Click here to load reader

Economie Monetara Comparata - CURSURI

  • View
    39

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Sisteme monetareSistemul monetar reprezintă modul de organizare şi reglementare a circulaţiei monetare.În funcţie de tipul monedei utilizate, sistemele monetare sunt de două feluri:• Sistem de monedă-marfă (“commodity money”)• Sistem de monedă discreţionară de hârtie (“fiat money”)Sistemul de monedă-marfă este sistemul în care banii utilizaţi sunt confecţionaţi dintr-un bun la fel ca oricare altul, util în producţie sau în consum, dar care are anumite caracteristici care îl fac deosebit de folositor ca mijloc de schimb. Cel mai răspândit sistem de monedă-marfă a fost etalonul-aur.Etalonul paralel reprezintă circulaţia simultană a două monede-marfă, valoarea relativă a acestora fiind stabilită în funcţie de cerere şi ofertă pe piaţă.Atunci când două monede-marfă circulă în paralel la un curs de schimb fix între ele, aşa cum a fost cazul cu aurul şi argintul din Evul Mediu până în în secolul XIX, vorbim de funcţionarea unui etalon dublu sau sistem bimetalic. În SUA, vulturul de aur şi dolarul de argint au circulat iniţial la paritatea de 1:10 (10 dolari pentru un vultur de aur). După 1834, raportul legal de schimb a fost fixat la 1:16.Exemplu: Bimetalismul în basmele pentru copii În anul 1900 scriitorul L. Frank Baum a publicat basmul “Vrăjitorul din Oz”. Povestea reprezintă o descrie alegorică a dezbaterilor monetare din ultima parte a secolului XIX în SUA. O fetiţă este luată de o tornadă şi dusă până în Ţara lui Oz (unitate de măsură a aurului) Acolo, împreună cu prietenii pe care îi descoperă, merg pe Drumul Galben (etalonul-aur) pentru a-l găsi pe Vrăjitorul din Oz, singurul în măsură să o ajute să se întoarcă acasă. Pantofii de argint pe care îi poartă micuţa eroină reprezintă etalonul-argint iar leul cel fricos îl portretizează pe William Jennings Bryan – candidat al Partidului Democrat la preşedinţie şi susţinătorul bimetalismului. În final, se dovedeşte că Vrăjitorul nu are puteri miraculoase şi că doar pantofiorii de argint o pot readuce acasă pe fetiţă.Banii de hârtieBanii de hârtie Moneda discreţionară (“fiat money”) este moneda fără acoperire în metal preţios. Ea reprezintă un simplu semn de hârtie emis de banca centrală şi care este menţinută în circulaţie în principal prin emiterea unor legi speciale (care prevăd obligativitatea desfăşurării schimburilor şi, mai ales, plata impozitelor, în moneda (de hârtie) oficială.Exemplu: Povestea banilor de pe Insula lui YapPe insula lui Yap din Oceanul Pacific oamenii foloseau ca monedă discuri de piatră. Acestea erau găurite în centru pentru a putea fi cărate cu ajutorul unui băţ. Din păcate, acest tip de monedă are un mare defect: este greu de transportat şi, din acest motiv, nu poate fi utilizat dacă schimburile au loc frecvent. Pentru a evita această dificultate oamenii au renunţat să mai schimbe în mod fizic pietrele între ei, ori de câte ori încheiau o tranzacţie. Ei au început să folosească titluri (certificate) de proprietate asupra pietrelor, astfel încât, de exemplu, dacă aveau nevoie să cumpere un anumit bun, era suficient să predea vânzătorului titlul respectiv.Capacitatea titlurilor de a servi ca mijloc de schimb a fost pusă la încercare în momentul în care un individ a pierdut o parte din discurile de piatră, care s-au scufundat în ocean în timul unei furtuni. Tocmai pentru că întâmplarea a fost rezultatul unui accident şi nu a unei fraude intenţionate, titlurile au rămas în circulaţie păstrându-şi valoarea. Adaptare după N. Angell, The Story of Money, 1929, New York: Frederick A. Stokes Company, 88–89.Sistemul monetar internaţional• Etalon-aur 1873-1914• Sistemul Bretton Woods 1945-1971• Cursuri de schimb flotante 1973- Sistemul Bretton WoodsLa sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în iulie 1944, a avut loc la Bretton Woods, statul american New Hampshire o conferinţă care a adunat reprezentanţi din 45 de ţări cu scopul de a stabi

