Economie Mondiala1. Economia nationala Definire si structura

Economia nationala este o entitate rezultata din dezvoltarea schimbului reciproc de activitati intre membrii unei comunitati umane pe ansamblul teritoriului unui stat national.Privita prin prisma structurii sale, economia nationala reprezinta totalitatea ramurilor de activitate economica existente la un moment dat, considerate in stransa lor interdependenta. Elementul de legatura dintre ramuri il constituie piata nationala. Prin ramura a economiei nationale se intelege ansamblul de activitati organizate intr-un mod specific si desfasurate in scopul producerii aceleiasi categorii de produse sau al furnizarii aceleiasi categorii de servicii.Economia nationala poate fi structurata pe ramuri cat si pe sectoare : Sectorul primar agric., silvicultura, industria extractiva; Sectorul secundar ramurile industriale prelucratoare, constructiile;

Sectorul tertiar serviciile;

Sectorul cercetarilor stiintifice pentru tarile dezvoltate.Ramurile economice reprezinta suma activitatilor organizate si desfasurate in scopul producerii aceleiasi categorii de bunuri si furnizarii aceleiasi categorii de servicii.

2. Gruparea tarilor dupa potentialul lor economicGruparea tarilor in functie de potentialul lor economic are in vedere corelarea unor factori determinanti si anume: Marimea populatiei:

Tarile mari cu peste 50 milioane de locuitori ; Tarile mijlocii 15-50 milioane de locuitori ; Tarile mici pana la 15 milioane. Specializarea in productie: Industriale;

Orientare industriala cele in curs de industrializare;

Orientare primara agricultura, silvicultura, industria extractiva. Dimensiunea absoluta a PIB-ului este de fapt rezultatul interactiunii dintrte cei 2 factori mentionati mai sus, specializarea in productie avand rolul cel mai important.Marile tari industriale (puternic industrializate) sunt cele care domina economia mondiala. Evolutia lor n-a urmat insa aceeasi traiectorie. Daca la sfarsitul sec. XVIII Marea Britanie detinea statutul de atelier industrial al lumii capitaliste, in secolul XX a pierdut acest statut, stafeta fiind preluata de Statele Unite, a carei economie a avut o evolutie ascendenta. Dupa prabusirea URSS, SUA a ramas singura superputere.Tarile mijlocii industrialese situeaza inaintea tarilor mijlocii cu orientare industriala sau primara.

Tarile mici industriale reprezinta un grup de state aproape toate situate in, iar potentialul economic valorificat al acestor tari este incontestabil mai mare fata de cel al celorlalte tari mici, dar cu orientare industriala sau primara.Tarile mari cu orientare industriala au potential econom mult mai mic decat al tarilor industriale mari.3. Gruparea tarilor dupa nivelul de dezvoltare economicaIn functie de nivelul dezvoltarii, in economia mondiala exista doua mari categorii de state : cele dezvoltate si cele in dezvoltare.Tarile ce fac parte din categoria tarilor dezvoltate cu economie de piata se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi:

Sunt tari industriale - dupa cel de-al doilea razboi mondial, datorita revolutiei tehnico-stiintifice, factorii intensivi ai dezvoltarii au trecut pe primul plan, determinand un salt important in domeniul productivitatii ; Economia nationala se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului secundar (ramurile industriei prelucratoare, constructiile) si mai ales cel tertiar (serviciile); Datorita revolutiei manageriale, economiile acestor tari realizeaza cea mai ridicata eficienta; Nivelul de trai in aceste tari este cel mai ridicat in lume. Nivelul venitului pe locuitor este superior mediei mondiale, are o tendinta de crestere la intervale de timp relativ scurte; Structura exporturilor se caracterizeaza prin predominatia produselor manufacturate cu inalt grad de prelucrare; Acest grup de tari a determinat transnationalizarea vietii economice; Tarile dezvoltate cu economie de piata domina economia mondiala ele au ponderea cea mai mare in produsul brut mondial iar populatia lor este mult mai mica decat a tarilor in dezvoltare.Tarile in dezvoltare prezinta urmatoarele trasaturi:

Una dintre ctrasaturile aracteristice economiei mondiale contemporane este faptul ca majoritatea tarilor lumii o formeaza cele cu economii in dezvoltare; Tarile din aceasta categorie se afla in plin proces de transformare sistemica, parcurgand un drum mai lung sau mai scurt catre o economie eficienta. Se poate spune ca asistam la o miscare mondiala catre capitalism ; Dupa originea lor, tarile in dezvoltare pot fi grupate in 3 categorii : Foste tari coloniale si dependente ; Foste tari comuniste ; Actuale tari cu regim comunist. Noile state industriale sunt cele mai avansate d.p.d.v. economic si social, in ansamblul tarilor in dezvoltare. Gradul de diversificare a activitatii economice este remarcabil, productivitatea muncii si calitatea produselor ajungand la un nivel comparabil cu cel al tarilor dezvoltate.4. Formarea pietei mondialeSfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, reprezinta perioada ce aduce schimbari semnificative atat la nivelul schimbului reciproc cat si la nivelul activitatii economice in general. Principalele evenimente petrecute in acel timp (marile descoperiri geografice si cele coloniale) au determinat includerea in circuitul economic a unor noi si vaste regiuni de pe glob si in primul rand a celor doua Americi.In general activitatea economica si in special schimbul reciproc de marfuri si activitati au cunoscut un impuls semnificativ. Treptat, sfera spatiala a comertului se va extinde, fiind cuprinse marea majoritate a regiunilor de pe glob. In consecinta, putem spune ca secolul al XVI-lea reprezinta secolul aparitiei pietei mondiale. Constituirea pietei mondiale a stimulat in mod considerabil activitatea la nivel microeconomic. Asistam la aparitia manufacturilor. Inca de la inceput, o serie de manufacturi nu puteau sa functioneze decat pe baza importurilor de materii prime. In acelasi timp, o serie de comercianti (cei mai bogati dintre ei) au constituit manufacturi in alte tari decat tarile lor de origine, indeosebi in colonii. Piata mondiala in perioada manufacturiera a fost dominata de Olanda, tara recunoscuta pentru mestesugarii sai, in domeniile prelucrarii metalelor pretioase si nepretioase, tesaturilor.Piata mondiala nu reprezinta o regiune geografica, ci una economica; prin piata mondiala intelegand ansamblul tranzactiilor care au loc intre agenti economici de pe glob. Principala carcateristica a pietei mpndiale o reprezinta eterogenitatea (diversificarea) fiind alcatuita din segmente specifice tranzactiilor cu diferite bunuri sau servicii.5. Formarea economiei mondiale

