strategia de dezvoltare a turismului. Reglement rile elaborate de Uniunea European privind politica mediului au stat la baza protocolului încheiat între Ministerul Turismului i Ministerul Mediului. România se va conforma m surilor stabilite de artea v a UE privind strategia de planificare pentru turismul urban i va utiliza instrumente economice i fiscale în domeniul mediului, pentru prot ia resurselor turistice.

O ac iune de mare anvergur , a a cum s-a ar tat, este crearea de noi parcuri i rezerva ii ale biosferei în zonele de mare intensitate turistic (Valea Dun rii, Mun ii Apuseni, Maramure etc.).

România, prin Institutul de Cercet ri pentru Turism, a elaborat la recomand rile Programului Na iunilor Unite pentru Mediu Înconjur tor, un Studiu-pilot privind mediul natural i uman i valoarea sa pentru turism în zonele Curtea de Arge i Neam studiu care va

continua cu alte zone. Integrarea în Europa mai prevede, între altele: elaborarea unui cod al comportamentului

turi tilor, pentru a determina linii ecologice i etice; elaborarea unui ghid practic pentru foloagen ilor economici din turism, cu referire la comercializarea produselor turistice. De asemenea, se prev d ac iuni-pilot în vederea cre rii i promov rii de noi produse turistice în mediul rural, facilitând rela iile dintre touroperatorii locali, regionali i europeni.

Mergând pe aceste deziderate, turismul ecologic în România i în Europa are toate ansele de a se implementa rapid în consens cu toate rile comunitare.

Turismul, în dezvoltarea sa, consum sau utilizeaz , par ial, resursele i componentele naturale, socio-culturale, urbane, rurale etc. ale mediului înconjur or. Pe de alt parte, prin

14 Florina Bran, Filon Toderoiu, Ghe. Diaconu - "Economia i protec a mediului , Ed. Tribuna Economic , Bucure ti, 1998

28

activitatea sa de amenajare i organizare, de constituire a produselor turistice i de a asigura anumite servicii turistice, turismul poate polua, degrada sau distruge mediul înconjur tor.

Ecoturismul, în sensul restrâns al practic rii în zone protejate, are consecin importante în mediul înconjur tor, în cazurile în care nu se respect normele stipulate prin defini ie.

În unele parcuri na ionale din SUA (Yellowstone, Yosimite, Navajoland, Grand Canyon etc.) sau din Africa (Serengeti, Amboseli etc.), Marea Barie de Recife din Australia, unde fluxurile turistice înregistreaz valori ridicate, se remarc poluarea i degradarea mediului, a florei i faunei în arealele intens amenajate i circulate din parcuri.

Insulele coraligene din Oceania, din Oceanul Indian (Comore, Seychelles) sau cele din Caraibe se confrunt cu mari probleme de degradare peisagistic , a mediului recifal i marin. Insulele Galapagos patrimoniu natural universal suport acele i consecin ecologice ale turismului necontrolat, fauna de mare valoare tiin ific fiind periclitat .

Efectele dezvolt i turismului asupra resurselor sau mediului pot fi categorisite în efecte negative, pozitive i pe termen lung.

2.1.2. Impactul dezvolt rii turismului asupra mediului natural

Efectele negative ale dezvolt rii turismului asupra mediului natural sunt multiple, între

acestea amintim: urbanizarea intensiv a zonei i degradarea ei; presiuni speculative exercitate asupra terenurilor agricole; modific ri ale ecosistemelor terestre, cu prec re litoralul, muntele i zonele periurbane (faun , flor , ap , sol, morfologie, peisaj); poluarea apelor marine, cu o

dezvoltare anormal a plantelor marine i alte surse de poluare); eroziunea rmurilor m rii, a lacurilor i fluviilor; poluarea aerului (traficul rutier este principalul poluator); consumul excesiv de ap în raport cu rezervele locale; poluarea apelor de suprafa subterane i a solului; defri rile masive etc.

Efectele pozitive sunt legate de îmbun t irea calit ii mediului, îmbog irea arhitectural i peisagistic , constituirea de zone protejate, unde se practic ecoturismul, reconstruc ii ecologice (renatur i) dezvoltarea socio-economic .

2.1.3. Impactul dezvolt rii turismului asupra mediului socio-cultural

Efectele negative cresc odat cu nivelul dezvolt rii turismului. În sta iunile tradi ionale,

care au cunoscut o mare dezvoltare în secolul al XIX-lea i al XX-lea, structurile sociale s-au adaptat la modelul turistic, iar cultura local include cultura turi tilor. În cazul investitorilor, ace tia au acaparat anumite domenii i spa ii, iar localnicii i autorit ile locale au întâmpinat dificult i considerabile în reconcilierea tradi iilor i practicilor locale cu cre terea noii industrii.

Între efectele negative se men ioneaz : pierderea identit ii i tradi iilor culturale ale comunit ilor locale; dispari ia ocupa iilor tradi ionale; limitarea oportunit ilor profesionale datorit domina iei economice a turismului; slaba motivare profesional ; subordonarea culturalobiectivelor industriei turistice; subordonarea fa de deciden ii externi; competi ia dintre reziden i i turi ti în ceea ce prive te cump rea sau închirierea unor apartamente; imigrarea unor p turi sociale marginalizate care desf oar activit i ilegale sau par ial legale; probleme de securitate social etc.

Dar turismul are i efecte pozitive din punct de vedere socio-cultural, cum ar fi: cre terea veniturilor reziden ilor; ample oportunit i pentru munc i pentru afacerile conexe turismului; contactul cu alte culturi; t irea standardelor culturale i educa ionale; posibilitatea de refacere a st i de s n tate i a for ei de munc a oamenilor.

2.1.4. Impactul dezvolt rii turismului asupra mediului urban

Mediul urban, dac este o destina ie t , se confrunt cu o serie de efecte negative

legate de dezvoltarea turismului, precum: urbanizarea supraintensiv , uniformitatea/anonimatul

29

structurilor turistice construite (cl diri cu arhitectur tipi , standardizat i impresional sau cu împrumuturi dup modelele str ine kitsch); supraînc rcarea capacit ilor de primire; trafic excesiv; cl diri ilegale; degradarea mediului urban i a structurilor turistice datorit între inerii insuficiente; poluarea prin inestetic (arhitectur , design); poluare sonor , cu gaze, praf etc.

Dar, exist i o serie de efecte pozitive pe care turismul, dezvoltarea sa le are asupra mediului urban: prestarea de servicii publice i private peste nivelul mediu al ora elor de aceea i m rime; preocuparea pentru imaginea ora ului (de euri, estetic , echipamente, infrastructuretc.); conservarea i p strarea identit ii arhitecturii locale; refacerea cl dirilor avariate i a zonelor urbane deteriorate etc.

2.1.5. Impactul schimb rilor mediului asupra turismului

rile produse în mediul înconjur tor contribuie la cre terea sau descre terea

competitivit ii turismului. Între factorii de mediu care contribuie la cre terea atractivit i turistice amintim: utilizarea, protec ia i îmbun t irea arealelor cu o mare frumus a peisajului natural sau cu resurse turistice reprezentative; îmbun t irea transporturilor i a r elei de comunica ii; realizarea de porturi i debarcadere turistice; ospitalitatea localnicilor i diversificarea ofertei, cu prec re, în spa iul rural; protejarea i îmbun t irea mediului urban (spa ii verzi, revitalizarea centrului istoric, cur enie etc.); existen unor st ii de tratare i epurare a apei; dot ri tehnico-edilitare, comerciale, sanitare etc.

Desigur, poluarea, degradarea zonelor turistice prin impactul economic, construc iile intensive, lipsa unei planific ri i o ri spa iale, a unor spa ii amenajate pentru agrementul cotidian i la sfâr it de s t mân , a transportului în comun etc. sunt elemente de diminuare a atractivit ii de turism în teritoriu.

2.2. CONCEPTUL DE TURISM DURABIL

Locul turismului în dezvoltarea durabil este logic dat de rolul s u ca industrie care vinde

mediul fizic i uman ca produs al s u. Turismul este una din industriile care trebuie s se implice în dezvoltarea durabil , ca industrie a resurselor, dependent de înzestrarea naturii i mo tenirea cultural a fiec ei societ i; turismul vinde aceste resurse ca parte a produsului s u i, în acela i timp, împarte anumite resurse cu al i utilizatori, inclusiv popula ia local .

Conceptul de turism durabil este legat de procesul de cre tere a popula iei, a nivelului s u de trai i a capacit ii de protec ie a mediului natural. Strategia de realizare a unui turism durabil presupune:· respect i grij fa de modul de via al comunit ilor umane; · cre terea nivelului de via al habitatelor umane; · conservarea ecosistemului Terrei, a biodiversit ii acestuia; · reducerea exploat rii resurselor epuizabile i p trarea capacit ii de sus inere a Terrei; · schimbarea atitudinii individuale în favoarea dezvolt rii durabile; · posibilit ile comunit ilor de a- i p stra propriul mediu ambiant, paralel cu realizarea

cadrului na ional pentru dezvoltare i conservare integratoare. Este în interesul turismului s fie activ în problema dezvolt rii durabile i lucreze în

cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calit ii bazei de resurse i a supravie uirii acesteia. Industria turismului este privit ca fiind, prin specificul u, legat de mediu mai mult

decât alte industrii, dar m rimea i prezen ei au creat impacturi de natur fizic i socialnegative asupra mediului. În consecin a ap t necesitatea unei conduceri noi, profesionale a turismului care s atrag mai mult guvernele i partenerii din sectorul privat i public.

Dezvoltarea durabil în turism este o necesitate, având în vedere c economia i mediul sunt fe ale aceleia i monede, cu alte cuvinte cele dou sunt strâns legate i interdependente.

30

Industria turismului a acceptat conceptul de dezvoltare durabil i a adoptat no iunea de turism durabil. În publica ia OMT rismul în anul 2010 se specifi urm toarele: rismul durabil dezvolt ideea satisfacerii nevoilor turi tilor actuali i a industriei turistice i, în acela i timp, a protej rii mediului i a oportunit ilor pentru viitor. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale actorilor din turism, men inându-se integritatea cultural , ecologic , diversitatea biologic i toate sistemele ce sus in via a. 15

La nivel macroeconomic, conceptul de turism durabil nu a avut înc un impact major. OMT a realizat un set de recomand ri privind dezvoltarea turismului în zonele protejate (cum ar fi, de exemplu, parcurile na ionale).

Conceptul de turism durabil a devenit la ora actual mult mai popular la nivel microeconomic, prin oferirea alternativei turismului verde. Recent a început, în unele ri, s se contureze organizarea turismului durabil i la nivel regional.

Dezvoltarea conceptului de turism durabil, precum i experien unor ri care aplic o politic turistic în acest spirit permit enun area câtorva principii de dezvoltare durabil a turismului, i anume:16

Ø mediul are o valoare intrinsec , care este deosebit de mare pentru turism; de el trebuie s se bucure i genera iile viitoare;

Ø turismul trebuie v zut ca o activitate pozitiv de care s beneficieze mediul ambiant, comunit ile locale i vizitatorii;

Ø rela ia dintre mediu i turism poate fi dezvoltat astfel încât mediul s sus i activitatea turisti pe termen lung; dezvoltarea turismului, la rândul s , nu trebuie s duc la degradarea mediului;

Ø dezvoltarea activit ii de turism trebuie s respecte caracteristicile locului unde se desf oar (ecologice, sociale, economice, culturale);

Ø scopul dezvolt rii turismului trebuie s fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turi tilor cu cele ale destina iilor i gazdelor acestora;

Ø industria turistic , guvernele, autorit ile responsabile cu protec ia mediului i organismele interna ionale trebuie s respecte aceste principii i s conlucreze pentru a le pune în practic .

Dezvoltarea turisti poate fi it în do stadii sau faze.17

Prima fa o reprezint hot rea de a include în circuitul turistic o anumit zon i construirea echipamentelor turistice. A doua faz const în desf urarea propriu-zis a

turistice. Fiecare din aceste faze se realizeaz prin proprii agen i, ora le revine i responsabilitatea ocrotirii mediului i respect rii principiilor turismului durabil.

