ECONOMIE XI Suport Curs

7/23/2019 ECONOMIE XI Suport Curs

1/9

E C O N O M I E CLASA A-XI-A

Cuprins

CAPITOLUL I INTRODUCERE..............................................................................................................................1

I.1. CE ESTE ECONOMIA ?..............................................................................................................................1

CAPITOLUL II CONSUMATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL.........................................2

II.1. NEVOILE SI ACTIVITATEA UMANA...........................................................................................................2

II.2. RESURSELE SI RATIONALITATEA UTILIZARII LOR....................................................................3II.3. BUNURILE SI SERVICIILE - OBIECT AL CONSUMULUI............................................................3

II.. COSTUL DE OPORTUNITATE IN DECIZIA DE CONSUM.................................................................

II.!. UTILITATEA ECONOMICA....................................................................................................................

II.". MAXIMIZAREA SATIS#ACTIEI CONSUMATORULUI$ PRO%RAMUL DE AC&IZITII...............!

CAPITOLUL III INTREPRINZATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL.............................!

III.1. PRODUCATORUL' INTREPRINZATORUL.......................................................................................... !

III.2. PROPRIETATEA SI LIBERA INITIATIVA....................................................................................... !

III.3. LIBERA INITIATIVA..............................................................................................................................."

III.. #ACTORII DE PRODUCTIE.................................................................................................................."

III.!. MUNCA( PRINCIPALUL #ACTOR DE PRODUCTIE.........................................................................)III.". NATURA......................................................................................................................................................*

III.). CAPITALUL...............................................................................................................................................*

III.*. TIPURI DE INTREPRINDERI IN ECONOMIA ROMANEASCA..................................................*

III.+. PRODUCTIVITATEA SI E#ICIENTA ECONOMICA........................................................................+

CAPITOLUL I INTRODUCERE

I.1. CE ESTE ECONOMIA ?

E,ni/(din limba greac [oikos], 'cas' i [nomos], 'conducere') este o tiin social ce studiazroduc ia i des!acerea,comer ul i consumul de bunuri i ser"icii# $erezinta a nsamblul acti"it ilor umanedes! urate %n s!era roduc iei, distribu iei i consumului bunurilor materiale i ser"iciilor#

&naliza stiinti!ica a economiei este dublu centenara. A0/ Si a ublicat oera sa de ionierat in domeniuleconomic &vutia natiunilor. O cercetare asupra naturii si cauzelor ei in anul 1))"( an memorabil si rin D,4/r/i/ 0In0pn0n/ americana# n 1*") 5/r4 M/r6ublica Capitalul si a!irma ca societatea caitalista este condamnata, "acunoaste crize, miscari re"olutionare si socialism# 7n M/8n/r0 58nsublica in *+ lucrarea Teoria generalaa ocuparii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor# &ceasta oera !undamentata rezinta o conceptienoua asura ECONOMIEI menita sa ser"easca ca 9/:/ entrupoliticile guvernamentale, monetare si !iscale, utile

entru reducerea e!ectelor negati"e ale !luctuatiilor ciclice mani!estate in acti"itatea economica#

conomia a cunoscut c-te"a !aze succesi"e.Economia antic. aceasta se baza e o agricultur de subzisten #Revolu ia industrial , care a mic orat rolul agriculturii de subzisten , sc/imb-nd agricultura %n ultimele trei secole %ntr0 una bazat e monoculturi i agricultur e1tensi"# 2re terea economic a a"ut loc cu recdere %n minerit, construc ii i industria manu!acturier#

3n economia modern asociet ii de consum un rol tot mai imortant %l 4oac ser"iciile, !inan ele i te/nologia# 3n economia modern e1ist trei sectoare rinciale de acti"itate.0 5ectorul rimar, /;ri,u4ur/, imlic e1tragerea i roducerea de materii rime cum ar !i crbunele, lemnul, !ierul etc#0 5ectorul secundar, in0usri/, imlic trans!ormarea materiilor rime %n bunuri#0 5ectorul ter iar, sr


2/9

Mi,r,ni/ rerezinta ansamblu de rocese si de !enomene economice, relatii si legaturi cauzale si!unctionale ale acestora, care se !ormeaza la ni"elul unitatilor economice ale !amiliilor si al "erigiilor administrati"0teritoriale de baza# 8ezoeconomia analizeaza si cerceteaza "iata economica de la ni"elul subramurilor, ramurilor sizonelor economice#