Text of Economie Monetara Comparata - CURSURI

CURS 1: Sisteme monetareSisteme monetareSistemul monetar reprezint modul de organizare i reglementare a circulaiei monetare. n funcie de tipul monedei utilizate, sistemele monetare sunt de dou feluri: Sistem de moned-marf (commodity money) Sistem de moned discreionar de hrtie (fiat money) Sistemul de moned-marf este sistemul n care banii utilizai sunt confecionai dintr-un bun la fel ca oricare altul, util n producie sau n consum, dar care are anumite caracteristici care l fac deosebit de folositor ca mijloc de schimb. Cel mai rspndit sistem de moned-marf a fost etalonul-aur. Etalonul paralel reprezint circulaia simultan a dou monede-marf, valoarea relativ a acestora fiind stabilit n funcie de cerere i ofert pe pia. Atunci cnd dou monede-marf circul n paralel la un curs de schimb fix ntre ele, aa cum a fost cazul cu aurul i argintul din Evul Mediu pn n n secolul XIX, vorbim de funcionarea unui etalon dublu sau sistem bimetalic. n SUA, vulturul de aur i dolarul de argint au circulat iniial la paritatea de 1:10 (10 dolari pentru un vultur de aur). Dup 1834, raportul legal de schimb a fost fixat la 1:16. Exemplu: Bimetalismul n basmele pentru copii n anul 1900 scriitorul L. Frank Baum a publicat basmul Vrjitorul din Oz. Povestea reprezint o descrie alegoric a dezbaterilor monetare din ultima parte a secolului XIX n SUA. O feti este luat de o tornad i dus pn n ara lui Oz (unitate de msur a aurului) Acolo, mpreun cu prietenii pe care i descoper, merg pe Drumul Galben (etalonul-aur) pentru a-l gsi pe Vrjitorul din Oz, singurul n msur s o ajute s se ntoarc acas. Pantofii de argint pe care i poart micua eroin reprezint etalonulargint iar leul cel fricos l portretizeaz pe William Jennings Bryan candidat al Partidului Democrat la preedinie i susintorul bimetalismului. n final, se dovedete c Vrjitorul nu are puteri miraculoase i c doar pantofiorii de argint o pot readuce acas pe feti.

Banii de hrtieBanii de hrtie Moneda discreionar (fiat money) este moneda fr acoperire n metal preios. Ea reprezint un simplu semn de hrtie emis de banca central i care este meninut n circulaie n principal prin emiterea unor legi speciale (care prevd obligativitatea desfurrii schimburilor i, mai ales, plata impozitelor, n moneda (de hrtie) oficial. Exemplu: Povestea banilor de pe Insula lui Yap Pe insula lui Yap din Oceanul Pacific oamenii foloseau ca moned discuri de piatr. Acestea erau gurite n centru pentru a putea fi crate cu ajutorul unui b. Din pcate, acest tip de moned are un mare defect: este greu de transportat i, din acest motiv, nu poate fi utilizat dac schimburile au loc frecvent. Pentru a evita aceast dificultate oamenii au renunat s mai schimbe n mod fizic pietrele ntre ei, ori de cte ori ncheiau o tranzacie. Ei au nceput s foloseasc titluri (certificate) de proprietate asupra pietrelor, astfel nct, de exemplu, dac aveau nevoie s cumpere un anumit bun, era suficient s predea vnztorului titlul respectiv. Capacitatea titlurilor de a servi ca mijloc de schimb a fost pus la ncercare n momentul n care un individ a pierdut o parte din discurile de piatr, care s-au scufundat n ocean n timul unei furtuni. Tocmai pentru c ntmplarea a fost rezultatul unui 1

accident i nu a unei fraude intenionate, titlurile au rmas n circulaie pstrndu-i valoarea.Adaptare dup N. Angell, The Story of Money, 1929, New York: Frederick A. Stokes Company, 8889.

Sistemul monetar internaional Etalon-aur Sistemul Bretton Woods Cursuri de schimb flotante 1873-1914 1945-1971 1973-

Sistemul Bretton WoodsLa sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, n iulie 1944, a avut loc la Bretton Woods, statul american New Hampshire o conferin care a adunat reprezentani din 45 de ri cu scopul de a stabilii principiile sistemului monetar internaional postbelic. Acordurile ncheiate au stabilit revenirea la un sistem de cursuri fixe n raport cu aurul sau cu o moned convertibil n aur. Deoarece SUA acumulaser dou treimi din stocul mondial de metal preios, principala moned convertibil n aur a fost dolarul american, la paritatea de 35 de dolari pentru o uncie. Celelalte monede urmau s aib un curs de schimb fix n raport cu dolarul, cu o marj de fluctuaie de 1%. Bncile centrale i asumau sarcina de a menine valoarea monedelor naionale n limitele stabilite, iar SUA se obliga s garanteze convertibilitatea dolarului n aur.

Abandonarea etalonului-aurMotivul din spatele acestor probleme a fost politica inflaionist a SUA, care a emis cantiti suplimentare de dolari de la an la an, astfel nct publicul i-a piedut ncet-ncet ncrederea c moneda american mai poate fi inut la paritatea de 35 de dolari uncia. Pentru amenine cursurile fixe, celelalte state erau practic obligate s cumpere dolari de pe pia vnznd (punnd n circulaie) propria moned. Astfel, pe msur ce rezervele de dolari pe care le deineau sporeau, bncile centrale erau nevoite s mreasc masa monetar intern. Cu alte cuvinte, toate celelalte state erau forate s se alinieze la politica inflaionist a SUA. Acest lucru nu a fost pe placul statelor care urmreau s aib o moned mai solid Germania, Elveia, Frana, Italia i a dus n final la un conflict deschis de interese. n ciuda presiunilor exercitate de SUA, n 1961 Frana cere SUA convertirea n aur a unei pri a rezervelor de dolari, subminnd n mod clar puterea dolarului. Treptat, i alte bnci centrale procedeaz la fel. Simultan, expansiunea monetar american a provocat scurgerea aurului ctre strintate. Cele dou fenomene scderea stocului de aur deinut de SUA i creterea numrului dolarilor au erodat credibilitatea monedei americane. ncepnd cu 1960 suma dolarilor deinui de bncile strine a nceput s depeasc valoarea aurului deinut de SUA i discrepana a continuat s se mreasc.