· Faza de amenajare

Dac activit ile turistice sunt planificate problemele de mediu pot fi rezolvate înc din aceast faz . Alegerea zonei este foarte important pentru evitarea conflictelor cu mediul ambiant (limitarea daunelor aduse peisajului prin amplasamentul sta iunii, prin organizarea transportului, prin arhitectur , prin metodele folosite la construirea echipamentelor .a.).

Autorit ilor le revin cele mai importante sarcini în prevenirea conflictelor turism-mediu. Ele dispun de mai multe instrumente în controlul i orientarea acestor activit i: economice (taxe i subven ii), juridice (legisla ia na ional i deciziile locale), sociale (dialog cu antreprenorii) i

diverse alte norme sau restric ii referitoare la utilizarea serviciilor publice (ap , gaze, transport public, salubritate).

Legisla ia privind protec ia mediului i cea referitoare la planificarea activit ilor implicate în procesul de amenajare turistic sunt foarte importante în aceast faz . Guvernele i

15 WTO, WTTC - "The Earth Council - Agenda 21 for the Travel and Tourism Industry: Towards Environmentally Sustainable Development", 1995 16 Gabriela S nciulescu (coordonator) gementul turismului durabil în rile riverane M rii Negre , Ed. ALLBECK, Bucure ti, 2000, p. 5 17 Gabriela S nciulescu (coordonator) gementul turismului durabil în rile riverane M rii Negre , Ed. ALLBECK, Bucure ti, 2000, p. 5-6

31

autorit ile locale pot încuraja amenaj rile turistice prin acordarea anumitor facilit i (impozite mai mici asupra profitului, subven ii speciale, informa ii diverse)18.

Evaluarea impactului asupra mediului este, de asemenea, deosebit de important în contextul legisla iei de mediu. În conformitate cu directivele Uniunii Europene toate rile membre au fost obligate s intro în legisla ia na ional prevederi referitoare la impactul pe care îi au asupra mediului marile proiecte de investi ii.19

Importante responsabilit i revin i agen ilor economici care realizeaz sau ini iazproiecte de amenajare turistic . Proiectele trebuie s aib în vedere calitatea i s nu aducprejudicii mediului; ele trebuie s in seama de legisla ia i de problemele de mediu, chiar dacacestea nu sunt incluse în regulamentele comunit ilor locale.

Popula ia local este i ea implicat în aceste proiecte de amenajare i este normal ca s fie consultat asupra oportunit ilor proiectului i a impactului asupra mediului. Popula ia locase poate opune dezvolt rii unor proiecte pentru turism, atunci când consider c interesele sale sau mediul ambiant sunt afectate.

· Faza de derulare a activit turistice

Odat construite echipamentele turistice, efectele asupra mediului pot fi controlate prin diverse mijloace.

Furnizorii locali de servicii turistice (cazare, transport, agrement) supravegheaz în detaliu impactul pe care îl au propriile activit i asupra mediului i dezvolt strategii de rezolvare a acestor probleme cu ajutorul organismelor sau organiza iilor specializate pe probleme de mediu.

Pe de alt parte, autorit ile vor încuraja ac iunile care au ca scop prote ia mediului, vor folosi pârghii economice i juridice pentru a obliga agen ii economice implic i în activitatea de turism s foloseasc echipamentele de prote ie a mediului (ex. filtrele de ap

Touroperatorii i organiza iile de turism, la rândul lor, vor promova acele destina ii sau produse turistice care nu sunt în conflict cu mediul ambiant.

În fine, turi tii trebuie s încerce s limiteze poluarea mediului în timpul vacan elor. O bun informare i educare a acestora de c tre ceilal i agen i de turism (touroperatori, prestatori, organiza ii profesionale) sunt deosebit de importante în sus inerea dezvolt rii unui turism durabil.

Dezvoltarea durabil a turismului este strâns legat de n iunea de capacitate optim de primire, o concretizare a ideii de durabilitate. Principiile generale de amenajare pentru sta iuni, zone turistice, de agrement etc. sunt adaptabile oric ei echip ri i amenaj ri turistice ce stau la baza dezvolt rii durabile a turismului.20

2.3. CADRUL LEGISLATIV I INSTITU IONAL PENTRU DEZVOLTAREA

A TURISMULUI

Dezvoltarea unui turism durabil (ecologic) trebuie fie intersectorial i integrat în economia local sau regional (na ional ) i presupune, la nivel de decizie, dar i de execu ie i control, o colaborare a organizatorilor de turism, organismelor publice, societ ilor private, agen iilor de prote ie a mediului, asocia iilor nonguvernamentale, a turi tilor i popula iei locale.

În acest sens, amintim câteva direc ii prin care se urm e te realizarea cadrului optim de dezvoltare durabil a turismului românesc.

18 WTO Guide for Local Authorities on Developing Sustainable Tourism , 1998 19 H. Boiers, M. Bosh Viitorul nostru comun , Institute for Environmental Comunications and Netherlands, 1993 20 Vasile Gl van Agroturism. Ecoturism , Ed. Alma Mater, Sibiu, 2002, p. 160

32

A. Instituirea cadrului juridico-administrativ În scopul protej rii i valorific rii optime a resurselor turistice cuprinse în zonele,

sta iunile i localit ile turistice s-au elaborat o serie de acte normative privind organizarea i desf urarea activit ii de turism în România (Ordonan Guv. 58/1998), amenajarea, omologarea i între inerea pârtiilor de schi pentru agrement i a traseelor turistice montane (HG 801/1996 i HG 1267/1996), utilizarea turisti a plajei litoralului rii Negre (HG 107/1996), atestarea sta iunilor turistice (HG 77/1996 i HG 1122/2002) i s-au definitivat criteriile privind definirea i atestarea zonelor turistice în care prezervarea mediului înconjur tor i a poten ialului turistic este o condi ie prioritar .

S-au elaborat, de asemenea, norme speciale privind zonele de protec ie sanitar în cazul aliment rii cu ap i a utiliz rii resurselor balneo-terapeutice (HG 101/1997).

Prin Legea nr. 41/1995 privind protejarea patrimoniului cultural na ional se definesc conceptele de patrimoniu cultural na ional i de monument istoric, componentele acestora, m surile i zonele de protec ie a lor, care se vor stabili prin documentele de urbanism.

M surile ce se impun pentru protec ia poten ialului turistic i a prevenirii degrad rii lui urm resc, în principal, valorificarea tiin ific i ra ional a resurselor turistice, astfel ca rata de exploatare a acestora nu fie mai mare decât rata lor de reciclare i regenerare, iar intensitatearela iilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu s nu dep easc limitele capacit ii de primire (de suport) a acestora.

Legisla ia privind protec ia mediului (Legea nr. 137/1995), cele referitoare la planificarea activit ilor implicate în procesul de amenajare teritorial i urbanism (Legea 50/1992, Legea 350/2001, HG 31/1996) i alte acte normative ale MLPAT vin s sprijine i dezvoltarea durabil a turismului, prin obligarea agen ilor economici de a realiza proiecte, amenaj ri i echip ri turistice de calitate i care s nu adu prejudicii mediului înconjur or i resurselor turistice. Obliga ia de a ob ine un acord de mediu (Ord. 125/1996) pentru realizarea unei investi ii i de a elabora un studiu de impact ecologic, social i economic pentru fundamentarea deciziilor privind amplasarea i dimensionarea obiectivului de investi ii, integrarea în mediul natural i arhitectura local , nivelul de exploatare a resurselor regenerabile i epuizabile, tratarea i evacuarea apelor uzate, a de eurilor etc. are o deosebit importan în acest scop. Prin autoriza ia de mediu sunt stabilite condi iile de func ionare pentru activit ile existente i pentru cele noi în baza acordului de mediu (Ord. 170/1990). De altfel, în conformitate cu directivele UE, toate rile membre au fost obligate s intro în legisla ia na ional un act care s in seama de impactul pe care-l au asupra mediului marile proiecte de investi ii, inclusiv cele din turism.

i în turism se reg sesc unele activit i sau amenaj ri turistice care intr în inciden aLegii 137/1995.

Astfel, pentru acordul de mediu se includ exploatarea resurselor minerale, prospectarea i exploatarea resurselor minerale (terapeutice n.n.), realizarea de teleferice i teleschiuri, tunuri

de z d , parcuri de distrac ie i spa ii verzi, scoaterea din circuitul agricol sau silvic pentru amenaj ri turistice.

Se eliberea autoriza ie de mediu pentru transportul pe cablu, parc ri, auto-service, exploatarea resurselor minerale (terapeutice n.n.), alimentare cu ap , epurarea apelor uzate i pluviale, baraje cu lacuri de acumulare, activit i de comer turism, agrement, alimenta ie public , târguri i bazare, pârtii de schi naturale i artificiale, hipodrom, piste pentru concursuri sportive i alte activit i, patinoare i stadioane, activitate de vân oare i pescuit sportiv i parcuri de distrac ie.

B.Reducerea impactului turismului în mediul înconjur tor Acest deziderat se poate realiza prin:

· studii de calcul a capacit ilor optime de primire turistic , în num r de vizitatori i volum de echipamente turistice pentru fiecare proiect de investi ie sau program turistic, în func ie de tipul de utilizare propus;

33

· reducerea num ului de trasee montane (poteci) în ariile montane spre a nu se ajunge la degradarea mediului, alterarea peisajului i deranjarea faunei;

· coordonarea ac iunii de marcare a potecilor turistice montane pentru a nu se dezorganiza re eaua de trasee montane;

· instituirea jandarmeriei (poli iei) montane pentru paza i protec ia mediului, dar i pentru asigurarea securit ii turi tilor;

· impunerea unor m ri de prote ie a râurilor i lacurilor prin interzicerea camp rii i a reali rii de amenaj ri turistice pe malurile acestora.

C. ONG i asocia ii profesionale Acestea pot contribui la dezvoltarea i promovarea turismului ecologic, la protec ia

mediului prin: · sprijinirea ac iunilor de ecologizare a zonelor turistice; · încurajarea popula iei locale la ac iunile de prote ie a mediului, la colectarea datelor

necesare elabor rii studiilor privind turismul durabil; · participarea la educa ia publicului, referitor la impactul economic al dezvolt rii turismului

durabil, la necesitatea asigur rii i protej rii resurselor, la apropierea popula iei locale de puterea public , de turism, de turi ti;

· evaluarea efectelor turismului asupra mediului i culturii locale, influen a altor sectoare economice asupra turismului local, respectarea angajamentelor de c re autorit ile locale i prestatori privind turismul durabil etc.;

· elaborarea unor programe de educa ie ecologi a popula iei i a prestatorilor de servicii turistice, precum i a managerilor ce ac ionea în turism;

· dezbateri în Consiliile locale/consultative a problemelor stringente ale turismului ecologic (strategii de dezvoltare, impactul în mediul natural i socio economic, diversificarea ofertei, promovare etc.).

2.4. MODUL DE REALIZARE A TURISMULUI DURABIL ÎN ZONELE NATURALE DE INTERES TURISTIC

Turismul durabil are la baz o ac iune comun de parteneriat, între factorii chema i s ia

principalele decizii privind realizarea acestui deziderat. Planurile de ac iune comune privind dezvoltarea durabil a turismului în zonele naturale protejate presupun cunoa terea i rezolvarea urm toarelor probleme: · Stabilirea clar , de la început, a scopurilor de protec ie pentru fiecare zon natural protejat

sau nu, cu participarea speciali tilor i a tuturor celor interesa i în valorificarea turistic a acestora ;

· Inventarierea tuturor particularit ilor naturale i culturale, ce pot constitui baza poten ialului turistic i analiza tuturor informa iilor ob inute;

· Asigurarea condi iilor de lucru în parteneriat i în echipe pluridisciplinare, cu o mai bun colaborare cu popula ia local , cu organiza iile regionale i locale interesate de turism;

· Identificarea tuturor valorilor i g sirea tuturor posibilit ilor ce pot sta la baza turismului durabil în zone naturale turistice;

· Aprecierea capacit ii de sus inere a diferitelor areale componente a zonelor naturale turistice, pentru asigurarea calit ii la nivelul standardelor interna ionale;

· Urm rirea i analiza pi ei interne i interna ionale i a cerin elor turistice pentru diversificarea i dezvoltarea activit ilor turistice;

· Acordarea consultan ei de specialitate, în sprijinirea agen ilor din turism, sau economici, interesa i în dezvoltarea de activit i care s fie compatibile cu politica na ional i local de prote ie a mediului;

34

· Ini ierea în zonele naturale protejate a unui nou produs turistic pe baza amplific rii rolului educa ional, didactic i tiin ific;

· Aprecierea final asupra tuturor aspectelor de impact rezultat din propunerile i proiectele ce urmeaz a fi realizate;

· Necesitatea unui management adecvat dezvolt rii sistemelor de transport durabile; · Expunerea complet a strategiei promo ionale i de comunicare pentru promovarea ideii de

zon natural protejat , în contextul realiz rii de noi produse turistice i a aplic rii unui nou management tehnic;

· Stabilirea programelor de monitorizare a informa iilor despre zonele naturale privind circula ia turistic , consecin ele i revizuirea periodi a planurilor de dezvoltare turistic în vederea respect i standardelor de calitate a mediului;

· Analiza gradului de exploatare a resurselor inând cont de cerin elor de protec ie a mediului; · Realizarea condi iilor de transpunere în practic a planurilor de amenajare i valorificare

economic complex . În prezent, turismul practicat în zonele naturale precum i în parcurile na ionale i

rezerva ii ale biosferei, în rile europene dezvoltate, nu întrune te atributele unui turism durabil. Prezentarea principiilor care stau la baza proiectelor de amenajare i valorificare turistic

a zonelor naturale protejate are nu rol important pentru amenajarea turistic a parcurilor na ionale din România, mai ales pentru a se evita laturile negative prezente în alte ri, legate de exploatarea economi a acestora.