In acceptiunea sa foarte larga, economia sau schimbul reciproc de activitati, constituie ansamblul de actiuni ale unei colectivitati umane, in scopul producerii si a consumului bunurilor si respectiv serviciilor.O perioada de timp indelungata schimburile de activitati reciproce s-au desfasurat cu preponderenta la nivel microeconomic. Economia avea un caracter inchis, iar principalul scop era autoconsumul.O alta etapa importanta care a contribuit la formarea economiei o reprezinta formarea pietei mondiale.Astfel, devine din ce in ce mai evident faptul ca economia inchisa trebuia sa lase locul unei economii deschise, orientate catre piata. Cu alte cuvinte, se acumuleaza premisele pentru a se realiza saltul activitatii economice de la nivelul microeconomic la cel macroeconomic.In Europa, zona cea mai dezvoltata de pe glob in acea perioada, manufacturile nu reusisera sa puna stapanire pe productia nationala decat intr-un mod foarte fragmentat. Piata interna nu reprezenta un proces incheiat. Un alt obstacol il constituia lipsa centralizarii puterii politice; marea majoritate a puterii a partenerilor de peste ocean nu aveau suficienta forta economica pentru a putea intretine relatii economice stabile cu restul partenerilor de pe glob. Marfurile care proveneau din aceste zone nu constituiau un excedent al productiilor autohtone, ci in marea lor majoritate erau rezultatul jafului de tip colonial practicat de invadatorii europeni.Adevaratul salt de la nivel micro la nivel macroeconomic si ulterior la nivel mondoeconomic, avea sa se produca in perioada marii industrii masiniste generata de prima revolutie industriala (sec.XVIII-XIX).Revolutionarea factorilor de productie va determina o crestere fara precedent a productivitatii muncii. Activitatea la nivel microeconomic va fi mai dinamica ca oricand, astfel ca principalul obiectiv il reprezinta intrarea pe noi piete. Revolutiile burgheze vor da nastere statelor centralizate si putem vorbi despre constituirea economiilor nationale ca entitati de sine statatoare. In plan economic, comercial, se creeaza conditiile producerii saltului schimbului reciproc de activitati de la nivel micro la nivel macroeconomic.Piata mondiala in perioada marilor revolutii industriale a fost dominata de Anglia. Treptat Anglia, devenita atelierul industrial al lumii capitaliste, devine din ce in ce mai interesata in diversificarea si dinamizarea schimburilor economice. Economiile nationale deja formate, vor oferi cadrul propice pentru generalizarea revolutiei industriale ceea ce se va si intampla; insa din pacate intr-un mod cu totul si cu totul neuniform.Din acest moment, treptat se contureaza tendinte ale specializarii internationale.Acest fenomen va determina aparitia unui nou tip de diviziune a muncii si anume diviziunea mondiala a muncii. Acesta este momentul in care se produce o explozie a schimbului de activitati de la nivel macroeconomic la nivel mondoeconomic.In acest moment economia mondiala devine un fapt implinit dar nu un proces care s-a incheiat. Intr-un astfel de context, putem spune ca economia mondiala reprezinta stadiul la care a ajuns schimbul reciproc de activitati pe baza diviziunii internationale a muncii, fiind implicati in mod obiectiv marea majoritate a agentilor economici de pe glob.6. Dimensiunile economiei mondialeEconomia mondiala reprezinta un concept pluridimensional identificand in primul rand : Dimensiunea tehnico-economica este determinata de utilizarea unei palete tot mai diversificate de factori de productie; Dimensiunea geopolitica este determinata de existenta a peste 190 de state independente, de existenta unor grupari integrationiste precum si de existenta corporatiilor transnationale ; Dimensiunea politico-diplomatica este determinata de capacitatea de negociere a principalilor protagonisti in arena internationala fiind vorba in primul rand de state nationale sau organisme internationale.7. Caracteristicile economiei mondialeCaracteristici : Eterogenitatea ea fiind alcatuita din tari cu oranduiri sociale diferite, din tari bogate si sarace, mari sau mici ; Aparitia si manifestarea unor contradictii care se manifesta de la o perioada de timp la alta;