Preurile n timpul sistemului discreionarDup cum se poate observa din graficul de mai jos, adoptarea banilor de hrtie a fost urmat de creterea puternic a preurilor. Guvernele de pretutindeni au profitat de privilegiul emisiunii de moned practic fr costuri i s-au angajat n tiprirea masiv de bani. Rezultatul, comentat succint de economistul Robert Mundell a fost acela c, n secolul 20 s-a fcut mai mult inflaie dect n toate celelalte secole la un loc. 2

Dac ne referim numai la rile dezvoltate (cele care au cunoscut cea mai temperat rat a inflaiei), creterea preurilor este impresionant. De exemplu, n 1990, nivelul preurilor din Marea Britanie era de aproape 14 ori mai mare dect cel de la terminarea rzboiului. n Frana, bunurile s-au scumpit n medie de 12 ori iar n SUA de aproape 5 ori.

Aur sau hrtie?Critici Etalonul-aur (i orice etalon-marf, n general) implic risipirea de resurse. Producia banilor de hrtie necesit costuri extrem de mici, n vreme ce producia banilor-marf necesit consumuri importante de factori de producie n activitatea de minerit, transport i confecionarea monedelor metalice Guvernul poate folosi politica monetar pentru a sprijini anumite sectoare economice. Avantaje Bncile centrale i indivizii au continuat s acumuleze aur, tocmai datorit capacitii deosebite a acestuia de a transmite valoarea n timp. Continuarea exploatrii zcmintelor de aur i simpla existena a unui stoc de aur datorit acumulrii seculare presupun, n mod inevitabil, consumuri importante de resurse Diferitele grupuri de interese i faciuni politice cheltuie resurse pentru a-i asigura gestionarea ofertei de bani Oamenii de afaceri cheltuie resurse pentru a prevedea ce va face autoritatea monetar n viitor i pentru a se feri de consecinele nefavorabile ale politicii monetare.

Sistemul monetar i crizeleNu au existat crize importante n timpul etalonului-aur 4 crize majore n timpul sistemului de cursuri flexibile: 1982:Criza internaional a datoriei 1982-3: Criza Savings and Loan 1997-8: Criza din Asia 2007-9: Colapsul financiar actual

CURS 2: ACTIVITATEA BANCARPrincipiile de funcionare a activitii bancareFuncia primordial a bncilor este s rspund cererii pentru stocarea i transportul banilor, ca i pentru compensarea plilor. La origine, ca instituii de depozitare, bncile au emis chitane de depozit n schimbul banilor depui spre pstrare. Aceste chitane, numite i bilete de banc sau bancnote au nceput s fie tranzacionate ca i bani pe pia, deoarece atest dreptul posesorului de a cere bncii de emisiune valoarea (suma de bani veritabili) nscris pe certificat. Pentru serviciul prestat, bncile percepeau un comision. Rolul lor nu era diferit n acest sens de cel ndeplinit de depozitele de cereale, de exemplu. 3

A doua funcie a bncilor este de a nlesni schimburile intertemporale, adic relaiile dintre cei care economisesc (capitalitii) i cei care investesc (ntreprinztorii). n aceast situaie, bncile acioneaz ca un intermediar, punnd de fapt n legtur pe posesorul unor economii i pe cel care dorete s investeasc ntr-o afacere dar nu are fondurile necesare. Cei care economisesc mprumut bncii respective o sum de bani pentru o perioad determinat, urmnd ca banca s o dea cu mprumut mai departe (s nstrineze dreptul de folosire a banilor) investitorului. n timp, bncile au combinat cele dou funcii tradiionale - banii depozitai sunt utilizai pentru acordarea de credite. n consecin, bancnotele emise n schimbul primirii depozitelor au ncetat s mai fie acoperite integral. Motiv: deponenii lor (persoanele care au depozitat bani-aur n banc primind n schimb bancnote) nu-i exercit, de obicei, dreptul de retragere simultan. n consecin, bancherii au considerat c este profitabil s foloseasc banii depozitai pentru acordarea de mprumuturi, pstrnd doar o fracie ca rezerve pentru satisfacerea cererilor obinuite de retragere. Aceast practic este cunoscut sub numele de activitate bancar cu rezerve fracionare. Rata rezervelor pstrate de bnci variaz de la o ar la alta n funcie de diveri factori: rata rezervelor obligatorii impus de banca central, credibilitatea bncilor n ochii deponenilor, rata inflaiei etc. Practicarea rezervelor fracionare constituie un element de instabilitate intrinsec n sistemul bancar. Orice ban