Ø Recomand ri generale pentru realizarea turismului durabil P strarea tuturor func iunilor turistice ale parcurilor na ionale, ale rezerva iilor biosferei

trebuie s aib la baz elaborarea unor planuri de dezvoltare turistic , care s nu se limiteze la aceste spa ii naturale i s se înscrie într-un context regional mai larg.

Ac iunile izolate de amenaj ri par iale exclud realizarea unui turism durabil. Vor trebui dezvoltate i promovate mijloace de transport cât mai silen ioase, prin

utilizarea unor surse de energie alternative, iar dot rile i echipamentele turistice se vor realiza într-un stil i la o scar , în deplin armonie, cu mediul local, prin utilizarea de materiale de construc ii locale, tradi ionale. Se impun, pentru viitor tipuri de vacan e, care cer cheltuieli energetice reduse, i care s exploateze la minimum resursele existente i totodat s contribuie la conservarea i prote ia mediului.

Pentru turi ti, cât i pentru popula ia local , este important s li se explice rolul i modul de punere în practi a turismului durabil, i realizarea treptat a unui mod de via compatibil cu normele interna ionale de prote ie a mediului, lucru deosebit de util pentru cerin ele de dezvoltare a genera iilor viitoare.

Respectarea acestor minime cerin cere o angajare politic , economi a tuturor factorilor interesa i de dezvoltarea turismului, realizarea unui sprijin financiar real, deschiderea colabor rilor între organismele interna ionale, cele na ionale i locale.

Din aceste activit i de parteneriat se pot elabora urm toarele m suri utile pentru realizarea unui turism durabil pentru zonele naturale protejate: - acte i dispozi ii legislative riguroase privind consolidarea statutului juridic de fun ionarea a

parcurilor na ionale i rezerva iilor biosferei ; - realizarea unei Carte Europene de practicare a turismului durabil în interiorul i exteriorul

zonelor naturale protejate ; - elaborarea unui Program de Ac iune European ntru turismul durabil, care s includ

punerea în practic a unor priorit i pilot, care s dovedeasc eficien turistic i ecologic a acestui tip de turism.

35

Ø Analiza avantajelor socio-economice ale dezvolt rii turismului în zonele naturale protejate

Pentru o bun desf urare a unor activit i turistice diversificate, se cere rezolvarea urm toarelor probleme: - analize i propuneri privind dezvoltarea activit ilor i echipamentelor turistice; - organizarea marketingului i industriei de turism în forme compatibile cu statutul de zone

naturale protejate; - planificarea echilibrat potrivit capacit ilor de înc re, asigurarea monitoringului; - realizarea cadrului institu ional i leg turilor cu comunit ile locale.

Realizarea acestor deziderate asigur eviden ierea avantajelor ce le poate oferi turismul în dezvoltarea economic regional i o gestionare exemplar a parcurilor na ionale i rezerva iilor biosferei care fac parte integrant din patrimoniul natural mondial.

Aceste avantaje pot fi exprimate prin prezentarea urm toarelor aspecte: - turismul determin în plan local o bun valorificare a poten ialului natural i cultural i

contribuie la cre terea locurilor de munc , direct în sectorul turistic i în alte sectoare auxiliare de servicii i gestionare a resurselor locale;

- stimuleaz activit i na ionale rentabile (hotel rie, restaurante, r ea de transport, activit i artizanale, servicii de ghizi etc.);

- diversific economia local , îndeosebi a zonelor rurale adiacente, mai ales acolo unde agricultura nu are posibilit i de dezvoltare;

- stimulea economia rural printr-o cerere suplimentar de produse agricole i aport de capital financiar;

- contribuie la ameliorarea infrastructurii locale în materie de transport, comunica ii, tehnico- edilitare cu avantaje pentru popula ia local ;

- turismul încurajea utilizarea productiv a terenurilor slabe ca randament agricol, ceea ce permite p trarea intact a suprafe elor ocupate cu vegeta ie natural ;

- realizarea de echipamente i amenaj ri turistice adecvate pentru zonele naturale protejate care pot fi utilizate atât de popula ia local , cât i de turi tii interni i externi;

- ecoturismul practicat favorizeaz în elegerea intercultural i comunicarea liber între locuitori i turi ti;

- activit ile turistice diversificate pot conduce la cre terea interesului pentru protec ia mediului, convingând func ionarii locali, regionali i publicul, în general, despre importanzonelor naturale protejate.

Punerea în practic a acestor deziderate socio-economice implic existen unor planuri guvernamentale i a unor eforturi considerabile pentru sprijinirea popula iei locale chemate s contribuie la dezvoltarea activit ilor turistice în zonele naturale protejate.

Practicarea unui sistem de facilit i fiscale, a unui regim de concesion ri ale multor servicii turistice în regim privat, poate constitui baza de autofinan are pentru zonele protejate i renun area treptat la resursele bugetare guvernamentale.

Ø Analiza efectelor negative ale turismului asupra mediului înconjur or din zonele

protejate

Factori de ac iune Impact asupra calit i mediului natural

Observa ii

Flux turistic crescut Pertu ri asupra mediului, modific ri ale comportamentului animalelor

Irit ri, pierdere de calitate a mediului serviciilor turistice; este necesar reducerea accesului vizitatorilor

Dezvoltare excesiv Perturb ri asupra mediului, modific ri ale comportamentului animalelor

Irit ri, pierdere de calitate a mediului serviciilor turistice; este necesar reducerea accesului

36

vizitatorilor Activit i recreative: - la limita zonelor protejate

Apari ia de locuin rurale, improprii, aglomer ri de popula ie i infrastructur urban

Amenaj ri masive de tip urban

- pescuit Perturba ii asupra faunei Influen nedorite pentru perioadele i arealele de cuib rit, poluare

acustic Pescuit în zone protejate

De nici un fel Concuren nedorit pentru pr d torii naturali

- safari pedestru Perturb ri asupra florei i faunei Exploatare excesiv , deteriorare a potecilor i c ilor de acces

Poluare: - sonor

Acoperirea voluntar a zgomotelor naturale

Irit ri asupra faunei

- de euri Degradarea peisajului natural, familiarizarea faunei în reziduuri

Perturbare estetic , riscuri pentru s n tatea faunei, a locuitorilor, vizitatorilor

- vandalisme Distrugeri de instala ii, panouri, amenaj ri existente, ale elementelor naturale

Pierderi ale calit ii elementelor naturale. Distrugeri ale echipamentelor existente

Vehicule: exces de vitez

Accidente i mortalitate asupra faunei Schimb ri ecologice profunde

conducere în afara drumurilor

Degrad ri asupra solului, vegeta iei Perturb ri asupra florei, faunei

Introducere de plante i animale autohtone, exotice

Concuren pentru flor i faun natural , s lbatic

Stare de confuzie pentru public, perturb ri în lan rile trofice naturale

Sursa: Florina Bran Economia i protec ia mediului , Ed. Economi , Bucure ti, 1997

În ciuda poten ialului economic pe care turismul îl poate oferi este necesar conservarea mediului din punct de vedere estetic i al s n t ii, deoarece mediul reprezint de fapt suportul pe care acesta se poate dezvolta.

Supravegherea s n t ii mediului în rela ie cu turismul este relativ pu in dezvoltat de-a lungul rmului M rii Negre. Turi tii, si în special turi tii str ini, cer tot mai mult informa i despre s n tatea mediului pe baza c ora poat selecta destina ia vacan ei lor.

Turismul suprasolicit mediul prin cerin ele sale sezoniere. În timpul sezonului turistic (mai-septembrie) este folosit un volum suplimentar de surse de ap dulce i ape menajere suplimentare deversate în plus. Problemele sunt supradimensionate de concentra ia activit ilor turistice într-o perioad de timp scurt i în zone specifice, adesea mici, care sunt de obicei subiectul unor presiuni asupra mediului din partea altor activit i economice precum agricultura, dezvoltarea industriei i a popula iei rezidente.

Turismul ac ioneaz astfel ca un important factor sezonier ce afecteaz ritmul c rilor menajere. Volumul total al desc r rilor de ape menajere de la comunit ile

costiere ale rii Negre este estimat la 55 m3/an. Luând în considerare un sejur mediu al turistului de 15 zile /an se poate ad uga estimativ o cantitate de reziduuri menajere de 9 milioane m3/turist la cantitatea generat de popula ia local .

Se estimeaz c totalul costurilor degrad rii mediului i polu rii prin pierderea resurselor naturale i de turism i costul s t ii dep esc semnificativ sumele totale provenite din economia turismului. Costurile totale ale efectelor degrad rii mediului i polu rii i pierderile veniturilor din turism nu sunt cunoscute.

37

Principala surs de contaminare a apelor costiere ale M rii Negre i cauzatoare de probleme de s n tate în cadrul popula iei costiere sunt râurile contaminate de desc c rile menajere i desc c rile directe în mare ale diverselor nave comerciale.

Impactul turismului asupra mediului include i deteriorarea peisajului: · construirea de cl diri f a da aten ie peisajului duce la apari ia unor peisaje noi f nici un

fel de armonie cu natura; · construirea de stâlpi de iluminat pe plaje; · modificarea liniei rmului, urmat de fenomenul de intensificare a eroziunii; · cre terea important a popula iei sezoniere cauzea cerin e adi ionale pentru distribu ia apei

de b t i echipamente suplimentare pentru tratarea apelor menajere, ca i cre terea spa iului pentru depozitarea de eurilor solide i tratarea lor;

· cheltuieli suplimentare pentru tratamentul de eurilor solide i lichide, care reprezint o problem pentru bugetul autorit ilor locale, limitând suma cheltuit pentru alte cerin ale comunit ii locale;

· existen suprafe elor ocupate cu cl diri ce sunt folosite numai 3-4 luni pe an. Turismul sau al iubitorilor de natur , supranumit ecoturism, este un fenomen

relativ recent, care reprezint un segment al industriei turistice. Practicarea acestei forme de turism durabil asigur valorificarea adecvat a resurselor turistice, concomitent cu p trarea integrit ii lor ecologice.

Tot mai mul i sunt cei care consider ast zi c turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de condi iile meteo i, mai ales, de starea mediului înconjur tor. Astfel, întreg poten ialul turistic - materia prim a industriei c l toriei i ospitalit ii - este parte integrant a mediului înconjur tor i, drept urmare, evolu ia unei zone turistice depinde în mod direct i obiectiv de calitatea i prospe imea acestuia.

Actorii industriei ospitalit ii i c l toriei au devenit tot mai sensibili la problemele mediului înconjur tor, atât prin prisma con tienti rii, cât i prin o abordare mult mai responsabil a acestor aspecte. Pu ini sunt cei care mai consider ast zi c desf urarea unor activit i comerciale nu are nimic în comun cu derularea unor ac iuni ecologice. Pe de alt parte, din ce în ce mai mul i manageri i angaja i din sfera activit ilor turistice recunosc c resursele naturale au o deosebit valoare economic , actual i poten ial , numai dac sunt administrate a a cum se cuvine.