Adancirea interdependentei care astazi formeaza un sistem care sta la baza mentinerii echilibrului la scara planetara ; Accentuarea procesului de regionalizare ; Tendinta de diversificare a centrelor de putere de mulitpolaritate la scara planetara. Economia mondiala odata constituita nu reprezinta un proces finit, incheiat, ci dimpotriva vom asista la o dezvoltare, la o diversificare continua. Natiunea si statul raman in continuare in pofida tuturor tendintelor de internationalizare sau de globalizare, entitati distincte cu atribute proprii, economice, sociale, politice sau culturale. Intr-o viziune de ansamblu o alta caracteristica a economiei mondiale o reprezinta tendinta de internationalizare a relatiilor intre/dintre principalele categorii de jucatori la nivel planetar .Aceasta tendinta de internationalizare este reflectata : De liberalizarea pietei mondiale cu manifestari directe in spatiul politicilor internationale; De diversificarea instrumentelor si a tehnicilor de realizare a relatiilor internationale ;8. Procesul de adancire a interdependentelor in economia mondiala

Astazi este unanim recunoscut faptul ca nici o tara, nici o economie, indiferent cat de bogata sau de puternica ar fi, nu mai poate functiona izolat si in consecinta nu se mai poate sustrage de la mondializarea productiei sau a schimburilor.Intr-un astfel de context, sistemul de interdependente este determinant pentru dinamica producerii progresului tehnic, iar procesul de adancire al interdependentelor este vital pentru functionarea economiei mondiale.In acelasi timp insa, adancirea interdependentelor in contextul eterogenitatii pe care o regasim la nivelul economiei mondiale determina o serie de efecte contradictorii care reprezinta principalele probleme aflate in centrul disputelor internationale.O prima problema aflata in dezbatere la nivel international, vizeaza masura in care adancirea interdependentelor este benefica in egala masura pentru toate statele lumii. Este evident ca adancirea interdependentelor da posibilitatea unei tari sa aive acces la resurse noi, rare sau inexistente pe teritoriul acesteia si in acelasi timp faciliteaza semnificativ accesul la cele mai noi si cele mai performante si eficiente realizari ale progresului tehnico-stiintific. In acelasi timp insa este la fel de adevarat ca aceste consecinte determinate de adancirea interdependentelor nu determina in mod automat o creare spectaculoasa a productiei nationale.O a doua problema aflata in dezbatere la nivel international, se refera la masura in care procesul de adancirea interdependentelor este compatibil cu idealul de dreptate sociala la nivel national. Este foarte adevarat ca in urma adancirii interdependentelor o colectivitate nationala in medie se afla in castig. In acelasi timp insa adancirea interdependentelor determina modificari semnificative la nivelul grupurilor sociale care compun respectiva colectivitate nationala. In lipsa unor actiuni corective sau in cazul imposibilitatii aplicarii unor astfel de actiuni putem asista la diferentieri semnificative a veniturilor grupurilor sociale ce compun respectiva colectivitate nationala.O a treia problema aflata in dezbatere la nivel international, se refera la masura in care procesul de adancirea interdependentelor poate sa determine ritmul de schimbare imposibil de realizat. Este cat se poate de clar ca adancirea interdependentelor tinde sa impuna diferitelor economii viteze de adaptare puternic comandate de ritmul de evolutie al celor mai performante economii. In consecinta ne putem afla in situatia in care la fel ca intr-o cursa foarte grea o serie de copetitori se pot detasa semnificativ de restul plutonului.O a patra problema aflata in dezbatere la nivel international, vizeaza masura in care procesul de adancirea interdependentelor se poate transforma intr-un factor de crestere al vulnerabilitatii unei economii nationale.Pe ansamblu, este cat se poate de clar ca in contextul adancirii interdependentelor un fenomen fie el pozitiv sau negativ, care se produce intr-o anumita zona a globului va determina consecinte mai mari sau mai mici, mai devreme sau mai tarziu asupra economiei mondiale in general.In concluzie, a pleda astazi impotriva procesului de adancire a interdependentelor este o utopie (un nonsens). Fara acest proces, veniturile nationale ale tarilor lumii ar inregistra drastice diminuari. La fel de adevarat insa, este faptul ca adancirea interdependentelor constituie principala provocare pentru toate statele lumii.9. Diviziunea internationala a muncii si specializarea internationala

Diviziunea internationala a muncii reprezinta elementul constitutiv al economiei mondiale.Dinamica in spatiul diviziunii mondiale a muncii s-a realizat concomitent si in raport de modificarile structurale si evolutia economiilor nationale precum si in functie de dezvoltarea agentilor economici.Despre diviziunea internationala a muncii a putut fi vorba numai dupa apatitia economiilor nationale si dupa conturarea unor tendinte de specializare internationala .D.p.d.v. istoric, diviziunea mondiala a muncii aparuta odata cu trecerea la marea industrie mecanizata, s-a caracterizat prin mai multe tipuri de specializare si anume : intersectoriala (industrie-agricultura), intraramura (industrie-industrie) si interramura (pe subramuri economice electronica-electronica, chimica chimica).Modelul actual al diviziunii muncii este unul foarte eterogen. La baza piramidei tarilor lumii se afla tarile slab dezvoltate, caracterizate de o specializare. Urmeaza tarile medii dezvoltate iar specializarea tinde sa se diversifice. Alaturi de produse primare apar si produse prelucrate (manufacturate). La varful piramidei se afla tarile dezvoltate unde regasim o specializare de inalta eficienta, orientata catre domeniile de varf ale industriei catre sectoarele de inalta productivitate din agricultura si catre servicii.In concluzie, diviziunea internationala a muncii, reprezinta expresia sintetica a tendintelor, de specializare internationala in vederea participarii la circuitul economic mondial.Specializarea internationala reprezinta adaptarea potentialului national dintr-un domeniu sau altul, la segmente ale cererii de pe piata mondiala.Specializarea internationala este determinata de o multitudine de factori si anume : Specializarea internationala in diferite productii primare, este determinata in primul rand de existenta unor resurse naturale sau a unor conditii favorabile. Acest tip de specializare este caracteristic pentru marea majoritate a tarilor in dezvoltare. Deasemenea, la aceasta situatie a contribuit semnificativ, un ansamblu de factori exogeni, de ordin politic, acest tip de specializare fiind in marea majoritate a cazurilor impus de fostele regimuri coloniale; In cazul specializarii internationale in diferite productii manufacturiere un rol determinant l-au jucat o serie de factori tehnico-economici si sociali, cum ar fi dezvoltarea si complexitatea aparatului de productie, calitatea fortei de munca, disponibilitatile de capital, traditia industriala. Totodata, nu pot fi neglijati factorii extraeconomici (razboaie, asuprire coloniala) care au facilitat specializarea tarilor dezvoltate in diferite productii industriale; Nivelul aparatului de productie si gradul de diversificare al acestuia; Calificarea fortei de munca; Disponibilitatile de capital; Traditiile.