Mi,r,ni/se ocu cu studiul comortamentului economic al di!eri ilor consumatori (teoria bugetar), al!irmei (teoria roduc iei) si roblematica %mr irii bunurilor limitate si a "enitului limitat# 3n cadrul microeconomiei indi"izii sunt "zu i ca !or de munc, ca i consumatori ai bunurilor roduse, e care ace tia le consum cu scoul de a0 i ma1imiza !olosin a# 9nit ile de roduc ie utilizeaz !actorii de roduc ie cum ar !i munca, caitalul, rogresul tiin i!ic

cu scoul de a ma1imiza ro!itul#Tri/ ,nsu/ru4uise ocu cu studiul cererii e ia a bunurilor# 3n cadrul acestei teorii este analizat

utilitatea consumatorului, e1rimat rin cantitatea tuturor bunurilor e care el le cumar %ntr0o anumit erioad# :aaceasta, re!erin ele i curbele de indi!eren 4oac un rol !oarte imortant#

Tri/ pr0u, ii se ocu cu studiul o!ertei e ia a bunurilor# 7ornind de la o !unc ie de roduc ie care red rela ia dintre !actorii de inut i cei de outut, se cerceteaz de c-t inut e ne"oie entru roducerea anumitor cantit i de

roduc ie# Tri/ pr uri4r cerceteaz e!ectele %ntalnirii cererii cu o!erta e ia a bunurilor#M/,r,ni/ este un domeniu al tiin elor economice # 5re deosebire de microeconomie, macroeconomia

lucreaz cu mrimi agregate, cerceteaz comortamentul economiei %n general, cum ar !i "enitul total sau gradul deocuare al !or ei de munc, rata in!la iei sau oscila iile con4uncturale# 8acroeconomia %ncearc s gseasc e1lica ii

entru aceste oscila ii, s gseasc !actorii de control rele"an i i s stabileasc deenden ele acestora# 3n centrul aten iei teoriilor macroeconomice se a!l, %n !inal, rolul e care statul %l are %n %ntreg conte1tul

economic; din aceste teorii deri"eaz cerin e adresate oliticii economice#


3/9


4/9

II.. COSTUL DE OPORTUNITATE IN DECIZIA DE CONSUM

2B87B$=&8C=9: $&=BC&: al consumatorului este acela care asigura un ma1imum de satis!actie inconsum cu un minimum de c/eltuieli, aceasta se g/ideaza dua criteriul e!icientei economice#

8ultitudinea trebuintelor e1istente in orice moment si caracterul limitat al resurselor ( "enitul limitat), ildetermina e consumator sa aleaga, sa decida ce considera ca este rioritar#

2ostul de oortunitate al deciziei de consum este de!init rin "aloarea renuntarii consumatorului# ?aca nuc/eltuieste o suma de bani entru a ac/izitiona bunuri de consum, indi"idul oate amana actul consumului# n acest sens

el comara e!ectul rezent al consumului cu un e!ect scontat intr0un moment "iitor# Danii nec/eltuiti sunt economisiti# E2u totii economisim entru a ne utea cumara ce"a intr0un moment "iitor. o casa noua, o masina, !rigider, uncalculator,etc#E

&tunci cand "a lua decizia de a c/eltui o anumita suma de bani entru consum, indi"idul "a alege intre di!eritebunuri tinand cont de costul de oortunitate#

II.!. UTILITATEA ECONOMICA

Bunuri4 ,ni, sun 0sin/ ,nsuu4ui. Brice consumator urmareste ca in sc/imbul sumei latiteentru un bun sa obtina o satis!actie ma1ima# 7e cumarator il intereseaza deci, utilitatea bunului cumarat# ?e regula,

este util ceea ce este de !olos# Ui4i//( in sens general, reprezinta capacitatea unui bun de a satisface o nevoie. Dazautilitatii o constituie rorietatile (insusirile) !iecarui bun economic#

?in perspectiva economica, intereseaza cat de mare este e!ectul unui consum, adica reactiile consumatorilor#8asura acestei reactii in consum se numeste utilitate economica. 9tilitatea economica reda legatura e1istenta intrecaracteristicile rorii ale bunurilor si ne"oile si re!erintele consumatorului#

UTILITATEA ECONOMICA ,ns/ in s/is/,i/ rsii/ 0 un in0i modi!icarea utilitatii totale;HG > modi!icarea cantitatii#

9tilitatea totala (9t) reda ni"elul satis!actiei totale resimtite de e urma intregii actiuni de consum# 5e calculeazani"elul cumulat ca suma a utilitatilor marginale# Ut = Eumg