38

ÎNTREB RI RECAPITULATIVE: 1. Enun i cei patru factori care determin i influen eaz direct activitatea turistic . 2. Defini i n iunea de impact.3. Care sunt efectele pozitive ale turismului? Dar cele negative? 4. Enumera i tipurile de impact produse de activitatea de turism. 5. Ce factori apar inând activit ii turistice contribuie la cre terea polu rii? 6. Eviden ia i impactul schimb rii mediului asupra dezvolt rii turismului. 7. Ce presupune strategia de realizare a unui turism durabil? 8. Ce presupune strategia de realizare a unui turism durabil? 9. Enun i principiile de dezvoltare durabil a turismului. 10. Care sunt etapele planului de ac iune privind dezvoltarea durabil a turismului în ariile protejate?

TESTE DE EVALUARE 1. Ce specialist în turism face urm toarea remarc : Dac putem s pierdem, i apoi reconstruim capitalul în alte domenii ale economiei, nu acela i lucru se întâmpl i în turism, unde substan a de baz peisajul i p mântul - o dat pierdut , este iremediabil pierdut

a. Ul Hak b. Malaska c. J. Krippendorf

2. Ce element poate fi considerat un barometru al calit ii mediului?

a. calitatea poten ialului turistic b. dezvoltarea poten ialului turistic c. poten ialul turistic

3. Care este cauza principal a efectelor negative ale dezvolt rii turismului asupra mediului?

a. cre terea popula iei i gradul mai înalt de urbanizare b. consumul de resurse naturale i dezvoltarea tehnic c. absen a în timp a preocup rilor pentru realizarea tehnologiilor nepoluante

4. Care este actul normativ obligatoriu pentru realizarea unei investi ii i elaborarea unui studiu de impact ecologic, social i economic?

a. acordul de mediu (Ord. 125/1996) b. legea privind protec ia mediului (Legea nr. 137/1995) c. legea privind planificarea activit ilor implicate în procesul de amenajare teritorial i

urbanism (Legea 350/2001) 5. Perturb rile asupra mediului i modific ri ale comportamentului animalelor sunt determinate

de: a. dezvoltarea excesiv b. fluxul turistic crescutc. activit ile recreative

39

TESTE DE AUTOEVALUARE 1. Dezvoltare excesiv are ca impact asupra calit ii mediului natural:

a. degradarea peisajului natural, familiarizarea faunei în reziduuri b. apari ia de locuin rurale, improprii, aglomer ri de popula ie i infrastructur urban c. perturb i asupra mediului, modific ri ale comportamentului animalelor

2. Volumul total al de c rilor de ape menajere de la comunit ile costiere ale M rii Negre este

estimat la a. de 33 m3/an b. de 27 m3/an c. 55 m3/an

3. Poluarea prin de euri se poate manifesta:

a prin perturbare esteti , riscuri pentru s n tatea faunei, a locuitorilor, vizitatorilor b. prin perturb ri asupra florei i faunei c. prin degrad ri asupra solului, vegeta iei

4. O form de turism durabil ce asigur valorificarea adecvat a resurselor turistice, concomitent cu trarea integrit ii lor ecologice reprezint :

a. turismul verde b. ecoturismul c. ambele r unsuri (a i b) corecte

5. Impactul turismului asupra mediului include i deteriorarea peisajului prin existensuprafe elor ocupate cu cl diri ce sunt folosite numai:

a. 5-6 luni pe an b. 3-4 luni pe an c. 2-3 luni pe an

40

CAPITOLUL 3 CAPACITATEA DE PRIMIRE TURISTIC CONCRETIZARE A DEZVOLT

DURABILE. CAPACITATEA DE SCHIMB TURISTIC

Obiective: - definirea i explicarea conceptului de capacitate de primire - prezentarea categoriilor optime de capacit i de primire

- prezentarea principalilor factori pe baza c ora se face estimarea - prezentarea principiilor de amenajare turistic a teritoriului i de dezvoltarea durabil a

turismului

Rezumat: În acest capitol se eviden iaz conceptul de capacitate de primire turistic i categoriile

optime ale capacit ilor de primire: ecologic , fizic , social-perceptiv , psihologic , capacitate de schimb turistic.

Pentru estimarea capacit ii de schimb turistic, sunt analiza i factorii de mediu, sociali i de gestiune. Pe baza tuturor acestor concepte i principii, este prezentat amenajarea turisti a teritoriului. Aceasta urm e te, printre altele, valorificarea optim a resurselor turistice dintr-un spa iu dat prin amenajarea, în condi ii de protejare i conservare a mediului, a unor echipamente, dot ri i programe turistice, care sprijine dezvoltarea unei activit i de turism durabil în condi iile unei cereri dinamice i cu muta ii în motiva iile acesteia.

Cuvinte cheie: capacitate de primire turistic , capacitate optim , capacitate ecologic , capacitate de schimb turistic, amenajare turistic

3.1. CONCEPTUL DE CAPACITATE DE PRIMIRE

Dezvoltarea durabil a turismului este strâns legat de n iunea de capacitate optim de primire, o concretizare a ideii de durabilitate. Indiferent de con inutul defini iei, sale, capacitatea optim de primire a unui teritoriu se m soar prin tipuri de exploatare (intensiv , moderat , extensiv ) sau r de vizitatori pe are-i poate g ui un areal/sta iune f a se ajunge la impact negativ asupra mediului fizic i a acelui de acceptare social al tur tilor.

Geneza conceptului de dezvoltare durabil î i are r cinile în recunoa terea din parteaunor tii sociale a necesit ii punerii problemei acelei dezvolt ri "f r limit " în economiile na ionale. Mai apoi, aceast problem fost extins i asupra domeniului turismului, unde conceptul de capacitate de primire este dezvoltat pentru a concretiza ideea de "durabilitate", mai exact, acel turism responsabil din punct de vedere social care nu este sensibil numai de mediu, ci în elege c exist ni te limite ale dezvolt i într-o lume cu resurse limitate.

Conceptul de "capacitate de primire" are o lung istorie se pare a fost aplicat în domeniul biologiei, respectiv în ecologia vie ii s lbatice i în management. Oricum, de peste 20 de ani au fost depuse eforturi considerabile de implementarea i dezvoltarea acestui concept în domeniul socio-cultural i în activit ile turistice.21

Iat câteva defini ii curente ale ii de primire: · "Capacitatea , biologic , social i psihologi ca suport al activit ii turistice, f

diminuarea calit ii mediului sau a satisfac iei vizitatorilor" (Lindsay, 1986).

21 Progress in Tourism and Hospitality Research, vol.2, p. 169 179, 1996

41

· "Num ul de vizitatori pe care îi poate g ui un areal, f a se ajunge la un impact negativ asupra mediului fizic, asupra nivelului de acceptare social a oaspe ilor" (Martin i Uysal, 1990).

· "Num rul de indivizi ce poate fi suportat de un teritoriu dat, f degradarea sistemelor biologice i sociale" (Dasmann, 1945).

· "Tipul de exploatare pe care îl poate suporta o zon dezvoltat , într-o anumit perioa de timp, pân la un anumit nivel, f a produce daune excesive mediului înconjur tor sau experien ei vizitatorilor" (Lime i Stankey, 1971).

· "Num ul maxim de persoane ce pot folosi o zon de loisir, f o alterare inacceptabil a mediului fizic i f r un declin important în calitatea experie ei recrea ionale" (Wall i Mathieson, 1982).

· "Num ul maxim de vizitatori ce pot fi ui i, f a cauza deterior ri excesive sau un declin al satisfac iei vizitatorilor" (Hovinen, 1982, O' Reilly, 1986).

În afara acestora, sunt i alte defini ii care consider capacitatea de primire ca fiind capacitatea zonei de destin ie de a absorbi turismul, pân la limita impactului negativ asupra acestuia. Altele se concretizea asupra acelui nivel al aglomer rii, peste care satisfac ia turi tilor scade, ei îndreptându- i astfel aten ia c tre alte destina ii. În primul caz, defini iile se focalizeaz pe zona de primire, în cel de-al doilea caz, pe vizitatori.

Cercet torii au emis mai multe supozi ii asupra conceptului de capacitate de primire. O prim supozi ie se refe la faptul c exist o balan "normal între c l oria turistic i multitudinea de resurse de care este nevoie pentru a satisface atât vizitatorii, cât i zonele de destina ie. Aceast balan reprezint , de fapt, num ul maxim de persoane care pot folosi o zon

modific ri negative asupra mediului creat în acea zon sau asupra produsului însu i. A doua supozi ie este aceea c , într-o activitate foarte dinamic , mai devreme sau mai târziu limita va fi atins o limit peste care dezvoltarea, utilizarea, cre terea sau schimbarea nu se mai pot produce sau nu vor mai putea fi permise. Dup atingerea acestui prag, destina ia nu va mai fi aceea i ca înainte; conceptul de capacitate de primire este legat de impactul turismului asupra mediului (destina iei) i reversul acestuia asupra turismului de respingere. În acest sens, impactul turismului trebuie s fie unul acceptabil sau "normal" din toate punctele de vedere.

În fine, exist i presupunerea conform c eia exist o anumit elasticitate a capacit ii de primire, respectiv pot fi f te anumite interven ii pentru a elimina impactul negativ al turismului i astfel putând cre te capacitatea de primire. De exemplu, poate fi prelungit"durabilitatea" vegeta iei: educarea i informarea vizitatorilor pot schimba în bine comportamentul acestora; anumite modif ri fizice pot fi practicate, astfel încât zona s poat fi transformat din "suprautilizat " într-una "subutilizat

Desigur, experien în amenajarea i dezvoltarea turismului arat c , cuantificarea capacit ii de primire depinde de condi iile naturale ale arealului (munte, deal, câmpie, litoral, delt , de caracterul de zon protejat , de nivelul de umanizare a spa iului rural, de dezvoltarea economico social etc., dar i de normele de utilizare a resurselor i spa iilor diferite de la o arla alta.

3.2. CATEGORII ALE CA II OPTIME DE PRIMIRE TURISTI

Speciali tii au abordat categoria de capacitate optim de primire turisti în mod

comp lex, pornind de la rela ia turism turist bio diversit ate ecosistem comu nit ate lo cal , ma i concret turism mediu înconjur or natural i umanizat.

Aceste rela ii conduc i la eviden ierea mai multor categorii de capacit i optime de primire a teritoriului, în concordan cu principiile generale de amenajare turistic .

În literatura de specialitate se folosesc i o serie de formule privind calculul capacit ii optime de primire a unui teritoriu dat sau sta iune turistic , a domeniului schiabil sau a unei plaje maritime sau fluviale, asupra c ra vom reveni.

42

Spre exemplificare vom prezenta un model de calcul a capacit ii optime de primire a unui spa iu i anume:

C o = S ́ K v

, N

în care: Co = capacitatea optim de primire turistic ,

S = suprafa spa iului/ sta iunii, în ha sau m2, Kv = coeficient de corec ie a gradului de utilizare a spa iului sau sta iunii, poate

lua valori de la 0,5 la 1,0; N = norma de utilizare a spa iului, în ha/m2/ turist.

Desigur, sunt i alte formule de calcul mult mai elaborate, dar complexitatea condi iilor naturale i socio-economice (inclusiv nivelul tehnologic) i ponderea unei resurse în "produsul turistic" sunt cele care determin nivelul optim de dotare i ocupare a unui teritoriu/sta iune turistic .

· Capacitatea ecologic Aceasta se refer la acel nivel de dezvoltare a turismului sau a activit ilor recrea ionale,

peste care mediul devine degradat sau compromis, la un anumit nivel al utili rii, trebuie pusproblema modului în care aceasta afecteaz întregul ecosistem de la sol, ap , aer, dune fragile sau eroziuni pân la plante i animale i problema costului refacerii ecosistemului.

· Capacitatea fiz Aceasta vizeaz acel nivel al dezvolt rii turistice sau a activit ilor recrea ionale, la care

facilit ile oferite de teritoriu sunt "saturate" sau încep s se manifeste deterior le asupra mediului, datorit unor suprautiliz ri turistice sau a unei re ele infrastructurale inadecvate. Astfel, exist numeroase exemple privind destin ii turistice unde apa este poluat datorit fie devers rilor directe sau prin afluen i, fie sistemelor de canalizare dep ite, fie altor cauze, ceea ce afectea zonele de plaj i, deci, satisfac ia turi tilor. Dup unii autori, aceasta se întâmpl în zonele relativ mici unde s-a dezvoltat turismul de mas (ex: Malta).