Obiectivele pe care le urmaresc tarile in urma orientarii catre o tendinta sau alta, de specializare internationala, sunt determinate de nivelul lor de dezvoltare. Tarile dezvoltate, in care gasim o productivitate a muncii, care de regula se situeaza peste medie la nivelul mondial, urmaresc in urma specializarii intr-un domeniu sau altul, apropierea cotelor de profit si marirea marjelor de influenta la scara regionala sau planetara.

De cealalta parte, tarile in curs de dezvoltare, in marea lor majoritate, isi propun ca in urma specializarii internationale sa obtina din exporturi necesarul de finantare pentru importul unor produse deficitare si vitale pentru economiile respective.10. Circuitul economic mondial

Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea fluxurilor economice internationale privite nu ca o simpla suma aritmetica ci in stransa interdependenta. El exprima impletirea unor forme ale schimbului recirpoc de activitati dintre diverse economii nationale, care nu se limiteaza la sfera circulatiei ci cuprind si sferele productiei si cercetarile internationale.Caracteristici:

Participarea la circuitul economic mondial nu este egala; Are un caracter universal si dinamic; Institutionalizarea atat la nivel bilateral cat si la nivel multilateral; Diversificarea mijloacelor si a tehnicilor de participare la circuitul economic mondial; Cresterea influentei corporatiilor transnationale; Diversificarea mutatiilor generate de multipolaritate la scara planetara.11. Fluxurile internationale cu marfuri corporale

Prin flux international se intelege miscarea unor valori materiale, banesti sau spirituale de la o tara la alta.Aceasta categorie de fluxuri constituie astazi o componenta traditionala a circuitului economic mondial. Principala tendinta pe care o regasim la nivelul fluxurilor internationale cu marfuri corporale o reprezinta schimbarea raportului dintre comertul cu materii prime (produse de baza) si cel cu produse manufacturate.Aceasta tendinta a determinat deteriorarea raportului de schimb in defavoarea tarilor in dezvoltare. O alta caracteristica pe care o regasim la nivelul fluxurilor internationale cu marfuri corporale o reprezinta accentuarea protectionismului in deosebi a protectionismului netarifar.12. Fluxurile internationale cu servicii