"olutia utilitatii marginale este redata de L;/ 4ui %OSSEN sau 4;/ ui4i/ii /r;in/4 0s,rs,/n0.&ceasta se re!era la !atul ca, e masura ce creste cantitatea consumata dintr0un bun, sorul de utilitate este din ce in cemai mic, de"enind nul (zero) in unctul de satietate# Bdata cu cresterea cantitatii consumate.E utilitatea totala creste, dar cu o ratie descrescatoare, ana la un unct de ma1im ( saturare), dua care incee sa scada;E utilitatea marginala descreste,dar este oziti"a, ana in unctul in care este egala cu zero (acest unct coincide cu acelain care utilitatea totala este ma1ima), dua care utilitatea marginala de"ine negati"a (este zona in care utilitatea totalaincee sa scada)#

7ag# I


5/9

II.". MAXIMIZAREA SATIS#ACTIEI CONSUMATORULUI$ PRO%RAMUL DE AC&IZITII

5coul oricarui consumator este o cat mai buna satis!acere a ne"oilor sale# &tingerea acestui obiecti" se oaterealiza numai cu conditia mani!estarii unui comortament rational# 7arametri !iresti intre care se mani!estacomortamentul consumatorului sunt. un venit intotdeauna limitat si trebuinte nelimitate,de unde ne"oia de a alege intremai multe bunuri cu utilitati di!erite#

&legerea consumatorului rational se conduce dua criteriul eficientei economice: ma1imum de satis!acere atrebuintelor cu un minimum de e!ort sau c/eltuieli# ste ceea ce determina elaborarea unui program de achizitii.

?e cele mai multe ori, oamenii consuma combinatii de bunuri#Dugetul trebuie ast!el alocat incat ultima unitate monetara c/eltuita entru ac/izitionarea unui bun sa duca la

obtinerea aceleasi satis!actii sulimentare rin ac/izitionarea altui bun#&ceasta este continutul legii utilitatii marginale pe unitatea monetara, !ormulate de 7# 5amuelson#

Regula de maximizare a utilitatii. U;6'P6 U;8'P8> U;6'U;8 P6'P8 , unde.9mg1 si 9mg6 rerezinta utilitatile marginale generate de consumarea bunurilor G si J iar71 si 76 sunt returile bunurilor#

CAPITOLUL III INTREPRINZATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL

III.1. PRODUCATORUL' INTREPRINZATORUL

N!RE"RN#A!$RU% este ersoana care initiaza o a!acere , in"estind bani, tim, energie, utere de munca sicreati"itate, cu scoul de a obtine un ro!it cat mai mare#

9n intrerinzator se caracterizeaza in rimul rand rin siritul sau intrerinzator# &cesta consta in caacitatea dea genera sc/imbari cu caracter ino"ator, de a "edea, de a gandi si a !ace alt!el si alt ce"a decat ma4oritatea oamenilor, de aa"ea un alt mod de a une o roblema si de a o solutiona#

$olul roducatoruluiKintrerinzatorului consta in.0 creearea de bunuri noi care sunt cautate e iata;0 luarea de decizii cu ri"ire la ne"oile umane ce urmeaza a !i satis!acute si ce resurse disonibile ot !i mobilizate inacest sco;0 stabilirea roortiilor intre !actorii materiali si umani, modul de organizare a acti"itatii si te/nologiile necesare;0 asumarea riscurilor calculate, ast!el incat sa castige;0 a a"ea un sirit indeendent, animat de dorinta de autonomie in actiune;0 otimismul, !le1ibilitatea si dinamismul acti"itatilor intrerinse#

7rincialul obiecti" al intrerinzatorului este acela de a obtine pri. Pentru aceasta trebuie sa roduca#ntrerinzatorulKroducatorul este urtatorul o!ertei e iata# ste subiectul acti" care rerezinta toate deciziile

necesare obtinerii roduselor si ser"iciilor o!erite e iata, inceand cu momentul initierii lor si ana in momentuldes!acerii acestora e iata#

Pr0u,i/ este activitatea umana care se manifesta prin crearea de bunuri si servicii capabile sa satisfaca nevoi/

dorinte.