Da vizitatorii percep faptul c relaxarea lor pe plaj este afectat de mirosuri te, zgomote sau poluare vizual , aceasta înseam c a fost dep it "capacitatea fizic de primire", astfel încât vor fi "inhibate" vizitele ulterioare în zona de destina ie.

Aceste modific ri nedorite ale capacit ii fizice a teritoriului pot fi rectificate prin investi ii destul de importante, în scopul protej rii elementelor fizice ale teritoriului (vezi Directiva 76/160 a UE privind calitatea apei de baie din Marea Mediteran Programul "Blue Flag")

· Capacitatea social perceptiv Reprezint nivel de saturare a popula iei locale i de respingere a vizitatorilor,

considerând c ace tia distrug mediul, d unea culturii sau activit ilor locale. Reprezint acel grad al schimb rii la care localnicii percep mediul ca fiind modificat fa de perioada anterioar .

Din punctul de vedere al turi tilor, capacitatea social perceptiv este dep it atunci când nivelul toleran ei popula iei locale privind prezen i comportamentul turi tilor în zona de destina ie este diminuat. Acest concept demonstreaz faptul nu poate fi determinat capacitatea de primire f considerarea valorilor umane, în func ie de care putem vorbi de o anumit experien turisti într-o zon dat sau de o anumit limit a capacit ii de primire.

· Capacitatea economic de primire Reprezint acea capacitate de a absorbi func iunile turistice, f apari ia activit ilor

nedorite. Aceast abordare este strâns legat de versiunea analizei cost beneficiu, care tinde sasocieze o anumit limit capacit ii de primire, în func ie de costurile ecologic, social, cultural i chiar politic. Problema este de a determina balan optim între toate costurile i toate

beneficiile, ceea ce constituie un exerci iu dificil. Astfel, este un lucru naiv s consider m csubstituirea resurselor i/sau implementarea unor noi tehnologii sunt necesare i suficiente pentru cre terea eficien ei i astfel pentru dep irea limitelor capacit i de primire. Oricum, este dificil

43

sus inerea ideii c analiza cost beneficiu este capabi s eviden ieze multiplele costuri ale activit ii de turism.

· Capacitatea psihologic de primire Aceasta este dep it în momentul în care turi tii nu se mai simt confortabil în zona de

destina ie, din cauza atitudinii negative pe care o percep din partea localnicilor, a aglomer rii sau a deterior rii mediului fizic.

Al i autori consider c aceast capacitate psihologic de primire este un concept managerial care include elemente tiin ifice i empirice i de care depinde de obiectivele zonei; este clar c acest concept apare din experien practi . Turi tii care vizitea zona simt sau nu ei în i i satisfac ia personal , în func ie de experien ele acumulate în timpul c l toriei, de felul în care au fost primi i de localnici în mediul lor.

Cercet torii sunt unanimi în sus inerea ideii conform c reia turismul durabil este o abordare pozitiv din mai multe motive, printre care:

· încearc s reduc tensiunile create în interac iunile complexe dintre industria turistic , vizitatori, mediul înconjur tor i comunit ile locale;

· pledeaz pentru o viabilitate i o calitate pe termen ling a resurselor naturale i umane;

· încearc s determine cre terea satisfac iei turi tilor, ceea ce asigur viabilitatea unei destina ii turistice.

Ar fi interesant ca aceste concepte privind capacitatea de primire fie analizate i adoptate la nivelul Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii i al altor parcuri na ionale din România.

· Capacitatea de schimb turistic Este un alt concept menit s evalueze impactul turist mediu turist în contextul

dezvolt rii durabile a turismului. Capacitatea de schimb turistic reprezint un nivel de exploatare turistic a unei zone,

pân la care aceasta ofer , în condi ii de siguran o maxim satisfac ie vizitatorilor i care poate avea repercusiuni asupra resurselor. Aceast n iune presupune existen unor limite în exploatarea turistic . Numero i factori determin estimarea capacit ii de schimb care depinde i de m ri administrative.

Pentru estimarea capacit ii de schimb, principalii factori sunt: a. factori de mediu; b. factori sociali; c. factori de gestiune.

a. Factorii de mediu care sunt lua i în considera ie atunci când determin capacitatea de schimb sunt urm torii: · Suprafa total a zonei i spa utilizabil. În Brazilia, de exemplu, Parcul Na ional Iguaçu

are o suprafa de 170.000 ha, din care numai o mic parte este accesibil . În cazul Deltei Dun rii numai o mi suprafa este accesibil pentru turism datorit condi iilor morfohidrografice i de protec ie a ecosistemelor.

· Fragilitatea mediului înconjur Anumite regiuni au soluri foarte fragile sau alte elemente caracteristice vulnerabile în cazul exploat rii (ex. zonele alpine, vegeta ia dunelor de nisip etc.). mediul deltaic este în principal un mediu fragil prin structura sa.

· Caracteristicile faunei. Capacitatea de schimb este în func ie de num ul, diversitatea i reparti ia animalelor s lbatice. Se ine cont de caracteristicile sezonului uscat i sezonului umed, de disponibilitatea spa iului de dezvoltare i sectorul lor de concentrare. Se poate adapta la nivelul faunei ornitologice specifice deltei.

· Topografia i înveli ul vegetal. Un teren cu un înveli de tufe neregulat/ondulat î i poate pune amprenta asupra vizitatorilor sau poate servi ca tampon. În unele zone cu vegeta ie ierboas plate/netede, vehiculele vizitatorilor sunt cum nu se poate mai vizibile, ceea ce reduce capacitatea de schimb, în raport cu ecosistemul i animalele.

44

· Sensibilitatea specific pe care o au în comportament anumite specii de animale vis-à-vis de vizitatori, caracteristici care au fost determinate de biologi specializa i în etologia speciilor. De exemplu, pentru turismul de observare a gorilelor, în Uganda a fost stabilit în 1989, în cursul etapei pilot a proiectului de restaurare i dezvoltare a turismului de observare a gorilelor din aceast ar , un maximum de 4 vizitatori pe grup i pe zi (Raportul pentru dezvoltarea turismului din Uganda, PNUE, 1990). Acest lucru se poate realiza i în RBDD, în cazul "birdwatching", unde grupurile nu dep esc 10-12 persoane.

b. Factorii sociali folosi i la determinarea capacit ii de schimb cuprind: · Schema de observare. Observa iile sunt în egal m sur distribuite în timp i spa iu sau

concentrate. În Kenia, de exemplu, în Parcul Na ional Amboseli, 90% din observ ri au fost f cute pe o suprafa reprezentând 10% din zona respectiv i 50% din observ ri au fost f cute între orele 15.30 10.30.

· Eventualele date observate puse la dispozi tur tilor. Da observa iile vizeaz numai anumite puncte de interes, vizitatorii au dezavantajul de a se prezenta în anumite locuri, care prezint un interes mai redus pentru ei.

· Informarea vizitatorilor. Ce cred ace tia despre nivelul actual de exploatare turistic ? Ce se crede despre afluen de turi ti?

· Echipamentele disponibile. Num ul de puncte de observare, de locuri i amplasarea fa de camping sunt factori determinan i.

Aceste elemente sunt specifice i în cazul ornitologilor i naturali tilor care sosesc în RBDD.

c. Factorii (m surile) de gestiune. Pot s serveas la cre terea capacit ii de schimb: · repartizarea vizitatorilor pentru observa studiu de caz, se face pe marile zone, în func ie

de traseu; · reducerea conflictelor între utilizatorii afla i în concuren (de exemplu, atribuirea unor zone

specifice pentru hotel sau terenuri de camping); · furnizarea de servicii satisf toare de informa ii i date referitoare la mediul înconjur or; · consolidarea reziste resurselor foarte exploatate pentru amenajarea ad osturilor (de

exemplu, utilizarea de materiale de constru ii) · echipamente speciale pentru vizitare (îmbr c minte, instala ii) i în elegerea unei politici de

încurajare a vizitatorilor în timpul sezonului ploios sau în afara sezonului. În pofida importan ei infrastructurii necesare i modific rilor mediului înconjur tor pe

care turismul de mas le antreneaz peste tot unde se implanteaz echipamente, este de notat necesitatea realiz rii de studii de impact social asupra mediului înconjur tor în cadrul programelor de valorificare turistic .

Turi tii care vin în excursii organizate, merg cu autocarul de la aeroport la motel, apoi la locurile ce urmea a fi vizitate, au asupra mediului înconjur tor un impact diferit fa de cel al micilor grupuri individuale.

Amenajarea i gestionarea parcurilor na ionale reclam efectuarea de investiga ii i studii privind efectul diferitelor tipuri de vizitatori asupra mediului înconjur tor.

Aceste studii vor fi utilizate ca baz pentru definirea capacit ii de toleran i deci pentru protec ia habitatului.

Toate aceste elemente legate de conceptul "Capacitatea de schimb" sunt aplicabile i în RBDD i în alte zone protejate, cu prec re în turismul tiin ific i de cunoa tere.

Boulon (1985) prezint o formul care permite estimarea capacit ii de schimb turistic dintr-o zon dat , care const în divizarea suprafe elor destinate a fi utilizate pentru turism i raportarea acestora la normele de utilizare a spa iului pentru diferite activit i (agrement, sport, pescuit sportiv: m2/persoan , m/persoan , persoan a etc.)

Capacitatea de schimb (Cs), se calculeaz astfel:

45

C s = S , unde:

N S = suprafe utilizate pentru turism, exprimate în m2 sau ha, N = norma exprimat în m2/individ.

Num ul total de vizitatori/zi se poate ob ine astfel: Nt = num rul total de turi ti, Cs = capacitatea de schimb, R = coeficientul de rota ie.

N t = C s ´ R , unde:

Coeficientul de rota ie R este dat de formula:

R = h , unde: t

h = nr. de ore/zi (când zona este deschis turismului) t = timpul mediu de vizit .

Turismul tradi ional, pentru a nu pierde obiectul de activitate, este obligat s accepte

criteriile i conceptele generale ale turismului durabil, astfel c , trebuie s utilizeze mai ra ional resursele i s men i echilibrul între satisfac ia oferit i posibilit ile de dezvoltare în armonie cu conservarea resurselor, mare parte fiind epuizabile, mai târziu. Nu întâmpl tor, organisme interna ionale precum Uniunea Interna ional de Conservare a Naturii sau Federa ia Mondialpentru Ocrotirea Naturii, Federa ia European Parcurilor Na ionale i Naturale au definit conceptul de turism durabil drept dezvoltarea tuturor formelor de turism, management i marketing turistic care s respecte integritatea natural i social a mediului cu asigurarea exploat rii resurselor naturale i culturale i pentru genera iile urm toare.

Au fost stabilite i unele strategii de realizare a acestor deziderate, i anume: · respect i grij fa de modul de vi al comunit ii umane; · cre terea nivelului de via al habitatelor umane; · conservarea bioecosistemului Terrei, a biodiversit ii acesteia; · reducerea exploat rii resurselor epuizabile i p trarea capacit ii de sus inere a planetei; · schimbarea atitudinii individuale; · crearea posibilit ilor comunit ii de a p tra propriul mediu ambiant paralel cu realizarea

cadrului na ional pentru conservare i dezvoltare integratoare. Al turi de con tientizare, acceptare i aplicarea acestei strategii se af o dilem care

a teapt rezolvarea costurile pentru sus inerea turismului durabil , care, pe termen lung par a fi ridicate, ca i acelea pentru refacerea ecologic . Din p te, unele efecte negative ale turismului asupra ecosistemelor vor fi ireversibile.

3.3. AMENAJAREA TURISTI A TERITORIULUI I DEZVOLTAREA DURABIL A TURISMULUI

Amenajarea turisti este un proces complex i dinamic de organizare tiin ific a

spa iului turistic, luând în considera ie rela iile dintre mediu i colectivit ile umane, precum i to factorii care influen eaz aceste rela ii (I. Berbecaru et al, 1997). Deci, amenajarea turisticurm re te, printre altele, valorificarea optim a resurselor turistice dintr-un spa iu dat prin amenajarea, în condi ii de protejare i conservare a mediului, a unor echipamente, dot i i programe turistice, care sprijine dezvoltarea unei activit i de turism durabil în condi iile unei cereri dinamice i cu muta ii în motiva iile acesteia.