Astazi, la nivelul mondial gasim in principal 4 categorii de servicii : Servicii sub forma de bunuri ; Servicii sub forma de prestatii complementare care insotesc bunurile ; Servicii care substituie buburile materiale ; Servicii fara legatura cu alte bunuri.13. Fluxurile financiare internationaleDin punct de vedere istoric in evolutia fluxurilor financiare internationale se poate vorbi despre existenta a 3 etape : Etapa I poate fi localizata in perioada cuprinsa intre aparitia monedelor si a schimburilor economice internationale pana catre sec. XIX-lea. Caracteristica principala a acestei etape consta in aceea ca activitatile financiare insoteau schimburile de marfuri ; reprezentau un fel de contrapartida a acestora, prin ele stingandu-se datoriile dintre agentii economici si state ; Etapa II poate fi localizata la nivelul primei jumatati a sec. XX. Principala caracteristica a acestei etape o constituie disjunctia dintre fluxurile financiare si cele comerciale, primele fie precedandu-le fie urmandu-le pe cele comerciale. In consecinta, vom asista la aparitia si dezvoltarea unor produse si servicii financiare noi cum ar fi : creditele bancare internationale, platile la termen, operatiunile de acoperire a riscurilor, aparitia unor tehnici si instrumente care inlocuiesc cu desavarsire moneda si nu in ultimul rand aparitia primelor miscari de capitaluri cu caracter de investitie internationala ; Etapa III a doua jumatate a sec. XX si pana astazi. Se caracterizeaza prin aparitia europietei, adica aparitia unor piete financiare pure, fara nici o legatura cu operatiunile comerciale, piete in care dominante sunt miscarile de capitaluri, operatiunile si creditele de trezorerie. Practic, are loc trecerea de la o economie a fluxurilor financiare, la o economie a stocurilor financiare ; aceasta tranzitie fiind determinata in mod hotarator de generalizarea cursurilor flexibile si de extinderea operatiunilor bursiere. O alta caracteristica a acestei etape o reprezinta cresterea fara precedent a deficitelor internationale asistand la finantarea acestora intr-o masura din ce in ce mai insemnata din surse private.In consecinta, putem defini fluxurile financiare internationale ca transferuri de fonduri de la un agent economic dintr-o tara la un altul dintr-o alta tara fara a se declansa in acelasi timp o miscare in sens invers de bunuri sau servicii.Scopul principal al acestor miscari de capitaluri il reprezinta profitul sau altfel spus remunerarea superioara a acestor capitaluri fata de ceea ce s-ar fi putut obtine prin plasarea acestora pe pietele tarilor de origine.O alta cauza pentru care sunt plasate capitalurile pe pietele externe, o reprezinta ocolirea reglementarilor si a controlului impus asupra acestora in tarile de origine.Astazi, la nivelul mondial, fluxurile financiare internationale le depasesc ca importanta pe cele comerciale. In acelasi timp insa, la nivelul raportului dintre dinamica si volumul comertului international, si evolutia rezervei de aur si valute convertibile, intaietate au primele.14. Conceptul de putere si campurile complementare care definesc puterea statului modernUna dintre clasificarea tipurilor de putere ca putere dominatie este cea realizata de Max Weber, care identifica 3 tipuri de putere: Puterea carismatica care se exercita prin raportarea la o transcendenta si se prevaleaza de aceasta pentru a cere o supunere motivata ; Puterea traditionala prin care trecutul se materializeaza in momente ale prezentului in unul sau mai multe personaje care detin autoritatea ca mostenitori ; Puterea rationala despre care se afirma ca reprezinta cu adevarat puterea si asigura dominatia adevarului, perceput ca o reflectare a realului si ca o stipulare a actiunii individuale si colective, juste si eficace care asigura tuturor libertate si egalitate.Principalele surse ale puterii sunt : Controlul asupra productiei; Controlul asupra securitatii: creditului, cunoasterii, surselor de informatii, credintelor sau ideilorExistenta puterii si analiza manifestarii acesteia ne trimit la notiunea de STAT.Acesta este recunoscut la incep.sec.XX ca o forma normala de organizare a unei colectivitati stabilite pe un teritoriuPentru statele moderne sunt propuse cinci campuri complementare prin care se poate defini puterea : Puterea fizica (inzestrarea cu resurse naturale) ; Puterea politica (stabilitate, adeziunea pe care o are asupra populatiei); Puterea militara; Puterea economica; Puterea sistemului national de valori (civilizatiei). In acest camp intra si puterea mediatica si comunicationala. Astazi, specialistii in relatii internationale sustin ca aceasta putere joaca un rol decisiv in exercitarea puterii, ea reprezentand simultan si sursa si retea de circulatie a informatiei.15. Tipologia puterii

O prima clasificare a puterii a realizat-o Herodot, care identifica 3 tipuri de putere : puterea unuia singur; puterea unui grup; puterea maselor.O tipologie a puterii presupune existenta a trei tipuri de putere: Regionala un stat care joaca un rol important intr-o anumita regiune de pe glob ; Mondiala un stat care are posibilitatea de a juca un rol hotarator pe mai multe planuri la nivel mondial ; Superputere un stat care dispune de pluridimensionalitatea puterii si care se presupune ca are capacitatea de a initia si de a coordona anumite politici la scara planetara.16. Conditiile istorice favorabile care au determinat dezvoltarea SUA