III.2. PROPRIETATEA SI LIBERA INITIATIVA

PROPRIETATEA rerezinta relatia dintre oameni (indi"izi, gruuri, societate),cu ri"ire la insusirea bunurilore1istente sau roduse de societate# $aortul de rorietate atrage dua sine dreturi sau atribute care re"in detinatorilor

rorietatii# &cestea se re!era la.

osesia(dretul de osesiune) > insusirea de catre ersoanaKinstitutie a bunurilor;

disozitia (dretul de disozitie) > decizia re!eritoare la obiectul rorietatii;

!olosinta (dretul de utilizare) 0 utilizarea bunului a!lat in osesie; uzu!ructul ( de a !olosi roadele) > insusirea bene!iciilor care aar in legatura cu acel bun#

7$B7$=&=& se rezinta sub !orma unitatii a doua elemente.a# O9i,u4 prpri/ii il constituie bunurile;

7ag# L


6/9

b# Su9i,u4 prpri/ii il !ormeaza intrerinzatoriiKroducatorii, agentii economici(ersoane !izice si ersoane4uridice)#

1ercitarea rorietatii este dretul e1clusi" al rorietarului, dret e care il oate e1ecuta sub unul, mai multe,sau sub toate atributele# &tributele rorietatii ot !i cedate (instrainate) total sau artial (temorar).- insr/in/r/ su9 / /sp,4se realizeaza rin.

"anzareKcumarare (cu contraec/i"alent);

donatie, mostenire ( !ara contraec/i"alent);

- insr/in/r/ p/ri/4/se realizeaza rin.

inc/iriere, concesionare, locatie de gestiune, arendare(cand sunt trans!erate dreturile de !olosinta si o arte

din uzu!ruct);

relatii manageriale (trens!erarea atributului de administrare);

relatii de anga4are salariala ( trans!erarea e1clusi"a a atributului de utilizare temorara)#

#r 0 prpri/. @ormele de rorietate e1istente intr0o economie de iata sunt.# Prpri// p/ri,u4/r/ =!orma reonderenta in economia de iata# &ceasta oate !i.

indi"iduala. rorietarul !oloseste, administreaza si isi insuseste roadele;

asociati"a. un gru de ersoane !izice sau 4uridice se asociaza entru a administra imreuna o a!acere sau entru a

des!asura anumite acti"itati# &st!el de !orme de rorietate sunt cele mai !rec"ente in economia de iata#

A# Prpri// pu94i,/ = rorietari sunt unitati ale administratiei ublice. intrerinderi de stat, administratii ublicelocale si centrale (scoli ublice, sitale ublice, 8etrore1, etc#)#*# Prpri// i6/ > imbina rorietatea articulara cu aceea ublica, atat in lan national, cat si international(societati comerciale recum ?&2&0$enault, $B8=:2B8, etc#)#

ntr0o economie de iata rorietatea articulara (mai ales asura !actorilor de roductie) are un rol dominant,rorietatea ublica a"and un rol comlementar# &ceasta deoarece initiati"a articulara se do"edeste mai e!icienta inalocarea si utilizarea resurselor#

2oe1istenta in aceeasi tara a mai multor !orme de rorietate constituie un p4ur/4is /4 r4r 0prpri/. &cest luralism de rorietate genereaza o concurenta sau cometitie intre ele, ducand ast!el la reducereac/eltuielilor, ridicarea calitatii, la romo"area rogresului te/nic si marirea roductiei, !iind a"anta4at consumatorul#

2oe1istenta !ormelor de rorietate, ca trasatura a economiei de iata, este e1resia !ireasca a liberei initiati"e si are!erintei oricarei !orme de rorietate care coresunde intereselor membrilor societatii#

III.3. LIBERA INITIATIVA

Li9r/ inii/i


7/9

1ista o mare di"ersitate de !actori de roductie, cum sunt. munca, instrumentele de roductie, energia, obiectelesuuse relucrarii, unele elemente ale naturii, in!ormatia, organizarea si conducerea acti"itatii economice, etc# @iecare!actor de roductie are o 0rin/r ,/ni/i


8/9

III.". NATURA

7rin n/ur/ca !actor de roductie intelegem ansamblul elementelor naturale la care omul !ace ael entru aroduce#atura asigura conditii materiale oricarei roductii, recum si energia rimara#

B imortanta deosebita in cadrul naturii o are p//nu4( ,/r in,4u0 si /p/. 8ultitudinea de acti"itati sirocese de munca sunt legate de amant# n agricultura, sil"icultura si escuit, amantul este rincialul mi4loc deroductie# l este singura sursa entru roducerea alimentelor si a materiilor rime agricole#

P//nu4 reprezinta totalitatea resurselor brute, neprelucrate, din natura !solul, apa, mineralele,padurile,

fenomenele naturale atrase in productie" care pot fi utilizate si transformate in activitatea economica in conformitate cu

interesele de consum.

C/r/,risi,i4 prin,ip/4 ale amantului sunt.# are existenta materiala; # are caracter limitat; # prezenta saeste legata de activitati specifice sectorului primar al productiei !agricultura, minerit, silvicultura, piscicultura, etc.".