În aceast perspectiv , amenajarea turisti durabil trebuie în eleas prin respectarea unor principii de organizare i func ionare, care s direc ioneze activitatea de turism în armonie

46

cu condi iile naturale, economico-sociale i culturale ale teritoriului dat, cu anumite tr turi locale ale mediului (fragilitatea ecosistemelor) i cu caracterul de zon protejat .

Principiul integr rii armonioase a echipamentelor i dot rilor turistice cu condi iile

naturale i tradi iile arhitecturale, istorice i etnofolclorice ale zonei respective, ceea ce conduce la o adoptare a bazei materiale a turismului la orizontul natural, istoric i spiritual local, regional i na ional. Aplicat în România, acest principiu presupune racordarea amena rilor turistice la

condi iile naturale (munte, deal, câmpie, delt i litoral) i la specificul etnografic i arhitectural al provinciilor etno-istorice, f a deranja mediul natural i construit.

Principiul flexibilit i sau al structurilor evolutive, care presupune realizarea unor

echipamente i dot i turistice, pentru valorificarea optim a resurselor turistice locale/regionale, care s se prezinte sub forma unui sistem polifunc ional, suplu, transformabil, capabil s se adapteze cererii turistice, dar a prejudicia resursele i mediul înconjur or. Acest principiu este luat în considera ie înc de la proiectarea amenaj rii turistice pentru a avea, în final, eficien economi previzionat a acesteia, inclusiv cheltuieli pentru protejarea mediului.

Principiul corel rii activit ii principale (servicii de baz cu serviciile suplimentare, mai concret cu serviciile i dot e de agrement, sport, divertisment cultural i anima ie. Astfel, se vine în întâmpinarea cerin elor moderne de organizare a unei sta iuni turistice sau centru turistic, în care turismul activ, cu caracter recreativ, este dominant i asigurmodernitatea i elasticitatea acestora. Modul de valorificare a resurselor turistice i tipul de amenaj ri pentru agrement i sport se înscriu în normele tehnice stabilite de actele normative privind înc rea i prote ia mediului.

Principiul interdependen ei re elelor de organizare a popula iei rezidente dintr-o

sta iune sau regiune turistic (educa ie, civiliza ie, infrastructur i servicii pentru necesit ile comunit ii) i a popul iei turistice sosite (cu mentalit ile, cultura, nivelul de trai, necesit ile i structurile turistice proprii). Armonizarea acestor interese prin g sirea de solu ii de dezvoltare

a unor rela ii de intercondi ionare între cele dou sisteme, de completare i sus inere reciproc , evit fenomenul de respingere, de insatisfac ie din partea ambelor p i (este vorba de capacit ile optime de primire social perceptiv i psihologic

Principiul func ional i optime a întregului sistem de re ele. Se are în vedere

func ionalitatea unei zone sau sta iuni turistice, ca un sistem integrat cu mai multe subsisteme, care func ioneaz interdependent: re eaua de cazare i alimenta ie, de tratament, de agrement, de servicii tehnice (alimentare cu energie electric , termi , ap , canalizare, depozite), c i de comunica ie, alei drumuri tehnice etc. Aceste subsisteme re ele integrate conduc la optim a activit ii în zona/sta iunea respectiv i orice disfunc ie sectorial are implica ii în angrenajul general. Prin prisma dezvolt rii turismului durabil, toate aceste re ele sistemice trebuie organizate prin respectarea protec iei mediului înconjur tor i a valorific rii optime a resurselor turistice, dar i a unei zonific ri func ionale, viabile, ra ionale, respectându-se normele tehnice în vigoare. Amintim, printre altele, normele de protec ie hidrologic i sanitar , de amenajare a spa iilor verzi, amplasarea parc rilor, a terenurilor de sport etc., reglement ri care conduc la dezvoltarea unui turism ecologic.

Principiul rentabil i directe i indirecte Prin natura sa, amenajarea turistic trebuie s se încadreze în normele de prote ie a

mediului înconjur tor i a resurselor turistice, care au determinat-o, conform Legii nr. 137/1995 i actelor normative urm toare.

Dar, amenajarea turistic , indiferent de dimensiune i form are implica ii economice directe (rentabilitate, profit, amortizarea investi iei), da determin atragerea unor fluxuri

47

turistice, în condi iile unei echip ri turistice conforme cu dezvoltarea durabil a turismului. În acest sens, investi ia are i efecte directe, pozitive în dezvoltarea socio-economic a regiunii prin dezvoltarea infrastructurii i a altor servicii sau activit i ca i prin utilizarea for ei de munclocale.

Principiile generale de amenajare pentru sta iuni, zone turistice, agrement etc. sunt adaptabile oric ei echip ri i amenaj ri turistice ce stau la baza dezvolt i durabile a turismului.

Acestea sunt sus inute de norme tehnice de echipare i amenajare turisti , specifice sta iunilor turistice montane, balneoclimatice, de litoral, dot lor de agrement sau a echip rii turistice a ariilor periurbane, spa iilor rurale, p durilor de interes socio recreativ, domeniilor de vân toare i pescuit sportiv sau a rilor urbane, ca centre turistice.

48

ÎNTREB RI RECAPITULATIVE: 1. Defini i capacitatea de primire. 2. Ce este capacitatea ecologic de primire? Dar cea economic ? 3. Defini i capacitate de schimb turistic. 4. Care sunt factorii ce determi capacitate de schimb turistic?5. Eviden ia i caracteristicile factorilor de mediu ce determin capacitatea de schimb turistic. 6. Cum se calculeaz capacitate de schimb turistic? Dar num ul total de vizitatori? 7. Cum au definit turismul durabil Uniunea Interna ional de Conservare a Naturii, Federa ia Mondial pentru Ocrotirea Naturii i Federa ia European a Parcurilor Na ionale i Naturale? 8. Ce presupune în România aplicarea principiul integr rii armonioase a echipamentelor i dot lor turistice cu condi iile naturale i tradi iile arhitecturale, istorice i etnofolclorice ale unei zone? 9. Ce este amenajarea turistic a teritoriului? 10. Enumera i principiile de organizare i func ionare în amenajarea turistic durabil .

TESTE DE EVALUARE 1. Cine a definit capacitate de primire ca fiind "Capacitatea fizic , biologic , social i psihologi ca suport al activit ii turistice, f diminuarea calit ii mediului sau a satisfac iei vizitatorilor"?

a. Martin i Uysal, 1990 b. Dasmann, 1945 c. Lindsay, 1986

2. Num rul maxim de persoane care pot folosi o zon , f a aduce modific ri negative asupra mediului creat în acea zon sau asupra produsului însu i, reprezint :

a. o activitate turisti foarte dinamic b. balan a "normal între c l toria turistic multitudinea de resurse c. elasticitatea capacit ii de primire

3. În cazul "birdwatching", grupurile de vizitatori pe grup i pe zi nu dep esc:

a. 10-12 persoane b. 4-6 persoane c. 8-10 persoane

4. Num rul total de vizitatori/zi se poate ob ine prin formula:

S a. C s =

N b. N t = C s ´ R

c. R = h , t

5. Defini ia capacit ii de primire ca fiind "Num rul maxim de vizitatori ce pot fi g zdui i, f a

cauza deterior i excesive sau un declin al satisfac iei vizitatorilor" apar ine cercet orilor: a. Hovinen, 1982 i O' Reilly, 1986 b. Lime i Stankey, 1971 c. Wall i Mathieson, 1982

49

TESTE DE AUTOEVALUARE 1. Formula care permite estimarea capacit ii de schimb turistic dintr-o zon dat , care const în

divizarea supraf elor destinate a fi utilizate pentru turism i raportarea acestora la normele de utilizare a spa iului pentru diferite activit i, apar ine lui

a. Wall i Mathieson, 1982 b. Dasmann, 1945 c. Boulon, 1985

2. Defini ia dat capacit ii de primire turisti ca fiind "Tipul de exploatare pe care îl poate

suporta o zon dezvoltat , într-o anumit perioad de timp, pân la un anumit nivel, f r a produce daune excesive mediului înconjur tor sau experien ei vizitatorilor" apar ine lui:

a. Lime i Stankey, 1971b. Hovinen, 1982 i O' Reilly, 1986 c. Wall i Mathieson, 1982

3. Martin i Uysal, 1990, au definit capacitate de primire ca fiind:

a. "Num ul de vizitatori pe care îi poate g i un areal, f a se ajunge la un impact negativ asupra mediului fizic, asupra nivelului de acceptare social a oaspe ilor"

b. "Tipul de exploatare pe care îl poate suporta o zon dezvoltat , într-o anumit perioad de timp, pân la un anumit nivel, f a produce daune excesive mediului înconjur tor sau experien ei vizitatorilor"

c. "Num rul de indivizi ce poate fi suportat de un teritoriu dat, f degradarea sistemelor biologice i sociale"

4. Conform Raportului pentru dezvoltarea turismului din Uganda, PNUE, 1990, pentru turismul de observare a gorilelor, în Uganda a fost stabilit în 1989, în cursul etapei pilot a proiectului de restaurare i dezvoltare a turismului de observare a gorilelor din aceast ar , un maximum de

a. 10 vizitatori pe grup i pe zi b. 4 vizitatori pe grup i pe zi c. 12 vizitatori pe grup i pe zi

5. Coeficientul de rota ie este dat de formula:

Sa. C s = N

b. N t = C s ´ R

c. R = h , t

50

CAPITOLUL 4.

ECOTURISMUL TURISMUL VIITORULUI

Obiective:

- definirea i explicarea conceptului de ecoturism - prezentarea obiectivelor comune ecoturismului i dezvolt i economice

- prezentarea ecoturismului în arealele protejate - prezentarea ecoturismului în România

Rezumat:

În acest capitol se eviden iaz conceptul de ecoturism, cu toate formele de turism care, în activitatea lor, se bazea pe principii ecologice, adi f a deranja sau distruge mediul natural i construit, mo tenirea istoric i cultural , ci, dimpotriv , de a le proteja, conserva, dezvolta i a

realiza o dezvoltare durabil . Prin ecoturism, spa iul este privit atât pe plan cantitativ, prin "capacitatea de primire a

teritoriului" care poate fi natural sau creat de om i pe plan calitativ, cât i prin activitatea sau prin valoarea turistic a teritoriului, natura sau creat . Ambele laturi de abordare se înscriu în politica global de dezvoltare durabil a turismului.

Cuvinte cheie: ecoturism, turism ecologic, turism verde, arii protejate, amenajare turistic , ecoturism ecologic

4.1. CONCEPTE. DEFINI II. PRINCIPII

Sub genericul de ecoturism22 trebuie cuprinse toate formele de turism, care, în activitatea

lor, se bazeaz pe principii ecologice, adic f r a deranja sau distruge mediul natural i construit, mo tenirea istoric i cultural , ci, dimpotriv , de a le proteja, conserva, dezvolta i a realiza o dezvoltare durabil .

Turismul ecologic este o form de turism ce se desf oar pe baze ecologice, f a deranja sau distruge mediul natural i construit, mo tenirea istoric i cultural , ci, dimpotriv , de a le proteja, conserva i dezvolta i a realiza o dezvoltare durabil .

Turismul ecologic, component a dezvolt rii durabile este cunoscut i sub no iunile de turism "verde", turism "moale" sau turism "blând" în sensul c aceast form de turism cu o palet larg de activit i se desf oar în spa ii rurale (programe, circuite, sporturi, amena ri i echip ri turistice etc.), are cele mai reduse implica ii în degradarea i poluarea ecosistemelor naturale, rezerva ii ale biosferei, rezerva ii naturale. Organiza ia Mondial a Turismului (OMT) recomand , de altfel, pentru început, dezvoltarea cu prec dere a acestei forme de turism în zonele protejate în Uniunea Interna ional de Conservare a Naturii i Resurselor Similare (UICN) ar ta, în 1992, c , "ecoturismul este acel segment al turismului care implic str baterea zonelor naturale, relativ netulburate, pentru a admira peisajul i a te bucura de lumea plantelor i animalelor s lbatice ale acestora".