SUA au avut o pornire extrem de viguroasa sprijinindu-se pe bogatia oferita de diversitatea resurselor naturale, pe vastitatea teritoriului si realizarea simultana a revolutiei democratice si a celei industriale.Un rol deosebit de important l-a jucat pozitia geografica a SUA , aceasta i-a permis ca inca de la inceput sa-si poata pune in practica tendinta expansionista cumparand cu plata ches o parte dintre statele ce compun azi confederatia.Dezvoltarea SUA a purtat amprenta unor conditii istorice deosebit de favorabile :I. America nu a cunoscut feudalismul si a trecut direct la capitalism, situatie in care a permis societatii americane sa se dezvolte inca de la inceput ca o societate civila deschisa ;II. Tema de baza a declaratiei de independenta este cea a drepturilor inalienabile oferite de Creator tuturor oamenilor. Esential este faptul ca toate aceste drepturi nu erau acordate anumitor clase sociale, anumitor categorii de indivizi, ci in mod direct tuturor indivizilor ;III. Intr-o perioada de timp relativ scurta am asistat la crearea unei piete interne uriase, care a stimulat semnificativ cresterea economica. Standardizarea si productia de serie mare au aparut timpuriu fiind practic determinate de talia pietei americane ;IV. Sistemul si modul de viata american s-au transformat intr-un timp scurt intr-un model pentru tanara generatie din intreaga lume. Din acest punct de vedere America continua sa nu aibe contracandidat.17. Sistemul economic americanSistemul economic american poate fi definit prin trei termeni : afaceri, capitalism, libera initiativa. Analiza sistemului economic american trebuie sa plece de la faptul ca ne aflam in cazul unei economii de piata bazata pe o serie de factori caracteristici determinanti, si anume: Dominatia proprietatii private care presupune deplina libertate a indivizilor in procurarea si utilizarea factorilor de productie, realizandu-se atat plasarea puterii in ceea ce priveste utilizarea factorilor de productie cat si stimulentul in ceea ce priveste acumularea de valoare. Motivatia pentru profit este caracteristica tuturor domeniilor putandu-se vorbi despre un adevarat cult al maximizarii profitului. Piata si concurenta sunt foarte bine determinate la nivelul politicii nationale de dezvoltare a SUA, accelerarea concurentei fiind considerat factorul determinant de producere a progresului. Relatia guvern afaceri este foarte bine determinata ceea ce a dus la aparitia agentiilor guvernamentale si la o legislatie care delimiteaza foarte strict rolul statului in economie. Deplina libertate a consumatorului de a alege, situatia care a determinat dinamizarea schimbarii, dinamizarea producerii progresului in general. Colaborarea deosebit de eficienta dintre stat si sectorul privat reprezinta un alt factor principal care a determinat o dinamica continua la nivelul economiei americane. Prin politica bugetara, monetara si comerciala statul joaca un rol semnificativ in animarea unei economii.In cazul SUA, de bugetul federal depinde in mare masura dinamica progresului tehnico-stiintific, in general dinamica cercetarii si a dezvoltarii.La nivelul pietei fortei de munca se inregistreaza o migratie dinspre un sector spre altul ; dinspre sectorul primar spre cel industrial si ulterior spre cel al serviciilor si al cercetarii si cunoasterii, migratie determinata de modificarile de structura inregistrate de economia americana.In conecinta, astazi, aproape 70% din forta de munca activa americana o regasim in sectorul serviciilor, cunoasterii si informatiei. In ceea ce priveste forta de munca angajata in cercetare, America continua sa se plaseze in pozitia de leader, pozitie pe care o ocupa si in ceea ce priveste sistemul educational si in principal sistemul universtitar.18. Factorii determinanti ai miracolului japonez Importul masiv de licente, de tehnologie avansata, know-how; Japonia nu s-a angajat in cursa inarmarilor, investind o parte semnificativa din venitul national in industria civila; Constituirea unei piete interne semnificative intr-o perioada de timp relativ scurta cu o putere de absorbtie reala bazata pe o consolidare a puterii de cumparare in mare masura datorita reducerii impozitelor si datorita stimularii considerabile a creditului de consum ; Interventia activa a statului in economie materializata indeosebi intr-o politica a creditelor ieftine in vederea stimularii monopolurilor japoneze si in masuri de reducere a impozitelor pentru corporatiile nipone ; Ansamblul de masuri luate de Japonia in vederea pregatirii, formarii si a calificarii a fortei de munca.19. Dimensiunile miracolului japonez Productia de autoturisme si motociclete. In productia de autoturisme, dupa cel de-al doilea razboi mondial la nivelul anului 1955, Japonia producea aproximativ 20 000 unitati, 10 ani mai tarziu (1965) se produceau 700 000 iar incepand cu 1970 Japonia devine leader mondial cu o productie de aprox. 7 000 000 unitati din care mai mult de jumatate erau destinate exportului. In productia de motociclete piata mondiala la nivelul anilor `50 era dominata de companii europene (Triumph, Motobuzzi) si companii americane (Harley Davidson). La nivelul anilor `60 Honda devine prima marca pe piata SUA iar Suzuki si Yamaha vor revolutiona piata cu motoare de mic litraj care au avut o mare priza mai cu seama la tinerii din intreaga lume. Incepand cu mijlocul anilor `70 companiile japoneze vor domina si piata europeana, pozitia Japoniei de leader mondial pastrandu-se si astazi ; Productia de TV, casetofoane, telefoane si radiocasetofoane pe acesta piata dupa cel de-al doilea razboi mondial la nivelul anilor `50 productia japoneza era insignifianta, la inceputul anilor `70 Japonia devine si isi pastreaza pozitia de leader mondial ; Productia de ceasuri Jponia prin firme cum ar fi Cassio, Seiko, Citizen sau Orient vor ataca suprematia Elvetiei in productia de ceasuri lansand pe piata ceasuri cu cristale lichide si quartz. Incepand cu 1970 Japonia devine si ramz primul producator si exportator de ceasuri ;

Constructii de nave si a otelurilor incepand cu anii `70 Japonia va dobandi si va pastra pozitia de leader mondial, pozitie pe care se gaseste si in industria CIP-urilor facand fata ofensivei foarte puternice declansate la inceputul acestui mileniu; Industria robotilor Jponia este de departe leader mondial (produce peste 70% roboti industriali) ;

Industria de aparatura electrocasnica am asistat la o ofensiva spectaculoasa a japonezilor, ofesiva pe care o gasim si pe piata semiconductorilor unde Japonia isi propune o cota de piata in jur de 40%. Deasemeni s-a lansat intr-o competitie infernala pe piata produselor de consum curent (alimente si cosmetice) si serviciilor (servicii turistice) ; Piata informatica - reprezinta terenul de bataie cel mai feroce iar companiile japoneze fac eforturi substantiale pentru a detrona megaconcernul american IBM. Pe ansamblu, acuzata de-a lungul timpului de protectionism, de dumping, de spionaj industrial, de o politica monetara discutabila, Japonia reprezinta tara care a pierdut cel de-al doilea razboi mondial, dar fara indoiala l-a castigat pe cel economic care i-a urmat.

