Click here to load reader

economie mondiala

  • View
    25

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Date despre petrom

Text of economie mondiala

Dezvoltarea economoica si protectia mediului ambiantStudiu de caz - PetromAspecte privind relatiadezvoltare economica protectia mediului

Civilizatia industriala al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungndu-se la o contradictie puternica intre civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre. Att timp ct civilizatia ca intreg, cu puterea ei tehnologica de care dispune, continua sa urmeze un tipar in gndire ce incurajeaza exploatarea irationala a resurselor naturale (si a mediului, in general) pentru cstiguri pe termen scurt, indiferent de ceea ce am face noi ca indivizi, dezastrul nu va putea fi evitat. De aceea este necesar ca omenirea sa realizeze faptul ca salvarea mediului trebuie considerata un principiu central de organizare al civilizatiei noastre. Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce att la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, ct si la aparitia altora noi. Mediul inconjurator si dezvoltarea economica sunt indisolubil legate, primul reprezentnd locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului. In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume ct mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gndi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru multe dintre dificultatile noastre. Aceasta deoarece:

nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate in procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa, atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului si a pnzei freatice;

consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de resurse;

agricultura datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a pesticidelor si ingrasamintelor chimice a devenit, pe lnga consumatoare de resurse neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de poluare a apelor de suprafata. In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii;

industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de agenti poluanti.

Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte: biologic infestarea cu substante nocive s.a.;

estetic degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.;

functional afectarea factorilor de mediu.

in aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii vietii. Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gndirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamnt. Totodata, trebuie realizata o dezvoltare economica aflata in acord cu necesitatile si constrngerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii dintre politica economica si cea ecologica la toate nivelurile statului si in toate ramurile economiei. Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului inconjurator cere recunoasterea faptului ca dezvoltarea economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa cum ecosistemele sanatoase implica beneficii economice. Dezvoltarea economica ridica nivelul aspiratiilor societatii si genereaza cerinte de imbunatatire ecologica. Sporirea veniturilor si ridicarea nivelului de trai aduc dupa sine satisfacerea nevoilor materiale fundamentale si in felul acesta, cnd prezentul este sigur, oamenii, isi pot concentra atentia asupra viitorului, acordnd problemelor de mediu importanta cuvenita. Desi corelatia dintre cresterea venitului si preocuparile ecologice este aceeasi pe plan international, totusi exista diferente in ceea ce priveste tarile puternic industrializate, tarile Lumii a III-a si tarile foste comuniste. In tarile puternic industrializate, tari cu economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte, tarile subdezvoltate care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme sociale nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea naturii. Consecintele acestor probleme sunt deosebit de grave: mediul nu este sanatos, factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare, iar calitatea vietii populatiei lasa de dorit. Expertii apreciaza ca si in tarile subdezvoltate, progresul economic poate realiza o conciliere intre mediul natural si presiunile la care acesta este supus prin reducerea saraciei si limitarea cresterii populatiei. Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii au incercat sa-si asigure existenta prin: defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana);

utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai bogate;

activitati industriale puternic poluante s.a.

Rezultatele au fost din ce in ce mai triste, ducnd att la masiva poluare a factorilor de mediu, ct si la disparitia unor specii de plante si animale. Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate progres att din partea de cerere ct si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin beneficiile pe care le aduce cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila. In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului inconjurator este necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare economica care sa fie in acord cu mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea rationala a resurselor naturale (indiferent ca sunt regenerabile sau neregenerabile) si adoptarea unor decizii intelepte cnd este necesara extinderea in industrie si agricultura (trebuie evitate att industriile puternic poluante, ct si agricultura extensiva in care sunt utilizate fara discernamnt diferite substante toxice pesticide, erbicide, fungicide si ingrasaminte chimice pentru obtinerea de recolte bogate). Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens cu natura, genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca, stabilitate economica, progres social si economic.Dezvoltarea durabiln anii `80 au devenit din ce n ce mai evidente schimbrile majore ale mediului, schimbri care surveneau ntr-un mod ct se poate de neateptat, fiind n mare parte neprevzute de specialiti. Odat cu apariia acestor modificri, populaia a devenit din ce n ce mai contient de prezena unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea n bune condiii a umanitii . Pentru a nu se ajunge la o situaie de criz, organizaiile mondiale din domeniul proteciei mediului au propus schimbri fundamentale n stilul de via al populaiei, rezultatele concretizndu-se n apariia unui nou concept, i anume dezvoltarea durabil sau durabilitatea.Acest concept este unul complex i intens contestat la nivel internaional, fiind menionat pentru prima dat n anii `80, iniial ca mod de abordare a dezvoltrii economice n scopul reducerii ct mai ample a degradrii mediului nconjurtor, fiind ulterior integrat n micarea ecologist de protejare a mediului natural al planetei . Conceptul a nceput s fie tratat ntr-un sens mai larg n anul 1987, odat cu publicarea raportului Our Common Future, de ctre Comisia Mondial a Mediului i Dezvoltrii, raport cunoscut mai mult sub numele de Raportul Brundtland (n cadrul acestui raport au fost stabilite principiile i legile dezvoltrii durabile grupate n 5 categorii: conservarea mediului natural, protecia bio-diversitii i a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generaiile viitoare, eliminarea disparitilor economice mondiale).La nivel global au fost elaborate peste 100 de definiii ale dezvoltrii durabile, ase dintre acestea fiind menionate n Raportul Our Common Future, cea mai complet dintre acestea definind dezvoltarea durabil ca o dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor prezentului fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi (Comisia Brundtland, 1987). n cea mai mare parte, conceptul formuleaz doar finalitatea spre care trebuie s tind, modul de aciune fiind prezentat doar la modul general, lsnd loc diferitelor interpretri i