O alt defini ie, mai apropiat de conceptul de dezvoltare durabil , eviden iaz v "ecoturismul este un turism practicat în spa ii naturale s lbatice sau pu in modificate de om i care trebuie s constituie i s asigure protec ia naturii i dezvoltarea economi a comunit ilor locale".

Organiza ia Mondial a turismului (OMT) recomand , de altfel, pentru început, dezvoltarea cu prec e a ecoturismului în zonele protejate.

22 În concep ia autorului exist o similitudine între turismul durabil, turismul ecologic i ecoturism, care nu trebuie restric ionat, ca activitate (conceptual), numai la zonele protejate.

51

Defini ia acceptat de OMT este relevant : "ecoturismul este forma de turism în care principala motiva ie este observarea i aprecierea naturii i a tradi iilor locale", iar condi iile ce trebuie îndeplinite relev destina ia cert a acestei forme de turism:

· conservarea i protejarea naturii, folosirea resurselor umane locale; · caracterul educativ i respect pentru natur ; · con tientizarea protej rii naturii în rândul turi tilor i comunit ii locale; · minimalizarea impactului negativ asupra mediului natural i socio-cultural.

De fapt, n iunile de turism ecologic, ecoturism nu trebuie s ai o adresabilitate restrictiv (numai pentru zonele protejate), deoarece întreaga activitate de turism trebuie s se desf oare dup principii ecologice, adic în contextul dezvolt i durabile a economiei i a turismului i de aceea prefer m categoria de turism ecologic.

De i ecoturismul se leag de declararea primului parc na ional din lume - Yellowstone (SUA), în 1872, conceptul de ecoturism a a rut în anii '70 ca o alternativ la turismul de ma , cu dezvoltare intensiv i la turismul clasic, de tip industrial, în sta iuni turistice sau centre urbane supraaglomerate cu infrastructur general i structuri turistice i, în mod corespun tor, cu turi ti.

No iunea de ecoturism a fost definit în anul 1991, cu ocazia seminarului interna ional privind ecoturismul, organizat de Consiliul de Exper i pentru Mediul Înconjur tor din Canada (CEAC), când s-a concluzionat c "Ecoturismul este o experien a c l toriei, care pune în lumin natura, contribuind la conservarea ecosistemelor i, în acela i timp, respectând integritatea comunit ilor gazd ".

Astfel, ecoturismul presupune, în practicarea sa, desf urarea atât a activit ilor turistice, cât i a celor economice conexe acestora, într-un mediu agreabil, nepoluat, cu priveli ti pitore ti,reconfortante i nealterate. Practicarea ecoturismului impune protejarea zonelor sau a resurselor turistice, care sunt destinate studierii, admira iei, recreerii i refacerii fizice i psihice i nu distrugerii acestora.

O alt defini ie reitereaz acelea i concepte, i anume: ecoturismul este "un turism practicat în spa ii pu in modificate de om, i care trebuie s contribuie nemijlocit la protec ia naturii i la buna stare a popula iei locale (Sylvie Blagny, 1992).

În sens mai restrâns, ecoturismul se bazeaz pe observarea naturii, oferind produse turistice distincte, specifice formelor de turism cultural, tiin ific, de cercetare, fiind practicat în

rile cu o remarcabil biodiversitate, care de in rezerva ii naturale, parcuri na ionale i comunit i locale, care i-au p trat nealterate obiceiurile i tradi iile.

Ecoturismul presupune conducerea, organizarea i dezvoltarea activit ii de turism cu scopul de a nu deranja sau distruge echilibrul natural, mediul înconjur tor cu resursele turistice naturale i valorile cultural-istorice sau tehnico-economice i de a realiza o exploatare durabil a acestora.

Ecoturismul, cei mai mul i speciali ti i organizatori de turism, este un mijloc (instrument) de salvare a habitatelor naturale (cu vie uitoarele lor) i a valorilor istorice i culturale te cu degradarea i distrugerea lor prin turismul intensiv, de mas sau prin vân toare (Parcul Na ional al Gorilelor din Uganda (PNUE, 1992), Parcul Na ional Amboseli Kenya, Parcul Na ional Virgin Islands din Caraibe, recifele de corali din insulele Comores, Reunion sau cele din Mozambic, Madagascar, Canyonlands National National Park SUA); de aceea ecoturismul a fost asociat parcurilor na ionale i rezerva iilor similare, unde se reg te al turi de func ia de protejare i conservare i aceea de investi ii pentru protec ie, dar i pentru sprijinirea dezvolt rii economiei rurale tradi ionale i a men inerii tradi iilor sociale i cultural istorice ale comunit ilor locale.

Prin n iunea de ecoturism, spa iul este privit sub dubla iposta i anume: pe plan cantitativ, prin "capacitatea de primire a teritoriului" care poate fi natural sau creat de om i pe plan calitativ, prin activitatea sau prin valoarea turistic a teritoriului, natural sau creat . Ambele laturi de abordare se înscriu în politica global de dezvoltare durabil a turismului. O

52

asemenea politic turisti are ca scop s asigure o func ionare ecologic , economic , social- cultural pe baza unei utiliz ri ra ionale i eficiente ale resurselor.

Dezvoltarea ecologi a turismului vizeaz patru direc ii: · exploatarea a resurselor turistice i mediului înconju tor natural i construit;

reducerea presiunii asupra arealelor celor mai intens exploatate prin introducerea în circuit a altor areale turistice (direc ia economi );

· protejarea i conservarea resurselor turistice i a ecosistemelor ce se circumscriu acestora; reducerea i eliminarea de eurilor, reciclarea lor, diminuarea scoaterii terenurilor din circuitul agricol i silvic (direc ia ecologic );

· protejarea i dezvoltarea economi i socio-cultural a comunit ilor locale din arealul respectiv sau din apropierea acestuia, dezvoltarea economiei tradi ionale i cr terea num ului de locuri de munc ; valorificarea elementelor cultural istorice care exprimidentitatea cultural i dezvolt spiritul de toleran (direc ia social );

· surse de finan pentru protejarea mediului, a habitatelor naturale i construite i a economiei comunit ilor locale (surse de finan are).

Se remarc faptul c aceste obiective, prin con inutul lor, se circumscriu la dou concepte: exploatarea optim i durabil a resurselor i protejarea i dezvoltarea economico- social a comunit ilor locale.

A adar, ecoturismul trebuie s asigure: exploatarea optim i durabil a resurselor i a mediului înconjur tor, avantaje economice i sociale popula iei rezidente, compatibilitate între popula ia local i cea turistic i interes pentru dezvoltare durabil , l girea spectrului de activit i economice tradi ionale i crearea de oportunit i pentru valorificarea optim a resurselor turistice i introducerea în circuitul economic a noi obiective i areale turistice.

Aceste principii au fost reiterate i în Declara ia Conferin ei Interna ionale de la Berlin privind raportul dintre biodiversitate i turism (6 8 martie 1997), care puncteaz consensul dintre turismul durabil i protec ia mediului, i anume: · turismul durabil, mai ales prin ecoturism, permite folosirea ra ional a diversit ii biologice i

contribuie la dezvoltarea sa; · dezvoltarea activit ilor turistice trebuie s se realizeze într-o manie de echilibru i

eficien durabil i s poat fi controlat ; · acordarea unei aten ii speciale pentru formele de turism practicate în zonele ecologice i

culturale fragile, unde se cere evitat turismul de mas ; · to partenerii interesa i, atât din sectorul privat cât i de stat, trebuie s se implice în

sus inerea unui turism durabil prin realizarea unor produse turistice de marc i a unor coduri de comportament pentru to participan ii (tur ti, personal angajat, localnici);

· atragerea popula iei locale i a institu iilor locale în aplicarea acestor principii de ac iune ecoturistic pentru a fi principalii beneficiari ai turismului ecologic.

Aceste principii generale completeaz pe cele enun ate la Agroturism, întregind conceptulde turism ecologic.

Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului cu deosebire în ariile protejate, dar i în altele cu un mediu fragil, i a principiilor sale are un dublu scop: pe de o parte, valorificarea integral a resurselor naturale i culturale, cu îmbu t irea calit ii vie ii în comunit ile locale, iar, pe de alt parte, satisfacerea motiva iilor i cerin elor turi tilor în conco cu conservarea mediului i a resurselor pentru genera iile viitoare.

În anumite arii turistice din Africa, Oceania etc. impactul fluxurilor turistice are implica ii mari în mediul natural, dar i în vi social , economi i cultural a comunit ilor locale, conducând la deteriorarea acestora.

În acest sens, prin explicarea corect a principiilor de baz , ecoturismul trebuie s condu la dimensionarea riguroas a fluxurilor de turi ti, modelarea comportamentului ecoturistului i stabilirea pertinent a pragului de toleran suportat de popula ia local , pentru men inerea autenticit ii comunit ilor, evitând, astfel, limita suportabilit ii, care înseamndegradare ireversibil .

53

Turismul rural cu componenta sa agroturismul, turismul tiin ific i cel profesional se vor impune ca forme ale turismului ecologic.

De men ionat, în acest sens, contribu ia turismului la dezvoltarea rural , dac popula ia local particip la desf urarea lui, acesta fiind, totodat , i un mijloc de protec ie a mediului, a tradi iilor economice i cultural istorice rurale, locale.

Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii este o zon protejat , unde ecoturismul se poate aplica i dezvolta în toat complexitatea sa. Aici se împletesc cerin ele de protejare a ecosistemelor

deltaice i de conservare a ariilor naturale înc nederanjate de om cu men inerea i dezvoltarea economiei locale tradi ionale i a habitatelor umane cu tradi iile lor ancestrale (vezi studiul de caz).

Statisticile mondiale (Conferin Mondial Ecotur, 1997) precizeaz c ecoturismul a generat circa 2 miliarde USD la nivel mondial (1997), iar turismul în zone protejate ecologice i cu poten ial natural deosebit reprezint cca. 20% din c l toriile interna ionale.

4.2. ECOTURISMUL I DEZVOLTAREA ECONOMIC

Activitatea de ecoturism, pe lâng ancorarea i în zona durabilului, se g e te în pas cu

integrarea economi i generea structuri de dezvoltare necesare sus inerii tranzi iei. Aceasta, întrucât, în sensul real al ecoturismului, se reg sesc modernizarea infrastructurii, dezvoltarea rural urban durabil , utilizarea de forme de energie neconven ionale i de tehnologii nepoluante.

În accep iunea unui num r tot mai mare de special ti, teoreticieni i practicieni ai domeniului, se contureaz câteva obiective comune ecoturismului i economiei, i anume: · industria de orice natur i odat în plus cea turistic , nu trebuie s degradeze resursele, ci s

fie dezvoltat de o asemenea manier , încât s protejeze mediul; · activit ile economice trebuie s asigure beneficii pe termen lung, pentru resurse, comunit i

locale i industrie, sub forma conserv rii resurselor, sau beneficii tiin ifice, sociale, culturale sau economice;

· necesitatea asigur rii unor experien directe, care s implice participarea i culturalizarea turi tilor;

· implicarea educa iei ecologice la nivelul tuturor categoriilor de "actori": comunit i locale, organiza ii guvernamentale i nonguvernamentale, agen i economici i turi ti, înaintea, în timpul i dup consumarea serviciilor turistice;

· încurajarea recunoa terii unanime a valorii intrinseci a resurselor; · recunoa terea ideii resursele sunt, totu i, limitate, i a necesit ii accept rii unui

management orientat spre înlocuitori ai acestora; · promovarea ideii asocierii i conlucr rii între mai mul i "actori", care pot fi organiza ii

guvernamentale i nonguvernamentale, agen i economici, oameni de tii i localnici; · nevoia sus inerii i promov rii responsabilit ii morale i etice, precum i a atitudinii

îndreptate spre conservarea i protejarea mediului natural i cultural de c tre to agen ii, de toate preocup le i orient le.

O parte din aceste obiective au fost cuprinse într-o list a celor mai indicate practici din turismul durabil analizate la Conferin pentru Performan ele Turismului Global, 1992.

4.3. ECOTURISMUL I ZONELE PROTEJATE

Ecoturismul, în accep iunea restrâns , are, prin urmare, drept "materie prim ", sau

destina ie de consum turistic zonele protejate, rezerva iile naturale, ale biosferei i parcurile na ionale.