20. Locul Chinei in economia mondiala

Avand in vedere constanta procesului de dezvoltare care poate permite sa elimine sincopele si disfunctionalitatile care se mai inregistreaza si bazandu-se pe un imens potential uman si material, China are toate sansele sa atace cu succes intr-un orizont de timp apropiat pozitia de lider in economia mondiala (2020).Datorita deschiderii in plan economic China se afla pe locul 4 in lume in randul exportatorilor si pe locul 3 in lume in randul importatorilor.Aceeasi politica de deschidere a adus China in privinta investitiilor straine directe pe locul I in lume.China reuseste sa se plaseze pe primul loc in lume ca exportator si producator de cereale.Alte domenii in care s-a facut progrese spectaculoase: Domeniul informatic este lider mondial in productia de componente electronice pentru industria informatica ; Industria textila si a confectiilor azi toate marile companii din lume produc o parte semnificativa in China ; In turism China e pe locul 8 in lume si toate estimarile o plaseaza pe primul loc la nivelul anului 2010.21. Definirea si clasificarea organizatiilor internationaleOrganizatiile internationale guvernamentale sunt definite ca o asociere de state constituita printr-un tratat, avand un act constitutiv si organe comune si personalitate juridica distincta de cea a statelor membre care o compun.Clasificarea organizatiilor internationale : dupa gradul de deschidere fata de statele lumii : Organizatii cu vocatie universala fara sa fie restrictionata participarea statelor. (Liga Natiunilor, ONU) ;

Organizatii cu vocatie restransa participarea este redusa ca numar de membri dupa sfera de actiune :

Organizatii omnifunctionale au ca obiect ansamblul relatiilor internationale ;

Organizatii specializate se limiteaza la o categorie de probleme (institutiile specializate din cadrul ONU) . dupa criteriul reprezentarii : Organizatii guvernametale membrii sunt statele nationale iar reprezentantii vorbesc in numele guvernelor;

Organizatii neguv. participa persoane fizice sau juridice ce nu au capacitatea de a angaja guvernele . dupa natura raporturilor dintre organizatii si tarile membre : Organizatii de cooperare sau coordonare se respecta suveranitatea statelor, organele lor neavand putere de decizie ci doar de armonizare a punctelor de vedere, elaborare de reguli comune si furnizare de servicii catre state ; Organizatii integrationiste presupun transfer de competente de la nivel national la cel al organiz. (UE) . dupa nivelul de dezvolatre economica al tarilor membre : Organizatii ale tarilor dezvoltate G8 ; Organizatii ale tarilor in dezvoltare G77. dupa criteriul geografic: organizatii subregionale (NAFTA), regionale(SELA) si intraregionale (OPEC).22. Organele principale ale ONUAdunarea Generala este compusa din reprezentantii tuturor statelor membre ale ONU. In competenta sa intra: dezbaterile si adoptarile de recomandari adresate statelor membre, precum si celorlalte organisme si institutii din sistemul Natiunilor Unite, asupra cailor si mijloacelor de promovare si dezvoltare a colaborarii economice internationale 192 membri (Muntenegru cel mai nou membru)Consiliul de Securitate alcatuit din 15 membri, dintre care 5 sunt membri permanenti (SUA, Marea Britanie, Franta, China, Rusia STATELE INVINGATOARE IN CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL !!!! ) iar ceilalti 10 membri sunt alesi din 2 in 2 ani de catre Adunarea Generala. Are ca scop mentinerea pacii si securitatii internationale, in acest scop intreprinzand actiuni cum ar fi blocada ( izolarea unui stat prin incercuire militara de catre trupele ONU, prin masuri economice, politice etc. pentru a-l sili sa primeasca anumite conditii) sau embargoul ( masura de constrangere luata de catre un stat impotriva altui stat constand in retinerea fortata si sechestrarea bunurilor de orice fel ale statului respectiv si / sau intreruperea oricaror legaturi economice cu alt stat;Consiliul Economic si Social (ECOSOC) este subordonat Adunarii Generale, insarcinat cu coordonarea activitatii in domeniul economico-social a intregului sistem al Natiunilor Unite. Este compus din 54 de membri, alesi de Adunarea Generala pe o perioada de 3 ani .Secretariatul condus de un Secretar General, este organismul permanent care are ca atributii urmarirea si asministrarea politicilor si programelor stabilite de organele interguvernamentale ale ONU. Secretar general : sud coreeanul Ban Ki MoonCurtea Internationala de Justitie are sediul la Haga.

23. Organismele proprii caracter permanent ale ONUProgramul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) este cel mai important canal pentru asistenta tehnica si de preinvestitii acordata pe cale multilaterala, asistenta tehnica fiind gratuita. Aprobarea proiectelor este realizata de catre consiliul de administratie format din 48 de state alese pe perioade de trei ani pe principiul rotatiei si repartitiei geografice echitabile. Acorda asistenta pentru : servicii de experti in diverse domenii ; acordarea de burse pentru specializarea si formarea de cadre, procuarea si furnizarea echipamentelor pentru proiecte cuprinse in planurile si programele de dezvoltare ale tarilor in curs de dezvoltare. Sediul central este la New York.Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) infiintata in 1964 ca organ al Adunarii Generale are ca obiectiv promovarea si dezvoltarea comertului international in scopul accelerarii dezvoltarii economice a tarilor membre, in special a celor in curs de dezvoltare. Sediul este la Geneva.Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (UNEP) are ca obiectiv intarirea cooperari internationale in vederea controlului si prevenirii poluarii mediului ambiant. Are sediul la Nairobi (Kenya).Consiliul Mondial al Alimentatiei (CMA) are ca obiectiv asigurarea unei conlucrari si coordonari intre diferite organisme si institutii ale sistemului Natiunilor Unite care desfasoara intr-o forma sau alta activitati in domeniul agroalimentar. Sediul la Roma.Comisiile economice regionale sunt subordonate Consiliului economic si social si au fost constituite in scopul sprijinirii dezvoltarii economice si sociale a regiunilor respective, al promovarii cooperarii intre statele apartinand acestor regiuni ca si dintre acestea si restul lumii. Exista 5 comisii regionale : Comisia Economica a ONU pentru Africa, pentru America Latina, pentru Asia Occidentala, pentru Asia si Pacific, si pentru Europa. Sediul acestora : Addis Abeba, Santiago de Chile, Beirut, Bangkok si respectiv Geneva.