&ceste caracteristici imun utilizarea rationala a amantului (resursele naturale) si sporirea eficienteieconomice. @olosirea rationala a amantului curinde si dimensiunea ecologica, !oarte imortanta din ersecti"aatingerii unor limite de e1loatare a resurselor si de oluare care un in ericol ec/ilibrul si stabilitatea unor !enomenenaturale#

III.). CAPITALUL

C/pi/4u4( ca !actor de roductie, rerezinta asamblul bunurilor roduse rin munca si !olosite in acti"itatea

economica entru roducerea altor bunuri siKsau ser"icii destinate "anzarii#2aitalul ca !actor de roductie deri"at, este rezultatul interactiunii dintre munca si natura# ste !ormat din

bunuri de productie care se mai numesc si caital te/nic#?ua modul in care participa la acti"itatea economica, dua cum se consuma si se inlocuiesc, elementele

caitalului te/nic se imart in .

'apital fix rerezinta acea arte a caitalului !ormata din bunuri care articia la mai multe cicluri de roductie, se

consuma tretat si se inlocuiesc dua mai multi ani de utilizare (o erioada de tim indelungat), cum sunt. cladiri,utila4e, masini unelte, calculatoare, etc#;

'apitalul circulant este acea comonenta a caitalului care articia la un singur ciclu de roductie si se consuma

integral sau se trans!orma dintr0o data si se inlocuieste la !iecare nou ciclu de roductie, ca, de ilda, materiile rime,

combustibilii, energia, etc#

III.*. TIPURI DE INTREPRINDERI IN ECONOMIA ROMANEASCA

#ir/ sau inrprin0r/ este unitatea economica producatoare care se caracterizeaza rin.

un gen seci!ic de acti"itate;

caacitatea de a roduce bunuri sau ser"icii;

caacitatea de a conduce si gestiona rational acti"itatea economica#

Bbiecti"ul !inal al acti"itatii roducatorului si al !irmei este obtinerea profitului.A,i


9/9

III.+. PRODUCTIVITATEA SI E#ICIENTA ECONOMICA

$roductivitatea rerezinta e1resia sintetica a e!icientei utilizarii !actorilor de roductie in roducerea de bunurieconomice, rin care se intelege rodnicia sau randamentul !actorilor de roductie utilizati#8arimea acestei rodnicii (randament) a !actorilor de roductie se areciaza (masoara) cu a4utorul ni"elului roducti"itatii(O), calculat ca raort intre roductia obtinuta (P) si !actorii !olositi (@i) dua !ormula.

F G'#i, unde.O Q ni"elul roducti"itatii;P Q e!ectul rezultat, adica bunurile economice obtinute, e1rimate in unitati !izice sau "alorice (monetare) ;

@i Q e!ortul deus, adica !actorii de roductie utilizati, e"aluati !izic sau "aloric (monetar)# Ci"elul roducti"itatii se determina e !irma, ramura si economie nationala#

mortanta cresterii roducti"itatii entru ofirma consta in.

reducerea costului total mediu;

cresterea competitivitatii firmei si capacitatii de a face fata concurentei;

obtinerea de venituri mai mari pentru posesorii factorilor de productie.

7entru economia nationala, cresterea roducti"itatii are ca rezultat.

producerea unei bogatii mai mari cu acelasi volum de factori de productie;

satisfacerea mai buna a trebuintelor;

atenuarea tensiunii dintre nevoi si resurse; bunastarea unui popor este direct proportionala cu nivelul productivitatii;

prin cresterea productivitatii se poate reduce timpul de munca !saptamana de lucru", ramanand mai mult timp liber

pentru instruire, recreere, activitati culturale, etc.

Cand nivelul productivitatii se reduce apar fenomene negative: inflatie,reducerea consumului,etc.

Ci"elul si e"olutia roducti"itatii deind de.

2alitatea !actorilor de roductie;

&bilitatea intrerinzatorului;

2alitatea organizarii si conducerii acti"itatii;

8oti"atia economica a osesorilor !actorilor de roductie;

2onditiile naturale#

Cumimproductivitate a unui factor de productie %, "olumul de roductie realizat cu a4utorul acestuia in raortcu cantitatea consumata din acel !actor# 5tiinta economice analizeaza roducti"itatea sub mai multe !orme# &cestea sunt.

$roductivitatea medie & productia obtinuta pe unitatea de factor de productie folosita. 'm&(/ %

$roductivitate marginala & sporul de productie generat de cresterea cu o unitate a consumului dintr#un factor de

productie.

)mg=&*+&=*-*+ -

'mg& productivitatea marginala;

)(& variatia absoluta a productiei;

)%& variatia absoluta a factorului de productie %.

7ag#

Documents

ECONOMIE XI Suport Curs