54

Ideea organi rii parcurilor na ionale i naturale, a rezerva iilor biosferei, a t mai întâi în rile dezvoltate din punct de vedere industrial, ca o motiva ie social i educativ . Cu timpul, suprafe ele amenajate s-au extins pe plan interna ional, la ora actual ONU are înregistrate peste 2600 parcuri na ionale, naturale sau rezerva ii ale biosferei, acoperind un areal de 4 milioane km2 în 124 de ri (UICN, 1992, OMT, 1993).

Amenajarea turistic a acestor spa ii naturale ocrotite, variaz de la o ar la alta, a a cum difer i echipamentele turistice ale fiec ui parc, acestea fiind determinate în mare m r de specificul obiectelor sale naturale, dot rile existente încadrându-se cantitativ în limitele impuse de ecosistemele respective, a c or dep ire poate perturba echilibrul lor.

Dot rile turistice cuprind în ansamblu, unit i de cazare foarte diversificate (de campare, cabane, vile, hoteluri, sate de vacan ), restaurare (restaurante moderne cu specific zonal, fast - food), dot ri de agrement i sport (instala ii sportive diverse, pârtii naturale de schi, piscine, echita ie etc.), caracteristice fiec ui loc, func ie de tipul de resurse turistice existente.

Indiferent de gradul de dotare al acestor parcuri, fiecare dintre ele trebuie s aib un echipament turistic minim, constituit din instala ii diverse, aflate pe tot parcursul parcului, dar în arii nerestric ionate pentru protejare, poteci i alei marcate, locuri de odihn i amenaj ri specifice pentru vizitarea diferitelor obiective naturale.

Valorificarea prin turism a ariilor protejate, presupune urm toarele ac iuni, realizate în prealabil: · stabilirea judicioas a punctelor de intrare i ie ire a turistului în spa ii i rezerva ii, a

itinerariilor; · organizarea centrului de vizitare informare turistic ;· realizarea infrastructurii generale (re ea rutier stradal , pietonal , parc i, alimentare cu ap ,

curent electric etc.); · organizarea circula iei turistice, ceea ce presupune stabilirea fluxului turistic, a dimensiunilor

acestuia, departajarea orar pe grupe de vizitare, frecven acestora, durata vizit rii etc.; · amenajarea turistic în conformitate cu condi iile concrete, specificul resurselor i cu

principiile de amenajare a teritoriului turistic i cu indicatorii dezvolt rii standard; · amenajarea pentru vizitare a obiectivelor turistice; · refacerea peisajelor i a obiectivelor turistice degradate etc.

Toate aceste ac iuni care creea condi ii optime motiva iei consumului turistic cercetare, studiu, recreere, culturalizare , trebuie s fie realizate foarte atent, pentru a nu distorsiona ambientul, peisajul, autenticul i mai ales vi animalelor, plantelor i a localnicilor.

Cele mai bine amenajate i frecventate parcuri na ionale din lume sunt: Yellowstone, Navajoland, Grand Canyon etc. în SUA, Krüger, Gemsbok în R. Africa de Sud, Kafu în Zambia, Serengeti în Tanzania, Amboseli în Kenia, Salonga Kabuzi Benga în Zair, Nikob Koba în Senegal, La Vanoise, Cevennes în Fran a, Tatra Înalt (Tanop) în Slovacia, Plitvice în Croa ia etc. În unele parcuri americane (0,5 2 milioane ha) se înregistreaz pân la 3 mil. turi ti anual (Yellowstone, Yosimite, Navajoland, Grand Canyon etc.)

4.4. ECOTURISMUL ÎN ROMÂNIA

În România, activitatea de turism pe principii ecologice trebuie s ai la baz legisla ia

româneasc i alte acte normative sau directive ale unor organiza ii mondiale i care sprijiaceste demersuri.

În România, s-au elaborat în acest sens o serie de legi, unele organice, care privesc protec ia mediului înconjur tor, urbanismul i amenajarea teritoriului, ca i acte normative privind documenta iile de urbanism, regimul ariilor protejate i al monumentelor naturii, al

55

a rilor umane, eliberarea acordului de mediu pentru planurile de urbanism i amenajarea teritoriului, studiile de impact ecologic i social, bilan ul de mediu etc.23

Ministerul Turismului a ini iat o serie de acte normative pentru utilizarea i protejarea plajelor marine, a ariilor montane i sta iunilor turistice, constituirea i protejarea patrimoniului turistic, organizarea i desf urarea activit ii de turism în România, iar Ministerul S t ii a ini iat o ordonan de urgen privind sta iunile balneare, climatice i balneoclimatice (OG nr. 111/2000) i alte acte normative privind utilizarea i protejarea resurselor balneo-terapeutice.

România s-a constituit parte la multe organiza ii i conven ii mondiale i europene i a semnat o serie de documente care stipuleaz protejarea naturii, a habitatelor umane, dezvoltarea turismului pe principii ecologice, i, ca parte semnatar , respect recomand rile i directivele acestor institu ii i cu prec dere ale UE. Dealtfel, adaptarea i racordarea legisla iei române ti la aceea a UE este o condi ie de integrare economic i social a României în structurile acesteia.

Prin Legea nr. 5/2000 s-au eviden iat zonele naturale protejate de interes na ional i monumentele naturii, precum i valorile de patrimoniu cultural na ional. Astfel, s-au aprobat 17 rezerva ii ale biosferei, parcuri na ionale sau naturale, 827 de rezerva ii i monumente ale naturii i 681 valori de patrimoniu de interes na ional (monumente istorice de valoare na ional ).

Zonele naturale protejate de interes na ional i monumentele naturii au un anumit scop i management, iar gospod rirea i utilizarea se stabilesc prin regulamente i planuri proprii de prote ie i conservare aprobat de autorit ile na ionale tiin ifice i administrative abilitate (Legea nr. 462/2001).

Aceste zone protejate i monumente ale naturii pot intra în circuitul turistic, oferind posibilitatea vizit rii în scopuri tiin ifice, educa ionale, recreative i turistice. Excep ie fac rezerva iile tiin ifice strict protejate, ariile de conservare i ariile de prote ie specialavifaunistic , ultimele dou categorii sunt sub inciden Directivei 92/43/CEE/1992, privind conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice i vor face parte din re eaua european NATURA 2000, dup recunoa terea statutului lor de c tre Comisia European (OUG 236/2000).

În România sunt pu ine zone protejate introduse în circuitul turistic (ecoturism). Este vorba de Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii, Parcul Na ional Retezat, Parcul Na ional Rodna (care au unele arii declarate Rezerva ii ale Biosferei), dar numai primele dou dispun de administra ii proprii i programe de valorificare economic , inclusiv turistic . În perspectiv , vor deveni destina ii turistice (pentru ecoturism) Parcul Na ional Ceahl u i Parcul Na ional Piatra Craiului.

Patrimoniul cultural de importan na ional este inclus în circuitul turistic, în cea mai mare parte, valorificarea acestuia depinzând de stadiul de conservare a monumentelor, nivelul de restaurare i amenajare pentru vizitare i, de aceea, multe dintre valorile culturale nu pot fi expuse publicului. Sunt exceptate de la vizitare valori culturale excep ionale, clasate la categoriile de tezaur i fond na ional.

În România, deci, sunt asigurate condi iile legislative privind dezvoltarea ecoturismului în sensul strict al valorific rii zonelor protejate, dar i a turismului, în general, care trebuie s se desf oare pe principii ecologice i contextul dezvolt rii durabile a economiei în general, i a

23 Legea nr. 82/1993 privind constituirea "Rezerva ei Biosferei Delta Dun rii", Ordonan privind protejarea patrimoniului cultural na ional (68/1994); Legea protec iei mediului nr. 137/1995, republicat în 1999 i în MO nr. 70/2000 cu modific ri; Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional sec iunea a III-a zone protejate; Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordona ei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei i faunei lbatice; Legea nr. 750/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul; alte HG i Ordine ale ministerelor din domeniul mediului i lucr rilor publice etc. Pe plan mondial sunt o serie de organisme interna ionale ca Uniunea Interna onal de Conservare a Naturii i Resurselor Similare (UICN); Programul Na iunilor Unite pentru Mediu (PNUE); Funda ia Intern ional pentru Via a S batic (WWF); Organiz ia Mondial a Turismului (OMT); Comisia European pentru Mediu i Dezvoltare; Conven ia de Conservare a Vie ii S batice i Habitatelor Na ionale de pe Teritoriul European (Conven ia de la Berna); Conven ia pentru Dezvoltare Durabil ; Conven ia Zonelor Umede de la Ramsar Iran; Programul "Omul i Biosfera" (MAB); UNESCO Patrimoniul Mondial Cultural i Natural etc.

56

activit ii de turism în special. Activitatea de turism în zonele protejate îmbrac forme diferite, specifice i complexe, amenajarea turistic ridicând probleme legate atât de protejarea i conservarea ecosistemelor, cât i de dezvoltarea infrastructurii generale, a echipamentelor i dot lor pentru recreere i turism. De aceea dezvoltarea activit ii de ecoturism în zone protejate face prin respectarea anumitor condi ii i anume: · valorificarea i amenajarea ariilor protejate (parcuri na ionale i naturale, rezerva ii ale

biosferei, rezerva ii naturale, monumente ale naturii) se realizeaz în spiritul actelor normative, în mod global i integrator, în raport cu complexitatea i specificul poten ialului natural, uman i turistic i cu gradul de dezvoltare economico-social a zonei protejate i regiunii limitrofe;

· alegerea i punerea în practi a celor mai bune proiecte de valorificare i amenajare turisti se face numai în urma unor studii de oportunitate i fezabilitate i de impact ecologic;

· asigurarea suportului i echilibrului financiar necesar punerii în practi a proiectului ales, având în vedere costurile economice i ecologice;

· l rgirea cooper rii cu autorit ile i popula ia local privind arealele protejate i realizarea unui parteneriat între acestea i administra ia zonelor protejate;

· activit ile intermediarilor din turism i ale ghizilor, în arealele protejate trebuie s fie în conco cu normele de prote ie a mediului i comunit ilor locale (vezi rezerva iile biosferei);

· cre terea contribu iei financiare i practice a firmelor prestatoare de servicii turistice, ca i a intermediarilor din turism, la protec ia arealelor ocrotite;

· proiectarea unei politici de promovare i de marketing specifice ariilor protejate, în concordan cu respectarea regimului de prote ie i conservare a acestora;

· crearea tuturor condi iilor de evitare a impactului de poluare i degradare nedorit a mediului, ecosistemelor i speciilor de flor faun .

În aceste condi ii, planificarea i valorificarea ecoturisti devin procese continue, supuse periodic unei analize de impact, unde toate activit ile turistice s fie adaptate la situa ia concret a fie ei arii protejate, ce prezint importante valen turistice.

4.5.TURISMUL DE LITORAL

4.5.1. Poten ialul natural i antropic

Litoralul românesc al rii Negre se întinde pe o lungime de 245 km, de la Gurile

Dun rii în partea de nord (bra ul Chilia frontiera rii cu Ucraina) i pân la Vama Veche situat la grani cu Bulgaria la sud. Între Gura Chiliei i Sfântul Gheorghe, pe o distan de 40 km, rmul marin este reprezentat de limita Deltei Dun rii. De la Sfântul Gheorghe la Capul Midia se desf oar o zon cu nisipuri joase în mare parte dominat de prezen a complexului lagunar Razelm.

Pe lungimea litoralului se disting dou sectoare diferite ca natur : la nord de Capul Midia, litoralul este alc tuit din plaje joase, nisipoase cu forma iuni care atest geneza fluvial(întinderi acoperite cu stuf, lagune, grinduri) i la sud de Constan litoralul este alc tuit dintr-o succesiune de promotorii între care se desf oar alveole concave de coast , cu falez înalt , aici întâlnindu-se cordoane litorale care delimiteaz lacurile Ta aul, Mamaia, Agigea, Techirghiol, Tatl ac i Neptun. Zona sudic a litoralului, acolo unde se g sesc sta iunile de litoral amenajate special pentru practicarea turismului de litoral este situat între paralela de 44° i paralela 43° 25 latitudine nordi i se întinde pe 82 km.

Condi iile climatice ale litoralului românesc sunt dintre cele mai favorabile cu o clim blân i uscat , vara zilele fiind lungi i c lduroase. Durata de str lucire a soarelui în luna iulie este de 10 12 ore pe zi. Temperatura medie în timpul verii este de 24°C, iar media

57