24. Institutiile specializate autonome din Sistemul Natiunilor UniteInstitutiile specializate sunt organizatii internationale autonome cu atributii si preocupari in domenii specifice, bine delimitate ale cooperari internationale, constituite pe baza acordurilor interguvernamentale multilaterale si avand relatii de coordonare, iar in unele cazuri si de subordonare fata de ONU.Caracterul de institutii autonome deriva din faptul ca fiecare dintre acestea are proprii membri (nu e obligatoriu sa fie si membri ONU) si mai ales din existenta propriului buget.Caracterul de institutii specializate din sistemul Natiunilor Unite reiese din acordurile incheiate de toate aceste institutii cu ONU, acorduri cu privire la continutul relatiilor reciproce si asupra modului de realizare a coordonarii activitatilor cu aceea a ONU. Romania este membra a tuturor institutiilor specializate din sistemul Natiunilor Unite.Organizatia Internationala a Muncii (OIM) este cea mai veche instititutie specializata din SNU, are ca obiectiv central promovarea dreptatii sociale si imbunatatirea conditiilor de munca si de viata a celor ce muncesc. Are sediul la Geneva.Acordul General ptr. Tarife si Comert (GATT) initial a fost un acord multilateral comercial care continea o serie de reglementari privind desfasurarea relatiilor comerciale dintre statele membre ale acestui acord. Nu a fost o institutie autonoma. Scopul era de a reduce barierele si obstacolele din calea comertului dintre statele membre. Pe parcurs texrul GATT a fost revizuit, si a fost adaugata partea a IV-a a GATT Comert si Dezvoltare. Au avut loc 8 runde de negocieri, iar in cadrul ultimei runde cunoscuta sub numele de Runda Uruguay, s-a ajuns la instituirea OMC care si-a inceput activitatea in 1995 urmand sa inlocuiasca GATT. Sediul OMC se afla la Geneva.Organiz. Natiunilor Unite ptr. Alimentatie si Agricultura (FAO) are drept preocupari promovarea cooperarii internationale privind imbunatatirea productiei, comercializarii si distribuirii produselor agro-alimentare, piscicole si forestiere , dezv. zonelor rurale si imbunatatirea conditiilor de viata ale pop. rurale, eliminarea foametei si subnutritiei . Sediul este la Roma.

Fondul International de Dezv. Agricola (FIDA) are ca obiectiv finantarea in conditii avantajoase (imprumuturi cu dobanzi foarte mici, sau chiar fara dobanzi, si mai rar donatii) de proiecte de dezvoltare agricola exclusiv in tarile in curs de dezvoltare. Sediul FIDA este la RomaFondul Monetar International(FMI)a devenit operational din 1945,in urma acordurilor incheiate in cadrul conferintei din 1944 de la Bretton-Woods(SUA).Are ca scop finantarea macroeconomiei.Sediul este la WashingtonBanca Internat. Ptr. Reconstructie si Dezv. (BIRD) a intrat in functiune la fel ca si FMI. Are ca obiectiv finantarea microeconomiei. Sediul BIRD este la Washington.Organiz. Nat. Unite ptr. Dezv. Industriala (ONUDI) are ca obiectiv promovarea si si accelerarea dezvoltarii industriale a tarilor in dezvoltare precum si intensificarea cooperari industriale internationale , in contextul eforturilor de instaurare a noii ordini economice internationale. Are sediul la Viena.Ag. Internat. Ptr. Energia Atomica promoveaza cooperarea internationala in vederea utilizarii pasnice a energiei nucleare, inclusiv in scopuri economice. Are sediul la Viena.UNESCO promoveaza dezvoltarea invatamantului, a acesului la educatie si a cercetarii stiintifice, contribuie intr-o mare masura la dezvoltarea economica a statelor membre. Are sediul la Paris.

25. Organizatiile internationale neguvernamentale: rolul si locul acestora in economia mondialaOrganizatiile internationale neguverrnamentale se prezinta ca grupuri private formate din persoane fizice si morale apartinand unor tari diferite si care se grupeaza pentru a urmari anumite obiective.

Aceste organizatii au o dubla perspectiva : Interna in sensul ca acestea nu beneficiaza de nici o personalitate juridica internationala ; isi exercita activitatile sub imperiul dreptului national al statului unde se afla sediul si se considera a fi o asociatie dotata cu personalitate morala de drept privat ; Internationala in sensul ca se situeaza in continuarea organizatiilor internationale guvernamentale, in Sistemul Natiunilor Unite pot avea statut de consultant pentru activitatea Consiliului Economic si Social.In lume functioneaza o multime de organizatii private, fara scop lucrativ, asociatii de voluntari, grupuri fara o forma precisa, care lucreaza la scara mai mare sau mai mica pentru satisfacerea necesitatilor unor categorii defavorizate de cetateni, respectarea drepturilor omului, accesul unor populatii, minoritati la circuitul mondial de valori. Ele exprima increderea in cresterea rolului societatii civile in influentarea deciziilor oficiale.